INVESTIGATII IN DEPISTAREA BOLILOR INESTINULUI GROS

 analiza scaunului pentru depistarea infectiilor sau problemelor de malabsorbtie

 sigmoidoscopia flexibila - analizeaza colonul sigmoid
 colonoscopia - analizeaza intreg colonul. Colonoscopia poate fi utila pentru excluderea
bolilor intestinale si a cancerului de colon, mai ales la pacientii cu varsta de peste 50 de ani. La
pacientii mai tineri cu simptome de sindrom de colon iritabil, nu este necesara colonoscopia.
 tomografia computerizata - ofera imagini transversale ale organelor interne (abdomen sau
pelvis).
 teste pentru depistarea intolerantei la lactoza - lactaza este enzima necesara pentru digerarea
lactozei din produsele lactate a carei lipsa determina simptome similare cu cele ale sindromului
de colon iritabil.
 analize de sange, pentru a se confirma daca este prezenta boala celiaca - o sensibilitate la
proteinele din grau, care poate declansa manifestari asemanatoare cu cele ale sindromului de
colon iritabil.
 analiza scaunului, pentru a se evalua cantitatea de grasimi din materiile fecale - o cantitate
mai mare de grasimi fecale este intalnita in cazul sindromului de malabsorbtie.
 gastroscopie - examinarea esofagului, stomacului si intestinului subtire.
 ecografie
 analiza cu bariu - cu ajutorul careia se vizualizeaza interiorul stomacului si al intestinelor.

INVESTIGATII IN DEPISTAREA BOLILOR INTESTINALE

 ADN Salmonella spp.

 ADN Campylobacter spp. (jejuni și coli)

 ADN Shigella spp./E.coli enteroinvaziv (EIEC)

 genele toxinelor Shiga 1 și 2 (stx1/stx2)

Panel bacterii enteropatogene este un test calitativ de biologie moleculară, efectuat

prin metoda Real-Time PCR, din materii fecale de consistență moale, recoltate în
coprorecoltor fără mediu de transport sau în mediul Cary-Blair, la pacienţii cu
suspiciune de gastroenterită.

Disbioza

Analiza florei intestinale este indicată în afecțiuni digestive, infecții intestinale (boli
inflamatorii intestinale, diverticuloză), boli imunologice (neurodermită, alergii), după
administrarea unui tratament antibiotic.
Se determină cantitativ următoarele microorganisme: Escherichia coli, Escherichia
coli-Varianten, Proteus spp., Klebsiella spp., Enterobacter spp., Serratia spp.,
Morganella morganii, Citrobacter spp., Pseudomonas spp., Enterococcus spp., S.
aureus, Bacteroides spp., Bifidobacterium spp., Lactobacillus spp., Clostridium spp.,
Clostridium difficile, Candida albicans, Candida nonalbicans, Geotrichum spp.

Această analiză se realizează prin diluții seriale, pe medii selective. Coloniile bacteriene sunt identificate cu ajutorul
analizorului MALDI-TOF. În cazul unui rezultat pozitiv de clostridium difficile, se realizează toxina.

Examen coproparazitologic

Examinarea directă a materiilor fecale în scopul detectării paraziţilor cu localizare

intestinală.

Testul, obligatoriu în toate bolile intestinale, nu necesită nici o pregătire prealabilă.

Se prelevează mici cantităţi de materii fecale din diferite porţiuni ale scaunului într-
un coprorecoltor fără mediu de transport sau alţi aditivi. Recipientul va fi închis
etanş (se evită vărsarea conţinutului, se păstrează umiditatea probei). În momentul
prelevării se va evita contaminarea cu apă şi urină.

Rezultatul testului poate fi negativ, dacă recoltarea a fost făcută în cursul unei faze
coprologice în care nu a avut loc eliminarea diferitelor forme de paraziţi, de aceea,
în cazul în care există un tablou clinic sugestiv, se recomandă repetarea analizei
săptămânal, timp de 3 săptămâni.

Hemoragii oculte

Testul este folosit pentru depistarea hemoragiilor digestive (cancer colorectal, polipi
de natură benignă, ulcer gastric sau duodenal). Polipii colorectali pot să nu
sângereze în fazele iniţiale, de aceea este recomandat controlul periodic al
persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani.

Datorită distribuției neomogene a sângelui în materiile fecale şi pentru a creşte

probabilitatea detectării sângerărilor intermitente ale polipilor, se recomandă
prelevarea din 3 locuri diferite ale bolului fecal.

Complex Hemoglobină-Haptoglobină
Analiză medicală mai sensibilă pentru determinarea hemoragiilor oculte, complexul
hemoglobină-haptoglobină fiind mai stabil decât hemoglobina în tractul gastrointestinal, poate
crește rata de depistare a carcinomului colorectal.

Rotavirus (coproantigen)
Testul determină antigenul de Rotavirus în materiile fecale. Rotavirusurile sunt cei mai
importanţi agenţi etiologici ai gastroenteritelor non-bacteriene la copiii între 6 luni şi 3 ani, dar
pot afecta atât adulţii, cât şi copiii mai mari. În grupurile cu risc (copii, pacienţi în vârstă sau
imunodeprimați), infecţia poate duce la deces.

Adenovirus (coproantigen)
Anumite tipuri de adenovirus pot cauza tulburări gastrointestinale. La copiii cu gastroenterită
acută, adenovirusurile au fost detectate într-un procent de 4 - 14% din probele examinate.

Norovirus (coproantigen)
Norovirusurile, cauza majoră a gastroenteritelor, se transmit interuman, prin intermediul apei
sau alimentelor contaminate. Frecvent pot determina epidemii în aziluri, spitale, creşe,
penitenciare şi vase de croazieră. Se recomandă efectuarea prelevării în cel mai scurt timp de la
apariția simptomelor (diaree, vomă), eliminarea virală maximă fiind la 1-3 zile de la debut.

Antigen Giardia lamblia (coproantigen)

Antigen Helicobacter pylori (coproantigen)

Calprotectina

EDN (neurotoxina derivată din eozinofile)

Zonulin