17.

Precum este scris: «Te-am pus parinte al multor neamuri», în fata Celui în Care
a crezut, a lui Dumnezeu, Care înviaza mortii si cheama la fiinta cele ce înca nu
sunt..

Inca de la caderea omului in pacatul neascultari, Dumnezeu ,Însusi prin Cuvantul

guri Sale a vestit omului, cu mare bucurie Cuvantul Rascumpararii, unde Samanta
femeii va zdrobi capul veninosului Sarpe, unde in Samanta lui Avraam vor fi
binecuvantate toate familile pamantului si unde din Samanta lui David se va naste
un Mantuitoru care va da omului putinta de a primi mostenirea fagaduita,
Nasterea lui Mantuitorului Iisus Hristos din samanta lui Avraam infatiseaza fara
nici o indoiala binecuvantarea tuturor neamurilor pamantului. Si Iata cum se va
face aceasta binecuvantare: Intorcand pe fiecare din ei de la faradelegile lor si
daruindule viata. Asa dar, in Iisus Hristos samana lui Avraam,
vor fi binecuvantate toate familiile pamantului, devenind Parinte al multor
neamuri.. Precum este scris: «Te-am pus parinte al multor neamuri», în fata Celui
în Care a crezut, pentru ca mantuirea prin credinta nu a fost fagaduita doar pentru
iudei, ci si pentru neamuri.. Dumnezeu fagaduieste lui Avraam ca va fi tatal multor
neamuri, care, de fapt, înca nu existau, la data cand Avraam însusi înca nu avea un
mostenitor si cand trecuse de varsta cand putea sa se astepte ca va avea unul. Dar
Avraam avea credinta intratat ca sa creada ca Dumnezeu poate sa dea viata trupului
sau mort si sa cheme la existenta cele fagaduite, despre care Dumnezeu vorbeste în
precunoasterea Sa ca si cum acestea ar exista deja.
Credinta în Dumnezeul pe care a avut-o Avraam, În Dumnezeul Care a creat tot ce
exista l-a motivat pe Avraam sa asculte de porunca Sa de a-l aduce ca jertfa pe
Isaac. Astfel, credinta lui a ajuns desavarsita prin ascultare.
Avraam a crezut Cuvantul lui Dumnezeu si a fost convins ca promisiunea lui Dumnezeu
se va împlini. Credinta lui a fost o credinta traita, vie si a ramas un exemplu
pentru oameni prin Cuvantul scris.
De aceea, cel ce nu are credinta care a avut-o Avraam nu este nici sametia a lui
Avraam, care este „tata al tuturor"adica al credinciosilor, precum este scris ca:
„tata al multor neamuri te-am pus". Pentru ca Avraam este tata al tuturor
credincioilor, dupa insusirea credintei.Sf Ap Pavel a adaugat si aceasta: „Caruia a
crezut", ca sa arate ca Avraam a luat rasplatirea credintei spre a fi parinte al
tuturor credinciosilor.Asa precum Dumnezeu este Parinte al nostru al tuturora, Asa
cum zice si Cuvantul:
"Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov" Nu
este Dumnezeul mortilor, ci al viilor, si al celor care cheama din nefiinta cele ce
nu sunt,
În Noul Testament, Avraam si urmasii sai capata o noua semnificatie. Ei sunt
infatisati pe linia mantuirii neamului omenesc. Mantuitorul nostru Iisus Hristos
vorbeste despre „Dumnezeul lui Avraam si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeu lui
Iacov“, ca fiind Dumnezeul „celor vii“. În împaratia lui Dumnezeu, a sta la masa cu
Avraam, Isaac si Iacov care înseamna a dobandi viata vesnica..
Insa daca iudeii se faleau ca al lor Parinte era Avraam si ca ei erau fii lui
Avraam, insa aceasta fiind fara ca sa aiba credinta lui Avraam, Pentru ca Avraam s-
a facut Parinte prin credinta al tuturor,
Cum a dovedint Avraam Credinta? Avraam a demonstrat ca avea încredere în
promisiunile lui Dumnezeu. Avand credinta, Avraam si-a parasit tara natala, fiind
convins ca Dumnezeu îi va arata o alta tara, asa cum îi promisese. Avand credinta,
Avraam a pribegit prin Canaan, fiind sigur ca urmasii sai aveau, în cele din urma,
sa ia în stapanire acea tara. Si, nu în ultimul rand, avand credinta, Avraam a
dovedit ascultare si a încercat sa-l ofere ca jertfa pe Isaac, fiind convins ca,
daca era nevoie, Dumnezeu putea sa-l învie. Precum zice:
”Care înviaza mortii si cheama la fiinta cele ce înca nu sunt”
Spunand însa ca este tata al multor neamuri „în fata Celui în Care a crezut, a lui
Dumnezeu”, nu s-a marginit numai la atat, ci a adaugat: „Care înviaza mortii, si
cheama la fiinta cele ce înca nu sunt”, punand înaintea noastra cuvantul învierii.
Cuvantul reînnoirii omului, Cuvantul vietii prin Mantuitorul Iisus Hristos, pune
inainte Cuvantul ridicarii omului din pacat si reîntoarcerea lui in starea harica,
este chemare pe Dumnezeu o face ficaruia fie el elin sau iudeu, sau de alt neam, la
viata vesnica, Daca lui Dumnezeu Îi este cu putinta a învia mortii si a chema pe
cele ce nu sunt, atunci cu putinta Îi este ca si pe cei ce nu sunt nascuti din
Avraam sa-i faca fii ai acestuia...prin chemarea credintei,
Cheama cele ce nu sunt zice, Aceasta poate fi înteleasa ca însemnand ca Dumnezeu
cheama la fiinta lucrurile care nu exista sau ca Dumnezeu vorbeste despre cele
inexistente ca si cum ar exista. Aceasta se refera la chemarea neamurilor care,
desi nu erau înca poporul lui Dumnezeu, insa erau cuprinse în fagaduinta, ca si
cum ar fi.. Voi numi ‚popor al Meu’ pe cel ce nu este poporul Meu, pentru ca evreii
din vremea Sf Ap Pavel credeau ca Neamurile erau moarte pentru Dumnezeu; cei morti
din pricina necinstirii de Dumnezeu si a pacatelor, pe care Dumnezeu ii arata vii,
prin buna-cinstire de Dumnezeu si prin faptele cele bune...
Harul a trecut cu mult peste granitele lui Israel în Iisus Hristos, în adevarata
smanta lui Avraam, s-a îndreptat spre toate popoarele pamantului. Vedem mereu, cum
numai credina da dreptul la mostenire, si anume »înaintea lui Dumnezeu, în care a
crezut (Avraam), care înviaz morii si care cheama cele ce nu sunt ca si cum ar fi.
Dumnezeul în care a crezut Avraam nu numai ca poate învia mortii,ci tocmai ca EL
poate creea viata duhovniceasca acolo unde era moarte. Astfel, Dumnezeul lui Avraam
poate într-adevar învia mortii, cheama lucrurile care nu sunt ca si cum ar fi, si
astfel se infaptuieste întreaga iconomie a rascumpararii,
Trairea vietii si a credintei lui Avraam preînchipuia pe aceea a tuturor
credinciosilor. Dumnezeu fagaduieste desavarsita reînnoire a omului pacatosului. Cu
toate acestea, fagaduinta e sigura, deoarece ne este data chiar în prezenta Aceluia
care ne vede si ne cunoaste pe toti, Dumnezeul Acela care are puterea sa ne
reînnoiasca din nou dupa chipul Sau. Tot ceea ce se cere de la noi e sa primim prin
credinta asa cum a facut Avraam..