Sunteți pe pagina 1din 49

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.

XIX

ISTORIA ARTEI ȘI A DESINULUI


CONTEMPORAN
A

Elaborat: conf. univ., dr. Cazac Viorica

1
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

CURSUL 2

ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC.XIX

2
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

CUPRINSUL
2.1 Arta academică franceză 1800-1900
2.2. Arta indigenilor din America de Nord 1800-1900
2.3. Orientalismul 1819-1896
2.4. Arta Japoneză1811-1891
2.5. Arta Prerafaelită 1848-1900
2.6. Realismul 1830-1872
2.7. Estetismul 1860-1900
2.8.Epoca Impresionismului 1861-1894
2.9.Postimpresionismul 1872-1912
2.10 Simbolismul și sintetismul 1885-1910
2.11Primitivismul 1890
2.12.Art Nouveau 1890-1915
2.13.Secesionismul 1892-1915

3
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX
BIBLIOGRAFIE
1. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
2. E. H. Gombrich. Istoria Artei. Editura Art. 2012, 688pag.
3. Stephen Farthing. Istoria artei de la pictura rupestra la arta urbana.
Editura RAO, 2011, 576 pag.
4. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.1-3. Editura Saeculum.
5. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.4-5. Editura Saeculum.
6. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.6-8. Editura Saeculum.
7. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.9-10. Editura Saeculum
8. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.11 Editura Saeculum.
9. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.12-13. Editura Saeculum.
10. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012

4
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

2.11. Art Nouveau 1890-1915


Art Nouveau a fost un stil decorativ foarte flexibil, care s-a
bucurat de o popularitate imensă în toată Europa și Statele Unite. El a
influențat toate ramurile artei, de la pictură și arhitectură, până la arta
grafică și design. Predominau formele naturale stilizate, cum ar fi
frunzele sau lujerii, însă uneori erau
reprezentate și forme umane stilizate
și motive relativ abstracte, precum
curbele subțiri și arabescurile.
Creatorii evitau conținutul simbolic
sau expresiv în lucrările lor,
concentrându-se asupra aspectului lor
decorativ. Evitând ca subiectele să
aibă conținut emoțional sau narativ, Jan Toorop în Amsterdam (1892)
acești artiști au deschis drumul către Jan Toorop
(20/12/1858-3/03/1928)
dezvoltarea artei abstracte. 5
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Stilul Art Nouveau a evoluat din foarte multe surse. Este tributar
în parte simplității stampelor japoneze, care au fost o sursă de
inspirație și pentru impresioniști. De asemenea, a fost influențat și
de Mișcarea Arte și Meșteșuguri din Marea Britanie și, mai ales, de
pattern-urile florale ale tapetelor lui William Morris. În plus, se
recunosc și ecouri ale stilizărilor utilizate de artiști precum Paul
Gauguin (1848-1903), Vincent van Gogh (1853-1890) și Edvard
Munch (1863-1944).

6
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Pictorul olandez Jan Toorop


(1858-1928) și-a început
activitatea ca simbolist, iar în
lucrările sale timpurii, cum ar fi
Fatalitatea, a folosit linii curbe
imprevizibile și simboluri, pentru
a reda o lume dincolo de realitate.
Treptat, el a abandonat sensurile
Fatalitatea (1893) criptice în favoarea lucrărilor pur
Jan Toorop decorative în stil Art Nouveau.
(20/12/1858-3/03/1928)

7
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Mișcarea Art Nouveau a apărut în


Franța. Numele provine de la Maison de
l`Art Nouveau, un magazin deschis la
Paris în1895 de către un negustor de
artă german, Siegfried Bing (1838-
1905). Bing vindea mai ales opere de
artă orientale, însă prezenta și lucrări ale
artiștilor moderni europeni. Era
interesat mai ales de obiecte din sticlă,
iar după ce l-a cunoscut pe americanul
Louis Comfort Tiffany (1848-1933), în
1898, Bing a devenit distribuitor
Siegfried Bing (1838-1905).
european exclusiv al lucrărilor acestuia.

8
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

De asemenea, a vândut și opere ale celorlalți doi giganți ai artei


sticlei din Art Nouveau, Ėmile Gallé (1846-1904) și Rene Lalique
(1860-1945). Opera acestuia din urmă –care de multe ori include
reprezentări realiste sau stilizate de plante și insecte, cum ar fi vaza
din sticlă opalescentă cu motivul lăcustelor – cuprinde și bijuterii în
formă de plante și insecte.
Prima capitală a Franței a fost la vârful de
lance al unei arte relativ noi-afișul. Doi
dintre exponenții principali, Alphonse
Mucha (1860-1939) și Jules Chéret (1836-
1932), au fost și pionerii acestui nou gen.

Rene Lalique (1860-1945)


9
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Inel
Rene Lalique (1860-1945)
10
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Rene Lalique (1860-1945)


11
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Rene Lalique (1860-1945)

12
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Broșă
Rene Lalique (1860-1945)
13
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Broșă, Rene Lalique


(1860-1945)
14
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Tiară,
Rene Lalique (1860-1945)
15
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Pipetene
Rene Lalique (1860-1945) 16
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Vas din sticlă


Rene Lalique (1860-1945)
17
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Vas din sticlă


Rene Lalique (1860-1945) 18
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Vas din sticlă Art Nouveau


Rene Lalique (1860-1945) 19
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX
Amândoi sunt cunoscuți pentru imaginile pline de culoare înfățișând
femei tinere, așa cum se vede în Ametistul lui Mucha, din seria Pietre
prețioase, din care mai făceau parte Rubinul, Topazul și Smaraldul.
Art Nouveau reprezenta femeile în linii degajate, având ca modele
divele fatale popularizate de simboliști, însă părul lor lung nu mai
era reprezentat ca armă pentru a-i
ademeni pe neștiutori; rolul era acum
pur decorativ. La Paris, influența lor
vizibilă și în elementele arhitecturale,
cum ar fi noile stații de metrou, cu
intrările lor din fier forjat, proiectate
de Hector Guimard (1867-1942).

Alphonse Mucha, 1906


(1860-1939)
20
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Pietrele prețioase: Ametistul (1910)


Alphonse Mucha
(1860-1939)
21
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX
Varianta germană a stilului este cunoscută sub denumirea de
jugendstil, după numele unei reviste de referință, Die Jugend
(Tineretul), publicată la Munchen între 1896 și 1914. Die Jugend a
fost un susținător important al noului stil; unul dintre principalii
reprezentanți ai acestuia a fost artistul
Otto Eckmann (1865-1902) din Hamburg.
Ca și alți artiști ai mișcării, el a creat
designul pentru multe obiecte, de mobilier,
din ceramică și tapete. În Austria, Art
Nouveau era numit Sezessionstil, datorită
legăturilor strânse cu Secesiunea vieneză,
iar în talia a fost rebotezat Stil Liberty, o
referire la magazinul Liberty din Londra.

Otto Eckmann (1865-1902) 22


© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Scaun, Otto Eckmann (1865-1902)

23
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Tapete, Otto Eckmann (1865-1902)

24
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Lilii
Otto Eckmann (1865-1902)

25
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Înființat în 1875, de Sir Arthur Lasenby


Liberty (1843-1917), magazinul
Liberty promova lucrările Art
Nouveau.
În Marea Britanie, stilizările liniare
Art Nouveau sunt asociate în principal
cu lucrările grafice ale lui Aubrey
Beardsley (1872-1898), cum ar fi
Coada păunului. În Glasgow artistul
cel mai important era Charles Rennie
Aubrey Beardsley (1872-1898)
Mackintosh (1868-1928). Acesta a
profitat de interesul nou față de
ornamentele celtice (promovate de
magazinul Liberty) și, în plus, a fost
influențat de apariția revistei The
Studio în 1893, în care erau publicate 26
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

ilustrații ale operelor lui


Beardsley și Toorop. Mackintosh
s-a remarcat pentru abordarea
complexă, atotcuprinzătoare a
designului de interior. Pentru
două dintre cele mai remarcabile
lucrări ale sale – ceainăriile de pe
străzile Willow și Ingram, din
Glasow – a proiectat fiecare
detaliu, de la fațadă și zidurile
exterioare, până la mobilă,
tacâmuri și copertele pentru
meniu. Charles Rennie Mackintosh (1868-1928).

27
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Aubrey Beardsley a creat Coada


păunului ca parte a ilustrațiilor
pentru piesa Salomeea a lui Oscar
Wilde. Texul inițial al
dramaturgului era în franceză, iar
după ce l-a citit, Aubrey
Beardsley a creat un desen foarte
expresiv, cu Salomeea ținând în
mână capul lui Ioan Botezătorul.
Wilde a văzut desenul și și-a dat
seama imediat că găsise în
Beardsley ilustratorul ideal pentru
Coada păunului (1892)
Aubrey Beardsley (1872-1898) ediția în limba engleză a cărții
sale.
28
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Coada păunului (1892)


Aubrey Beardsley (1872-1898)

29
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

A fost însă o lucrare cu multe probleme, deoarece editorul a


considerat că multe desene sunt prea pornografice și a cerut să
fie schimbate. Beardsley a realizat atunci unele dintre cele mai
uimitoare desene ale sale, chiar dacă multe din ele aveau puțină
relevanță pentru text. De mult ori așa cum se întâmpla în Coada
păunului, a fost distras de posibilitățile decorative ale
veșmântului extravagant al Salomeei. Artistul își exprima
fascinația pentru moda feminină reprezentând-o pe Salomeea
prin linii simple, ondulate, înfățișând în detaliu doar podoaba de
cap și poala rochiei. Publicarea cărții a provocat scandal, iar
Beardsley a câștigat o nedorită notorietate.

30
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Narraboth

Personajele androgene erau


obișnuite în arta fin de siècle și
apar de multe ori în Salomeea.
Acest personaj cu chip efeminat
(dar cu genunchi de bărbat) este
Narraboth, tânărul căpitan al
gărzilor Salomeei. Salomeea se
încruntă la el, ca să o lase să-l
întâlnească pe Ioan Botezătorul.

Coada păunului (1892)


Aubrey Beardsley (1872-1898)
31
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Monograma

Beardsley a fost impresionat de


fluturele folosit de McNeil James
Whistler, în locul unei semnături
convenționale. Emblema lui
Beardsley sugera lumânările, care
au jucat rol important în arta sa.
Îi plăcea să perpetueze mitul că
lucra doar noaptea, la lumina a
două lumânări.

Coada păunului (1892)


Aubrey Beardsley (1872-1898)
32
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX
Penele de păun
O trăsătură definitorie pentru
stilul Art Nouveau este
transformarea formelor naturale.
Sursa inițială de inspirație era
furnizată de obicei de plante sau
de alte ființe reale, însă artiștii le
reprezentau într-o manieră
decorativă și foarte stilizată. De
exemplu, în podoaba de păr a
Salomeei, unele dintre pene par
să aibă o viață proprie. Aici, un
fir mai lung nu se mișcă natural,
ci formează un arabesc plin de
Coada păunului (1892)
Aubrey Beardsley (1872-1898)
grație, care completează forma
rochiei Salomeei. 33
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Coada de păun

Desenele aproape abstracte de


pe rochia Salomeei, inspirate din
penele de păun, exemplifică
talentul decorativ al lui
Beardsley. În 1891, el fusese
foarte impresionat de faimoasa
Camera păunului al lui Whistler ;
în cape păunii albaștri și aurii,
pictați în stil oriental strălucitor,
acopereau toți pereții.
Coada păunului (1892)
Aubrey Beardsley (1872-1898)
34
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Păunul din fundal

Păunul din spatele Salomeei


face trimitere la un fragment din
piesă. După ce Salomeea
dansează pentru el, Irod îi oferă
păunii lui, în locul capului lui
Ioan Botezătorul. Beardsley
înfățișează pasărea folosind doar
linii curbe, iar medalionul ei
decorativ contribuie la
accentuarea senzației de mister a
Coada păunului (1892) imaginii.
Aubrey Beardsley (1872-1898)
35
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Aubrey Beardsley (1872-1898)

36
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Aubrey Beardsley (1872-1898)

37
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Aubrey Beardsley (1872-1898)

38
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Femeie supărată
Aubrey Beardsley (1872-1898)

39
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Merlin și Nimve
Aubrey Beardsley (1872-1898)

40
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Profilul artistului

1889-1891. Beardsley începe să lucreze ca


funcționar în asigurări, însă visează la o carieră
de artist. Îi arată desenele lui Sir Edward
Burnes-Jones (1833-1998), care îl încurajează.

1892-1895. Primește prima comandă


importantă, ilustrarea unei ediții a cărții Moartea
regelui Arthur a lui Sir Thomas Malory. Se
bucură de recunoaștere imediată, iar Beardsley
devine editor artistic la The Yellow Book, un Aubrey Beardsley (1872-1898)
periodic literar trimestrial. Mai târziu este dat
afară de la revistă din cauza asocierii sale cu
Oscar Wilde.

41
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Ediția de carte Moartea regelui Arthur a lui Sir Thomas Malory


Ilustrată de Aubrey Beardsley (1872-1898)

42
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Ilustrație din Ediția de carte Moartea regelui Arthur a lui Sir Thomas Malory
ilustrată de Aubrey Beardsley (1872-1898)

43
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Ilustrație din Ediția de carte


Moartea regelui Arthur a lui
Sir Thomas Malory
ilustrată de Aubrey Beardsley
(1872-1898)
44
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Ilustrație din Ediția de carte


Moartea regelui Arthur a lui
Sir Thomas Malory
ilustrată de Aubrey Beardsley
(1872-1898)

45
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Ilustrație din Ediția de carte


Moartea regelui Arthur a lui
Sir Thomas Malory
ilustrată de Aubrey Beardsley
(1872-1898)
46
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Revista literară The Yellow


Book
la care Aubrey Beardsley a fost
editor artistic (1872-1898)

47
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Profilul artistului

1896-1898. Beardsley contribuie la apariția


unui nou periodic. The Savoy, și realizează
ilustrații în stil rococo pentru Răpirea buclei a
lui Alexander Pope. În 1897 se convertește la
catolicism și se mută în Franța unde moare de
tuberculoză.

Aubrey Beardsley (1872-1898)

48
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Revista literară The Savoy


pentru care Aubrey Beardsley a
realizat ilustrații (1872-1898)

49

S-ar putea să vă placă și