Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fi fost o joaca pentru el sa duca-n spinare asemenea greutate. Uriasul cara copacul
o bucata buna de drum, dar la un moment dat simti ca-l lasa puterile si zise:
� Opreste, ca nu mai pot! Prea e greu! Trebuie sa-l dau jos din spinare, ca m-a
deselat�
Dar vezi ca voinicul nostru era prea slabut ca sa poata tine pomul, si c�nd uriasul
�l lasa din m�na, ciresul �si ridica deodata crengile, salt�ndu-l �n aer si pe
croitoras.
� Cum vine asta, voinicosule, n-ai nici macar at�ta putere sa tii locului niste
crengi at�t de subtirele?�
Uriasul �si facu v�nt, dar, oric�t se cazni, nu fu �n stare sa sara peste pom, ci
ramase agatat cu picioarele printre ramuri. Astfel, se �nt�mpla ca si de data asta
sa se arate mai dibaci croitorasul. Atunci uriasul �ncerca altceva:
� De esti at�t de voinic pe c�t spui, atunci hai cu mine �n pestera uriasilor, sa
stai acolo peste noapte.