Bugai Angela, gr.

430, f/ redusă:
Tema: Modalităţi de dezvoltare a limbajului preşcolarilor prin cunoaşterea cu basmele
Comunicarea pentru Conferinţa dedicată susţinerii preventive a tezelor de licenţă
din 07.02. 2008

Actualitatea temei:
Literatura artistică, în genere, şi basmele, în particular, sînt arta cuvântului.
Valoarea basmelor în dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului copiilor a fost înalt
apreciată de către promotorii folcloristicii moldoveneşti Ion Neculce, Vasile
Alexandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă etc. Etnopedagogia, a demonstrat de
asemenea, că basmele, ca cele mai interesante şi mai accesibile texte literare,
contribuie într-o măsură foarte mare la educaţia copiilor şi îmbogăţirea limbajului.
Referinţe de valoare în care se justifică necesitatea dezvoltării literare în
preşcolaritate o dovedesc şi ideile unor reprezentanţi de vază ai pedagogiei
preşcolare aplicate: S. Cemortan, L. Mocanu, F. Armaşu, A. Chircev, B. Bratu ş. a.
Cu toate premisele teoretice şi metodologice care există se înregistrează şi
probleme în acest domeniu. Unele dintre ele ţin de incapacitatea cadrelor didactice
de a selecta corect obiectivele de referinţă la sub-compartimentul curricular
„Literatura artistică” şi a le eşalona în timp, a găsi conţinuturi literare valoroase, a
utiliza creativ, dar într-o anumită logică (sistem), metodele de familiarizare a
copiilor cu opera literară. În această ordine de idei o cităm pe Stela Cemortan care
susţine că procesul de dezvoltare a limbajului prin intermediul cunoaşterii copiilor
cu literatura artistică în mai multe instituţii din Republica Moldova este ghidat de
empirism sau de şablonare şi, în acest sens, se cere o schimbare în activitatea
respectivă.
Din cele spuse mai sus se conturează şi Problema cercetării pe care mai
succint o pute formula astfel: ne-corelaţia care există între cerinţele pe care le
înaintează Curriculum–ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite
tipuri vis-a-vis de dezvoltarea limbajului copiilor preşcolari şi pregătirea
insuficientă a cadrelor didactice preşcolare către această activitate.

1
 Obiectul cercetării îl constituie procesul pedagogic de dezvoltare a
limbajului preşcolarilor mari prin cunoaşterea lor cu basmele.
Scopul cercetării constă în analiza reperelor teoretice în problemă şi
elaborarea în baza lor a unui program experimental eficient orientat spre
dezvoltarea limbajului preşcolarilor mari prin cunoaşterea lor cu basmele.
Ipoteza cercetării
Cunoaşterea preşcolarilor mari cu basmele oferă largi posibilităţi de
dezvoltare şi perfecţionare a limbajului copiilor dacă:
- se selectează şi se eşalonează corect în timp obiectivele de referinţă (pe
parcursul semestrelor, lunilor, activităţilor concrete de dezvoltare a
vorbirii) la această activitate;
- se selectează corect (în raport cu obiectivele curriculare şi particularităţile
de vârstă) conţinuturile (repertoriul basmelor) specifice pentru diverse
activităţi de formare a limbajului;
- se selectează şi se implementează tehnologii educaţionale performante în
raport cu realizarea obiectivelor stabilite (utilizarea a trei grupe de metode
care se completează reciproc una pe alta: intuitive, practice, verbale);
- se respectă caracterul individualizat al dezvoltării limbajului, în genere, şi
în procesul de creare a operelor literare de către copii, în particular.
Obiectivele cercetării
1) Analiza minuţioasă a izvoarelor bibliografice la temă vis-a vis de
dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului preşcolarilor mari. Formularea
concluziilor şi a poziţiei proprii (în baza literaturii studiate) care va sta la
baza procesului de elaborare a programului experimental.
2) Elaborarea bateriei de probe pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a
limbajului preşcolarilor mari, aplicarea lor în grupa pilot şi grupa de
control pentru efectuarea unei analize comparative asupra dezvoltării
limbajului la etapa incipientă şi de control.
3) Elaborarea programului experimental şi implementarea lui în grupa pilot.
4) Verificarea programului experimental prin aplicarea probelor de evaluare sumativă.

2
Baza metodologică a cercetării
Drept repere epistemologice au servit Concepţia restructurării sistemului de
educaţie şi de instruire a preşcolarilor în Republica Moldova care pledează pentru
reînnoirea obiectivelor curriculare, a conţinuturilor şi tehnologiilor de realizare a
lor la toate compartimentele curriculumul-ui, inclusiv, la „Dezvoltarea vorbirii” şi
„Literatura artistică”; Curriculum–ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de
diferite tipuri care formulează obiective cu referinţă la dezvoltarea limbajului
preşcolarilor; poziţiile teoretice formulate de către savanţii F. Sohin, E. Tiheeva, S.
Cemortan, L. Mocanu, M. Baranov, M. Lavric, L. Efimenkova, despre specificul
dezvoltării limbajului în preşcolaritate, concepţiile şi teoriile despre dezvoltarea
literară a preşcolarilor ca component principal în dezvoltarea şi perfecţionarea
limbajului.
Metodologia cercetării.
Au fost aplicate metodele:
- documentarea ştiinţifică,
- observarea,
- experimentul pedagogic în cele trei faze ale lui (de constatare, de formare,
de control),
- analiza pedagogică şi prelucrarea matematică şi statistică a datelor.
Baza experimentală a cercetării a constituit-o instituţia preşcolară nr. 5
din oraşul Drochia. În cercetare au participat două grupe de copii: grupa mare
„Prichindel” care numără 21 copii în calitate de grupă experimentală şi grupa mare
„Voinicel” care numără 20 copii în calitate de grupă de control.
Valoarea teoretico – aplicativă
Valoarea teoretică a lucrării constă în analiza literaturii în domeniu şi
formularea unor concluzii pe marginea unor momente foarte importante care ţin de
specificul dezvoltării limbajului în preşcolaritate; influenţa operei literare asupra
dezvoltării limbajului; tehnologii educaţionale performante în raport cu
dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului.
Valoarea aplicativă a cercetării s-a axat pe elaborarea unui program

3
experimental eficient prin care se pot realiza (în cea mai mare măsură) obiectivele
de referinţă la sub-compartimentele curriculare „Dezvoltarea limbajului” şi
„Literatura artistică”; au fost întocmit repertoriul literar al basmelor care trebuie
audiate în grupele pregătitoare ţinându-se cont de cerinţele Curriculumul-ui
educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri.
Programul experimental este validat şi însoţit de explicaţii, analize, astfel
încât el poate avea rol de indicaţii metodice pentru educatorii din instituţiile
preşcolare.

În continuare, voi elucida succint conţinutul de bază al tezei.

În capitolul teoretic am analizat opinii pline de esenţă în baza cărora, mai
apoi, am elaborat programul experimental. În această ordine de idei, am supus
analizei Concepţia restructurării sistemului de educaţie şi de instruire a
preşcolarilor în Republica Moldova care pledează pentru reînnoirea obiectivelor
curriculare, a conţinuturilor şi tehnologiilor de realizare a lor la toate
compartimentele curriculumul-ui, inclusiv, la „Dezvoltarea vorbirii” şi „Literatura
artistică”; Curriculum–ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite
tipuri care formulează obiective cu referinţă la dezvoltarea limbajului preşcolarilor;
poziţiile teoretice formulate de către savanţii F. Sohin, E. Tiheeva, S. Cemortan, L.
Mocanu, M. Baranov, M. Lavric, L. Efimenkova, despre specificul dezvoltării
limbajului în preşcolaritate, concepţiile şi teoriile teoreticienilor Jurova,
Voscresenscaia despre dezvoltarea literară a preşcolarilor ca component principal
în dezvoltarea şi perfecţionarea limbajului. Poziţiile teoretice evidenţiate ne-au
ajutat la elaborarea programului experimental.
În experimentul de constatarea ne-am înaintat ca obiectiv general
determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului literar în etapa incipientă de
aplicare a programului formativ.
Evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului literar a preşcolarilor la
etapa incipientă s-a efectuat în baza unei tehnici de evaluare specială, care a fost
elaborată în conformitate cu:

4
  obiectivele curriculare la compartimentul „Literatură artistică” în grupa
pregătitoare;
 particularităţile psihologice de vârstă ale preşcolarilor mari;
 activitatea ludică specifică pentru această vârstă.
Evaluarea a inclus două direcţii:
I. Determinarea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi ale copiilor în vederea
perceperii operelor literare.
II. Direcţia o doua a vizat reproducerea artistică a operelor literare de
către copii.
În calitate de indicatori de evaluare pentru ambele direcţii au fost revelaţi:
I. Cunoştinţe şi abilităţi în vederea perceperii operei literare a inclus
evidenţierea operelor literare după trăsăturile lor specifice (poezii,
poveşti, ghicitori, proverbe etc.) denumirilor respective; cunoaşterea unei
varietăţi de texte pentru copii din literatura naţională şi cea universală, a
caracteristicilor elementare ale noţiunilor: carte, autor, imagine, foaie,
pagină, copertă; cunoaşterea structurii elementare a textului, a
modalităţilor de reproducere (recitare, repovestire, dramatizare);
valorizarea competenţelor literare dobândite în diverse activităţi (desen,
modelaj); analiza elementară a conţinutului.
II. Reproducerea artistică a operelor literare a inclus receptarea şi
reproducerea comprehensivă a textului literar; utilizarea elementelor
vorbirii expresive (intensitatea vocii, tonul, intonaţia şi elementele ei,
pauza şi accentul ); compunerea independentă a poveştilor, ghicitorilor,
poezioarelor şi redarea lor expresivă.

Nivelul superior: 9-10 puncte (copii îndeplinesc toate instrucţiunile ).

Nivelul mediu: 6-8 puncte (copii îndeplinesc corect cele mai simple
instrucţiuni; pentru realizarea celor mai complicate, simt în permanenţă nevoia

5
ajutorului din partea experimentatorului care pune foarte multe întrebări stimul ).
Nivelul inferior: 5-6 puncte (copii cu dificultate răspund la cele mai simple
instrucţiuni, cele mai dificile sînt lăsate fără răspuns ).

În conformitate cu indicatorii de evaluare au fost elaborate instrucţiunile

adresate copiilor.
Analiza rezultatelor obţinute (înregistrate în procesele verbale) ne-a scos în
evidenţă următoarele: Din lipsă de timp, exemplificăm dor unele reultate:
Interesante au fost rezultatele obţinute la instrucţiunea I.1.3. (Eu voi numi
personajul, iar voi va trebui să recunoaşteţi din ce poveste este acest
personaj).Copiii participau cu entuziasm şi plăcere la rezolvarea acestei
însărcinări. Câţiva din ei au recunoscut dintr-o dată povestea. De pildă, Nicuşor B.:
- lupul este personajul din poveştile: „Capra cu trei iezi”, „Scufiţa Roşie”;
- vulpea este personajul din povestea „Ursul păcălit de vulpe”;
- iezişorii sunt personaje din povestea „Capra cu trei iezi”;
- Scufiţa Roşie este personajul din povestea „Scufiţa Roşie”;
- Cocoşul vine din povestea „Punguţa cu doi bani”.
Unii copii ezitau înainte de a numi povestea, iar cei mai puţini au recunoscut-
o cu ajutorul meu.
Concluzia la care ajungem în rezultatul efectuării probei I.1. este următoarea:
copii deosebesc operele literare după trăsăturile lor specifice de gen, însă
majoritatea dintre ei cunosc un număr redus de ghicitori, proverbe, poezii. Există şi
o minoritate care nu au numit (s-au descris) nici o operă literară.
Subiecţii au reacţionat interesant şi la proba I.2. instrucţiunea I.2.1. (Copii,
acum vom organiza un joc: Cine va numi cei mai mulţi autori care au scris texte
pentru copii acela va fi câştigătorul). Doi copii au câştigat jocul, deoarece ei au
numit un număr egal de autori: Gr. Vieru, M. Eminescu, I. Creangă, S. Vangheli,
alţii zece au numit mai puţini autori, iar restul copiilor doar un singur autor (I.
Creangă).

6
 La instrucţiunea I.2.2. (Numiţi cărţi scrise de autorii I. Creangă, S.
Vangheli, Gr. Vieru. Ce alte cărţi mai cunoaşteţi), răspunsurile au fost foarte
diverse. Trei copii au numit cărţi ce aparţin autorilor sus numiţi.
- „Capra cu trei iezi”, „Fata babei şi fata moşneagului”, „Ursul păcălit de
vulpe” de Ion Creangă;
- „Albinuţa” de Gr. Vieru;
- „Guguţă şi prietenii săi” de S. Vangheli;
- „Ce te legeni” de M. Eminescu;
Câţiva copii, în număr de doisprezece, au realizat incomplet instrucţiunea
numind „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă; „Albinuţa” de Gr. Vieru
şi atât. Restul copiilor l-au numit doar pe I. Creangă cu basmul „Punguţa cu doi
bani”.
Deosebite au fost rezultatele la proba I.3. instrucţiunea I.3.1. ( Copilaşi la noi
în ospeţie a venit Princhidel, el ştie multe poveşti dar a uitat începutul lor.
Haide-ţi să-l ajutăm.). Copii au participat cu plăcere, povestind începutul
poveştilor, „ Scufiţa Roşie”, „ Ursul păcălit de vulpe”, „ Capra cu trei iezi”.
Câţiva copii, în număr de şapte, au povestit cu ajutorul unor întrebări
stimul. Foarte puţini au refuzat să povestească din motivul unor emoţii sporite. La
instrucţiunea I.3.2. ( Copii, fiţi atenţi, eu voi începe să povestesc basmul
„ Punguţa cu doi bani”, iar voi trebuie să continuaţi mai departe” ), copii au
ascultat cu o deosebită atenţie începutul basmului. După ce m-am oprit, ei au
continuat.
Am constat că patru subiecţi au continuat povestea corect ( în aspectul liniei
de subiect ), participând cu mare interes în realizarea sarcinii. De exemplu, Serghei
D.: „ Cocoşul, cum scapă din mâinile moşneagului, fuge de-acasă şi umblă pe
drumuri. Şi cum mergea el pe drum, numai iată găseşte o punguţă cu bani...”
Alţii, în număr de paisprezece, au continuat povestea cu mari pauze, ceilalţi,
au povestit cu ajutorul meu.
La proba I.5., instrucţiunea I.5.1., ( Evidenţiaţi personajele principale din
povestea „Scufiţa Roşie”) am scos în evidenţă următoarele rezultate: câţiva copii

7
au numit doar personajele principale „ Scufiţa Roşie” şi „lupul”; alţii insistau că
„ vânătorul şi bunica” tot sînt personaje principale, cei mai mulţi nu făceau
deosebire dintre personajele principale şi secundare.
Deosebite au fost rezultatele la interacţiunea I.5.1. (Caracterizaţi personajele
din poveste care v-au plăcut mai mult. Motivaţi de ce v-au plăcut. ). Tuturor
copiilor le-a plăcut „ Scufiţa Roşie” din motivul că este o fetiţă drăgălaşă şi
cuminte. Însă nu toţi copii au caracterizat-o la fel .
Analizând rezultatele la instrucţiunea I.5.3. ( Descrieţi personajele din
poveste care nu v-au plăcut de loc. De ce nu doriţi să semănaţi cu ele.) am
constat că lupul nu a plăcut nimănui „ din cauză că a mâncat-o pe Scufiţa Roşie”.
Senzaţional, dar nici un copil nu a numit caracteristicile lui (hain, rău, mincinos
etc.). Această constatare ne-a dus la concluzia, că în procesul de analiză a
operelor literare va trebui să atragem atenţia şi asupra calităţilor negative ale unor
personaje, calităţi care sînt nedemne şi care îi dictează de fapt personajului ( dacă
nu se debarasează la timp de ele ) să ia decizii proaste, s-au să acţioneze într-un
mod nedemn, urât.
Rezultatele cantitative integrale ale probelor care caracterizează Direcţia I
(Determinarea de cunoştinţe şi abilităţi ale copiilor în vederea perceperii operelor
literare ) în grupa experimentală şi de control sînt prezentate mai elocvent în
tabelul nr.1

Tabelul nr.1. Nivelul cunoştinţelor şi abilităţilor copiilor în grupele „E” şi „C”

în vederea perceperii operelor literare

Nivelurile
Probe
Superior Mediu Inferior

E C E C E C

8
I.1. Cunoaşterea textelor folclorice:
poezioare, poveşti, ghicitori, proverbe 14 20 48 45 38 35
etc., denumirile respective.
I.2. Cunoaşterea unei varietăţi de texte
pentru copii din literatura naţională şi 10 10 57 50 33 40
cea universală de autori clasici şi
contemporani ( M.Eminescu, I.Creangă,
Gr.Vieru, S.Vangheli etc.);
I.3 Cunoaşterea structurii elementare a
textului ( început, conţinut); a 19 25 52 60 29 15
modalităţilor de reproducere a textului
(recitarea, repovestirea, dramatizarea).
I.4
Valorizarea competenţelor dobândite în 10 15 48 55 42 30
diverse activităţi (desen, modelaj)
I.5.
Analiza elementară a conţinutului 14 15 38 45 48 40

Rezultatele obţinute în experimentul de constatare ( Direcţia I ) ne relevă

diferite niveluri de cunoştinţe şi abilităţi înregistrate la etapa incipientă în grupa
experimentală şi grupa de control.
Nivelul superior ( 9-10 ) puncte pentru toate probele care caracterizează
Direcţia I alcătuieşte 15% copii din grupa „E” şi 17% în grupa „C”; nivelul mediu
(6-8 puncte ) a înregistrat cel mai mare număr de copii – 47% în grupa „E” şi 51%
în grupa „C”; nivelul inferior cuprinde 38 % copii în grupa „E” şi 28% copii în
grupa „C”.
Analiza rezultatelor obţinute care caracterizează Direcţia II, ne-a scos în
evidenţă următoarele.
Tabelul nr.2

9
Nivelul reproducerii artistice a operelor literare de către copiii din grupele „E” şi „C” la etapă incipientă ( în baza
probelor particulare )

Nivelurile %
Probe Superior Mediu Inferior
E C E C E C
II.1. Receptarea comprehensivă
(integră) a textului literar 10 15 38 45 52 40

II.2. Utilizarea elementelor vorbirii

expresive: intensitatea vocii, tonul, 14 20 38 35 48 45
intonaţia şi elementele ei ( pauza
şi accentul)
II.3. Compunerea independentă a
poveştilor, poezioarelor şi redarea 5 5 24 30 71 60
lor expresivă

După cum vedem din tabel, copii de nivelul inferior sînt cei mai mulţi şi
alcătuiesc 57% în grupa „E” şi 49% în grupa „C”- aceşti copii nu s-au isprăvit cu
instrucţiunile. Copii de nivelul mediu ( 33% copii în grupa „E” şi 38% copii în
grupa „C%) au îndeplinit corect cele mai simple instrucţiuni. Nivelul superior
cuprind copiii care au îndeplinit corect toate instrucţiunile – 10 % copii în grupa
„E” şi 13 % copii în grupa „C”.

Activitatea educaţională efectuată în cadrul experimentului formativ a avut

ca obiectiv general dezvoltării limbajului la preşcolarii mari prin cunoaşterea cu
basmele.
Reieşind din obiectivul general al experimentului formativ, am elaborat
următoarele obiective de referinţă care vor fi realizate pe parcursul lucrului
experimental:
 dezvoltarea perceperii artistice, a receptivităţii, a vorbirii;

10
  formarea priceperilor elementare de analiză şi sinteză a textului literar;
 dezvoltarea priceperii de a reproduce (interpreta) diverse texte literare
(basme);
 dezvoltarea creativităţii verbale (a priceperilor elementare de a compune );
 formarea cunoştinţelor elementare despre carte, scriitori, genuri de basme.
 utilizarea, în textul creat în mod independent, a unor expresii frumoase, a
expresiilor frazeologice, a cuvintelor anterior necunoscute din poveştile
audiate.
Pentru o claritate mai vădită explicăm că prin obiectivul de referinţă
„Formarea cunoştinţelor elementare despre carte, scriitori, genuri de basme”,
avem în vedere următoarele obiective operaţionale:
- să recunoască cartea, denumirea ei după ilustraţia de pe copertă;
- să recunoască unele componente ale cărţii: copertă, foi, pagini, ilustraţii,
textul;
- să recunoască după portret chiupul îndrăgit;
- să deosebească cărţile după tipurile lor: ilustrate pliante, cărţi - teatru, cărţi
pentru colorat, cărţi crestomaţii, cărţi de format mare, cărţi de format mic.
În conformitate cu obiectivele şi cu particularităţile de vârstă ale copiilor din
grupa mare, am selectat conţinuturile literare optime (din punctul nostru de
vedere) care pot fi realizate în partea experimentală.
La realizarea conţinuturilor am utilizat metode şi procedee didactice
interesante care au vizat toate etapele de lucru cu operele literare:
- redarea expresivă a textului;
- analiza elementară a textului;
- reproducerea textului de către copii conform planului de întrebări sau
episoadelor;
- reproducerea integrală a textului;
- realizarea însărcinărilor creative;
Menţionăm că în unele cazuri etapele au fost comasate sau integrate una în
alta pentru a face mai interesantă cunoaşterea copiilor cu operele literare. Tendinţa
11
în cauză vine şi de la cerinţele curriculum - ului preşcolară care cere efectuarea
integrată, flexibilă a cunoaşterii copiilor cu literatura.
Lucrul efectuat de noi, a început cu cunoaşterea copiilor cu basmul „ Fata
babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă.
Ştiind că ascultarea unei poveşti cere un efort susţinut, am studiat cu atenţie
textul. Pentru a stabili un contact viu între noi şi copii am respectat următoarele
cerinţe care au vizat în special I etapă ( redarea expresivă a textului ):
- am ţinut cont ca expunerea să fie expresivă;
- ritmul vorbirii, mimica, tonul, accentele în vorbire să fie potrivite;
- am căutat să folosesc cuvinte şi expresii plastice pentru redarea acţiunilor
semnificative.
De la început am fost preocupată de menţinerea interesului pentru
ascultarea poveştii „ Fata babei şi fata moşneagului”, captarea atenţiei pe tot
parcursul activităţii, pentru înţelegerea şi reţinerea textului, ca şi pentru
reproducerea lui cât mai fidelă. Sporirea eficienţei acestei activităţi, în vederea
pregătirii copiilor pentru şcoală, am realizat-o folosind mijloace vizuale
concomitent cu expunerea verbală. De exemplu, în povestea vizată „ Fata babei
şi fata moşneagului”, pe care mulţi copii o cunoşteau, le-am cucerit atenţia şi le-
am trezit interesul folosind teatrul de degete.
Pe parcursul expunerii mânuiam siluetele personajelor principale în aşa fel,
încât ele să sugereze acţiunea respectivă. Siluetele au fost confecţionate din carton,
desenate expresiv şi, şi pentru a evita supraîncărcarea activităţii cu materiale şi a
preîntâmpina unele greutăţi în manevrarea lor, o singură păpuşă reprezenta două
personaje.
Folosind aceste procedee, am observat că preşcolarii au trăit mai intens
momentele acţiunii, fiind alături de personaje atât la bine, cât şi la rău.
Conţinutul acestei poveşti ( ca şi al altora prevăzute în experiment ) este
bogat în regionalisme, expresii inaccesibile preşcolarilor, dar, care explicate şi
repetate în cadrul jocurilor de creaţie şi a programului distractiv au putut fi înţelese
de copii.

12
 În acest sens, pentru a înlesni înţelegerea cuvintelor din text, am organizat, în
cadrul jocurilor din prima şi din ultima parte a zilei, exerciţii de fixare a
conţinutului poveştii în vederea reuşitei repovestirii. Astfel, am pus la îndemâna
copiilor tablourile ce reprezentau momentele principale din poveste. Le-am urmărit
comentariile, notând impresiile lor şi ceea ce nu au înţeles ( a doua şi a treia etapă
efectuate concomitent ).
A doua zi, între obiectele cu care se putea juca la venirea în grădiniţă, am
aşezat şi siluetele personajelor din povestea pe care o ascultasem cu o zi înainte.
Spontan, copii au început să se joace „ De-a fata babei şi fata moşneagului”. Cum
nimeni nu a accepta să fie fata babei, le-am explicat că este vorba de o poveste, iar
ei, copiii, interpretează doar nişte roluri. Le-am dat câteva sugestii cum ar putea
mânui singuri siluetele şi i-am urmărit în continuare cu atenţie. Cu această ocazie
am notat că succesiunea episoadelor era cunoscută de către copii, iar vorbirea
dialogată era mai greu redată, fie că făceau acordul greşit, fie că evitau dialogul
„ om – obiecte” sau „ om – animale”. Explicându-le cu răbdare că în basm fântâna,
pomul, căţelul vorbesc, le-am dezvoltat iar interesul prin însuşirea textuală a
dialogului ( etapa a doua ).
În altă zi, le-am pus la dispoziţie obiecte confecţionate de ei în cadrul
activităţilor de artă plastică: fântâna, pomul, salba, căţelul, gardul, lădiţa, baba,
moşneagul, fata babei, fata moşneagului. Spontan copii au reluat acelaşi joc. Da
data aceasta, vorbirea dialogată era mai expresivă, cu trăiri intense, care te
impresionau căutând chiar să contureze cinstea, corectitudinea, hărnicia, modestia
fetei moşneagului prin timbrul vocii şi mimică, în antiteză cu mândria, îngâmfarea,
comoditatea fetei babei.
După ce am asigurat vocabularul conştient al copiilor şi însuşirea episoadelor
în succesiunea lor logică, am trecut de repovestirea basmului ( etapa a treia ). În
cadrul acestei activităţi, am constat cu satisfacţie că mulţi copii au redat cu
exactitate cuvintele şi expresiile noi ca „ împopoţată”, „ cuptor”, „să-şi prindă
pofta”, „de-i pârâiau călcâiele de frică.

13
 După o metodică similară s-a lucrat şi cu alte basme. Printre ele numim„ Alba
ca zăpada şi cei şapte pitici”, Soarele şi omuleţii de zăpadă, „ Scufiţa Roşie” de
Ch.Perrault, „ Punguţa cu doi bani” de I. Ccreangă, „Lampa mamei” de
I.Teodoreanu etc.
Pentru dezvoltarea creativităţii literare am organizat următoarele jocuri
verbale speciale : Visul minunat , O poveste ne-terminată.
Visul minunat
Copiii „ au adormit într-un somn feeric” şi fiecare a visat ceea ce a dorit din
basmul „Scufiţa Roşie”.
Pe parcursul „somnului” am recurs la o melodie liniştită. După „ trezire”
copiii au verbalizat visul din basm.
Acesta a fost un joc ce necesita reamintirea şi crearea unui subiect în lipsa
cărorva imbolduri. Am îndemnat copiii la expuneri detaliate. De pildă, atunci când
ei s-au redus la asemenea expuneri : „ Eu am visat că sînt acasă la „Scufiţa Roşie”,
am cerut completări la descrierea casei, locuirii aflării Scufiţei Roşii, lupului,
descrierea vânătorilor etc.

O poveste neterminată
Am propus o situaţie de poveste, la care copii trebuiau să găsească câte mai
multe soluţii de rezolvare a acesteia. De exemplu, „ mai mulţi copii au plecat în
excursie în pădure. Deodată le iese înainte o căţeluşă bolnavă ca vai de capul ei, şi
slabă de-i numărai oasele...”
- Cum aţi putea ajuta căţeluşa?
Am solicitat câte mai multe variante de răspuns posibile, am încurajat orice
încercare de răspuns cu conţinut rezonabil.

În vederea dezvoltării capacităţilor creative am folosit jocul Întreruperii prin

întrebări.
Jocul Întreruperii prin întrebări.
De exemplu, le-am propus copiilor povestirea „ Rochia păpuşii” de V.Sivetidis:
„ Olguţa a vrut să facă păpuşii sale o rochiţă nouă. A tăiat repede pânza, a cusut-o
14
şi a început să îmbrace păpuşa, dar... rochiţa era mică.” Nu-i nimic, s-a gândit
fetiţa, am să fac o bluză. Şi repede ţac,ţac - a tăiat rochiţa, apoi a cusut. Dar şi
bluza a fost mică. „Ce să fac cu ea?” A transformat bluza într-un săculeţ. A venit
mama, a văzut săculeţul şi păpuşa dezbrăcată.
- Dar unde-i rochiţa?
- Nu mi-a ajuns pânză... răspunse fetiţa.
- Bine, dar de ce nu i-ai făcut o bluză sau şorţ?
- Nici pentru asta nu mi-a ajuns.
- Cum de au rămas atâtea resturi? Întâi trebuie să te gândeşti ce trebuie să faci,
apoi să măsori şi la urmă să tai.
Acest joc a presupus intervenţia noastră cu întrebări în timpul expunerii textului.
După fiecare întrebare le-am oferit spaţiu copiilor pentru a-şi expune părerea (Eu
cred că... Eu consider că... eu presupun că... etc.). întrebarea a fost adresată înaintea
citirii /expunerii răspunsului. De pildă, „Olguţa a vrut să facă păpuşii sale o rochie
nouă”. Am solicitat părerile copiilor: de ce are nevoie Olguţa pentru a coase o
rochie?..

Pentru consolidarea priceperilor de analiză a textului am antrenat copiii în

următoarele jocuri. Întreabă ce vrei să ştii? , Alege rolul care-ţi place, Albumul
personajelor,
Întreabă ce vrei să ştii?
Acest joc a fost propus copiilor cu scopul de a le forma / perfecţiona capacitatea
de a caracteriza personajele basmului, de a-şi exprima atitudinea proprie faţă de
personaje.Copiilor le-am creat situaţii (la activităţi şi în afara lor) de a înainta cât
mai multe întrebări personajelor din basmele cunoscute: caprei, lupului, Scufiţei
Roşii, vulpii, ursului, fetei babei, fetei moşneagului, Sfintei Duminici.
Important a fost că întrebările copiilor erau adresate nu maturului, ci
personajelor.
Pentru început copiii au fost orientaţi la aspectu fizic, exterior, adică ceea ce
este uşor vizibil de către ei: - Lupule, câte picioare ai? – Vulpe, ce culoare are

15
blana ta? etc., apoi conţinutul jocului a evaluat în aspectul analizei
comportamentului personajelor principale (singur, evoluţia despre care vorbim a
avut loc datorită exemplelor prezentate de noi).
De pildă:
- Lupule, de ce ai procedat atât de rău cu bunica şi Scufiţa Roşie?
- Fată dragă, (către fata babei) de ce nu-ţi place să lucrezi? etc.

Alege rolul care-ţi place

Prin acest joc-concurs am urmărit crearea posibilităţilor de analiză a
personajelor principale şi reproducere a textelor învăţate.
Copiii îşi alegeau un rol dintr-o poveste, povestire. Apoi selectau atributiva
necesară şi făceau descrierea personajului îndrăgit: (fizicul şi îmbrăcămintea9, cum
vorbeşte, cum se mişcă, ce comportament are etc. acest joc a fost organizat în
formă de concurs „Cine mai bine-şi va prezenta personajului îndrăgit”. Atributica
necesară i-a ajutat să verbalizeze, să descrie, să explice totul despre „sine” . s-au
acceptat şi s-au încurajat şi acţiunile, mişcările acestui personaj.
Am observat că cel mai des copiii îşi alegeau rolurile pozitive, astfel
exprimându-şi simpatia faţă de ele. Această metodă a contribuit şi la utilizarea
simultană a elementelor verbale şi celor nonverbale.

Albumul personajelor
Copiii au primit imagini ale personajelor din poveştile: „Ursul păcălit de
vulpe”, „Fata babei şi fata moşneagului”, „Capra cu trei iezi”, „Alba ca zăpada şi
cei şapte pitici” etc. Le-am propus să alcătuiească istorioare despre aceste
personaje. Au fost propuse imagini cunoscute şi necunoscute copiilor. Apoi
personajele au fost încleiate în albume şi aranjate în „colţişorul cărţii” pentru a se
folosi de ele individual, la dorinţă (lucrul independent)

Pentru a realiza cu succes dezvoltarea literară a copiilor am utilizat jocuri

interesante care creau în permanenţă necesitatea folosirii în comunicare a

16
mijloacelor nonverbale şi paraverbale: Poveştile preferate , Personajele,
Repede- Ear, Peste fereastră, Oglinda fermecată .
Poveştile preferate
Am ales fragmente din poveştile preferate ale copiilor, unde cât mai elocvent
a fost folosită intonaţia, intensitatea vocii, pauza. Pentru început le-am propus
interpretarea versurilor şi cântecelor din poveştile: „Capra cu trei iezi”, „Punguţa
cu doi bani”, „Gogoaşa”, „Cocoşul, motanul şi vulpea” etc. Mai apoi le-am propus
şi alte fragmente ale textului literar: convorbirea Scufiţei Roşii şi a lupului în casa
bunicii, poveştile „Trei urşi”, „Mănuţa” etc.

Personajele
În acest exerciţiu-joc le-am propus copiilor diverse situaţii. De exemplu,
- să adoarmă ursuleţul;
- să certe lupul neascultător;
- să plece cu Scufiţa Roşie la bunica;
- să o adore pe Fata moşneagului etc.

Oglinda fermecată
Copiii au exprimat în faţa oglinzii prin mimică şi gesturi stările sufleteşti ale
unor personaje, în diverse situaţii. Preventiv le-am reamintit fragmente din poveşti
anterior cunoscute.
1. Scufiţa Roşie este uimită că bunica are alte trăsături (în momentul când
lupul deghizat doarme în patul bunicii);
2. Iepuraşul cel trist (din ”Coliba iepuraşului”);
3. Vulpea nemulţumită (când a adus peştele în vizuină) şi ursul furios (când
s-a întors la vulpe şi fără peşte şi fără coadă);
4. Întoarcerea urşilor acasă (din povestea „Trei urşi”).

??????????Din lipsă de timp nu pot să descriu jocurile nominalizate (care

în marea majoritate sînt elaborate de noi), dar mă voi referi doar la unul dintre ele:
(,, , , , , , , )

17
 Acum mă aflu la etapa finisării experimentului formativ şi formulării
concluziilor.

5.

18