s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor

Transformata
Transformata Z
Z Instrumentul
Instrumentul principal
principal de
de analiză intrare
analiză -ieşire pentru
intrare-ieşire pentru SLID
SLID discrete.
discrete.
def def Convergenţă?
Z ( x )( z ) = X ( z ) = ∑ x[ n] z − n C
n∈Z
transformare,
operator transformată
secvenţă discretă
oarecare
Ac ( x )
• Similară Transformatei Laplace aria/zona de 0
din contextul SLID continue.
convergenţă
def def +∞ (coroană circulară
∫ f ( t )e
− st
L ( f )( s ) = F ( s ) = dt centrată în origine)
0
R 0 ( x) ≤ z ≤ R ∞ ( x)

Cauchy-d’Allembert
Cauchy-d’Allembert
Convergenţă
C funcţie original def
Ac ( f ) R 0 ( x ) = lim sup n x[ n]

Relaţiile
Relaţiile
(continuală cauzală)
oarecare n→∞
Re( s ) ≥ α def
1
f (t ) = 0, ∀ t < 0 (cauzalitate) R ∞ ( x) =
α<0 0 αt lim sup n x[ − n]
f (t ) ≤ e , ∀ t > t0 n→ ∞

indicele descreşterii
** Negativ
80
Negativ..
relative normalizate
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Transformata
Transformata ZZ aa unor
unor semnale
semnale elementare
elementare
Baza canonic
Baza canonicăă din
din Sd
def
∆ k ( z ) = ∑ δ k [ n] z − n = z − k
def
∆ = { δ k } k∈Z Teorema
Teorema îîntîrzierii
ntîrzierii

Z ( q − k x ) ( z ) = z − kZ ( x )( z )
n∈Z

⎧C∗ , k > 0
Ac (δk ) = ⎨ ∀ z ∈Ac ( x )
⎩C , k ≤ 0 discul unitar
cauzală cercul unitar ∂∪
def ⎧0 , n < 0 z
u0 [ n] = ⎨ U 0 ( z ) = ∑ u0 [ n]z − n = ∑ z − n = z >1
⎩1 , n ≥ 0 n∈Z n≥0 z −1 0

Treapta
Treapta unitară
unitară
anti-cauzală ∂∪
def ⎧0 , n ≥ 0 z
u1[ n] = ⎨ U1 ( z ) = ∑ u1[ n]z − n = ∑ z − n = ∑ z n = z <1
⎩1 , n < 0 n∈Z n<0 n >0 1− z 0

 x[ n] = x[ n]u0 [ n] + x[ n]u0 [ − n − 1] X ( z) = ∑ x[n]z

n≥0
−n
+ ∑ x[n]z
n <0
−n

xc [ n ] xa [ n]
∀n ∈Z X L ( z) X T ( z ) ∀ z ∈A ( x )
cauzal + anti-cauzal c
componenta + componenta
zonă de convergenţă
Semnale
Semnale cauzale
cauzale Laurent Taylor
în afara unui disc
z ≥ R 0 ( x) z ≤ R ∞ ( x)
cerc unitar inclus în
Semnale
Semnale stabile
stabile zona de convergenţă 81
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Teorema
Teorema integral ă aa lui
integrală lui Cauchy
Cauchy Transformata
Transformata Z
Z
1 γ
∫z
n −1
dz = δ0 [ n]
2πj 0 z n −1 X ( z ) = ∑ x[ k ]z n −k −1
γ
∀n ∈Z k∈Z
∀ z ∈A c ( x )
contur închis din jurul originii, înmulţire forţată
parcurs în sens trigonometric
Transformata
Transformata Z
Z inversă
inversă
∫ z dz = 0
dz
∫
n
= 2πj & 1
γ
z γ
∀ n ∈ Z \ {−1} Z −1 ( X )[ n] = x[ n] =
2πj ∫
γ
X ( z ) z n −1dz
• Evaluarea integralei curbilinii pentru ∀n ∈Z
un contur oarecare este dificilă.
• De regulă, conturul este un cerc. +π
rn
{ } X ( r e jω ) e j ω n d ω
def
∫
−1
γ = r e jω ω∈ [ −π, +π] Z ( X )[ n] = x[ n] =
2π −π
∀n ∈Z
raza cercului z = r e jω
• Caz particular: cercul unitar.
+π
pulsaţie
dz = jr e jω d ω
−1
Z ( X )[ n] = x[ n] =
1
∫
2π −π
X ( e jω
) e j ωn
dω
∀n ∈Z
Germenii ** Secvenţa
Secvenţa discret ă poate
discretă poate fifi reconstruit ă
reconstruită
Transformatei Fourier. numai
numai din
din valori
valori ale
ale Transformatei
Transformatei ZZ
(restricţia TZ la cercul unitar) de
de pe
pe cercul
cercul unitar
unitar.. 82
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Caz B( z ) B( z ) = b0 + b1 z −1 + + bnb z − nb
Caz particular
particular important:
important: X ( z) =
Transformate
Transformate ZZ de
de tip
tip ra ţional
raţional A( z ) = z − nb ( z − z1 )( z − z2 ) ( z − z nb ) Í zerouri
A( z ) = a0 + a1 z −1 + + ana z − na =
• Se poate arăta că X este realizabilă fizic
(provine de la o secvenţă discretă cauzală) = z − na ( z − p1 )( z − p2 ) ( z − pna ) Í poli
dacă şi numai dacă: nb ≤ na .
• Recuperarea secvenţei de semnal originale se poate realiza prin 2 metode de bază (echivalente):
Î
Î Rezolvarea
Rezolvarea unei
unei ecuaţii
ecuaţii cucu diferenţe
diferenţe a0 x[ n] + a1 x[ n − 1] + + ana x[ n − na ] =
(se folosesc coeficienţii polinoamelor) = b0δ 0 [ n] + b1δ 0 [ n − 1] + + bnbδ 0 [ n − nb]
Se va studia ulterior.
** Teorema ∀n ∈Z
Teorema întîrzierii
întîrzierii
⎡ n −1 B( z ) ⎤ ∀ n ∈ Z
Î x[ n] = ∑ Rez ⎢ z γ x
A( z ) ⎥⎦ z = p
Î Aplicarea
Aplicarea Teoremei
Teoremei Reziduurilor
Reziduurilor
(se folosesc zerourile polinoamelor) pi ∈ int{ γ } ⎣ i

x o
Cum se calculează reziduul ** Nu
Nu polii lui X
polii lui X !! x o
x 0
pentru un pol? o
pi Í pol de multiplicitate mi al lui zn-1X(z) x

• Pol singular (mi =1):

z n −1 X ( z ) =
Y ( z)
( z − pi ) mi
[
Rez z n −1 X ( z ) ] z = pi
⎡ 1
=⎢
( − )
dz mi −1
mi −1
⎤
Y ( z )⎥ [
Rez z n −1 X ( z ) ] = Y ( pi )
⎣ im 1 ! dz ⎦ z = pi z = pi

** Nu
Nu are
are poli în ppii ..
poli în 83
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
 x[ n] = x[ n]u0 [ n] + x[ n]u0 [ − n − 1]
pol în origine cu multiplicitate variabilă
xc [ n ] xa [ n]
∀n ∈Z
cauzal + anti-cauzal ** Reziduul
Reziduul în
în origine
origine trebuie
trebuie recalculat
recalculat
pentru
pentru fiecare
fiecare eşantion
eşantion!!
Teorema
Teorema reziduurilor
reziduurilor Tot
Tot Teorema
Teorema reziduurilor
reziduurilor
∀n ≥ 0 X ( z) B( z )
** ∀ n < 0 z n −1 X ( z ) = =
z |n|+1 z |n|+1 A( z )

Artificiu Ce se poate face?

Artificiu de
de evitare
evitare aa re -evaluării reziduului
re-evaluării reziduului în
în origine
origine
1 dζ
z= dz = − Í schimbare de variabilă complexă
ζ ζ2
** Zeroul
Zeroul este
este aruncat
aruncat pe
pe cercul
cercul de
de la
la infinit
infinit.. x
Í Transformata Z inversă x o γ
x o
1 ⎛ 1 ⎞ − n −1
∫ x0
−1
Z ( X )[ n] = x[ n] = − X ⎜ ⎟ζ dζ o
2πj γ ⎝ζ⎠
∀n ∈Z x
minus
⎡ n −1 B( z ) ⎤ ⎡ B (ζ ) ⎤−1 ∀n ∈Z ** Pol
Pol în
în origine
origine
x[ n] = ∑ Rez ⎢ z = − ∑ Rez ⎢ζ − n −1
⎥ n<0 inexistent
inexistent sau
sau de
⎥ ( ) ⎥⎦ z= p
−1 de
pi ∈ int{ γ } ⎣ A( z ) ⎦ z = p p ∈ int{ γ }
i ⎢⎣ A ζ multiplicitate
multiplicitate finită!
finită!
i i

B ( ζ −1 )
** Polii
Polii din
din exteriorul
exteriorul conturului
conturului care
care cad
cad prin
prin simetrie
simetrie ζ − n −1
X (ζ −1
)=ζ |n|−1

faţă
faţă de
de cercul
cercul unitar
unitar în
în interiorul
interiorul conturului
conturului!! A ( ζ −1 ) 84
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Proprietăţi fundamentale
Proprietăţi fundamentale
Secvenţă Transformată Z Zonă de convergenţă
x[ n] X ( z) R 0 ( x ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )

αx[ n] + βy[ n] αX ( z ) + βY ( z ) { } {
max R 0 ( x ), R 0 ( y ) ≤| z |≤ min R ∞ ( x ), R ∞ ( y ) }
(liniaritate)

( x )[n] = x[n − k ]
q −k
z −k X ( z) R 0 ( x ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )
k ∈ Z (Teorema întîrzierii)

a n x[ n] X ( a −1 z ) | a | R 0 ( x ) ≤| z |≤| a | R ∞ ( x )

dX ( z )
nx[ n] −z R 0 ( x ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )
dz

x[ n] X (z ) R 0 ( x ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )

x[ − n] X ( z −1 ) R ∞−1 ( x ) ≤| z |≤ R 0−1 ( x )

85
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Proprietăţi fundamentale
Proprietăţi fundamentale ((continuare)
continuare)
Secvenţă Transformată Z Zonă de convergenţă
def
x[ n] + x[ n] X ( z ) + X (z ) R 0 ( x ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )
Re( x[ n]) =
2 2

x[ n] − x[ n]
def
X ( z ) − X (z )
Im( x[ n]) = R 0 ( x ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )
2j 2j

def
xe [ n ] =
x[ n] + x[ − n] ( )
X ( z ) + X z −1 { } { }
max R 0 ( x ), R ∞−1 ( x ) ≤| z |≤ min R ∞ ( x ), R 0−1 ( x )
2 2
Componenta
simetric conjugată
even (par)
def
xo [ n ] =
x[ n] − x[ − n] ( )
X ( z ) − X z −1 { } { }
max R 0 ( x ), R ∞−1 ( x ) ≤| z |≤ min R ∞ ( x ), R 0−1 ( x )
2 2
Componenta
anti-simetric conjugată
odd (impar)

86
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Proprietăţi de
Proprietăţi de convolu ţie
convoluţie
Teorema
Teorema 22 ((convoluţie
convoluţie liniar ă direct
liniară ă)
directă) Demonstraţie
Demonstraţie Exerciţiu
Exerciţiu
Fie două secvenţe discrete x şi y pentru care suma de convoluţie liniară este convergentă.
Atunci are loc următoarea proprietate:
Z ( x ∗ y ) ≡ Z ( x )Z ( y ) . x, y ∈ S∗d ⊂ S d
Sistem de Prelucrare a Caracterizare în
 Semnalelor (Discrete) domeniul timpului

x y Interpretare
Interpretare x y ≡ x* h
H *h ** Convoluţie
Convoluţie
liniar ă
liniară
semnal de semnal de semnal de semnal de
intrare funcţie de ieşire intrare secvenţă ieşire
sistem
SLID pondere
Caracterizare în Caracterizare în Y ( e jω )
domeniul frecvenţei H ( e ) =
Teoreme
Teoreme dede jω
domeniul complex
convoluţie liniară
convoluţie liniară
jω
X (e )
X Y ≡ X•H X Y ≡ X•H
H 0 H 0
Y ( z) ∂∪ z = e jω
Ac (h ) H ( z ) = = Z ( h )( z )
TZ a TZ a X ( z) TF a TF a
funcţie de răspuns în
87
intrării ieşirii intrării ieşirii
transfer frecvenţă
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Proprietăţi de
Proprietăţi de convolu ţie ((continuare)
convoluţie continuare)
Teorema
Teorema 33 ((convoluţie
convoluţie liniar ă invers
liniară ă)
inversă) Demonstraţie
Demonstraţie
Fie două secvenţe discrete x şi y cu proprietatea că zona de convergenţă
a secvenţei produs v = xy şi coroana circulară:
R 0 ( x )R 0 ( y ) ≤| z |≤ R ∞ ( x )R ∞ ( y )
sunt nevide, intersecţia lor, notată prin A fiind de asemenea nevidă. Fie z∈A arbitrar fixat.
Atunci Transformata Z a secvenţei produs se poate determina cu ajutorul Transformatelor
Z ale secvenţelor factori după cum urmează:

1 ⎛ z ⎞ dζ
Z ( xy )( z ) = V ( z ) = ∫
2πj γ⊆ A
X ( ζ )Y ⎜ ⎟
⎝ζ⎠ ζ
,

unde γ este un contur închis din A ce înconjoară originea.

{ }
def
Caz
Caz particular
particular γ = r e jϕ ϕ ∈ [ −π, +π] +π
⎛ | z | j ( ω−ϕ ) ⎞
∫ ( ) ⎜⎝ r e ⎟⎠ d ϕ
1 jϕ
cerc V ( z) = X r e Y
2π −π
• Exprimare naturală: z =| z | e jω (forma polară)
** Tot
Tot un
un fel
fel de
de convoluţie
convoluţie..
TF(*) ≡ x(TF)
def
+π
γ = ∂U V ( e jω ) =
1
X ( e jϕ ) Y ( e j ( ω−ϕ ) ) d ϕ
+∞

jω
∫
2π −π
Î direct  h ( t ) = ∫ h ( τ )δ ( t − τ ) d τ ∀ t ∈ R
0
z=e TF(x) ≡ *(TF) −∞

** Definiţie: cconvoluţia
Definiţie: onvoluţia periodică.
periodică.
Í invers 88
 s Transformata Z în Prelucrarea Semnalelor
Un
Un exemplu
exemplu
Are convoluţia inversă
utilitate practică? Codajul
Codajul semnalului
semnalului vocal
vocal
• În tele-comunicaţiile moderne, bazate pe limbajul
• În pofida aparenţelor, DA natural (“tele-comunicaţiile vorbite”), este integrat
un model al sistemului psiho-acustic uman.
Alt
Alt exemplu
exemplu
Spectru
Spectru sistem
sistem
Codajul
Codajul imaginilor
imaginilor Spectru
Spectru semnal
semnal vocal
vocal psiho-acustic
psiho-acustic
• Testaţi efectul sistemului psiho-vizual uman.
1
Vn
8 Un
2
’
imaginea.
pleoapele.
reprezintã imaginea.
apropiind pleoapele.

acordat pentru
imaginii.
zgomotului imaginii.
n n
ce reprezintã
gene, apropiind

psiho-vizual acordat ** CConvoluţie.

onvoluţie.
atenuarea zgomotului
Spectru
Filtrul psiho-vizual

Spectru
spuneţi ce
printre gene,

semnal
semnal Curb ă de
şi spuneţi

Curbă de
perceput
perceput mascaj
mascaj
imaginea printre

atenuarea
atenţie şi

** Filtrul
cu atenţie
Priviţi imaginea
Priviţi cu

Zgomot
Zgomot
c Priviţi
d Priviţi

imperceptibil
imperceptibil
Bishnu
89
Bishnu
c
d

ATAL
ATAL ““Speech
Speech coding
codingisiswhat
whatyou
youdo
donot
nothear. ”
hear.”