Aceasta evanghelie de la Sf Evanghelist Luca, in care se arata pilda unui femei

pacatoase, ne indeamna sa-i urmam calea adevaratei pocainte. Totodata cu aceasta

evanghelie se face pomenirea Sf Cuvioasei Maria Egipteanca. O minunata asemanare
intre aceste doua femei, care de la starea de pacatosenia, intinaciune ajung la
starea de sfintenie. Viata Maria Egipteanca ne arata ca orice pacat savarsit poate
fi ieratat, atat timp cat intoarcere catre Dumnezeu sa fie cu adanca pocainta.
Ravna cu care a lucrat pacatul, cu acea ravna, ba mai mult s-a intors si a lucrat
virtutile. Traind 17 ani in desfranare, intinandu-si trupul in fel si chip cu multi
barbati. Intr-una din zile, pleaca la Ierusalim, exact s-a nimerit a fii
sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci. Merge si ea dorind a se inchina, dar nu putea
sa intre in biserica, fiind oprita de putere nevazuta. Socoteste ca starea ei de
pacatosenie este motivul pt care este �oprita� de a merge sa sa inchine Sfintei
Cruci. Atunci, plange si se roaga Maicii Domnului sa o ajute sa ajunga sa se
inchine Sfintei Cruci, fagaduindu-si viata sa Domnului. Intra.. se inchina si apoi
pleaca in pustie..
A mers in pustia Iordanului, 47 de ani traieste in aspra nevoita, post si
rugaciune, plangandu-si pacatele. 47 de udand pustia Iordanului cu lacrimile
umilintei si ale pocaintei.

Iisus intra in casa unui fariseu, rugat fiind, pt a manca impreuna. In timp ce
statea la masa, o femeie din aceea cetate auzind de Iisus vine la El si zice
evanghelia: �stand la spate, langa picioarele Lui, plangand a inceput sa ude cu
lacrimi picioarele Lui, si cu parul capului ei sa le stearga, Si saruta picioarele
Lui si le ungea cu mir.�
Aceasta femeie intra in casa fariseului, desi acesta era un om �oarecum important�,
ea isi asuma riscul umilintei din partea celor aflati in casa, dar indrazneste si
vine pt a-L intalni pe Domnul, nu s-a dat inapoi desi isi constientiza starea de
pacatosenie. Luand un alabastru cu mir, drept jertfa, se apropie pe la spate si
plange si-i spala picioarele cu lacrimile pocaintei.. De ce vine pe la spate ? Pt
ca isi recunoastea starea in care se afla, si nu indraznea sa stea in fata Domnul,
�Caci care dintre noi, socotindu-ne necurati, din pricina firei pacatoase, pt ca
samanta stricaciunii fiind in noi, poate sa stea in fata Mantuitorului. Umilinta si
smerenia o face pe aceasta sa stea la spatele Mantuitorului spalandu-I picioarele,
prin lacrimile pocaintei, stergandule cu parul capului ei, sarutandu-le si ungandu-
le cu mir.

Un indem frumos putem lua de la aceasta femeie pacatoasa care s-a apropiat de
Mantuitorul. Si noi ne putem apropia de Mantuitor prin Taina Marturisirii urmand
Taina Pocaintei. Daca vom intelege sa ne pocaim, sa plangem, sa venim la Iisus asa
cum a venit femeia din evanghelie in casa lui Simon, Hristos nu �ne va scoate
afara�..
Pin lacrimile umilintei si ale parerii de rau sa-I spalam picioarele, iar jertfa
mirului sa ne fie inchinarea in Duh si Adevar.
Sf Ioan Gura ne indeamna astfel: marturisiti-va pacatele voastre, pt ca prin
marturisire se vindeca ranile cele sufletesti precum si toata vatamarea trupeasca,
aratandu-se la doctor se vindeca, iar cea tainuita, cea ascunsa se face o boala mai
mare iar mai pe urma aduce moarte. Asemenea si pacatele cele tainuite omoara si
trupul si sufletul si bucurie fac diavolului
Sf Ioan Gura de Aur aseamana pacatul cu boala, si spune ca o rana atat timp cat
este ascunsa si acoperita nu se vindeca, ci atunci cand iese la vedere se vindeca
fara osteneala, asa si pacatul.
Atat timp cat este tainuit si ascuns nu se iarta
Sfintii Parinti spun despre Adam si Eva, ca au fost blestemati de Dumnezeu, nu pt
pacat ci pt ocolirea marturisiri, a caintei si a parerii de rau
Sfintii Parinti spun ca iertarea pacatelor se da pe masura pocaintei
Origen spune ca cel ce s-a pocait in partea, in parte merita si iertarea..
Sfintii Parinti spun ca daca cei raniti daca nu isi arata singuri ranile la medic,
medicul nu este vinovat ca ranitii nu se tamaduiesc
Cainta sau parerea de rau si Pocainta sunt diferite.cainta sau parerea de rau este
un sentiment de lunga sau scurta durata care nu misca constiinta noastra decat
pentru moment
Pocainta nu se rezuma doar la o parere de rau, ci se manifeste fapte.. prin
infranare, prin rugaciune, reinoirea intregi firi a omului sprea o viata noua, spre
o viata in Hristos
Pocainta ne reface sufletul si ne ofera mijloacele necesare de infrangere a tuturor
pornirilor patimase din sufletele noastre..
Pentru a ne atinge de Mantuitorul, prin taina marturisiri, trebuie sa parcurgem
pasii pocaintei.. Lacrimile umilintei sa nasca in noi cainta si parerea de rau, iar
cainta si parerea de rau sa nasca pocainta, iar Pocainta ne face stam si noi la
picioarele Mantuitorului.
�Si vazand, fariseul, care-L chemase, a zis in sine: Acesta, de-ar fi prooroc, ar
sti cine e si ce fel e femeia care se atinge de El, ca este pacatoasa. � Se vede ca
acest fariseu care L-a chemat pe Domnul nu avea cuget dret, de vreme ce zice:
�Acesta, de-ar fi prooroc, ar sti cine e si ce fel e femeia care se atinge de El,
ca este pacatoasa� dar Iisus cunoscandu-i cugetul ii zice:

�Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Simone, am sa-ti spun ceva. Invatatorule,
spune, zise el.
Un camatar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celalalt
cu cincizeci.
Dar, neavand ei cu ce sa plateasca, i-a iertat pe amandoi. Deci, care dintre ei il
va iubi mai mult?
Simon, raspunzand, a zis: Socotesc ca acela caruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a
zis: Drept ai judecat.�

Despre acesti doi datornici putem spune ca este vorba chiar de pacatoasa si
fariseul.. pacatoasa fiind cea cu cinci sute de dinari, iar fariseul cel cu
cincizei de dinari. El se socotea pe sine, mai putin �dator� . pt ca primindu-l pe
Mantuitorul in casa sa, ospatandu-l se astepta la laude, dar nu este asa. Acest
farise se poate asemana cu cel din evanghelia cea cu �vamesul si fariseul� . Pt ca
se socotea pe sine drept. Iar pacatoasa fiind �datoare� cu mai mult isi recunoaste
�datoria� si primeste iertarea cuvenita.
Starea fariseului o avem si noi.. pt ca: Iubitorii de placerii precum locuitorii
Sodomei si Gomorei sunt astazi cei care traiesc departe de Biserica, si noi in loc
sa ne vedem pacatele noastre ne multumim sa credem ca suntem mai drepti decat ei,
asemanandu-ne fariseului din Evanghelie, dar indreptatirea noastra nu este si nu
poate fii socotita drept pocainta, ci ne este cale a pierzarii.

� Intorcandu-se catre femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat �n
casa ta �i ap� pe picioare nu Mi-ai dat; ea �ns�, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele
�i le-a �ters cu p�rul ei.
S�rutare nu Mi-ai dat; ea �ns� de c�nd am intrat, n-a �ncetat s�-Mi s�rute
picioarele.
Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea �ns� cu mir Mi-a uns picioarele.
De aceea �i zic: Iertate sunt p�catele ei cele multe, c�ci mult a iubit. Iar cui se
iart� pu�in, pu�in iube�te.
�i a zis ei: Iertate �i sunt p�catele.
�i au �nceput cei ce �edeau �mpreun� la mas� s� zic� �n sine: Cine este Acesta care
iart� �i p�catele?
Iar c�tre femeie a zis: Credin�a ta te-a m�ntuit; mergi �n pace.
De aceea iti zic: Iertate sunt pacatele ei cele multe, caci mult a iubit. Iar cui
se iarta putin, putin iubeste.
Si a zis ei: Iertate iti sunt pacatele.
Si au Inceput cei ce sedeau impreuna la masa sa zica in sine: Cine este Acesta care
iarta si pacatele?
Iar catre femeie a zis: Credinta ta te-a mantuit; mergi in pace.�
Il arata Domnul pe Simon a fi trufas si fara socoteala. Trufas pt ca: pt pacate o
osandeste pe acea femeie, care si ea era om ca el, si fara de socoteala pt ca se
cuvenea sa o fii primit pe acea femeie fara sa o osandeasca, pe cand ea a facut
acele fapte catre Mantuitorul, si de aceea Mantuitorul ii zice lui Simon:

�Am intrat �n casa ta �i ap� pe picioare nu Mi-ai dat; ea �ns�, cu lacrimi, Mi-a
udat picioarele �i le-a �ters cu p�rul ei.
S�rutare nu Mi-ai dat; ea �ns� de c�nd am intrat, n-a �ncetat s�-Mi s�rute
picioarele.
Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea �ns� cu mir Mi-a uns picioarele. �
Simon inselandu-se s-a osandit, iar pacatoasa s-a mantuit.