MINISTERUL EDUCATIEI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA PIATRA-NEAMT

Localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt

PROIECT

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE, NIVEL 5
Calificare profesionala: asistent medical generalist

Indrumator: Absolvent:
Profesor: Mutu Alina Ungureanu Alexandra Elena

2021

1
ÎNGRIJIREA PACIENTEI
CU FIBROM UTERIN

2
 CUPRINS

Argument……………………………………………………………………...…………...... pag 4

Abrevieri…………………………………………………………………………………….. pag 5

Capitolul I: Anatomia și fiziologia organelor genitale feminine…...………...…………..... pag. 6

Capitolul II: Descrierea generală a fibromului uterin...……..……….…………...…...…... pag. 13

● Definiție ………………………………………………………….……………….. pag.13

● Etiologie ...………………………………………………………………………… pag. 13

● Tablou clinic …………………………………………………………………..… . pag. 14

● Diagnostic ...........………………………………………………………….……... pag. 15

● Tratament..................……………………………………………………..…….…. pag. 18

Capitolul III: Elaborarea planului de îngrijire……….………………................................…pag.21

● Cazul numarul 1.........................................................................................................pag. 21

● Cazul numarul 2.........................................................................................................pag. 33

Capitolul IV: Educație pentru sănătate…………………………..........................................pag. 44

Concluzii………...……………………………………………………………………….….pag.46

Bibliografie ………………………………………………………………………………...pag. 47

Anexe……………………………………………………………………………………….pag. 48

3
 MOTTO

”Ai grijă de corpul tău, pentru că este singurul loc unde va trebui să traiesti.”

Jim Rohn

ARGUMENT

În patologia ginecologică benignă, un loc aparte este ocupat de fibromul uterin care a fost
semnalat încă din cele mai vechi timpuri ca și ,, pietre ale uterului ” de către Hipocrate. Primele
cercetări asupra acestei afecțiuni au început în anul 1775, continuând și astăzi, nedescoperindu-se
o cauză anume. Fibromul uterin este o afecțiune întâlnită la diferite vârste, cu impact diferit asupra
fiecărei paciente în funcție de ,,constelația” de simptome prezente, cu răsunet important privind
calitatea vieții, însă și cu multiple metode de tratament.

Rezultatele studiilor întreprinse de echipe de cercetători estimează o frecvență tot mai mare
a acestei patologii în viața femeii. Datorită acestei incidențe crescute, a cercetărilor continue asupra
acestei patologii vechi și a diverselor metode de tratament existente în present, am optat pentru
alegerea acestei afecțiuni ca și temă pentru realizarea proiectul de absolvire. Pe lângă rezultatele
îngrijorătoare ale studiilor, un impact semnificativ a fost și experiența stagiului efectuat în secția
de Ginecologie, unde am putut observa și afla experiențele pacientelor cu această afecțiune, în
urma căreia m-am hotărât să aprofundez acest subiect. Astfel, am ales să vin în sprijinul femeilor
cu această patologie, atât ca femeie cât și din prisma problemelor pe care le ridică educația sanitară
și profilaxia.

Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidență multitudinea îngrijirilor acordate
pacientelor cu fibrom uterin. Pe lângă medicul specialist, asistenta medicală dețiune un rol foarte
important în pregătirea pacientei preoperator, prevenirea complicațiilor postoperator și
supravegherea pe tot parcursul spitalizării

4
 ABREVIERI

T.A.- tensiune arteriala;

P- puls;

T.G.P - Alaninaminotransferaza;

T.G.O- Aspartataminotrasferaza;

VSH- viteza de sedimentare a hematiilor;

APTT- timp de tromboplastina partial activa;

mg-miligram;

mm- milimetri;

5
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE

Spre deosebire de celelalte discipline medicale, ginecologia (din grec. Gynaikos – femeie + logos
- știință) reprezintă partea care se ocupă nemijlocit de studierea funcțiilor filozofice și patologice
ale organismului feminin în diferite perioade de vârstă.

Aparatul reproducător feminin este alcătuit dintr-un complex de organe genitale care permit femeii
să participe la procesul de procreere, fiind adaptate perfect pentru a-și putea desfășura activitatea
sexuală. Lor li se adaugă și glandele mamare, glande cu rol de a produce laptele matern, care
reprezintă alimentul ideal al nou-născutului.

Aparatul genital feminin este alcătuit din:

● organele genitale interne: ovar, trompe uterine, uter și vagin;

● organele genitale externe: vulva, glanda mamară.

Organele genitale interne

Ovarul

Situat în cavitatea pelvină, este un organ pereche, cu funcție mixtă, exocrină, producând
ovulele, și endocrină, secretând doi hormoni: foliculina și luteina (progesteronul). Are forma unui
ovoid turtit, de 6-8 g, cu diametrul mare de 3-5 cm. Prezintă două fețe, două margini și două
extremități.

Structura. Ovarul este acoperit la suprafață de un epiteliu simplu, sub care se găsește un înveliș
conjunctiv numit albugineea ovarului. În interior se află parenchimul glandular, cu cele două zone
caracteristice: medulară și corticală.

Zona medulară este formată din țesut conjunctiv lax, în care se găsesc elemente vasculare sanguine
și limfatice, cât și fibre nervoase vegetative.

Zona corticală conține elemente cu valoare funcțională: foliculii ovarieni în diferite faze evolutive.
La naștere, în ambele ovare se găsesc cca 400.000 de foliculi ovarieni primordiali. Cei mai mulți
degenerează, doar 300-400 rămânând să se maturizeze în perioada de fertilitate, formând ovule.
Ciclul ovarian cuprinde totalitatea fazelor prin care trece un folicul de la stadiul primordial până
6
la maturare. Foliculul primar devine folicul secundar, apoi folicul de Graaf (cavitar). În urma
ovulației, foliculul devine corp galben, care secretă progesteron și estrogeni. Dacă ovulul nu a fost
fecundat, corpul galben degenerează în cca. 10 zile. Dacă ovulul a fost fecundat, corpul galben
persistă și se desfășoară o activitate endocrină intensă în primul trimestru al sarcinii.

Vascularizația ovarului este asigurată de artera ovariană, ramură a aortei abdominale, și de o

ramură ovariană din artera uterină. Venele sunt reprezentate de vena ovariană dreaptă, care se
varsă în vena cavă inferioară, și de vena ovariană stângă, care se deschide în vena renală stângă.
O parte din sângele venos al ovarului ajunge în vena uterină. Limfaticele conduc limfa în
ganglionii iliaci și lombari.

Inervția este asigurată de nervi din plexurile vegetative aortice și hipogastric.

TROMPELE UTERINE

Trompele uterine (tubele uterine) sunt conducte musculo-membranoase care se întind de la ovare
până la uter, cu care comunică prin orificii numite ostii uterine. Au o lungime de 7-12 cm și se
împart în patru porțiuni:

1. intrauterină (lungă de 1 cm, situată în peretele uterin);

2. istmul trompei (3-4 cm, se întinde de la marginea laterală a uterului până la polul inferior
al ovarului);

3. ampula tubei (7-8 cm, mai dilatată se întinde de la polul inferior la polul superior al
ovarului);

4. infundibulul (2 cm, de forma unei pâlnii cu perții prevăzuți cu franjuri numite fimbrii, cu
rol în captarea ovulului expulzat de către foliculul matur).

Structura anatomică. La exterior, sub seroasa peritoneală (care formează și un mezou), tuba
prezintă o tunică adventițială, conjunctivă, sub care se găsește tunica musculară, fomată din fibre
netede, pe două straturi – longitudinal, la exterior, și altul intern, circular. Prin mișcări peristaltice
asigură transportul ovulului spre cavitatea uterină. În interior, se află submucoasa și mucoasa,
puternic cutată și prevăzută cu celule ciliate și neciliate ce ușurează trecerea spermatozoizilor și a
ovulului în trompă.

Vascularizația este asigurată de ramuri tubare ce provin din artera ovariană și uterină. Venele sunt
omonime arterelor. Limfa este drenată spre ganglionii iliaci și lombari.

7
Inervația vegetativă provine din plexurile: ovarian și hipogastric.

UTERUL

Este situate în cavitatea pelvină, între vezica urinară și rect; este un organ musculos, cavitar și
impar.

Uterul este interpus între trompele uterine și vagin; fixat prin ligamentele late, uterosacrale, și
chinga mușchilor ridicători anali. Are formă de pară, cu extremitatea mare orientată superior și
ușor turtit antero-posterior. Prezintă trei porțiuni: corpul uterului( fundul uterului), istmul uterului
și colul uterin. Corpul are două fețe: anterioară (vezicală) și posterioară (rectală).

Corpul uterului este învelit de peritoneu, care, în părțile laterale, formează ligamentele late ale
uterului. Ligamentele late unesc marginile laterale ale corpului uterului cu pereții laterali ai
cavității pelvine.

Structură. Uterul este alcătuit din trei tunici:

1. tunica seroasă (perimetru), formată din peritoneul uterin.

2. tunica musculară (miometru) este formată din fibre musculare netede, stratul cel mai
dezvoltat al uterului.

3. tunica mucoasă (endometru) căptușește cavitatea uterină, având o structură diferită, în

funție de vârstă și ciclul ovarian.

În interiorul uterului se găsește cavitatea uterină, turtită în sens antero-posterior; ocupă atât corpul,
cât și colul, comunicând în jos cu vaginul prin orificiul extern, iar sus-lateral cu cele doua trompe.

Vascularizația este asigurată de arterele uterine, ramuri din artera iliacă internă. Din acestea se
desprind colaterale care irigă vaginul, trompele uterine și ovarele. Venele uterine se deschid în
vena iliacă internă. Limatifele conduc limfa spre ganglionii lombari, iliaci și inghinali.

Inervația este asigurată de plexul uterin provenit din plexul hipogastric.

Vaginul

Este un conduct musculo-conjunctiv, lung de 7-9 cm, median și impar, care prin extremitatea
superioară se inseră pe colul uterin, iar prin cea inferioară (orificiul vaginal) se deschide în

8
vestibulul vaginal, spațiu delimitat de cele două labii mici. Membrana himenală închide incomplet
orificiul vaginal.

Structura. Peretele vaginal este alcătuit din trei tunici:

1. tunica externă formată din ţesut conjunctiv, fibre musculare netede, vase sanguine şi
limfatice.

2. tunica mijlocie formată din fibre musculare netede și puse într-un strat longitudinal intern
şi unul circular extern.

3. tunica internă sau mucoasa vaginală formată dintr-un epiteliu pavimentos stratificat fără
glande, prevăzut cu corpusculi senzitivi.

Mucoasa vaginală este un receptor hormonal şi suferă transformări:

- în raport cu vârsta femeii;

- în raport cu fazele ciclului menstrual. Variaţiile legate de vârstă se referă la conţinutul de glicogen
celular, pH-ul vaginal și morfologia celulară.

Deosebim patru etape evolutive:

1. etapa a l-a (prima săptămână după naştere) - când sub influenţa estrogenilor materni,
mucoasa este îngroşată, cu conţinut bogat în glicogen. Prezenţa bacililor Doderlein
realizează o fermentaţie acido lactică şi un pH acid (4,5).

2. etapa a ll-a (de la 1 săptămână după naştere până la pubertate) - caracterizată prin lipsa
activităţii hormonale, epiteliu vaginal subţire, lipsa glicogenului, lipsa bacililor Doderlein
şi un pH alcalin.

3. etapa a lll-a a maturităţii ce se întinde de la pubertate la menopauză, cu o activitate

hormonală intensă, încărcătură bogată în glicogen a mucoasei vaginale, prezenţa în
abundenţă a bacililor Doderlein şi un pH acid între 4,5 - 5.

4. etapa a IV-a (după menopauză) - dispare activitatea hormonală; atrofia epiteliului vaginal;
dispare glicogenul celular; mediul vaginal cu tendinţă alcalină; floră vaginală polimorfă -
(cu puţini bacili Doderlein).

Vascularizația este asigurată de artera vaginală, cât și de ramuri vaginale ce provin din artera
uterină, artera rectală mijlocie, artera vezicală inferioară și artera rușinoasă internă. Venele
9
alcătuiesc plexul utero-vaginal ce se deschide în vena iliacă internă, iar limfaticele conduc limfa
în ganglionii iliaci și inghinali.

Inervația este data de plexul vegetativ perivaginal, format din ramuri ale plexului hipogastric.

Organele genitale externe

Vulva

Prin vulvă se înțelege ansamblul formațiunilor genitale externe la femeie:

● formațiuni labiale;

● organe erectile;

● vestibul vaginal;

● glandele anexe.

Formațiunile labiale

a. Labiile mari - sunt două pliuri cutanate, alungite antero-posterior, ce formează planul
superficial al vulvei. Fiecare labie mare are:

- o faţă externă acoperită cu păr şi separată de coapsă prin şanţul genito-femural;

- o faţă internă roz, prevăzută cu glande ce secretă smegma; este separată de labia mică prin şanţul
interlabial;

- o extremitate posterioară ce formează cu labia opusă comisura posterioară a vulvei (furculiţa);

- o extremitate anterioară care cu labia opusă formează comisura vulvară anterioară confundându-
se cu muntele lui Venus.

b. Muntele lui Venus - Este o proeminenţă rotunjită situată în partea anterioară a vulvei ce se
continuă în jos cu labiile mari, iar în sus cu abdomenul. Începând cu pubertatea este
acoperit cu păr.

c. Labiile mici - sunt două pliuri cutanate, situate medial de labiile mari. Faţa lor externă e
separată de labia mare prin şanţul interlabial iar faţa internă împreună cu cea opusă
delimitează intrarea în vestibulul vaginal.

Formațiunile erectile

10
Sunt formaţiuni analoage cu cele ale bărbatului şi sunt formate dintr-un organ median - clitorisul
şi două organe laterale - bulbii vestibulului.

a. Clitorisul - este format dintr-un organ erectil, cavernos şi învelişurile sale.

b. Bulbii vestibulului - sunt două formaţiuni erectile, ovoide situate pe pereţii laterali ai
uretrei şi ai orificiului vaginal.

Vestibulul vaginal

Este o depresiune interlabială situată între labiile mici şi înapoia clitorisului. Este separat de labiile
mici prin şanţul vestibular, în care se deschid glandele Bartholin; aria vestibulului vaginal este
ocupată de:

- orificiul vaginal inferior;

- meatul uretral (prin care se deschide uretra);

Glandele anexe

Glandele uretrale Skene -în număr de două se deschid pe laturile meatului uretral.

Glandele periuretrale - situate pe feţele laterale ale uretrei, sunt corespondentul glandelor
prostatice.

Glandele vestibulare Bartholin - în număr de două sunt situate de o parte şi alta a 1/2 posterioare
a orificiului vaginal, având o formă ovoidală de aproximativ 15/8/5 mm.

Vascularizația este asigurată de ramuri ale arterei rușinoase interne; venele se deschid în vena
iliacă internă, iar limfaticele drenează limfa în ganglionii inghinali superficiali.

Inervația organelor genitale externe este somatică și vegetativă; cea somatică este dată de nervul
rușinos intern și nervul ilio-inghinal, iar cea vegetativă de plexul hipogastric.

Glandele mamare

Începând din pubertate, pieptul femeii se mărește în volum, iar în interiorul său se dezvoltă
glandele mamare, destinate să producă laptele pentru hrănirea nou-născutului, în cazul unei
sarcini.

Mamela este formată din glanda mamară și diferite părți moi (țesut conjunctiv, adipos) care o
înconjoară. Este o glandă pereche, anexă a aparatului genital feminin, situată pe peretele toracic
11
anterior, în intervalul dintre coastele III-VII, de origine cutanată. Fiecare glandă mamară este
formată dintr-un număr de 10-25 lobi glandulari separați prin țesut conjunctiv în care, în timpul
pubertății, s-a depozitat țesut adipos.

Canalele acestor glande sunt colectate de ducte mai mari, numite canale galactofore, care se
deschid la nivelul mamelonului. În structura canalelor galactofore se găsesc celulele mioepiteliale,
care se contractă sub acțiunea oxitocinei, favorizând ejecția laptelui.

Vascularizația este asigurată de arterele intercostale (II-VI), cât și de artera toracică internă,
ramură din artera subclavie. Venele sunt colectate de vena toracică internă. Limfaticele ajung în
ganglionii axilari.

Inervația mamelei este asigurată de nervii intercostali (II-IV).

Noțiuni de fiziologie

Ovogeneza este procesul prin care iau naștere ovulele în foliculii ovarieni din epiteliul germinativ
al zonei corticale a ovarului.

Ciclul menstrual cuprinde evenimentele din timpul dezvoltării foliculilor ovarieni care însoțesc
evoluția ovocitelor. Un ciclu menstrual normal, cu o durată de 28 de zile, începe la pubertate și
constituie un element principal al caracterelor sexuale feminine. La femeile din Europa, începe la
vârsta de 11-15 ani și este influiențat de constituția fizică, rasă, climă, de alți factori de mediu și
factori patogeni. El încetează în jurul vârstei de 50 de ani, când se instalează menopauza.

Într-un ciclu menstrual se succed următoarele faze:

● faza menstruală (circa 4 zile) când se descuamează stratul superficial al mucoasei uterine
și se produce sângerarea; cantitatea de progesteron și estrogeni scade mult;

● faza proliferativă (5-14 zile), în care endometrul se îngroașă (4-6 mm) și devine intens
vascularizat sub influiența estrogenilor;

● faza secretorie (15-28 zile), când endometrul se îngroașă și se vascularizează și mai mult;
se secretă din nou estrogeni și progesteron.

12
 CAPITOLUL II

DESCRIEREA GENERALĂ A FIBROMULUI UTERIN

Definiție

Fibromul uterin este o tumoră benignă constituită din țesuturi analoage celor care alcătuiesc
miometrul: fibre musculare netede, țesut conjunctiv și vase sanguine. Deși se consideră că își are
originea în celulele musculare netede, conține cantități variabile de țesut fibros. La periferia
tumorii există o pseudocapsulă prin care este delimitată de miometrul adiacent, constituind un plan
de clivaj, care permite enucleerea ei.

Etiologie

Principalii factori care au fost direct asociați cu apariția fibromului uterin sunt:

⮚ dezechilibrul hormonal – estrogenul și progesteronul sunt hormoni produși de ovare ce

determină regenerarea pereților uterului în timpul fiecărui ciclu menstrual, însă tot aceștia
pot stimula apariția și dezvoltarea fibromului uterin;

⮚ moștenirea genetică – femeile care au rude de gradul I diagnosticate cu fibrom uterin,

prezintă, la rândul lor, riscul de a dezvolta aceste formațiuni;

⮚ rasa - este remarcată o predispoziție mai mare la femeile de culoare decât a celor din
grupurile rasiale, în dezvoltarea fibroamelor uterine, încă de la vârste fragede și de
dimensiuni mai mari;

⮚ sarcina – crește producția de estrogen și progesteron, ceea ce înseamnă ca fibromul are

șanse mai mari să apară, dar se și dezvoltă mai rapid;

⮚ obezitatea – greutatea corporală poate avea influențe semnificative asupra evoluției

fibroamelor uterine, astfel că o femeie obeză are un risc mai crescut de a dezvolta fibrom
decât una normoponderală;

⮚ menarha – la vârstă fragedă – 10 ani;

⮚ hipertensiunea arterială;

⮚ stilul de viață nesănătos – consumul frecvent de alcool, fumatul sau consumul în exces de
carne roșie.

13
Anatomie patologică

Examenul macroscopic: fibromul poate fi unic sau pot exista mai multe fibroame în același uter
(12% din cazuri); dimensiunile sunt variate de la tumori abia vizibile până la tumori voluminoase
sau chiar gigante (depășind nivelul ombilicului); în general au formă sferică, dar alteori sunt
ovoidale, mai rar lobulate; pe secțiune au o culoare roz sau albicioasă.

Examenul microscopic evidențiază dispoziția caracteristică a celulelor musculare netede, în cercuri

concentrice ”în vârtejuri” sau ”în tirbușon”.

Sediul fibroamelor poate imprima anumite particularități evoluției, complicațiilor și conduitei.

Fibroamele se pot situa la nivelul oricărei dintre porțiunile anatomice ale uterului: corp, istm sau
col. În raport cu grosimea peretelui uterin, fibroamele pot fi: subseroase, intramurale sau
submucoase.

● Fibroamele subseroase (subperitoneale) pot fi: sesile sau pediculate. Ultimele pot fi
confundate la examenul vaginal cu tumorile ovariene, pot să se torsioneze și să se
detașeze în abdomen. Alteori ruptura pendiculului determină hemoragie
intraperitoneală;

● Fibroamele intramurale (interstițiale) sunt unice sau multiple. Pot să atingă

dimensiuni mari și să producă compresiuni de vecinătate: vezicale, uretrale sau rectale;

● Fibroamele submucoase (intracavitare) proemină în cavitatea uterină. Sunt mai

frecvent asociate cu sângerări. În timp se pot pedicula, formând polipii fibroși
intracavitari.

Tabloul clinic

Fibroamele pot rămâne mult timp asimptomatice. Aproximativ 12% sunt descoperite întâmplător,
în lipsa oricăror acuze negative. De asemenea, dacă femeia intră la menopauză, tumoarea își reduce
dimensiunile și simptomele sunt mai blânde.

Ca semne funcţionale găsim:

● hemoragia, simptomul cel mai frecvent, întâlnită în 89% din cazuri, sub aspect de
menoragii și metroragii sau menometroragii;

14
 ● leucoreea este frecvent întâlnită când fibromul are localizare în regiunea istmică. Este
posibil ca tumora ,,să joace un rol de dop” sau ,, vomică uterină”;

● durere în zona pelviană sau durere de spate;

● dureri menstruale mai severe;

● nevoia accentuată de urinare;

● dureri în timpul contactului sexual;

● senzația de presiune la nivelul cavitații abdominale inferioare;

● presiunea asupra intestinului, care poate duce la constipație sau chiar balonare;

● mărirea volumului abdominal;

● anemie;

● infertilitate, nașteri premature, avorturi;

DIAGNOSTIC

Examenul clinic general poate releva frecvent, existența unei anemii. Prin palparea abdomenului
poate fi percepută tumora, dacă aceasta a depășit ”stadiul pelvin” devenind ”tumoră
pelviabdominală sau abdominală”.

Examenul cu valve permite depistarea unor leziuni ale colului uterin.

Tușeul vaginal combinat cu palparea abdominală conferă cele mai valoroase informații pentru
diagnostic:

● situarea, dimensiunea, forma, numărul tumorilor.

● un semn clasic, prin care fibroamele se diferențiază de tumorile ovariene, îl reprezintă

”solidaritatea” cu uterul. Fibroamele ”fac corp comun cu uterul”, urmând deplasările pe
care le imprimă uterului și invers. Între fibrom și uter nu există ”șanț de delimitare”.

● consistența fibroamelor este ceva mai mare decât a peretelui uterin normal = sunt ”dure”.
Dacă survine transformarea edematoasă capătă o consistență ”fermă”. Dacă degenerează
edematos sau se necrobiozează, consistența lor se diminuă;

15
 ● fibroamele sunt nedureroase. Devin dureroase dacă se necrobiozează, se torsionează sau
survin complicații septice.

Investigațiile paraclinice au un rol diagnostic complementar:

❖ frotiuri citovaginale și colposcopia sunt obligatorii pentru depistarea leziunilor colului

uterin;

❖ histerometria probează alungirea și deformarea cavității uterine;

❖ chiuretajul uterin fracționat este obligatoriu pentru excludrea adenomocarcinomului de

endometru sau a unui carcinom endocervical;

❖ histerografia este puțin utilizată. Permite evidențierea fibroamelor intracavitare. Polipii

fibroși apar sub forma unor imagini lacunare bine conturate;

❖ urografia poate fi utilă când se suspectează o compresie uretrală extrinsecă;

❖ ecografia este investigația considerată ”gold standard” în diagnosticul paraclinic al

fibromului;

❖ radiografia abdominală pe col conferă imagini sugestive în cazul degenerescenței calcare;

❖ celioscopia nu este în mod expres indicată. Permite diferențierea fibroamelor pediculate de

tumorile ovariene;

❖ histeroscopia poate fi utilă în cazul fibroamelor submucoase atât pentru diagnostic cât și
pentru tratament prin rezecție;

❖ imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau computer tomograf (CT) nu sunt
investigații uzuale dar pot aduce informații suplimentare;

❖ unele investigații sunt necesare pentru evaluarea preoperatorie a stării pacientei (Rx. cord-
pulmonar, EKG).

❖ biopsia și examenul histopatologic pot confirma diagnosticul de tumoră benignă uterină,

excluzând astfel diagnosticul de neoplasm endometrial sau cervical.

Pentru stabilirea diagnosticului, alături de investigațiile paraclinice, sunt necesare rezultatele

analizelor probelor de sange.

16
Diagnosticul pozitiv al fibromului se bazează pe datele concrete clinice, paraclinice şi pe cele ale
examenului ginecologic.

Diagnosticul diferențial . De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoaşte uşor prin examen
clinic, dar procesul de diagnosticare trebuie să aibă în vedere şi alte stări fiziologice şi patologice
ce determină mărirea uterului:

● sarcina - în care oprirea menstruației și nu sângerarea este semnul cel mai important, iar
examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului, reacțiile biologice de sarcină
elimină această posibilitate;

● sarcina extrauterină sau hematocelul;

● cancerul de col uterin - apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea este fără legătură
cu menstruația neregulată;

● inflamațiile și tumorile anexiale;

● chist vegetant, chist dermoid;

● formațiunile tumorale ovariene;

● uterul fibromatos - este deosebit de fibromul uterin, se întâlnește la femeile multipare (în
apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstruații neregulate, însoțite de balonări și
dureri abdominale; la examenul clinic, uterului este mărit, forma neregulată, dur, cavitatea
uterină este mai mare, dar regulată;

● adenomioza - determină o mărire neregulată, nedepășind o sarcină de 12 săptămâni și apare

la femeile tinere;

● uterul malformat;

● boala inflamatorie pelvină;

● rinichi ectopic.

17
Fibromul și sarcina

Fibroamele cresc în cursul sarcinii, suferă transformare edematoasă, iar uneori pot să se
necrobiozeze. Fibromul poate determina avortul spontan. Fibroamele submucoase pot împiedica
implantarea și dezvoltarea unui embrion iar fibroamele mari și/sau fibroamele multiple pot
determina avortul repetat și nașterea prematură. Sarcina ectopică este o consecință posibilă în
localizările fibromului la nivelul unei trompe uterine.

Prognosticul fibromului uterin

Fibromul uterin evoluează uneori capricios, cu perioade de stagnare şi creştere, iar după
menopauză încetează să mai crească, deoarece suferă un proces minim de involuţie datorită
transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros. Prognosticul poate deveni grav datorită apariției
complicațiilor.

Complicațiile fibromului uterin pot fi variate:

● hemoragice, mai ales în cazul fibroamelor submucoase, urmate de anemie, compresiuni

grave pe organele vecine (vezică, uretre, rinichi, rect etc.);

● necrobioza fibromului favorizează alterarea stării generale cu fenomene toxice şi

modificări grave în evoluția procesului;

● infecții salpingiene;

● torsionarea fibromului ( poate determina abdomenul acut);

● supurația fibromului, manifestată sub aspectul unei septicemii cu evoluție gravă;

● cardiopatii, flebite, tromboflebite, embolii (mai frecvent după intervenții).

TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN

Nu există o abordare unică în ceea ce privește tratamentul fibromului uterin, existând mai multe
obțiuni de tratament. Fibroamele de dimensiuni mici sau modeste (uter nedepășind dimensiunile
unei sarcini de 10 săptămâni), necomplicate, necesită supraveghere clinică și ecografică periodică.

Tratamentul medical se adresează hemoragiilor, anemiei secundare, eventualelor infecții asociate.

Pentru controlul hemoragiilor au fost propuse progestativele în administrare discontinuă, din ziua
a 10-a sau a-15-a, până în ziuaa 25-a ciclului menstrual.

18
 ❖ Analogii/agoniștii GnRH (triptorelina, leuprolid acetat etc.) au fost propuși ca tratament
de primă intenție în fibroame complicate cu hemoragii, înainte de intervenția chirurgicală,
dar nu pe durată mai mare de 6 luni.

Sunt propuse și alte tratamente medicamentoase pentru diminuarea fibroamelor:

❖ progestative (MEGESIN 160 mg, 1-2 comprimate pe zi administrate per os);

❖ danazolul, un antiestrogen, poate reduce dimensiunile unor fibroame cu 20%-25%;

❖ ulipristalul acetat, modulator selectiv sintetic al receptorilor de progesteron, activ pe cale

orală, reduce mărimea fibromului prin inhibarea proliferării celulare și inducerea
apoptozei;

❖ derivații de secară cornută (Methergin, Ergomet), Etamsilatul sunt utilizați ca adjuvanți în

tratmentul hemoragiilor;

❖ anemiile secundare se tratează cu preparate de fier, iar formele severe pot necesita
administrare de sânge;

❖ inserția intrauterină a unor dispozitive cu progesteron (dispozitiv intrauterin – DIU) , poate

trata eficient sângerările asociate fibroamelor.

Tratamentul chirurgical este rezervat fibroamelor complicate sau susceptibile să se complice. Ca

și mijloace terapeutice chirurgicale avem:

⮚ chiuretajul uterin utilizat pentru hemostaza de urgență, în hemoragiile mari;

⮚ rezecția endoscopică (histeroscopică) a fibroamelor intracavitare;

⮚ intervenții chirurgicale:

● miomectomii unice sau multiple (ablația tumorii sau a tumorilor);

● miometrectomia (ablația tumorilor împreună cu o parte din miometru și

reconstituirea uterului);

● histerectomia (ablația uterului) subtotală și totală.

⮚ ablația prin torsiune sau pensare, secționare și ligaturare a pediculului în cazul fibroamelor
acușate prin orificiul cervical;

Tipul de intervenție este în funcție de:

19
 ● vârsta femeii și dorința de a procrea;

● numărul, dimensiunile, situarea fibroamelor;

● existența unor eventuale leziuni asociate.

Există o orientare actuală, din ce în ce mai pronunțată, către procedurile minim invazive. Acestea
includ:

● embolizarea arterelor uterine;

● ablația cu radiofrecvență;

● mioliza.

20
 CAPITOLUL III

ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE A PACIENTEI CU

FIBROM UTERIN

Caz nr 1

CULEGEREA DATELOR:

- Numele şi prenumele: R.P.

-Data nasteii: 08. 06.1976.

- Vârsta: 45 de ani

- Sex: feminin.

- Fisa de observatie numarul:36103

- Stare civilǎ: căsătorită.

- Domiciliu: localitatea Bicaz ,judetul Neamt

- Ocupaţie : vânzătoare.

- Naţionalitate: română.

- Religie: ortodoxă.

- Condiţii de viaţǎ: foarte bune.

- Locuieşte împreună cu soțul.

- Obiceiuri: îi place să consume: fructe, legume, dulciuri preparate în casă. A fumat de la vârsta
de 19 ani până la 45 de ani. Ocazional consumă alcool și bea cafea zilnic.

Elemente fizice:RH – pozitiv

Grupa sanguinǎ – AII

Date Antropometrice :Greutate – 72 kg

Inǎlţime – 170 cm
21
Elemente biografice legate de sǎnǎtate:

- antecedente heredocolaterale : fǎrǎ importanţǎ.

- antecedente personale fiziologice:

● menarha: 16 ani. Ciclul menstrual este regulat la 28 de zile, cu o durată de

4-5 zile, dar cu flux crescut în ultimele 6-7 luni;

● sarcini: 4;

● naşteri la termen: 2.

-antecedente personale patologice: apendicectomie la 19 ani;

avorturi: 0

Istoricul bolii
Pacientă, în vârstă de 45 de ani, se prezintă pentru internare pe sectia de Obsterica si Ginecologie,
având ca motive: apariția menoragiilor în ultimele 6-7 luni, acompaniate de dismenoree, usoara
tahicardie 105p /minut. În urma examenului ecografic abdominal, se constată prezența unor
formațiuni tumorale la nivelul uterului.

Diagnostic medical la internare: Fibrom uterin

Durata internării: 13.02.2020 Data externării: 20.02.2020

La internare s-au făcut următoarele investigații

Examen clinic general:

- tegumente și mucoase: palide;

- țesut celular subcutanat: normal colorat;

- sistem ganglionar superficial: nu se palpează;

- sistem muscular: normoton, normokinetic;

- sistemul osteo-articular: integru, mobil;

- aparat renal: micțiuni normale;

22
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

- frecvența respiratorie: 17 respirații/minut;

- puls: 105 pulsații/minut;

- tensiunea arterială: 120/70 mmHg;

Examen de specialitate:

- abdomen sensibil la palpare, elastic;

- organe genitale de multipară;

- la examenul cu valve: vagin cu pereți supli, col de multipară, pe baza posterioară se observă o
zonă erozivă semilunară, nu pierde sânge în timpul examinării dar nici după;

- tușeu vaginal: - vulvă, vagin suplu, elastic;

- col orientat spre dreapta;

- formațiuni tumorale la nivelul uterului, consitență fermă, nedureroasă;

- anexele nu se palpează;

- Examen citologic - Babeș Papanicolau – frotiu de tip II, sunt prezente celule
pavimentoase, superficiale, intermediare, celule metaplazice, rare celule de tip ganglionar;

- Flora bacteriană: coci reduși;

- Examen secreție vaginală: negativ;

- Examen sumar urină: - albumină = absent;

- glucoză = negativ;

- leucocite = rare;

- proteine = negativ;

- pH = 6;

- corpi cetonici = negativ;

- nitriți = negative

48
 - Examen de laborator

Test Rezultat Valori normale

Glicemie 85 /mg/dl 70 - 110 / mg/dl

Uree 26 mg/dl 15 - 50 / mg/dl

Creatinină 1 /mg/dl 0,5 - 1,1 / mg/dl

T.G.O. 2,1/ UI/L 5 – 43 / UI/L

T.G.P. 2,7 / UI/L 5 – 43 / UI/L

Fibrinogen 430 mg/dl 200 – 400 mg/dl

APTT 47” <40”

Hemoglobină 10,8 g% 12 – 16 g%

VSH 35 mm 0 – 29 mm

Leucocite 6000 /µL 4000-10000/µL

Hematocrit 31, 23 % 36 – 42%

24
49
In urma analizei acestor date ,am constatat ca pacienta este dependenta in statisfacerea
urmatoarelor nevoi:

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE.

2. NEVOIA DE A ELIMINA.

3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNII

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.

5. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE.

6. NEVOIA DE A COMUNICA.

7. NEVOIA DE A INVATA CUM SA SI PASTREZE SANATATEA.

1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Problema 1: dismenoree;

Etiologie 1: formatiune tumorala;

Semne si simtome 1: crampe abdominale la nivelul abdomenului inferior ;

Obiectiv 1: pacienta sa nu mai prezinte dismenoree.

Problema 2: anxietate;

Etiologie 2: durere, mediu spitalicesc, lipsa prognosticului ;

Semne si simtome 2: neliniste, agitatie,retragere in sine;

Obiectiv 2: pacienta sa nu mai prezinte anxietate.

Problema 3: risc de complicatie si infectii nosocomiala;

Etiologie 3:formatiune tumorala;

Semne si simtome: posibile complicatii si infectii nosocomiale;

Obiectiv: pacienta sa nu dezvolte complicatii si infectii asociate asistentei medicale;

50
Interventii autonome:

-am preluat pacientul inca de la intrare in spital ,am asigurat repaus la pat,am efectuat anamneza;

-am consemnat in foaia de oservatie antecedente, alergii;

-am asigurat un mediu de protectie psihica si fizica adecvata starii generale,prin incurajarea si
determinarea pacientei in a gandi pozitiv in ceea ce priveste perioada spitalizarii;

-am pregatit psihic si fizic pacientul ,inainte de efectuarea tuturor procedurilor si manevrelor
,explicandu-i in ce constau investigatiile: ecografice, recoltarea sangelui pentru analizele de
laborator, EKG, regimul igieno-dietetic;

-am sustinut pacientul moral si am explicat necesitatea interventiilor;

-am creat un mediu ambiant fara zgomot, curatenie,dezinfectie,aerisire in salon;

-pentru diminuarea anxietatii ,am asigurat o legatura permanenta cu familia;

-am comunicat cu pacienta la nivel afectiv pe un ton calm folosind termeni pe limbajul sau pentru
a combate anxietatea;

Interventii delegate:

-la indicatia medicului am efectuat investigatii clinice si paraclinice;

- la recomandarea medicului am administrat Algifen -3f i.m,No-spa -2f/zi;

-testare Cefort-reactie negativa;

-la indicatia medicului am recoltat analize de laborator: glicemie,uree, creatinina, T.G.O , T.G,P ,
fibrinogen,hemoleucograma, VSH;

Evaluare: In urma interventiilor acordate ,pacienta prezinta o ameliorare a durerii si a anxietatii.Pe

durata spitalizarii nu a dezvoltat complicatii sau infectii asociate asistentei medicale.

26
51
2.NEVOIA DE A ELIMINA

Problema: menoragii;

Etiologie: alterarea mucoasei uterine;

Semne si simtome: sangerare vaginala, paloare,astenie;

Obiectiv: pacienta sa nu mai prezinte metroragie.

Interventii autonome:

-sfatuiesc pacienta sa respecte repausul la pat;

-urmaresc zilnic sangerarea: curoarea, aspectul, mirosul ;

-creez un microclimat corespunzator;

-asigur igiena pacientei;

-la nevoie acopar patul cu musama si aleza;

-schimb lenjeria de pat si de corp ori de care ori este nevoie;

Interventii delegate:

-administrez la indicatia medicului hemostatice: Adrenostazin 1f/ore, Etamsilat 2f/12h ,

Fitomenadion 1f/12 in PEV in solutie Ringer 500ml;

Evaluare: In urma interventiilor delegate si autonome pacienta prezinta o ameliorare a metroragiei

iar starea fizica si psihica sa imbunatatit.

3 .Nevoia de a dormi si a se odihni

Probmema: dificultate de a dormii si a se odihnii

Etiologie: durere pelvina;

Semne si simtome: insomnie, ochi incercanati, agitatie, treziri frecvente in timpul noptii;

Obiectiv: Pacienta sa prezinte un somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

52
Interventii autonome:

-asigur un mediu ambiant pentru a se odihnii;

-inainte de culcare servesc pacienta cu lichide calda;

-elimin orice sursa de zgomot ;

-aerisesc salonul;

-invat pacienta tehnici de relaxare;

-asigur lenjerie de pat curata;

-asigur o temperatura potrivita in salon ;

Interventii delegate:

-administrez pacientei calmante conform prescriptiei medicale (Algifenin intramuscular la nevoie

);

-administrez la nevoie conform prescriptiei medicale anxiolitice (Valium Diazepam 10 mgx2/zi

per os);

Evaluare:Pacienta prezinta un somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Problema : repaus la pat;

Etiologie:durere, metroragie;

Semne si simtome: stare generala alterata

Obiectiv: Pacienta sa respecte repausul impus;

Interventii autonome:

-planific impreuna cu pacienta un program de exercitii in functie de posibilitatea mobilizarii;

-incurajez pacienta sa solicite ajutor atunci cand doreste sa se deplaseze;

-suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu ce are nevoie;

-am creat un mediu ambiant : salon curat, dezinfectat, aerisit si o temperatura potrivita;

53
Interventii delegate:

-continui administrarea tratamentului prescris de medic;

Evaluare: Pacienta prezinta o inbunatatire a mobilitatii.

5.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Problema:circulatie inadecvata;

E:durere;

Semne si simtome :usoara tahicardie: 105BATAI PE MIN

Obiectiv: Pacienta sa prezinte o buna circulatie.

Interventii autonome:

-am monitorizat frecventa respiratorie amplitudinea pulsului, timpul de umplere capilara ,timpul
de respiratie,coloratia tegumentelor si a mucoaselor,diureza;

-am consemnat in foaia de obsevatie valorile monitorizate: T.A ,P ,R, D T; -supraveghez continuu
starea generala a pacientei ;

-informez pacienta asupra stadiului bolii sale ;

-invat pacienta sa opreasca consumul de tutun,alcool;

- urmaresc efectul medicamentelor;

-asigur repaus la pat,un mediu linistit si ambiant:

-comunic medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale;

Interventii delegate:

-recoltez probe de sange pentru analizele de laborator

(VSH,TGO,TGP,hemoleucograma,uree,creatinina);

-pregatesc pacienta pentru investigatiile paraclinice(ecografie,examen vaginal);

54
-administrez conform recomandarii medicului-urmaresc efectul medicatiei;

Evaluare:

Pacienta prezinta functii normale in limite normale :T.A=120/80mmhg, R=17 respiratii/minut,

P=70 batai/minut,T=36,3°C

6. NEVOIA DE A COMUNICA

Problema: comunicare inadecvata adecvata la nivel afectiv;

Etiologie: mediu spitalicesc,anxietate

Semne si simtome: tristete. retragere in sine , neliniste

Obiectiv: pacienta sa comunice corespunzator cu echipa de ingrijire

Interventii autonome:

-linistesc pacienta si ii dau informatii clare despre boala sa;

-incurajez in permanenta pacienta ;

-am abordat o atitudine blanda si sfatitoare pentru a dobandii incredere in asistenta medicala
acordata si a-l determina sa-si impartaseasca temerile si emotiile;

-am adresat intrebari pacientului pentru a evidentia nivelul de comunicare , si pentru a efectua
culegerea datelor;

-am explicat pacientei ca toate aceste evenimente sunt imprevizibile si l-am invatat ce atitudine
trebuie sa adopte in continuare;

-familiarizez pacienta cu mediul spitalicesc;

-asigur un mediu de sigurant

Evaluare: In urma interventiilor proprii si delegate ,pacienta comunica cu echipa medicala.

30
55
7.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

Problema: Cunostinte insuficiente;

Etiologie: Lipsa informatiilor;

Semne si simtome: Pacienta solicita informatii referitoare la boala sa;

Obiectiv: Pacienta sa acumuleze cat mai multe informatii despre boala sa.

Interventii autonome:

-stimulez dorinta de cunoastere;

-identific deprinderile si obiceiurile gresite;

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii;

-explic pacientei importanta unui regim de viata igieno dietetic.

-invat pacienta sa evite consumul de alcool,cafea.

-invat pacienta sa se prezinte la controalele medicale ;

-invat pacienta sa respecte tratamentul prescris de medic;

-verific daca pacienta a inteles corect mesajul trasmis;

Evaluare: Pacienta a dobandit noi informatii despre boala sa.

Evaluare finala

Pacieta R. P in varsta de 45 de ani se interneaza pe sectia de Obsterica si Ginecologie cu

diagnosticul de Fibrom uterin.In urma ingrijirilor acordate, conform planului de nursig si a
tratamentului medicamentos recomandat, pacienta evolueaza favorabil.

Se externeaza in stare ameliorata ,iar anxietatea sa diminuat.. Pe tot parcursul spitalizarii,pacienta

a avut o stare de igiena buna si nu a dezvoltat complicatii.

31
56
Recomandări la externare:

● repaus sexual 2 luni;

● evitarea eforturilor fizice mari;

● control medical la 6 săptămâni ;

● observarea menstruației în următoarele luni;

● adaptarea unui stil de viață sănătos ( alimentație bazată pe fructe și legume, evitarea
viciilor, menținerea activității fizice);

● evitarea stărilor anxioase, a stresului, evenimentelor negative;

● la observarea oricărui semn, simptom pacienta este rugată să anunțe medicul;

32
57
Cazul numarul 2

CULEGEREA DATELOR

-Numele si prenumele: M.P

-Sex: feminin

-Data nasterii: 01.09.1970

-Varsta: 50

-Domiciliu: Localitatea Girov

-Stare civila: casatorita .

-Nationalitate: Romana

-Religie: Ortodoxa

-Conditii de viatra:Buna

-Locuieste impreuna cu familia

Elemente fizice: RH pozitiv; Grupa sanguina: AII

Date Antropometric: Greutate- 65 kg; Inaltime- 170 cm

Elemente biografice legate de sanatate:

-antecedente heredocolaterale: fara importanta

-antecedente personale fiziologice:

-menarha:15 ani. Ciclul menstrual regulat de 4-5 zile;

-sarcini : 2

-nasteri la termen: 2

-antecedente personale patologice: avorturi: 2

33
58
Istoricul bolii:

Pacienta in varsta de 50 de ani , este internata pe sectia de Obstetrica Ginecologiea manifestand

urmatoarea simtomatologie: durere insuportabila in zona pelvina cu iradiere in
spate,metroragii,anemie ,slabiciune,paloare.Dagnosticul pus la internare este de Fibrom uterin. In
ziua a doua de la internare s-a intervenit chirurgical prin care s-a facut o Histerectomie totala cu
anexectomie bilaterala.

Data internarii: 18.01.2020

Data externarii: 26.01.2020

La internare s-au facut urmatoarele investigatii:

1. Examen clinic general :

-tegumente si mucoase: palide;

-tesut celular subcutanat: normal colorat ;

-aspectul cavitatii bucale: normal;

-sistem muscular: normoton, normokinetic;

-aparat renal: mictiuni frecvente

-aparat cardio-vascular: torace conformat,simetric ;

-frecventa respiratorie18 respiratii/minut;

-puls:90/minut

-tensiunea arteriala:120/70 mmHg;

2.Examene ecografice: Uter 10 cm, un nodul fibromatos intracavitar de 5,5 cm. Cavitatea
uterina nu se vizualizeaza. Ovar drept 3,93 cm .Ovarul stang nu se vizualizeaza , Douglas fara
lama de lichid.

3. Examen secretii vaginale: Negativ;

34
59
 5. Examen sumar urina: -albumina: absent;

-glucoza : negativ;

-leucocite: rare;

-proteine: negativ;

-pH: 6

-corpi cetonici: negativ;

-nitriti: negativi;

Examen de laborator

Test Rezultat Valori normale

Glucoză 95 /mg/dl 80 - 110 / mg/dl

Uree 20 mg/dl 15 - 50 / mg/dl

Creatinină 1,03 /mg/dl 0,5 - 1,1 / mg/dl

T.G.O. 2,1/ UI/L 5 – 343 / UI/L

T.G.P. 2,7 / UI/L 5 – 43 / UI/L

Fibrinogen 410 mg/dl 200 – 400 mg/dl

APTT 45” <40”

Hemoglobină 10,7 g% 12 – 16 g%

VSH 35 mm 0 – 29 mm

Leucocite 6000 /µL 4000-10000/µL

Hematocrit 30, 23 % 36 – 42%

35
60
In urma analizei acestor data,am constatat ca pacienta este dependenta in satisfacerea urmatoarelor
nevoi , in ordinea prioritatilor:

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

3.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

6.NEVOIA DE A ELIMINA

7.NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT, A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

8.NEVOIA DE A COMUNICA

9.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

Problema 1: durere

Etiologia 1: interventie chirurgicala

Semn simtom 1: facies crispat, pozitie antalgica ,agitatie ,neliniste, grimase, plans;

Obiectiv 1: Pacienta sa nu mai prezinte durere .

Problema 2: anxietatea

Etiologia2: mediul spitalicesc,interventia chirurgicala

Semne si simtome 2: tristete, neliniste, agitatie, retragere in sine

Obiectiv 2: pacienta sa nu mai manifeste anxitate

36
61
Problema 3: risc de infectii nosocomiale

Etiologia 3: interventia chirurgicale,mediul spitalicesc

Semne si simtome: posibile infectii nosocomiale

Obiectiv: pacienta sa nu prezinte risc de infectii nosocomiale

Interventii autonome;

-supraveghez functiile vitale si le notez in foaia de observatie;

-aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie ;

-asez pacienta intr-o pozitie confortabila;

-asigur confortul si indepartez factorii agravanti ;

-distrag atentia pacientei de la durere prin : carti, radio,TV;

- furnizez pacientei informatiile de care are nevoie despre boala sa;

-am asigurat un mediu de protectie psihica si fizica adecvata starii generale ,prin incurajarea si
determinarea pacientului in a gandii pozitiv in ceea ce priveste evolutia bolii;

-am sustinut moral pacienta ;

- pentru diminuarea anxietatii ,am asigurat o legatura permanenta cu familia;

-am familiarizat pacienta cu mediul spitalicesc;

-am comunicat cu pacienta la nivel afectiv pe un ton calm folosind termeni pe limbajul sau pentru
a combate anxietatea;

-am evaluat starea psihica si fizica a pacientului;

Interventii delegate:

-administrez tratamentul prescris de medic: algocalmin 1f/8h, No-spa 1f/8h, Paracetamol 1fl/12h,
NaCl 0,9% 500 ml in PEV, Cefort 1g/12h

37
62
Evaluare: In urma ingrijirilor acordate, pacienta prezinta o ameliorare a durerii si a anxietatii. Prin
instituirea tratamentului cu analgezice si antibiotice administrate nu prezinta risc de infectii
asociate asistentei medicale si complicatii.

2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema: circulatie inadecvata

Etiologie: rahianestezie, interventie chirurgicala

Semne si simtome: HTA 90/ 65 mmHg, P-88b/minut

Obiectiv: Pacienta sa prezinte functiile vitale in limite normale si o buna circulatie.

Interventii autonome:

-am monitorizat si am urmarit evolutia functiilor vitale : T.A. , P. , R la fiecare 30 de minute si ori
de cate ori a fost nevoie;

-am consemnat in foaia de observatie valorile monitorizate: T.A., P , R;

- aerisesc salonul si creez un climat corespunzator;

- elimin orice sursa de zgomot;

Interventii delegate:

- la indicatia medicului administrez PEV pentru mentinerea patului vascular , pentru

mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si acido bazic : Solutie Ringer 500 ml, NaCl 0,9
% 500ml, Glucoza 5% 500ml;

Evaluare: In urma interventiilor acordat pacienta prezinta functiile vitale in limite normale.

3. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Problema: dificultate de a se misca

Etiologia:Interventie chirurgicala;durerea, stare generala alterata

Semne si simtome:pozitie antalgica, repaus impus la pat

O: pacienta sa respecte repausul impus. 38

63
Interventii autonome:

-explic pacientei importanta repusului ;

-ajut pacienta sa se ridice la marginea patului si sa mearga progresiv;

-supraveghez pacienta;

-planific un programde exercitii in functie de capacitatea pacientului;

-invat pacienta sa faca exercitii de respiratie profunde;

-redau increderea pacientului ca imobilitatea este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul;

-suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu ce are nevoie;

Interventii delegate:

-administrez medicatia recomandata de medic

Evaluare: In urma interventiilor acordate pacienta prezinta o ameliorare a durerii, a respectat

repausul impus si se poate deplasa.

4. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema: alimentatie inadecvata in deficit

Etiologie Interventie chirurgicala;

Semne si simtome: suprimarea alimentatiei, senzatie foame, deshidratare

Obiectiv: Pacienta sa se alimenteze corespunzator;

Interventii autonome:

-in prima zi post operator ,umezesc buzele pacientei cu o compresa sterila imbibata in apa;

-in a doua zi de la interventia chirurgicala alimentez pacienta cu apa, ceai, supa strecurata ;

-dupa reluarea tranzitului intestinal pentru gaze si scaun pacienta este alimentata cu iaurt slab,
branza de vaci,compot,supa de legume;

-comunic pacientei asupra importantei regimului alimentar si mentinerea sanatatii;

64
-fac bilantul lichidelor incerate si eliminate;

-servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator;

-explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientei;

-urmaresc periodic greutatea corporala ;

Interventii delegate:

-administrez medicatia prescrisa de medic: Glucoza 5% 500 ml ,Na Cl 500 ml

Evaluare: In urma interventiilor acordate pacienta se alimentea

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Problema: Insomnie ;

Etiologie: Anxietate ,mediu spitalicesc;

Semne si simtome: Somn agitat ,superficial, treziri frecvente ;

Obiectiv: Pacienta sa prezinte un somn corespunsator din punct de vedere calitativ cat si cantitativ

Interventii autonome:

-creez pacientei un climat favorabil somnului ;

-elimin sursele de zgomot si lumina puternica;

-ofer pacientei lichide calde inainte de culcare;

-asigur lenjerie de pat curata si uscata;

-intocmesc un program de odihna corespunzator organismului;

-invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de
culcare;

-asigur o temperatura optima in salon;

-sfatuiesc pacienta sa-si goleasca vezica urinara ,pentru a nu avea treziri in timpul noptii;

-creez un mediu de siguranta fizica si psihica ;

65
Interventii delegate:

-administrez la recomandarea medicului Valium Diazepam 10mg x2/zi per os ;

Evaluare: Pacienta prezinta un somn corespunzator din punct de vedere calitativ cat si cantitativ;

6. NEVOIA DE A ELIMINA

Problema: eliminare inadecvata;

Etiologie: interventie chirurgicala, rahianestezie;

Semne si simtome: incetinerea tranzitului intestinal, constipatie;

Obiectiv: Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal .

Interventii autonome:

-am explicat pacientei ca trebuie sa elimine continutul intestinului gros:

-determin pacienta sa ingere o cantitate suficiente de lichede;

-urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor;

-urmaresc reluarea tranzitului pentru gaze si scaun ;

Interventii delegate:

-la indicatia medicului administrez 2 supozitoare glicerina;

Evaluare: In urma interventiilor autonome si delegate pacienta si-a reluat tranzitul intestinal
normal.

7. NEVOIA DE A FI CURAT , INGRIJIT, A PROTEJA TEGUMENTELE SI

MUCOASELE

Problema Incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice;

Etiologie:Interventia chirurgicala; stare generala alt

Semne si simtome:Anxietate; neputinta; 41

66
Obiectiv: Pacienta sa prezinte tegumente curate si integre;

Interventii proprii:

-asigur igiena pacientei ;

-asigur lenjeri de corp si de pat curate;

-ajut pacienta sa se imbrace , sa se pieptane, sa-si taie unghiile ,sa-si faca tualeta cavitatii bucale;

-comunic pacientei importanta mentinerii curate a tegumentelor,pentru prevenirea imbolavirilor;

-suptaveghez plaga operatorie si schimb pansamentul ori de care ori este nevoie;

8.NEVOIA DE COMUNICA

P: Alterarea comunicarii la nivel afectiv;

E: Atingerea integritatii functiei si rolului sexual, interventie chirurgicala,teama;

S: Neliniste ,anxietate; tristete;

O: Pacienta sa prezinte o comunicare eficienta la nivel afectiv.

Interventii autonome:

-ofer pacientei informatii clare despre boala ei;

-ajut pacienta sa identifice posibilitatile sale de a asculta, de a schimba idei cu alte persoane;

-asigur un mediu de securitate ,liniste;

-supraveghez in permanenta bolnavul;

-familiarizez pacienta cu mediu spitalicesc;

-linistesc pacienta cu privire la starea sa,explicandu-i scopul si natura interventilor;

-castig increderea bolnavului;

Interventii delegate

-Administrez medicatia prescrisa de medic;

42
67
Evaluare: In urma interventiilor delegate si autonome pacienta prezinta o comunicare eficienta cu
echipa medicala.

9.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZA SANATATEA

P: Cunostinte insuficienta;

E: Lipsa informatiilor;

S: Pacienta nu are cunostintinte referitoare la boala;

O: Pacienta sa acumuleze cat mai multe informatii despre boala sa.

Interventii autonome:

-stimulez dorinta de cunoastere a pacientei;

-identific deprinderile si obiceiurile gresite ale pacientei;

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii ;

-motivez acumularea de noi cunostinte;

-verific da pacienta a inteles corect mesajul trasmis si daca si-a insusit corect noile cunostinte;

Evaluare: Pacienta a acumulat noi informatii despre boala sa.

Evaluare finala

Pacienta in varsta de 50 de ani se interneaza cu diagnosticul de Fibrom uterin si este tratata

chirurgical. In urma ingrijirilor acordate ,conform planului de nursig si in urma tratamentului
medicamentos recomandat , pacienta evolueaza favorabil .

Se externeaza cu urmatoarele recomandari:

-control medical peste 8 zile;

-repaus sexual 6-8 saptamani ;

-evitarea frigului si a umezelii;

-regim alimentar echilibrat;

-cunsumul de lichide de 2,5 l

43
68
 CAPITOLUL IV

EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Fibromul uterin afectează o mare parte dintre femeile aflate la vârsta fertilă, fiind cea mai
răspândită afecțiune în rândul reprezentantelor sexului feminin. Tocmai de aceea, fiecare femeie
trebuie să aibă grijă de sănătatea ei intimă, astfel încât să prevină apariția unei astfel de afecțiuni
și nu numai, cea mai bună modalitate de prevenție fiind, în primul rând, informarea corectă și
specializată.

Din momentul în care își începe viața sexuală, orice femeie ar trebui să meargă la ginecolog cel
puțin o dată pe an. Cu cât femeia se află la o vârstă mai înaintată, cu atât aceste examinări
ginecologice ar trebui să aibă loc mai des. Un control de specialitate făcut la timp poate evita
proceduri chirurgicale ireversibile, ajutând totodată la menținerea sănătății fizice și psihice a
femeii.

Un alt pas important este reprezentat de adaptarea unui stil de viață sănătos ce include:

⮚ reducerea consumului de alcool deoarece acesta ridică nivelul hormonilor necesari pentru
creșterea fibroamelor;

⮚ echilibrarea estrogenului prin: pierderea în greutate și evitarea substanțelor chimice ce pot

elimina echilibrul endocrine ( coloranți, îngrășăminte, unele produse de îngrijire personal,
pesticide, etc.);

⮚ echilibrarea tensiunii arteriale prin: evitarea consumului excesiv de sare, a produselor

procesate, renunțarea la fumat și alcool, efectuarea de exerciții fizice, etc;

⮚ consumul de vitamina D poate reduce riscul de fibrom uterin cu aproape 32%;

⮚ consumul de ceaiuri naturale are un efect benefic asupra aparatului genital. Există anumite
tipuri de ceaiuri special concepute pentru buna funcționare a aparatului genital, cum ar fi
cel de coada șoricelului, gălbenele, mușețel, sunătoare, etc;

⮚ întărirea sistemului imunitar prin adaptarea unei nutriții bogate în fructe și legume și
efectuarea de exerciții într-un mod regulat;

⮚ evitarea stresului și a oboselii prin exerciții de relaxare, plimbări, respectarea orelor de

somn.
44
63
În cazul femeilor care sunt diagnosticate cu fibrom uterin, o dietă echilibrată poate ajuta la ușurarea
unor simptome și complicații. Anumite alimente pot ajuta la prevenirea și încetinirea creșterii
fibromului în unele cazuri:

⮚ fibra – alimentele bogate în fibre (ovăz, linte, orz, fructe și legume fierte sau crude, pâinea
integrală), ajută la pierderea în greutate și la echilibrarea nivelului hormonal, menținând
constant nivelul glicemiei;

⮚ potasiu – ajută la contracararea efectelor sării, echilibrând tensiunea arterială. Alimente

bogate în potasiu sunt: banana, avocado, varză, roșii, cartofi, citrice, etc.

⮚ lactatele – cum ar fi iaurtul și brânza cu grăsimi complete sunt bogate în calciu, fosfor și
magneziu;

⮚ ceaiul verde – conține mai mulți antioxidanți, care pe lângă reducerea inflamației și a
nivelului ridicat de estrogen, poate îmbunătăți simptomele sângerărilor puternice cauzate
de fibrom. Totodată, pacientele cu fibrom uterin trebuie să evite anumite alimente precum
zahărul și cele care pot crește nivelul de estrogen ( carnea roșie, boabe de soia, lapte de
soia, tofu, semințe de in).

Pe lângă aceste aspecte, trebuie să se aibă în vedere următoarele :

⮚ combaterea cauzelor de congestive pelvină și a disfuncțiilor neuroendocrine;

⮚ atenție la utilizarea tratamentelor cu estrogeni și a contraceptivelor;

⮚ depistarea tumorilor în faza incipientă, prevenirea dezvoltării și a apariției complicațiilor;

⮚ prevenirea recidivelor după operație.

45
64
 CONCLUZII

Prin aceasta lucrare am vrut sa evidentiez responsabilitatile ce-mi revine ca viitoare

asistenta medicala, in cazul ingrijirilor acordate celor doua paciente cu diagnosticul de Fibrom
uterin , pe care le-am luat in studiu..

Asistenta medicala are un rol foarte important in monitorizarea clinica a acestor paciente:
P, T.A , T , eliminarile care trebuie masurate , notate , interpretate zilnic si raportate medicului.

Prima pacienta, R.P in varsta de 45 de ani se interneaza cu diagnosticul de Fibrom uterin

si este tratata medicamentos pe sectia de Obstetrica si Ginecologie. Am ajutat-o in satisfacerea
nevoilor fundamentale de care era dependenta pe durata spitalizarii. Am insistat in adaptarea
bolnavei in situatia data, am incurajat-o, i-am prezentat cazuri asemanatoare cu evolutie buna, am
fost alaturi de ea si i-am creat un climat de empatie. Pacienta si -a recapatat increderea, a colaborat
si comunicat eficient cu echipa medicala si s-a externat multumita de ingrijirile primite.

A doua pacienta M. P, in varsta de 50 de ani, se interneaza pe sectia de Obstetrica si

Ginecologie cu diagnosticul de Fibrom uterin si este tratata chirurgical. I-am explicat necesitatea
interventiilor pentru recaptarea starii de sanatate,explicandu-i , din experienta mea de asistent
medical si in urma tratarii mai multor paciente cu aceeasi afectiune , ca va putea depasi acest
moment dificil al vietii sale . Pe tot parcursul internarii a dovedit stapanire de sine si comunicare
eficienta , fapt ce a contribuit la evolutia buna si restabilirea sanatatii in scurt timp.

In urma analizei celor doua cazuri studiate si a altor cazuri intalnite in decursul efectuarii
stagiului de practica ,am constatat ca fibromul uterin este o afectiune destul defrecventa , de o
pasivitate moderata dar care poate duce la complicatii grave daca nu se intervine prompt si nu se
respecta regimul igieno dietetic si cel medicamentos.

46
65
 BIBLIOGRAFIE

1. Bogdan Voiculescu – Anatomia și Fiziologia Omului, editura Corint, București, 2009, pg 389-
394;

2. Petrache Vârtej – Ginecologie Endocrinologică, ediția a IV-a, editura ALL, București, 2014, pg.
32-36; 80; 330.

3. Florica Udma - Proceduri de Nursing, editura Ex Ponto, Constanța, 2009, pg 50-63;

4. Stamatian Florin – Obstetrică și Ginecologie, vol. II, editura Echinox, pg. 488-494;

5. Lucreția Titircă - Tehnici de Evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, editura Cartea
Medicală, vol. II, 2018, București, pg. 185-195;

6. Carol Mozes – Tehnica Îngrijirii Bolnavului, editura Medicală, vol. II, ediția a-II-a, 1976,
București, pg. 433-435;

7. Prof. dr. Virgiliu Ancăr – Ginecologie, editura Național, 1999, pg. 12-19, 93;

8. Lucreția Titircă – Îngrijiri Speciale Acordate Pacienților De Către Asistenții Medicali, editura
Viața Medicală Românească, 2006, București, pg. 167-173, 178-180;

9.https://www.google.com/search?sxsrf=ALeKk012Z2UN-
Q1P7iwvMxHKPGLyeOO2tA:1593014332571&q=aparatul+genital+feminin&tbm=isch&chips
=q:aparatul+genital+feminin,online_chips:fiziologia+aparatului&sa=X&ved=2ahUKEwihmajr6J
rqAhWH3KQKHdIVBwEQgIoDKAR6BAgKEAk&biw=1517&bih=640

47
66
 ANEXE

Îngrijiri acordate preoperator

Asistenta medicală are obligația, ca prin comportamentul și atitudinea ei să înlăture starea de

anxietate în care se află pacienta înainte de operație. Pregătirea propriu-zisă se realizează de către
asistentă la indicaţia directă a medicului, în funcție de timpul avut la dispoziție și de starea generală
a pacientei.

Pregătirea pentru intervenție depinde pe de-o parte de condițiile generale ale pacientei (vârstă,
starea fizică, evoluția bolii, existența altor afecțiuni) și pe de altă parte de natura intervenției. În
luarea unei decizii terapeutice contează obțiunea pacientei pentru a avea copii, evidențiind
rezultatele intervenției conservatoare.

Pentru ca pregătirile pentru operație să fie complete, sunt necesare următoarele evaluări:

⮚ Pregătirea psihică

● ajut pacienta să-și exprime gândurile, teama, grija;

● explic pacientei că după intervenția ce va avea loc nu trebuie să se simtă complexată sau
inferioară față de familie și societate;

● informez pacienta despre scopurile intervenției, despre faptul că aceasta nu îi va afecta

dinamica vieții sexuale, iar dacă menstruația va fi suprimată nu înseamnă că pacienta va fi
defeminizată;

● insuflu pacientei încredere în echipa medicală operatorie;

● explic pacientei ce se va întâmpla în timpul transportului și în sala de preanestezie; cum

va fi asezată pe masa de operație; când va părăsi patul; când va primi vizite, etc.

● asigur pacienta că va fi însoțită și ajutată;

● obțin consimțământul scris al pacientei cu privire la intervenția ce va avea loc.

⮚ Pregătirea fizică – implică efectuarea bilanțului clinic (anamneza și examenul clinic pe

aparate) și paraclinic care cuprinde:

● examene de rutină: timp de sângerare și de coagulare; determinarea grupei sanguine și Rh;

hematocrit; glicemie; ureea sanguină.

48
67
 ● examene complete: hemoleucograma completă; V.S.H; ionogramă; E.A.B. (echilibrul
acido-bazic); coagulograma completă; probe de disproteinemie; proteinemie;
transaminaze; examen de urină; electrocardiogramă (EKG); radiografie sau radioscopie
pulmonară.

● examene speciale:

● ex. secreției cervico-vaginale (bacteriologic și parazitologic, determinarea pH-ului

vaginal, ex.citotumoral Babeș-Papanicolau);

● dozări hormonale în sânge și urină;

● examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia;

● examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, RMN (rezonanța magnetică

nucleară), CT (tomografia computerizată);

● alte investigații: puncția vaginală, curba termică bazală, histerometria.

Pregătirea pentru operație:

● asigur repaus pacientei;

● regimul alimentar va include:

- pregătirea tubului digestiv cu alimente fără reziduu, cu o săptămână înaintea

operaţiei;

- consum de lichide;

- administrarea unui laxativ cu 24-48 de ore preoperator, iar în seara dinaintea

intervenției efectuez o clismă evacuatorie;

● administrez antibiotice conform prescripției medicale pentru combaterea eventualelor

infecții postoperatorii;

● administrez la indicația medicului un anxiolitic (Valium Diazepam) în seara dinaintea

intervenției pentru a asigura o odihnă adecvată pacientei în timpul nopții;

● efectuez toaleta generală a pacientei cu rigurozitate;

● pregătesc zona unde urmează să aibă loc intervenția, prin raderea pilozității (cât mai larg)
în ziua intervenției pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriațiilor cutanate;

49
68
 ● badijonez zona rasă cu alcool sau alte soluții antiseptice;

● efectuez spălătură vaginală cu antiseptic în caz de histerectomie totală și introduc în vagin

o meșă sterilă preoperator;

● îmbrac pacienta cu lenjerie curată și pregătesc documetele (F.O, analize, radiografii)

pacientei ce o vor însoți la sala de operație;

● predau pacienta asistentei de anestezie împreună cu documentele și alte observații

importante;

Îngrijiri acordate postoperator

În timpul operației, pregătesc salonul și patul pentru primirea pacientei, într-un salon cu
paturi puține, cât mai izolat de zgomote, temperatura camerei să nu depășească 20-22, lumina să
fie cât mai redusă, patul să fie cu lenjerie curată, prevăzut cu mușama și aleză și accesibil din trei
părți. Transoprtul pacientei de la sala de terapie intensivă se va face cu căruciorul. La patul
pacientei pregătesc sursa de oxigen, seringi și ace de unică folosință, garou, alcool sanitar, tăviță
renală, sonde vezicale, ploscă urinară, medicamente (calmante, cardiotonice, etc.) necesare în
urgență. După sosirea pacientei în salon verific poziția acului și ritmul perfuziei, supraveghind-o
cu atenție. Monitorizez permanent: pulsul, tensiunea arterială, respirația, temperatura, faciesul și
voi nota calitatea lor în foaia de observație a pecientei.

Poziția pacientei în pat, va fi în decubit dorsal, fără pernă, cu capul într-o parte, pentru a
evita înecarea cu eventuale vărsături și apariția grețurilor. De asemenea, administrez medicația
prescrisă de medic. Până la externare, pacienta va fi supravegheată pe zile, urmărindu-se: aspectul
general (facies, tegumente), funcțiile vitale, reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul
pansamentelor pe plagă, combaterea durerilor, rehidratarea și reechilibrarea hidroelectrolitică,
alimentația. Supravegherea se va face astfel:

- în prima zi postoperator, urmăresc funcțiile vitale, debitul prin tubul de dren, plaga și raportez
medicului orice modificare în starea pacientei. Administrez tratamentul prescris de medic,
oxigenoterapia cu intermitență și aliment0/:ez pacienta prin regim hidric cu ceai amar în cantități
moderate, dacă s-a reluat tranzitul intestinal.

- în a doua zi, hidratez pacienta per os, și încep mobilizarea cu mișcări pasive la început și apoi
active ale membrelor inferioare.

- în a treia zi, alimentația se îmbogățește treptat, trecându-se la supă strecurată. După primul scaun
introduc pâinea prăjită, brânza de vaci și iaurtul în alimentația pacientei. Scot tubul de dren, dacă
nu este productiv. 50
69
- în a patra zi, completez alimentația cu carne slabă și piureuri de zarzavat. Urmăresc plaga
postoperatorie și efectuez mobilizare mai intensă.

- în a V-a zi, ajut pacienta să se plimbe dar să nu obosească și ajut medicul să scoată o parte din
fire.

- în a VI-a zi, se trece la o alimentație completă, variată, iar în a VII-a zi, ajut medicul să scoată
firele rămase. Externarea se face după scoaterea firelor, dacă nu există.

51
70
71
72
73