Metropole şi megalopolisuri

A. Metropole

Metropolele sunt oraşe mari, cu peste un milion de locuitori, care

au funcţii de o complexitate aparte în sistemul urban căreia îi aparţin.
În mod obişnuit, în prezent se consideră ca există următoarele
categorii de metropole:

■ metropole mondiale, care au o importanţă de nivel mondial

şi funcţii economice deosebit de complexe, cu semnificaţie la nivelul
întregii planete; în această categorie intră metropolele foarte mari
(Tokyo, New York, Londra si Paris) şi metropolele apropiate de acestea
ca dimensiune demografică (aglomeraţia Ruhr, Chicago, Osaka-Kobe,
Ciudad de Mexico, Los Angeles, Sao Paulo, Moscova, Seul, Beijing,
Shanghai, Singapore);

■ metropole de importanţă internaţională, situate pe un plan

secundar în raport cu cele de mai sus; se numesc megapoli şi din
această categorie fac parte: Mumbay, Milano, Calcutta, Jakarta,
Bogota, Rio de Taneiro, Buenos Aires, Cairo, Tianjin etc;
■ al treilea nivel îl reprezintă o serie de metropole mai mici, în
care semnificaţia lor internaţională se îmbină cu influenţa asupra
regiunii sau ţării unde se află; este cazul oraşelor cu peste un milion de
locuitori.
Un exemplu foarte interesant îl reprezintă sistemul de metropole
din SUA, care sunt evidenţiate printr-o ierarhizare internă a acestora. Se
consideră că oraşele New York, Chicago şi Los Angeles sunt metropole
mondiale.
Alte metropole au, de asemenea, prin rezonanţa şi importanţa lor
(Miami, Atlanta, Detroit, San Francisco, Houston, Boston, Washington) o
dimensiune mondială evidentă.
 B. Megalopolisuri

În prezent există o certitudine doar asupra unui spaţiu urbanizat

având funcţia de megalopolis: „megalopolisul american”, situat în partea
de nord-est a SUA.
Megapolisul american este denumit uneori Bowash după oraşele
extreme (Boston si Washington). Are în partea sa centrală oraşul New
York şi este aproape continuu pe o lungime de 400 km, concentrând 42
milioane locuitori şi activităţi deosebite la scară mondială.

Numeroase elemente conduc la ideea că un alt megalopolis bine

conturat se află situat în partea sudică a Japoniei denumit „megapolisul
japonez” .

Există ideea conturării unui „megalopolis european”, care ar

cuprinde un teritoriu puternic urbanizat din Anglia, Olanda, Belgia,
Franţa şi Germania.

O situaţie deosebită o întâlnim în cazul megalopolisului japonez,

dezvoltat în partea de sud a insulei Honshu. Acesta cuprinde mai multe
concentrări teritoriale de oraşe foarte mari, dintre care se disting: Tokyo
(cu aria metropolitană înconjurătoare), Osaka - Kobe, Kyoto, Nagoya. În
acest megalopolis este inclusă şi partea de nord a insulei Shikoku (cu
oraşele Kyta-kyushu si Fukuoka). Acest megalopolis are anumite
asemănări cu megalopolisul american.

Se consideră că ar exista un megapolis şi pe latura pacifică a SUA,

denumit megalopolisul californian (de la San Francisco la San Diego,
incluzând aria metropolitană Los Angeles), deşi continuitatea sa este mai
puţin evidentă decât în alte cazuri.

4. Doc 2. Viitorul megalopolisurilor

În următoarele două decenii să poată fi considerate ca

megalopolisuri următoarele areale:
1. Zona marilor lacuri (Chicago -Detroit), cu o prelungire spre
Pittsburgh, areal considerat de unii chiar în momentul de faţă un
megalopolis (Chipitt). În acest areal, fenomenul urban este
cvasigeneralizat (aproape toate localităţile sunt urbane), dar relativ
discontinuu şi cu o coerenţă teritorială limitată.
2. Insula Java reprezintă una dintre cele mai mari concentrări
demografice şi urbane, cuprinzând aproape 100 milioane locuitori.
Suprafaţa relativ redusă a insulei, extinderea urbană şi creşterea
demografică vor facilita transformarea insulei într-un adevărat
megalopolis, cu centre urbane proeminente la Jakarta, Surabaja şi
Bandung.
3. Coreea de Sud (Republica Coreea) este, pe o mare întindere
a sa, un adevărat megalopolis, asemănător celui japonez. Centrele nodale
sunt: Seul, Taegu, Pusan, Ulsan. Acest „megalopolis sud – coreean” are o
componenţă portuară foarte puternică.
4. Sud - estul Braziliei (Sao Paolo, Rio de Janeiro), cu o
puternică dezvoltare demografică şi urbană, ar putea să se extindă în
interior până în zona urbană Belo Horizonte.