Ciuleandra

Ciuleandra este un dans popular din Muntenia, cu ritm accelerat progresiv

după melodia cu acelaşi nume.Dansul porneste ca o hora, lent si cumpătat si se
transformă intr-un vârtej cu chiote în vartejul si năvala ritmului. Acest joc este
un dans al destinului unde mulți își găsesc sufletul pereche... Când spui
Ciuleandra, renumitul joc popular cu ritm progresiv, negreșit te gândești la
magistrala interpretare a Mariei Tănase sau la romanul omonim de Liviu
Rebreanu. De origine străveche, era închinat cultului solar și practicat într-un
ritual inițiatic geto-dac de trimitere a solului la ceruri.
Preluând jocul original (com. Ciofrângeni, jud. Argeș), Maria Tănase îl dozează
prin strigături-comenzi din ce în ce mai repezi, dezlănțuind până la sfârșit o
adevărată euforie a ritmului care îl prinde pe ascultător ca într-un vârtej. Își dă
concursul orchestra Nicușor Predescu. Înregistrare din anul 1956.
Lui Orfeu i s-a mai zis și DROS, „Cerbul”, iar în amintirea sacrificiului său s-a
constituit teribila tradiție getică a trimiterii unui sol curat la ceruri, obicei care
s-a numit A-LEXAN-DROS „Cel Jertfit Cerbului (precum Cerbul)” sau TIA-
RANTOS „Dansul Divin (al Zeițelor)”. Din cele două sintagme a rămas numele
straniului dans românesc Ciuleandra sau Șuleandra, pe care, în vechime, îl
începeau doar preotesele-dansatoare ale Soarelui, când Cel Ales era trimis la
ceruri. Herodot nu știa că această tradiție era cu mai mult de două milenii
anterioară nașterii pe pământ a lui Zalmoxis. Iată cum descrie istoricul elen
acest obicei „barbar”: „Unii din ei primesc poruncă să țină trei sulițe (cu vârful
în sus), iar alții apucând de mâini și de picioare pe cel ce urmează să fie trimis
la Zalmoxis, și ridicându-l în sus, îl azvârl în sulițe. Dacă — străpuns de sulițe —
acesta moare, geții socot că Zeul le este binevoitor. Iar dacă nu moare, aduc
învinuiri solului, zicând că e un om ticălos și, după învinuirile aduse, trimit un
altul, căruia îi dau însărcinări încă fiind în viață”. Vechi dans popular, cu origini
in Muntenia subcarpatica, "Ciuleandra", care l-a inspirat pe Liviu Rebreanu in
nuvela sa, este considerat un dans dionisiac, in care fiecare dintre participanti
este atras incet-incet de frenezia ritmului. Porneste ca o hora, foarte lent,
foarte cumpatat, apoi ritmul muzicii si miscarea se accelereaza progresiv.
 Cantecul de leagan
Cantecul de leagan a luat nastere din necesitatea
practica de a crea o atmosfera de calm ,monotonie
,necesara adormirii copilului mic .Cantecele de
leagan ,creatii destinate prin excelenta celor mici se
caracterizeaza prin simplitate ,muzicalitate si bogate
valori afective.Predomina diminutivele si
exclamatiile duioase si exprima asteptarile si
dorintele mamei legate de viitorul
copilului.Ardoarea cu care este exprimata dorinta
mamelor de a asigura celor mici o copilarie fericita
,imprima cantecului de leagan un aspect de urare
.Cantecul de leagan conserva ,prin fondul sau
propriu de imagini,tonalitati depoezie arhaica
.Cantecul de leagan este cea mai stransa legatura
dintre copil si mama, dintre copil si restul lumii,
chiar din prima zi de nastere, legatura divina
stabilita inca din timpuri imemorabile.Cantecul de
leagan cuprinde un numar redus de sunete.