TME – CURS – 31.10.

2019

- cele 4 stiinte: Fundamentele Pedagogiei; Teoria si Metodologia Cunoasterii; Teoria si

Metodologia Instruirii si Teoria si Metodologia Evaluarii
- Stiinta este:
1. obiect de studiu
2. metodologie proprie de cercetare
3. mod de conceptualizare – teorii specifice si stil de argumentare
- Pedagogia este stiinta, iar educatia este obiectul de studiu
- TME din perspectiva educatiei = actiune de transformare a omului
1. Concept / definitii / istoric
2. Operatiile evaluarii
3. Functiile evaluarii
4. Formele evaluarii

1. Concept / definitii / istoric

- Docimologia = stiinta care se ocupa cu studiul sistematic al examenelor, al sistemelor de notare

si al comportamentelor examinatilor si examinatorilor.

- Evaluarea:
a. este un concept larg si este diferita de docimologie. Docimologia e mai restrictiva pe
cand evaluarea o poti aplica peste tot.
b. nu este ceva intamplator, facut de oricine, oricand, ea are nevoie de o cunoastere
specifica

- A evalua =
- Nu e sinonim cu “a controla”, deoarece “a controla” inseamna a face un inventor, are un
element de neincredere, e un stress pentru cel care suporta evaluarea.
- “a nota” este diferit de “a evalua” -> “a nota” este legat de un anume examen
- “a aprecia” este diferit de “a evalua” -> “a aprecia” inseamna a forma niste judecati de valoare
(de ex: ala e prost, ala e bun etc).
- Evaluarea a creat o serie sinonimica care nu calchiaza (nu e perfecta), de ex: a aprecia; a
considera; a judeca; a valida; a valoriza.
- reprezinta realizarea unei judecati de valoare a unui system pe baza masuratorilor si
interpretarilor realizate.

1
 c. sa strangi informatii despre un system (om, grup de oameni, system de invatamant)
d. informatiile trebuie puse in accord cu niste criterii
e. sa realizezi judecati de valoare
f. sa iei decizii despre sistemul respectiv.

Istoricul evaluarii:

1. Cuprinde educatia:
 1905 – 1920: Alfred Simson a pus la punct testele de inteligenta si randament scolar
 1920: testele de inteligenta si randament scolar. Prin aceste teste, evaluarea se dorea sa
fie obiectiva.

2. Etapa masuratorilor: 1920 – 1930 – depasirea testelor

3. Etapa evaluarilor in 1930:

 Salt de la evaluare rezultatelor la evaluarea procesului (vrea sa se vada cum s-a facut
procesul)
 Proces = actiune in contextul educational bazata pe subiect (=cine infaptuieste actiunea,
deci cadrul didactic), obiect (=cine suporta actiunea, adica elevul) si rezultate.
 Evaluarea trebuie sa se puna si din perspectiva procesului
 Evaluarea din perspectiva activitatii cadrului didactic: cum a realizat el procesul de
predare la elevi? -> vezi demersul cadrului didactic
 Pot fi evaluate si alte variabile si nu numai prin test
 Testul “Omuletul” -> de cautat pe net.

4. Etapa …
 1942 -> Tyler si Smith -> vin cu niste studii noi prin care se organizeaza sarcinile si
scopurile evaluarilor
 1949 – Tyler, prin lucrarea “Principiile de baza ale Curriculumului si Instruirea”
evidentiaza obiectivele care trebuiau sa structureze instruirea
 1954 – Bloom + 1967 – Krathwohl -> se structurau domeniile obiectivelor afective si
cognitive intrucat din perspectiva obiectivelor se prezentau sarcini de invatare si itemii
de evaluare:
o cunoastere
o intelegere (comprehensiune)
o aplicare
o analiza
o sinteza
o evaluare (realizarea unor judecati de valori propria)
 ducem copilul in preajma valorilor, astfel incat sa interactioneze copilul cu valorile si sa
le asimileze
 structurarea valorilor din perspectiva noii achizitii ca dupa aceea sa vezi noile valori puse
in aplicare

2
5. Etapa de dupa 1987 -> Sanders + Worterm (?) aduc in prim plan evaluarii peste 50 de modele
noi de evaluare:
 inteligenta – nu oricine poate sa aplice teste de inteligenta -> doar cei care au parafa de
medic si numar de inregistrare.
 comportament - sa vada daca esti compatibil pentru postul pe care vrei sa il ocupi
 reactii motrice

2. Operatiile evaluarii
Evaluarea prezinta 3 operatii:
1) Masurarea adica atribuirea unor simboluri privind unele rezultate sau
manifestari. Masurarile au un caracter cantitativ, deci obiectiv. Sunt descriptive.
2) Aprecierile / interpretarile care urmeaza dupa masurari si conduce la judecati de
valoare privind starea, functionalitatea sau evolutia viitoare probabila a unui
system. Prin raportarea rezultatelor masuratorii la un criteriu / standard /
referent.
3) Luarea deciziilor – conform judecatii de valoare, privind sistemul evaluat se iau
deciziile sau se prezinta un prognostic.