Portofoliu LENUŢA TILICI

EXPERT ÎN EVALUAREA CADRELOR
DIDACTICE
CURSANT: LENUŢA TILICI

PROFESOR: PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE NECHITA” MOTOŞENI
Formatori:
Prof. CĂLIN BOAMBĂ
Prof. MIHAELA FRANȚ
Prof. NICU HARASEMCIUC
Bacău 2021
Conținutul portofoliului:
Fișe de lucru:
M1 (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10)
M2 (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10)
M3 (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10)
M4 (1,2,3,4,5,6,7,8,9,10)
MODULUL 1
FIȘĂ DE APLICAȚIE (1)
MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

I.1. Forme și tipuri de evaluare a activității profesionale a cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Conform LEN nr. 1/2011, evaluarea se realizează de la nivelul macro spre cel micro/
specializat, astfel:
 Evaluarea instituțională, care include și perspectiva activității cadrelor didactice;
 Evaluarea curriculum-ului aplicat și oferit de unitatea de învățământ;
 Evaluarea proceselor de instruire/ învățământ realizate de diferitele compartimente
funcționale ale unității școlare și la diferite niveluri;
 Evaluarea personalului didactic, a activității și performanțelor profesionale ale acestora;
 Evaluarea rezultatelor școlare ale elevilor.
Pornind de la această abordare, realizați harta conceptuală a procesului evaluativ la nivel
general.
Director
Director,
personal calificat cu vechime și
Evaluator extern
grad în specialitate;
colegi
Evaluarea
Evaluarea individuală a Evaluarea
personalului didactic,
cadrelor didactice instituțională
a activității și
performanțelor
profesionale ale
Forme și tipuri de evaluare a
activității profesionale a cadrelor
Autoevaluare didactice
Evaluarea Evaluarea
Evaluarea
rezultatelor proiectării curriculum-ului
aplicat
școlare
Evaluarea
proceselor de
instruire

Sarcină de lucru:
Faceți o scurtă prezentare a funcțiilor didactice, didactic auxiliare și de conducere întâlnite în
instituția de învățământ în care activați,
Școala Gimnazială Ungureni
Funcții didactice:
1. Învățământul preșcolar: educator/educatoare/institutor/profesor pentru învățământul
preșcolar (în limba română), program normal – 5 posturi;
2. Învățământul primar: învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar (în limba
română – 11 posturi;
3. Învățământul gimnazial: profesor
Funcții didactice auxiliare:

1. Secretar;
2. Contabil;
3. Informatician.
Funcții de conducere
1. Director;

Sarcină de lucru:
Conform Art. 262 din Legea Educației Naționale, Norma didactica/ activitatea personalului
didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe
săptămână și cuprinde:
a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final
de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ;
b) activități de pregătire metodico-științifică;
c) activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, scoală dupa
scoală Prezentați în detaliu care este programul activităților pe care le desfășurați în unitatea
dvs. de
învățământ pe parcursul unei săptămâni de lucru, atât cât înseamnă norma dvs. didactică, folosindu-
vă de tabelul de mai jos. Introduceți în tabel orice tip de activitate specific disciplinei pe care o
predați și funcției didactice pe cade o aveți.
Nr. Activitate Nr. de ore

crt
1 Activități didactice de predare-învățare-evaluare 16
2 Activități de pregătire Participare la cursuri 1
metodico-științifică Studiu individual 5
3 Activități nonformale - Activități de dezvoltare a abilităților 1
practice (lucrări specifice sezonului și
diferitelor sărbători
- Serbări, expoziții, vizionări spectacole, 1
excursii, alte activități ;
4 Activități cu părinții Lectorate, activități extrașcolare ; 1
5 Confecționare materiale didactice 5
6 Elaborare documente școlare (proiecte didactice, planificări, situații etc) 5
7 Participare la ședințele de Consiliu Profesoral 1
8 Concepere/redactare/tehnoredactare comisii metodice – dosarele postului 2
9 Realizarea sarcinilor de serviciu pe școală 2
Total : 40 ore/săptămână
FIȘĂ DE APLICAȚIE (4 )

Sarcină de lucru:
Reflectați asupra activității desfășurate ca membru al Consiliului de Administrație din
unitatea dvs. școlară. Care sunt momentele cele mai importante din perspectiva activității de membru
al Consiliului de Administrație într-un an școlar?
Nu fac parte din Consiliul de Administratie al unității școlare dar, in opinia mea, cele mai
importante momente din perspectiva activității de membru C.A. ar fi :
- aprobă Regulamentul intern (R.I.) şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de
învăţământ (R.O.F.U.Î) cu respectarea prevederilor legale;
- îşi asumă, alături de director, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de
învăţământ;
- particularizează, la nivelul unităţii de învăţământ, contractul educaţional-tip, aprobat prin
ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile
reciproce ale unităţii de învăţământ şi ale părinţilor, în momentul înscrierii preşcolarilor sau a
elevilor;
- validează statul de personal pentru toate categoriile de personal din unitate, care urmează a
fi transmis spre aprobare inspectoratului şcolar la începutul fiecărui an şcolar şi ori de câte ori
apar modificări;
- aprobă comisia de elaborare a proiectului de dezvoltare instituţională (PDI/PAS), precum şi
comisiile de revizuire a acestuia;
- aprobă proiectul de dezvoltare instituţională şi modificările ulterioare ale acestuia, precum
şi planul managerial al directorului;
- adoptă proiectul de buget al unităţii de învăţământ, ţinând cont de toate cheltuielile necesare
pentru buna funcţionare a unităţii de învăţământ, astfel cum sunt acestea prevăzute în
legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile; proiectul de buget astfel
adoptat se înregistrează la ordonatorul superior de credite.

Sarcină de lucru:
Realizați harta conceptuală a formării cadrelor didactice pornind de la cele două tipuri de
formare: inițială și continuă.
Profesiunea didactică în România este o profesiune reglementată prin lege. În consecinţă,

pentru un nivel educaţional dat, cadrele didactice lucrează în condiţii similare în întreaga ţară, iar
variaţiile de la un loc de muncă la altul sunt mai degrabă minore.
Conform prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările
ulterioare, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul
preuniversitar cuprinde:
1. formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe
acreditate potrivit legii
2. master didactic cu durata de 2 ani
3. stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub
coordonarea unui profesor mentor.
De asemenea, formarea personalului din învăţământul preşcolar (care lucrează cu copii cu

vârste între 3 și 6 ani), pentru funcţia de educatoare/educator şi din învățământul primar (care
lucrează cu elevii din clasa pregătitoare și din clasele I-IV), pentru funcția de învăţătoare/învăţător se
realizează atât prin liceele pedagogice, cât și prin universități, specializarea Pedagogia
învățământului preșcolar și primar.
În prezent, în învățământul preșcolar și primar, există în sistem cadre didactice care au
parcurs următoarele rute de formare inițială:
 Liceul pedagogic (cu o durată de 4-5 ani)

 Școala postliceală (cu o durată de 2 ani)
 Institutul pedagogic (cu o durată de 3 ani)
 Colegiul universitar pedagogic (cu o durată de 3 ani)
 Facultatea de Psihologie și Științele Educației – specializarea Pedagogia Învățământului
Preșcolar și Primar (cu o durată de 3 ani).
Ministerul Educaţiei Naționale este instituţia care stabileşte obiectivele şi coordonează

formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în
conformitate cu strategiile şi politicile naţionale.
Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională și evoluția în carieră
conform art. 242, alin (1) din Legea Educației Naționale nr. 1/1011, cu modificările și completările
ulterioare.
Evoluția în cariera didactică se realizează prin gradul didactic II și gradul didactic I, examene
de certificare a diferitelor niveluri de competență didactică.
Formarea continuă reprezintă atât un DREPT, cât și o OBLIGAȚIE, potrivit legislației în
vigoare.
Principalele modalități de realizare a formării continue:
1. programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice și psihopedagogice și didactice;

2. programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării și evaluării învățământului;
3. cursuri de pregătire și susținerea examenelor de obținere a gradelor didactice II și I;
4. programe de conversie profesională;
5. studii corespunzătoare unei specializări în domeniul licenței.
6. Acumularea creditelor profesionale transferabile
Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul
preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să
acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de
definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile (CPT).
formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin
universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii
stagiul practic cu durata de un

an şcolar, realizat într-o
master didactic cu durata de 2 unitate de învăţământ, sub
ani Formarea coordonarea unui profesor
inițială
mentor.
master didactic cu durata
de 2 ani
Formarea cadrelor
didactice
programe și activități de programe de formare în domeniile conducerii,

perfecționare a pregătirii îndrumării și evaluării învățământului
științifice și psihopedagogice
și didactice
Formarea
continuă
cursuri de pregătire și susținerea
examenelor de obținere a gradelor
didactice II și I
programe de conversie profesională
studii corespunzătoare unei

Acumularea creditelor profesionale specializări în domeniul licenței
transferabile : 90ECTS în 5 ani
Formarea inițial
FIȘĂ DE APLICAȚIE (6 )

Sarcină de lucru:
Acordați note de la 1 la 10, în funcție de importanță și relevanță, drepturilor pe care le
au cadrele didactice, drepturi stabilite de actele normative în vigoare. Argumentați-vă și discutați
opțiunile.
Cadrele didactice au dreptul să primească decorații, ordine, medalii, titluri, 6

Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanțelor 10
școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare
Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanțelor 10
școlare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare
Conceperea activității profesionale și realizarea obiectivelor educaționale ale 10
disciplinelor de învățământ, prin metodologii care respectă principiile
psihopedagogice
Utilizarea bazei materiale și a resurselor învățământului, în scopul 10
realizăriiobligațiilor profesionale
Dreptul la securitate 10
Dreptul sa facă parte din asociațiiși organizații sindicale, profesionale și culturale, 10
naționaleși internaționale, legal constituite
Au dreptul ca, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau 10
sponsorizări, de acoperirea integrală ori parțială a cheltuielilor de deplasare și de
participare la manifestăriștiințifice organizate în străinătate
Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50%, pentru 6 călătorii pe an dus- 6
întors, pe mijloacele de transport feroviar, pe liniile interne
Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfășurării activității didactice de 10
nicio autoritate școlară sau publică

Sarcină de lucru:
Pornind de la prezentarea principalelor drepturi, obligații și responsabilități pe care, în conformitate
cu legislația specifică din domeniul educației, le are un cadru didactic, reflectați la cuprinsul
Regulamentului de ordine interioară și al Regulamentului de organizare și funcționare al instituției dvs.
școlare în privința răspunderii, îndatoririlor și drepturilor pe care le aveți în calitatea de cadru didactic din
această unitate de învățământ preuniversitar.
Conform legislației în vigoare, LEN 1/2011, Regulamentului de ordine interioară și al

Regulamentului de organizare și funcționare al instituției din care fac parte consider că beneficiez de:
1. Drepturi:
-beneficiez de concediu anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile
lucrătoare;
-dreptul la inițiativă profesională;
-dreptul la securitate (nu în totalitate);
-am dreptul să particip la viața socială și publică, în beneficiul propriu/în interesul învățământului;
-am dreptul sa fac parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale și
internaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii;
-pot exprima liber opinii profesionale în spațiulșcolar și pot întreprinde acțiuni în nume propriu în
afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de
educator, respectiv prevederile legii educației”.
-beneficiez de (Art. 277) copilul meu este scutit si beneficiază de gratuitate la cazare în cămine și
internate.
2. Obligații: -răspunde disciplinar pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce îi revine potrivit
contractului individual de muncă, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează
interesului învățământuluiși prestigiului unității/ instituției, conform legii.
3. Responsabilități (anul școlar 2020/2021)
-membru CP al unității școlare;

-responsabil comisie metodica invatatori
-membru în comisia învățătorilor;
-membru in comisia
,
FIȘĂ DE APLICAȚIE ( 8 )

I.2. Evaluarea individuală a activității cadrelor didactice din perspectivă instituțională
Sarcină de lucru:
Atribuiți o ordine personală următoarelor verbe (cel mai inportant – 1, cel mai puțin
important – 10) și motivați-vă opțiune. Ea ar trebui să definească procesul autoevaluării din punctul
dvs. de vedere!
A lua o decizie 7 se intervine cu factorul declanșator în învățare ( fișe de

lucru, platforme educaționale etc.)
A verifica 3 verificăm starea materialelor existente, recondiționarea
celor deteriorate și organizarea condițiilor de lucru;
A reflecta 1 trebuie să gândim tot ceea ce vom realiza in perioada
09.09…..-31.08….;
A medita 2 reflectăm asupra programei școlare, a proiectării didactice
și a planificărilor, ținând cont de colectivele de elevi;
A judeca 8 după implicarea tuturor resurselor în actul didactic se poate
face o analiză de ansamblu asupra actului învățării în sine;
A estima 4 după aplicarea testelor inițiale vom interpreta rezultatele și
le vom analiza pentru realizarea curriculum-ului
A emite o judecată despre 6 în urma planurilor individualizate de măsuri se pot iniția
noile conținuturi, în funcție de interesele elevilor și proiectul
de învățare elaborat;
A pronunţa un verdict 9 se poate da un răspuns cu privire la competențele
dobândite de către elevi și poate fi trasă o concluzie
referitoare la situația de învățare
A analiza o dovadă 5 în urma rezultatelor inițiale se pot stabili planuri remediale
pentru elevi
A fixa/ stabili un punctaj/ calificativ 10 se pot realiza fișe complexe de analiză, pe baza
achizițiilor educabililor, ajungându-se la evaluarea
performanțelor și stabilirea punctajelor.
FIȘĂ DE APLICAȚIE ( 9 )

I.3.Practica evaluării activității profesionale a cadrelor didactice
Sarcină de lucru:
Un studiu OCDE din 2017 realizat la nivelul sistemelor de educație din Europa, afirmă
următoarele:
„În România, rolul de dezvoltare asociat evaluării periodice a personalului didactic este la
ora actuală slab conturat. Metodologia nu include observații la clasă sau feedback formativ
prompt, esențiale pentru dezvoltarea cadrelor didactice.
Rolul de dezvoltare atațat evaluării este subminat și de implicarea consiliului școlar
(Consiliul de Administrație, n.n.) ca organism evaluator, având în vedere că o parte dintre membrii
acestuia vin din afara școlii (reprezentanții primarului, ai consiliului local, ai părinților, n.n.)și nu
dețin experiență educațională, de lipsa oportunităților realizării unei evaluări unu la unu și de rolul
redus al directorului (ca președinte al Consiliului de Administrație, n.n.)”.
În planul practicii evaluative a activității cadrelor didactice, „nu se tratează evaluarea ca o
oportunitate de învățare”
Cât de pertinente sunt, în opinia dvs. constatările și concluziile propuse de Studiul OCDE?
Ce ar mai fi de adăugat?
Personal, cred că evaluarea cadrelor didactice este incompletă. Fiecare cadru didactic ar
trebui să fie evaluat, atât în cadrul școlii, cât și al comunității.
În cadrul școlii, profesorul ar trebui să-și prezinte detaliat, atât în cadrul comisiei metodice,
cât și în cadrul Consilului Profesoral și al Consiliului de Administrație, la sfârșitul anului școlar, un
raport de evaluare, fișa de evaluare și întregul portofoliu didactic realizat în acel an școlar, pentru a
fi evaluat de colegi, dar și pentru a-și face cunoscută întreaga activitate grupului profesoral. Ar
trebui să existe și fișe realizate de către elevi și părinți, prin care aceștia să-și expună părerea în
funcție de implicarea pe care a avut-o profesorul în timpul anului școlar față de actul didactic
(utilizarea mijloacelor audio-video în predarea unor conținuturi, organizarea unor concursuri,
competiții și proiecte educative, diversificarea metodelor de învățare).
În cadrul comunității, cred că evaluarea ar trebui să fie mai mult formal, cadrul didactic
putându-și expune întreaga activitate și în cadrul CA.
De asemenea, ar trebui să dispară subiectivismul directorului, iar pentru realizarea acestui
lucru cred că ar trebui ca directorii să fie schimbați annual, de la o școală la alta. Astfel, directorul
ar fi imparțial, corect și cinstit.

I.3.Practica evaluării activității profesionale a cadrelor didactice
Sarcină de lucru:
Ce pondere au, la momentul actual și din perspectiva disciplinei predate și a
experienței didactice, componentelor legate de evaluare, control, îndrumare, consiliere în contextul
inspecțieie școlare de specialitate? Care credeți că ar fi ierarhizarea ideală a celor patru
componente? Completați tabelul cu cifre de la 1 la 4, unde 1 reprezintă cel mai important iar 4 cel
mai puțin important.
Argumentați-vă răspunsul!
Componenta Situația actuală Situația ideală

evaluare 1 1
control 4 1
îndrumare 4 1
consiliere 1 1
Argumentarea opiniei:
 Conform Ordinului nr. 5547 /2011 - inspecția de specialitate (o activitate de evaluare a
competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul
disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităților educationale pe care acestea le susțin; vizează, în mod
direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației)”.
Scopul inspecției de specialitate îl constituie „evaluarea și/sau monitorizarea activității didactice,
în mod fundamental a activității de proiectare, predare- învățare- evaluare, prin raportare la sistemul
de competențe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în legătură cu activitatea lor
profesională și posibilitățile de dezvoltare profesională și evoluție în carieră”.
MODULUL 2
Modul II. Evaluarea activității cadrelor didactice pe baza competențelor profesionale. Contexte
evaluative profesionale didactice
II. 1. Competența, construct și finalitate. Competențele evaluative ale cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Selectaţi o temă din disciplina predată –„A se orienta în spațiu”
Determinați o competență pe care doriți să o formați/dezvoltați- A indica locuri
În vederea formării competenței numite, formulaţi sarcini de tipul:

Implică-te pentru a te orienta cu ușurință în spațiu ;
Informează-te asupra traseului pe care-l vei parcurge ;
Procesează informaţia –reține informații esențiale; stabilește punctul de reper ;
Comunică şi decide –alege drumul cel mai bun;
Apreciază distanța ce trebuie parcursă până la obiectivul ales;
Acţionează- alege mijloacele de transport potrivite, în funcție de itinerariul ales.
III. 1. Competența, construct și finalitate. Competențele evaluative ale cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Aranjaţi competenţele-cheie europene în ordinea care vi se pare adecvată disciplinei dvs.
Nr Numărul
Competenţa-cheie Motivaţia /Argumentarea
crt de ordine
1. Comunicare în limba 1 Pentru a comunica într-o limbă străină este esențial
maternă să cunoști limba maternă.
2. Comunicare într-o limbă 2 Comunicarea într-o limbă străină se realizează în
străină urma unei formări inițiale, de bază;
3. Competenţe matematice 4 Omul devine organizat în urma înțelegerii menirii
şi competenţe de bază la sale pe acest pământ.
ştiinţă şi tehnologie
4. Competenţe digitale; 6 Copiii trebuie formați în conformitate cu cerințele
educative ale societății în care trăiesc.
5. Competenţe sociale şi 3 Omul este o ființă socială și trebuie să se formeze
civice; pentru a trăi în societate.
6. Spiritul de iniţiativă şi 7 Pentru a se dezvolta în societate, omul trebuie să-și
antreprenoriat; cultive spiritul de inițiativă.
7. Conştientizare şi exprimare 5 Popoarele trebuie să-și exprime identitatea culturală
culturală prin modalități cât mai variate.
8. Competenţe 8 În lumea contemporană se impun cât mai multe

antreprenoriale programe și formări în vederea înțelegerii societății
în ansamblul ei.
II. 1. Competența, construct și finalitate. Competențele evaluative ale cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Identificaţi, în grupe de lucru, ce capacități cuprinde fiecare dintre cele trei domenii de
competență:
1. Competențe de specialitate:
-cunoașterea materiei/disciplinei;
-stabilirea legăturii între teorie și practică;
-înnoirea conținuturilor în domeniul specializării și în alte domenii conexe;
2. Competențe psihopedagogice:
-capacitatea de cunoaștere a elevilor (particularitățile individuale și de vârstă);
-capacitatea de a comunica cu elevii (motivarea elevilor pentru studiu);
-proiectarea și realizarea activităților instructive-educative la nivel optim (obiective,
conținuturi, strategii de instruire și evaluare);
-proiectarea și realizarea autoinstruirii;
-evaluarea obiectivă;
3. Competențe psihosociale şi manageriale:

-organizarea elevilor în raport cu sarcinile de învățare;
-stabilirea relațiilor de colaborare (climat adecvat în cadrul grupului);
-soluționarea conflictelor;
-asumarea răspunderii;
-capacitatea de a orienta, organiza și decide în orice situație.
II. 2. Competențele profesiei didactice din diverse perspective evaluative
Sarcină de lucru
Activitatea didactică este considerată de specialişti muncă, meserie,
profesie/semiprofesie, artă.
Din această perspectivă, argumentați, prin cel puțin două argumente, încadrarea
acesteia în fiecare din cele patru tipologii.
Activitatea didactică este un act complex, ce se desfășoară pe o perioadă îndelungată de

timp, fiind minuțios organizată de către cadrul didactic. Aceasta presupune muncă, atât din partea
profesorului, cât și din partea elevului.Profesorul organizează conținuturile, situațiile de învățare și
selectează cu grijă materialele necesare bunei desfășurări a activității.
Activitatea didactică reprezintă o meserie pentru profesori, deoarece aceștia cunosc întregul
demers educațional, apelând la tehnici și practici eficiente de predare-învățare-evaluare.
Activitatea didactică este o artă. Profesorul devine un adevărat regizor care apelează la noi
scenarii.
IV. 2. Competențele profesiei didactice din diverse perspective evaluative
Sarcină de lucru
Harta competenţelor prevede şase categorii de competenţe generale, valabile pentru toate funcţiile
didactice de predare:
 competenţe metodologice;
 competenţe de comunicare şi relaţionare;
 competenţe de evaluare a elevilor;
 competenţe psiho-sociale;
 competenţe tehnice şi tehnologice;
 competenţe de management al carierei.
În funcție de disciplina pe care o predați, alcătuiți harta mentală a acestor competențe, având în
vedere competențele specifice ce derivă din fiecare competență generală în parte și tipuri de activități ce
pot contribui la dezvoltarea acestor competențe.
INTEGRA
PROIECTAREA SI ORGANIZAREA UTILIZAREA CONCEPTELOR SI AUXILIAR
SITUATIILOR DE INVATARE A TEORIILOR MODERNE
ADECVAREA SELECTAREA UNITATILOR DE PARTICIPAREA

MODALITATILOR DE CONTINUT METODICO
COMUNICARE
FACILITAREA SCHIMBULUI DE
INFORMATII CU ELEVII,
COLEGII, PARINTII COMPETENTE DE COMUNICARE SI PROIECT
RELATIONARE COMPETENTE DE
METODOLOGICE
CREAREA CONTEXTULUI PSIHO- COMPE
SOCIAL FAVORABIL REALIZARII
OBIECTIVELOR EDUCATIONALE COMPETENTE
GENERALE
INVATATORI
COMPETENTE PSIHO-SOCIALE
COMPETENTE DE COMP
MANAGEMENT AL CARIEREI SI
CUNOASTEREA TIPURILOR DE
DIFICULTATI IN INVATARE SI REMEDII
CUNOASTEREA STILURILOR
DE INVATARE
DIFERENTIEREA IN
INVATARE
DEMNITATE SI RESPECT COMPORTAMENT AUTOREFLEXIVIT

PROFESIONAL FLEXIBIL
INDIVIDUALIZAREA
SARCINILOR
II. 2. Competențele profesiei didactice din diverse perspective evaluative
Sarcină de lucru
Imaginați un scenariu al asistenței la clasă a unui cadru didactic debutant în specialitatea pe care o
predați. Întocmiți cele două fișe de evaluare și motivați punctajul acordat pentru fiecare criteriu existent în
fișa de evaluare.
FIŞA DE EVALUARE 1
a activității didactice în cadrul inspecţiei de specialitate la clasă realizată de Director/ Director-
adjunct/Responsabil comisie metodică de specialitate
Aspecte Punctaj
urmărite Criteriul Maxim Realizat
- cunoaşterea contextelor de învăţare şi a obiectivelor, a
dificultăţilor de învăţare specifice disciplinei
Cunoaştere - cunoaşterea modului de proiectare a conţinuturilor
ştiinţifică şi disciplinei 4 4
curriculară - cunoaşterea proceselor de predare şi învăţare
- cunoaşterea teoriilor învăţării, a proceselor şi metodelor
de evaluare
- planificarea, derularea şi coordonarea predării, potrivit
Deprinderi
grupului ţintă 3 3
didactice
- operaţionalizarea obiectivelor predării pe baza
taxonomiilor actuale
- monitorizarea, adaptarea şi evaluarea obiectivelor şi a
proceselor de predare-învăţare
- disponibilitatea pentru schimbare, flexibilitate şi
învăţare continuă
Credinţe,
- susţinerea elevilor în procesul de învățare, încurajarea
atitudini,
atitudinilor democratice la elevi, în calitatea acestora de 3 3
valori,
cetăţeni europeni
implicare
- implicare în activităţile curriculare, co-curriculare,
extracurriculare, extraşcolare ale unităţii de învăţământ
TOTAL 10 10
Concluzii şi recomandări:
- cunoaşte contextele de învăţare, obiectivele, dificultăţile de învăţare, modul de proiectare a
conţinuturilor, procesele de predare şi învăţare, metodele de evaluare ;
- a planificat, derulat şi coordonat predarea, potrivit grupului ţintă;
- a operaţionalizat obiectivele predării pe baza taxonomiilor actuale;
-a demonstrat disponibilitate pentru schimbare, flexibilitate şi învăţare continuă ;
- a susţinut elevii în procesul de învățare, încurajând atitudinile democratice ;
- s-a implicat în activităţile curriculare și extracurriculare ale unităţii de învăţământ.
Având în vedere constatările și aprecierile mai sus menționate, se acordă punctaj maxim
pentru fiecare criteriu existent în fișa de evaluare.
FIŞA DE EVALUARE 2
a activității didactice în cadrul inspecţiei de specialitate la clasă realizată de inspectorul
școlar/profesor metodist
Punctaj
Analiză Aspecte evaluate: criterii
Maxim Realizat
Aspecte formale (documente, documentaţie, materiale didactice disponibile) 1 1
Proiectare – motivare (relaţionarea intra- şi interdisciplinară, intra- şi cross-
Activitate
curriculară, perspectiva în raport cu unitatea de învăţare, relevanţa pentru 1 1
didactică
viaţă a conţinuturilor)
Conţinut ştiinţifico-aplicativ 1 1
(obiectivizare, structurare, sistematizare, coerenţă, consistenţă)
Metode şi mijloace didactice
1 1
(varietate, oportunitate, originalitate, eficienţă)
Climat psihopedagogic (ambient specific disciplinei, motivaţie pentru lecţie) 1 1
Achiziţii cognitive, verbalizate/nonverbalizate
1 1
(calitate, cantitate, relaţionare, operaţionalizare)
Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în echipă
Elevii -
(operaţii logice, mecanisme de analiză şi sinteză, tipuri de inteligenţe,
dominante 1 1
consecvenţă, seriozitate, ambiţia autodepăşirii, colegialitate, responsabilitate
vizate
şi răspundere, flexibilitate în asumarea rolurilor)
Atitudine faţă de şcoală - statutul şi rolul la ora de clasă
1 1
(pozitivă – colaborator, indiferentă – spectator)
Competenţe profesionale şi metodice
(de cunoaştere – gradul de stăpânire, organizare şi prelucrare a informaţiei;
de execuţie – rapiditatea, precizia acţiunilor şi distributivitatea atenţiei; de 1 1
Profesorul
comunicare – fluiditatea, concizia şi acurateţea discursului, captarea şi
–
păstrarea interesului elevilor, abilitatea pentru activitate diferenţiată)
dominante
Competenţe sociale şi de personalitate
vizate
(sociabilitate, comunicativitate, registre diverse de limbaj, echilibru
1 1
emoţional, rezistenţă la stres, ingeniozitate, flexibilitate, fermitate, toleranţă,
rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecţionare)
TOTAL 10 10
Concluzii şi recomandări:
-cadrul didactic a dovedit interes și minuțiozitate în completarea documentelor școlare și în
confecționarea materialului didactic;
-proiectarea conținuturilor a fost realizată interdisciplinar, în raport cu unitatea de învățare;
-conținuturile au fost sistematizate, devenind accesibile elevilor;
-metodele și mijloacele didactice variate au fost adecvate capacității de învățare a elevilor;
-activitatea individuală a fost îmbinată eficient cu cea frontală și pe grupe;
-elevii s-au implicat în activitate și au avut o atitudine pozitivă față de școală;
-cadrul didactic a demonstrate că stăpânește, organizează şi prelucrează corect informaţia, că
manifestă sociabilitate, comunicativitate, echilibru emoţional, rezistenţă la stres, ingeniozitate,
flexibilitate, fermitate, toleranţă, rigurozitate, obiectivitate, disponibilitate pentru autoperfecţionare.
Având în vedere constatările și aprecierile mai sus menționate, se acordă punctaj maxim
pentru fiecare criteriu existent în fișa de evaluare.
II. 3. Profilul de competență al cadrului didactic-evaluator
Sarcină de lucru
Cadrul didactic trebuie să demonstreze cinci valori principale: integritate, onestitate, respect,
responsabilitate, încredere. Analizați-le în cadrul a cinci ateliere organizate după metoda CAFENELEI
LITERARE.
CAFENEAUA LITERARĂ este o metodă asemănătoare cu Mozaicul, dar diferă mai ales
din punct de vedere al scopului pentru care este concepută, dacă mozaicul are ca scop de bază
divizarea sarcinilor şi predare reciprocă, cafeneaua pastrează divizarea sarcinilor, dar urmărind
realizarea unor produse printr-un schimb reciproc de idei sau de informaţii. Metoda este eficientă
atunci când dorim ca fiecare grupă să realizeze un produs care să integreze si ideile sau sugestiile
colegilor lor.
20 de profesori se împart în 5 grupe, egale numeric. Fiecare grupă primeşte anumite sarcini
de realizat. Sarcinile pot fi toate aceleaşi sau pot fi diferite. Grupele primesc fişe de lucru care
conţin sarcinile:
Grupa 1- integritatea cadrului didactic;
Grupa 2- onestitatea cadrului didactic;
Grupa 3- respectul cadrului didactic;
Grupa4- responsabilitatea cadrului didactic;
Grupa 5- încrederea cadrului didactic;
În prima etapă fiecare grupă îsi realizează sarcinile primite din fişele de lucru. După
terminarea sarcinilor (care se pot concretiza într-un afiş conţinând ideile principale), grupele îşi
trimit fiecare câte un reprezentant (denumit vizitator pentru ca să se deplaseze în vizită la o altă
grupă).
Grupa 1 trimite câte un reprezentant la grupele 2,3,4,5;

Grupa 4 trimite câte un reprezentant la grupele 1,2,3,5.
Membrii rămaşi, adica cei care nu se deplasează (gazdele), prezintă produsele pe care le-au
realizat pâna în momentul respectiv. Vizitatorii reţin aspectele cele mai importante şi formulează
întrebări lămuritoare (nu prezintă ce au realizat în grupele lor).
Vizitatorii revin în grupele lor şi în funcţie de informaţiile primite de la colegii din celelalte
grupe, îşi perfectionează şi dezvoltă materialul.
Fiecare grupă își prezintă produsul:
ONESTITATE:
-exersarea acțiunilor de zi cu zi, cu corectitudine, de la gânduri la fapte;
-exprimarea stimei de sine și față de alții, acționând și discutând sincer și corect;
RESPECT:
-fiind tolerant, atent și înțelegător cu alte persoane, cu părerile și valorile lor;
-fiind conștient de faptul că relația cu elevii și părinții trebuie să se bazeze pe respect;
RESPONSABILITATE:
-oferirea priorității educației și îngrijirii elevilor;
-angajarea în activități de dezvoltare profesională continuă și de îmbunătățire a strategiilor de
predare-învățare;
-relații de colaborare;
ÎNCREDERE:
-cinste;
-participarea la bunăstarea indivizilor și a comunității;
-soluționarea conflictelor prin discuții profesionale;
INTEGRITATE:
-crearea și menținerea relațiilor profesionale corespunzătoare;
-comportarea cu imparțialitate,încredere, onestitate.
Sarcină de lucru
Utilizând metoda Turul galeriei, abordați tema „Aşa da, aşa nu!” în exercitarea atribuţiilor
de către profesorii-evaluatori în contextul Consiliului de Administrație, al concursurilor/
examenelor profesionale din învățământul preuniversitar Fiecare cursant va scrie, pe câte un postit,
câte un exemplu pentru AȘA DA și AȘA NU. Postiturile vor fi lipite pe o coală de flipchart și, pe
baza lor, se vor purta discuții despre importanţa respectării atribuţiilor cadrelor didactice implicate
în diferite forme de evaluare. Raportarea activităţii desfăşurate se face pe grupe
AȘA DA
Cadrul didactic evaluator este responsabil, imparțial, obiectiv și în afara conflictelor de
interes. Își exercită responsabilitățile cu sârguință și competență. Se ghidează după standardele etice
și profesionale.
AȘA NU
Cadrul didactic evaluator este subordonat câștigului și avantajelor personale. Nu
apreciază corect și nu păstrează limitele confidențialității evaluării.
V. 3. Profilul de competență al cadrului didactic-evaluator
Sarcină de lucru
Elaborarați, în diade, un cvintet cu tema Evaluatorul.

Prezentați cvintetele realizate și discutați gradul de reflectare, prin cvintet, a respectării de
către evaluator a principiilor deontologiei profesionale.
Reguli de întocmire a unui cvintet:
- primul vers este format din cuvântul tematic ( un substantiv);

- al doilea vers este format din 2 cuvinte ( adjective care să arate însuşirile cuvântului
tematic) ;
- al treilea vers este format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu care să exprime acţiuni ale
cuvântului tematic);
- al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc opropoziţie prin care se afirmă
ceva esenţial despre cuvântul tematic;
- al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt ( de obicei, verb), care sintetizează tema/
ideea .
CVINTET, ÎN DIADE, CU TEMA „EVALUATORUL”
EVALUATORUL
OBIECTIV COMPETENT
OBSERVÂND ANALIZÂND CONSILIIND
ACTIVITATEA EVALUATORULUI ESTE COMPLEXĂ.
APRECIAZA
Sarcină de lucru
Realizați evaluarea prestației didactice și educaționale a unui coleg al disciplinei pe care o predați,
candidat în concursul pentru ocuparea unui post/ catedre vacante. MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE EXPERT IN EVALUAREA
CASA CORPULUI DIDACTIC CADRELOR DIDACTICE
„GRIGORE TABACARU” BACAU
FISA DE APLICATIE (10)
MODULUL II . Evaluarea activității cadrelor didactice pe baza competențelor
profesionale . Contexte evaluative profesionale didactice.

II.3. Profilul de competență a cadrului didactic evaluator
Sarcină de lucru
Realizați evaluarea prestației didactice și educaționale a unui coleg al disciplinei pe care o

predați , candidat in concursul pentru ocuparea unui post / catedre vacante.
1. PREGATIREA CONDITIILOR NECESARE LECTIEI:
- asigurarea mijloacelor de invățămant ;
- existenta unor condiții igienice corespunzatoare;
- organizarea colectivului de elevi.
2. CONTINUTUL STIIINTIFIC:
- rigurozitatea conceptelor și noțiunilor stiințifice care fundamentează conținutul lectiei;
- corectitudinea informatiilor prezentate în lectie ;
- dozarea optimă a noilor cunostinte transmise ;

- valorificarea cunoștințelor asimilate , priceperilor și deprinderilor deja formate, în predarea
noului conținut;
- corelatii cu date si fapte cunoscute de la alte discipline , din experiența de viață a elevilor;
- posibilitatea aplicării noului conținut în activitățile din afara clasei sau școlii;
- imbinarea diferitelor forme de activitate frontala ,individualăsi pe grupe ;
- densitatea lectiei sau a activitatii , dozarea judicioasă a timpului ;
3. VALENTELE EDUCATIV - FORMATIVE
- contributia lectiei la dezvoltarea gandirii , limbajului , imaginației și la dezvoltarea autonomiei

elevilor ;
4. ASPECTE METODOLOGICE :
- utilizarea metodelor activ-participative
- masura în care strategia didactica folosita este corelata cu particularitatile elevilor si colectivului
;
- preocuparea pentru formarea deprinderilor de activitate independenta ;
- folosirea unor metode si procedee ce realizeaza o accentuare a caracterului formativ al invatarii

;
- utilizarea mijloacelor de invatamant aflate in dotare ;
- confectionarea unor materiale didactice necesare in lectie sau in activitate ;
- estetica si functionalitatea materialului didactic utilizat in lectie , integrarea in lectie a

mijloacelor de invatamant;
- evaluarea formativa , masura in care se realizeaza in lectie feedback-ul ;
- evaluarea tuturor obiectivelor operationale ale lectiei ;
- preocupari legate de notarea elevilor
5 . COMPORTAMENTUL PROPUNATORULUI:
- comportamentul relational ;
- adaptarea conduitei limbajului la cerintele copilului ;
- capacitatea stapânirii de sine , perseverenta , tact si măiestrie pedagogică ;

MODULUL 3
Modul III. Standardele profesionale pentru funcțiile didactice și manageriale în învățământul

preuniversitar
III. 1. Baza metodologică a evaluării performanțelor profesionale individuale ale cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Există mai multe modele în ceea ce privește exigența față de activitatea și performanțele
profesionale ale cadrelor didactice:
- un model al scopurilor/ teleologic
- un model cybernetic
- un model structurat
- un model systemic
Pornind de la caracteristicile acestor modele, apreciați cărui/ căror model/ modele se
circumscrie sistemul de evaluare a activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice din
învățământul preuniversitar românesc.
Sistemul predominant de evaluare a activității profesionale și a performanțelor cadrelor

didactice din învățământul preuniversitar românesc este modelul teleologic ce se bazează pe o
vastă metaforă: scop, operaţionalizare, eficienţă.
Legat de învăţămîntul programat şi comportamentalismul skinnerian, modelul apare ca o
întreprindere de raţionalizare a actului evaluativ, apoi a actului educativ în întregime,
funcţionând cu intenţii gestionare. Influenţată enorm de tezele behavioriste, pedagogia
obiectivelor impresionează prin propunerile de a formula în termeni comportamentali şi de a numi
clar prin verbe de acţiune ceea ce persoana va fi capabilă să facă. Construirea unei secvenţe prin
obiective (integrând obiectivele generale, intermediare, operaţionale) devine o metodologie care
avea ea însăşi coerenţa sa. Este o modalitate de a stabili pregătirea un curs cu o raţionalitate
neobişnuită, în contrast cu practicile aproximative.. Căutarea coerenţei între ceea ce se vizează ca
rezultat, eşalonarea etapelor, identificarea mijloacelor adaptate, propunerea modalităţilor de
evaluare corespunzătoare nu sunt, bineînţeles, în plan de idei o inovaţie în pedagogie, însă, ele
devin o inovaţie efectivă când sunt puse în funcţie în practicile didactice.
Acest model se combină cu modelul cibernetic. În cadrul acestei direcţii obiectul evaluat
este conceput ca o funcţiune în verigi care trebuie să atingă un scop definit dinainte printr-o
serie de reacţii, schimbarea fiind o serie de transformări.
Modelul cibernetic domină cu precădere în evaluarea formativă prin trei principii
fundamentale:
înainte de a începe situația de evaluare cadrul didactic trebuie să ştie ce se aşteaptă de la el
(implicaţii pedagogice: a comunica clar obiectivele şi criteriile de reuşită);
evaluatorul trebuie să ştie până la ce punct sarcina este (nu este) reuşită (implicaţii
pedagogice: a colecta informaţii asupra performanţei subiectului, a stimula
retroacţiunile);
a oferi cadrului didactic posibilitatea de a stăpîni obiectivul urmărit (implicaţii pedagogice: a
prevedea, în caz de eşec, scenarii pentru a regla situaţia de formare).
Precizând caracteristicile evaluării formative ca mijloc de reglare în interiorul unui
sistem de evaluare, se subliniază că modalităţile de evaluare adoptate de sistem au întotdeauna o
funcţie de reglare, funcţie care poate lua totuşi forme diferite. În acest caz, evaluarea este un mijloc
de control al progreselor subiecţilor în punctul de intrare, de parcurgere şi de ieşire din sistem. O
altă formă de reglare constă în a asigura concordanţa dintre mijloacele de formare şi caracteristicile
subiecţilor în formare, fapt ce corespunde funcţiei formative a evaluării.

preuniversitar
Sarcină de lucru
Scrie, în dreptul fiecărei competențe, numărul corespunzător criteriului de performanță
potrivit competenței respective.
Unități de competențe:
A. Proiectarea activităţilor educaţionale: 1
B. Conducerea şi monitorizarea procesului de instruire: 2, 3, 8, 14, 22
C. Evaluarea activităţilor educaţionale : 9, 10
D. Integrarea şi utilizarea TIC în educație: 4, 12, 15,
E. Cunoaşterea, consilierea şi tratarea diferenţiată a elevilor: 13
F. Managementul clasei de elevi: 5, 16, 17, 18
G. Dezvoltarea instituţională a şcolii şi a parteneriatului şcoală-comunitate: 6, 7, 19, 20
H. Cercetare educaţională aplicativă: 11, 23, 24
I. Dezvoltarea instituţională a şcolii şi a parteneriatului şcoală-comunitate: 6, 7, 19, 20
Criterii de performanță:
1. Proiectează sarcini de învăţare a căror rezolvare necesită cooperarea elevilor;
2. Sprijină elevii să-şi construiască şi să realizeze propriile proiecte;
3. Dezvoltă strategii personalizate de implementare a curriculumului naţional;
4. Utilizează editorul de texte Word şi utilitarul de prezentări PowerPoint pentru crearea, prezentarea
şi tipărirea resurselor didactice;
5. Utilizează metode şi tehnici de comunicare eficientă;
6. Facilitează comunicarea internă şi externă între diferite categorii de public;
7. Sprijină familia elevului în rezolvarea unor probleme complexe specifice preadolescenţei.
8. Selectează manualul elevului, utilizând o grilă de evaluare proprie sau un model existent;
9. Administrează instrumente de evaluare proiectate conform regulamentelor oficiale;
10. Conştientizează şi previne influenţa factorilor de distorsiune în evaluare.
11. Utilizează diferite categorii surse de documentare ştiinţifică;
12. Integrează justificat în lecţie soft-urile educaţionale disponibile;
13. Colaborează cu alte cadre didactice pentru rezolvarea unor probleme curente de consiliere şi
tratare diferenţiată a elevilor;
14. Proiectează strategii inovatoare de învăţare şi predare centrate pe elev;
15. Accesează şi descarcă frecvent din reţeaua internet sursele de informaţii de specialitate;
16. Asigură un climat socio-afectiv securizant, bazat pe încredere şi pe cooperare;
17. Aplică strategii de organizare şi consiliere a grupului de elevi;
18. Monitorizează comportamentul clasei de elevi şi gestionează situaţiile conflictuale;
19. Concepe şcoala ca o organizaţie care învaţă, dezvoltă soluţii noi, creatoare, concepe proiecte de
schimbare în contextul şcolii;
20. Dezvoltă activităţi şi proiecte de echipă la nivelul unităţii de învăţământ, prin colaborarea cu
partenerii educaţionali şi comunitatea locală;
21. Colaborează cu partenerii educaţionali şi cu alţi factori implicaţi în educaţie, în beneficul şcolii, al
elevilor şi al comunităţii;
22. Organizează activităţi de învăţare într-o manieră flexibilă;
23. Utilizează adecvat conceptele fundamentale din cercetarea ştiinţifică socio-umană;
24. Redactează articole, comunicări, rapoarte de cercetare, lucrări metodice în relaţie cu standardele
consacrate

preuniversitar
Sarcină de lucru
Realizați o comparație între domeniile evaluate în Fișa de autoevaluare/ evaluare a activității
periodice a cadrelor didactice și unitățile de competență și criteriile de performanță din standardele
de formare continuă pentru funcția de profesor pentru învățământul gimnazial.
O societate cu o cultură şi civilizaţie recunoscute se formează şi se dezvoltă printr-o educaţie

sănătoasă, iar din punctul meu de vedere o educaţie de calitate este realizată însă de profesori buni,
bine pregătiţi pentru o astfel de meserie. Este şi motivul pentru care considerăm că printre direcţiile
esenţiale ale reformei sistemului educaţional din ţara noastră trebuie să se situeze cel puţin două în
prim plan:
• (re)valorizarea meseriei de profesor în raport cu importanţa ei socială;
• îmbunătăţirea pregătirii (iniţiale şi continue) a profesorilor, în raport cu anumite standarde de
formare.
Există numeroase propuneri de seturi de competenţe care să alcătuiască profilul dezirabil al
profesorului modern. În plus, fiecare societate, în raport cu tradiţiile şi cultura sa, accentuează o
dimensiune sau alta.
Dimensiunile profesionalizării sunt următoarele:
• profesionalizarea presupune descrierea (sau elaborarea) „identităţii profesionale astfel încât să fie
generat la final un set de cunoştinţe şi competenţe descrise şi structurate într-un model profesional
(standarde profesionale) care se asimilează sistematic şi pe baze ştiinţifice”;
• profesionalizarea solicită şi un efort corespunzător de legitimare a profesiei didactice în câmpul
activităţilor şi profesiilor sociale prin elaborarea unui model al profesiei didactice.
Se consideră că profesionalizarea didactică este un proces de formare a unui ansamblu de
capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat, pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe (teoretice
şi practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective.
Profesionalizarea didactică presupune raportarea la mai multe tipuri de standarde, dupa cum
urmeaza:
• standarde de natură instituţională (cu referire la instituţiile abilitate să formeze personalul didactic,
la modul cum trebuie realizat, gestionat şi condus programul de formare iniţială şi continuă a
profesorilor);
• standarde de natură curriculară care, la rândul lor, se referă la obiectivele programelor de pregătire
a profesorilor (standarde de finalităţi), la conţinutul acestor programe (standarde de conţinut), la
durata necesară formării iniţiale a personalului didactic (standarde de timp necesar sau standarde de
credit);
• standarde instrucţionale (care vizează formele şi modalităţile de organizare şi desfăşurare a
pregătirii teoretice şi practice a profesorilor, strategiile, metodele şi tehnicile utilizate în programele
de formare iniţială şi continuă a personalului didactic, care să conducă la formarea competenţelor
necesare exercitării profesiei didactice);
• standarde de evaluare şi certificare a competenţei didactice şi a nivelului acesteia (care fac referire
la calitatea prestaţiei didactice, la progresul în cariera didactică, certificându-le).
Există numeroase propuneri de seturi de competenţe care să alcătuiască, profilul dezirabil al
profesorului modern. În plus, fiecare societate, în raport cu tradiţiile şi cultura sa, accentuează o
dimensiune sau alta.

preuniversitar
Sarcină de lucru
Competențele generale ale directorului de unitate de învățământ sunt:
Management
Leadership
Comunicare și relaționare
Utilizarea TIC și multimedia
Leadership în comunitate
1. Scrieți câte două competențe specifice care derivă din fiecare competență generală.
Management:
-Claritatea viziunii, transpunerea obiectivelor, a ţintelor strategice în practică, în realizări

semnificative ale şcolii
-Capacitatea de a stimula permanent elevii şi colegii de cancelarie
Leadership:
-Concepe şcoala ca o organizaţie care învaţă, dezvoltă soluţii noi, creatoare, concepe proiecte de
schimbare în contextul şcolii;
-Stimulează, cooperarea, lucrul în echipă, capacitatea de schimbare în mai bine cu o componentă
pragmatică, legată de menţinerea echilibrului şi funcţionalitatea instituţională
Comunicare și relaționare:
-Colaborează cu partenerii educaţionali şi cu alţi factori implicaţi în educaţie, în beneficul şcolii, al

elevilor şi al comunităţii;
-Capacităţi organizatorice şi abilităţi comunicativ-colaborative
Utilizarea TIC și multimedia:
-Utilizează editorul de texte Word şi utilitarul de prezentări PowerPoint pentru crearea, prezentarea
şi tipărirea resurselor didactice;
-Accesează şi descarcă frecvent din reţeaua internet sursele de informaţii de specialitate

Leadership în comunitate:
-Dezvoltă activităţi şi proiecte de echipă la nivelul unităţii de învăţământ, prin colaborarea cu

partenerii educaţionali şi comunitatea locală;
-Ilustrează cultura organizaţională şi etosul şcolii respective, reprezintă, împreună cu ceilalţi,

valorile şi principiile unei instituţii.
2. Spuneți care este cel mai bine și cel mai slab dezvoltată competență a managerilor din
învățământul preuniversitar românesc.
-Competența cea mai dezvoltată: Managementul
-Competența cea mai puțin dezvoltată: Leadership


preuniversitar
2. Domenii de evaluare a activității cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Pentru evaluarea personalului didactic se au în vedere următoarele domenii de evaluare:
1. Proiectarea activităţii
2. Realizarea activităţilor didactice
3. Evaluarea rezultatelor învăţării
4. Managementul clasei de elevi
5. Managementul carierei şi al dezvoltării personale
6. Contribuţia la dezvoltarea instituţională şi promovarea unităţii şcolare
Reflectați la experiența dvs. la catedră și la stilul didactic pe care îl „îmbrățișați”. Care dintre
domeniile asupra cărora se concentrază evaluarea activității cadrelor didactice sunt punctele ce vă
recomandă? Argumentați de ce?
2.Realizarea activităţilor didactice :

Un dascal bun își lasă definitiv amprenta asupra dezvoltării armonioase a elevilor săi, printr-
o sumă de calități esențiale care îl ajută să facă cinste vocației îmbrățisate.
Cadrul didactic are în primul rând rolul de a organiza şi conduce activitatea didactică.
Acesta asigură activitatea centrată pe elev prin:
-documente, metode şi mijloace didactice moderne (brainstormingul, problematizarea, jocul
didactic, lucrul pe grupe etc. utilizarea laptopului, internetului, prezentări powerpoint, prezi etc);
-lecţii interdisciplinare, transcurriculare care să îi atragă pe elevi, să le stârnească curiozitatea pentru
a descoperi singuri, dar si pentru a le dezvolta creativitatea etc.
Elevii fiind atraşi de materia respectivă, vor deveni pasionaţi, vor dori să cunoască mai mult,
o parte din ei vor participa la concursuri, unde vor obţine performanţe. Pentru a fi în temă cu toate
noutăţile şi cerinţele societăţii, un cadru didactic trebuie să se perfecţioneze continuu prin obţinerea
gradelor didactice in invatamant, prin participarea la diverse cursuri, prin realizarea de parteneriate,
proiecte, activităţi extraşcolare etc.
Consider că realizarea activităţilor didactice la standard de performanță implica anumite
abilități sociale de a pătrunde în viata interioară a grupului de elevi, abilități empatice, de a înțelege
copiii și a putea privi lumea prin ochii lor, și nu în ultimul rând, valori superioare, căci profesorul
este un model pentru elevii săi (sau ar trebui sa fie).
Modul în care comunic cu elevii mei este esential, iar dacă găsesc moduri mai atractive de a
prezenta informațiile și încerc o interacțiune adevărată cu acestia, rezultatele se vor observa imediat.

preuniversitar
III. 2. Domenii de evaluare a activității cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Alegeți unul din cele șase domenii de evaluare a activității cadrului didactic și, raportându-vă la fișa
de evaluare, redactați o secvență din raportul de evaluare astfel încât să obțineți punctajul maxim.
Redactați documentul din perspectiva disciplinei predate, având ca punct de reper activitatea desfășurată
în ultimul an școlar.
1. PROIECTAREA ACTIVITATII
Respectarea programei şcolare, a normelor de elaborare a documentelor de proiectare,
precum şi adaptarea acesteia la particularităţile grupei
1. Proiectarea activităţii
1.1. Am urmărit pe parcursul anului şcolar respectarea Curriculumului pentru
învăţământul primar, a normelor de elaborare a documentelor de proiectare, precum şi
adaptarea acesteia la particularităţile grupei, vizând în principal următoarele aspecte
specifice acestui criteriu de performanţă:
 studierea şi cunoaşterea documentelor specifice proiectării;
 realizarea şi avizarea la termen a documentelor specifice proiectării precum:
planificarea anuală/semestrială şi proiectarea unităţilor de învăţare/lecţiilor;
 publicarea planificărilor anuale/semestriale, a unităţilor de învăţare/lecţiilor pe
platformele educaţionale utilizate în procesul didactic;
 conceperea unor strategii optime pentru parcurgerea eficientă şi integrală a materiei
prevăzută de Curriculum.
Implicarea în activităţile de proiectare a ofertei educaţionale la nivelul unităţii
 proiectarea activităţilor am realizat-o, ţinând cont de C.D.L, Curriculumului pentru
învăţământul primar şi am realizat planificarea calendaristică, situând copilul în
centru procesului de predare-învăţare.
 în cadrul primei sedinţe cu părinţii am prezentat acestora oferta școlii din care
părinţii au ales opţionalele dorite dar şi caietele ajutătoare pe care am lucrat pe
parcursul anului şcolar
Proiectarea unor activităţi extracurriculare corelate cu obiectivele curriculare,

nevoile şi interesele educabililor, planul managerial al unităţii
 am realizat proiectarea întâlnirilor cu părinţii, tematicile fiecărei întâlniri;
 am realizat planul managerial al activităţilor extraşcolare;
În planificarea activităţilor extraşcolare şi parteneriate de la grupă am tinut cont de
nevoile copiilor, de activităţile realizate la nivel local, judetean, naţional etc.

preuniversitar
Sarcină de lucru
Redactați un eseu liber în care să vă exprimați și argumentați opinia despre legătura dintre
dezvoltarea personală și dezvoltarea profesională și modul în care dezvoltarea profesională poate
sau nu poate fi realizată în fiecare unitate de învățământ.
Cadrul didactic se implică în activitatea didactică cu întreaga personalitate: motivații,

aptitudini, nivel de competență, experiență personală. Arta de a preda nu se reduce la transmiterea
cunoștințelor, ci presupune și o anumită atitudine față de elevi, ca expresie a concepției pedagogice
asumate și a propriilor trăsături de personalitate.
În cadrul activităților didactice se creează multiple raporturi interpersonale între participanți,
antrenați cu toții într-un proces constant de influențare reciprocă. Reușita unui profesor depinde de
multe ori de natura relațiilor pe care le stabilește cu elevii săi în cadrul acestei interacțiuni, aspect
deosebit de important, deoarece multe dificultăți de învățare și educare se datorează unor relații
deficitare.
Natura relațiilor pe care cadrul didactic le stabilește cu elevii este determinată nu numai de
stilul de abordare a activității și de trăsăturile sale de personalitate, ci și de trăsăturile individuale și
de grup ale elevilor. De aceea, cadrul didactic trebuie să aibă abilitatea de a-și cunoaște partenerii de
activitate. Empatia cadrul didactic nu înseamnă o cunoaștere de tip analitic, ci capacitatea de a
depune un efort imaginativ pentru a-l înțelege pe celălalt, sub aspectul potențialului de care dispune,
al atitudinilor și sentimentelor sale, al semnificației conduitei manifestate.
Cadrul didactic trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin relații deschise bazate pe
încredere reciprocă și acceptare, reușind astfel să colaboreze cu elevii într-o atmosferă armonioasă,
lipsită de încordare. Calitatea procesului instructiv-educativ este dependentă și de relația afectivă
dintre profesor și elevi. De aceea este necesar ca fiecare cadru didactic să fie preocupat de
cultivarea unor relații bune cu elevii săi.
Trăsăturile negative de personalitate ca: superficialitatea, cinismul, încăpățânarea, apatia,
indiferența, rigiditatea, agresivitatea creează o atmosferă nefavorabilă în jurul său. Dimpotrivă,
agreabilitatea, gradul de deschidere spre ceilalți, permeabilitatea la schimbări, amabilitatea,
răbdarea, stăpânirea de sine, dorința de a ajuta, sociabilitatea, încrederea, capacitatea de a înțelege
problemele voi întări calitatea relațiilor pedagogice.
Echilibrul intelectual și psihic, luciditatea, intuiția, bunul-simț, tactul pedagogic sunt calități
indispensabile cadrului didactic. Acestora li se adaugă calități morale: probitatea, obiectivitatea,
generozitatea, modestia, blândețea, cinstea, sinceritatea, demnitatea, conștiinciozitatea.
Cadrul didactic, în calitatea sa de formator, trebuie să fie în permanență preocupat de
imaginea sa oferită elevilor, aspecte minore ca punctualitatea, valorificarea integrală a timpului
lecției, modul de adresare, ținuta, gestica, mimica sunt încărcate de semnificație și au valoare
formativă.
Talentul pedagogic asociat cu ansamblul capacităților care determină competența profesională
și ansamblul calităților personale conferă acea măiestrie pedagogică care definește profesia de
educator sau cadru didactic.
Se consideră că „a fi profesor“ trebuie înțeles în sensul de „a deveni profesor“, adică de a
transforma meseria într-o carieră.
Devin profesori „excelenți“ acei profesori care știu cum să le capteze elevilor atenția și să le-o
mențină pe tot parcursul lecțiilor, să formuleze cu claritate competențele urmărite în cadrul fiecărei
activități didactice, să reactualizeze cunoștințele anterioare necesare învățării, să predea accesibil și
convingător noile cunoștințe, să creeze situații de învățare adecvate, să dirijeze învățarea și să obțină
feedback, ori de câte ori este nevoie, să evalueze prin metode variate.

preuniversitar
Sarcină de lucru
Realizați harta conceptuală a normelor de conduită pe care cadrul didactic/cadrul didactic cu
care îndeplineşte funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau care este membru în consiliul
de administraţie al unităţii de învăţământ sau al inspectoratului şcolar trebuie să le cunoască,
respecte și aplice pentru a asigura un raport corect între el și ceilalți actori ai actului educațional
(elevi, părinți, colegi, unităţi şi instituţii de învăţământ, instituţii şi reprezentanţi ai comunităţii
locale)
În demersul dvs, aveți în vedere articolele 6-10 din Codului-cadru de etică al personalului
didactic din învăţământul preuniversitar aprobat prin Ordinul MEN nr. 4831 din 2018.
Directorul va respecta și aplica următoarele norme de conduită managerială:
a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;
b) promovarea standardelor profesionale și morale specifice;
c) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale și a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform prevederilor din fișa postului;
e)selecţia personalului didactic și personalului didactic auxiliar de calitate, conform legislației în
vigoare;
f) interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală și/sau legitimă, din perspectiva funcției
deținute;
g) respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorității;
h)interzicerea oricărei forme de hărțuire a personalului didactic, indiferent de statutul și funcția
persoanei hărțuite;
i) exercitarea atribuțiilor ierarhic-superioare din perspectiva exclusivă a evaluării, controlului,
îndrumării și consilierii manageriale corecte și obiective.

preuniversitar
Sarcină de lucru
Pornind de la criteriile de performanță propuse de Ministerul Educației și prezentate mai jos,
propuneți forma optimală a atingerii acestora (profilul unui cadru didactic pentru calificativul foarte bine).
- Criterii de măsurare a progresului școlar

 expert al actului predare-învățare-selecționează, prelucrează din punct de vedere didactic
informațiile pe care le va transmite, adaptându-le la sistemul de gândire al elevior, la nivelul lor
de înțelegere;
 agent motivator: declanșează și întreține interesul elevilor, curiozitatea și dorința lor pentru
activitatea de învățare;
 creator al situațiilor de învățare cât mai favorabile pentru atingerea obiectivelor pedagogice
 proiectate și imaginează strategii de predare-învățare care să asigure succesul școlar la un
număr cât mai mare dintre elevii pe care îi instruiește;
- Criterii privind implicarea cadrului didactic în instituția din care face parte
 supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu părinții și
cu ceilalți factori.
- Criterii privind activitatea cadrului didactic din perspectiva elevilor, părinților și a comunității
 lider: conduce un grup de elevi, exercitându-și puterea asupra principalelor fenomene ce se
produc. Este un prieten și confident al elevului, sprijin în diverse situații;
 consilier: în această ipostază, este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un
îndrumător persuasiv și un sfătuitor al acestora;
 model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile și comportamentul său; este un exemplu
pozitiv pentru elevi;
- Criterii privind dezvoltarea profesională a cadrului didactic și impactul acesteia asupra

progresului elevului și a performanței instituționale
 Acest deziderat focalizează atenția asupra necesității formării continue a cadrului didactic,
formarea constituindu-le ca o provocare în cadrul procesului de modernizare a sistemului de
educație. Formarea continuă a cadrului didactic este reglementată și obligatorie. Aceasta
trebuie să asigure evoluția în carieră a cadrului didactic, perfecționarea în acord cu propriile
nevoi, dar și cu ale elevului și ale societății. Principala direcție în care prin formarea continuă
trebuie să se realizeze schimbarea în educație este următoarea: profesorul este figura centrală
a reformei educaționale contemporane. El trebuie să renunțe la rolul său tradițional și să se
transforme într-un planificator al activităților de grup, într-un facilitator al interacțiunii elevilor
și într-un consultant.

preuniversitar
Sarcină de lucru
Elaborați un instrument de măsurare/apreciere a activității cadrelor didactice care să îmbine

aspecte cantitative/cunatificabile și aspecte calitativ/apreciative realizate.
Evaluarea este procesul multidimensional de obtinere a informatiilor, cu ajutorul unor

instrumente de evaluare, in scopul elaborarii unor judecati de valoare, raportate la niste criterii
propuse si care se finalizeaza cu aprecieri ce permit luarea de decizii. Instrumentele de evaluare a
activitatii si performantelor profesionale ale cadrelor didactice reprezinta un element constitutiv al
metodei.
Metodele pot fi:
a) cantitative sunt expresii ale unei aprecieri/masurari a dovezilor/datelor colectate si
consemnate de cei evaluati pentru activitatile realizate;
b) calitative sunt posibilitati de apreciere a unor puncte de vedere colectate in urma cosultarii
unor portofolii profesionale, dar sunt si pareri ale managementului unitatii scolare sau membri ai
Comisiilor metodice sau Consiliului de Administratie cu referire la activitatea profesionala a
cadrelor didactice evaluate.
Evaluarea este o componenta a procesului instructiv– educativ. Ea reprezinta totalitatea
activitatilor prin care se colecteaza, organizeaza si interpreteaza datele obtinute in urma aplicarii
unor tehnici, metode si instrumente de masurare, elaborate in conformitate cu obiectivele si tipul
evaluarii, in functie de continutul si grupul de lucru vizat, in scopul emiterii unei judecati de
valoare pe care se bazeaza o anumita decizie in plan educational.
Evaluarea are rolul de a masura si aprecia, in functie de obiective, eficienta procesului de
predare- invatare, raportata la indeplinirea functiilor ei, la cerintele economice si culturale ale
societatii contemporane. Aceasta poate fi:
1. evaluare directa (realizata in clasa, prin activitate observationala/asistenta/inspectie la ora;
in cadrul activitatilor extraccurriculare si extrascolare, prin analiza planului activitatii, a
metodelor/strategiilor didactice de educatie nonformala utilizate, prin metodele
complementare/alternative de evaluare a procesului sau produselor realizat/realizate de elevi; la
activitatile cu parintii elevilor sau cu alti factori educationali de la nivelul comunitatii, prin
activitatile de reprezentare a unitatii scolare de unde provine cadrul didactic evaluat, de contributie
la dezvoltarea imaginii si rolului unitatii scolare);
2. evaluare indirecta (se realizeaza prin urmatoarele metode: ancheta prin chestionar sau
interviul; forme obiective, externe, ale aprecierii activitatii cadrelor didactice prin imaginea si
impactul pe care il are activitatea acestuia).
Analiza produselor activitatii este o forma de evaluare a activitatii cadrelor didactice centrata
pe rezultate:
-produsele educabililor expuse, controlabile (caiete, lucrari scrise, lucrari practice, rezultatele
la probele de evaluare, inregistrari video sau audio, imagini etc;
--produsele activitatii cadrului didactic (documente de proiectare a activitatii, documente
privind evaluarea rezultatelor scolare si ale activitatilor extrascolare- rapoarte, portofolii, auxiliare
curriculare si material didactic, fise de progress, fise de lucru, rapoarte, procese etc;
-alte documente, emise de terti, cum ar fi: diploma, adeverinte, certificate de participare,
procese-verbale, dar si alte documente legate de inspectie, procese-verbale si alte documente ale
comisiilor metodice si ale catedrelor, rapoarte de autoevaluare/evaluare interna si de evaluare
externa.
MODULUL
IV
Modul IV. Erori și efecte ale acestora întâlnite în evaluarea activității profesionale și a
performanțelor personalului didactic
IV. 1. Subiectivitate și subiectivism în evaluarea activității profesionale și a performanțelor
cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Alegeți una/două situații în care ați fost evaluați/ați evaluat subiectiv și identificați cauzele
subiectivismului în situațiile exemplificate. Au existat și efecte pozitive ale acestei subiectivități?
Dacă da, precizați care au fost acestea.
Evaluarea subiectivă este tipul de evaluare care implică viziunea personală, bazată pe
valori și atitudini personale, nefiind standardizată.
Prin acest tip de evaluare criteriile de evaluare nu sunt transparente.
Un tip de evaluare subiectivă este si evaluarea activității cadrului didactic într-un an
școlar, deoarece fișele de evaluare nu sunt întotdeauna prezentate în cadrul comisiilor metodice, nu
sunt prezentate în cadrul Consiliului Profesoral și sunt evaluate doar de responsabilul comisiei
metodice, de multe ori fără ca fișele de evaluare să fie însoțite de rapoarte de activitate sau
documente justificative (copii după diplomele obținute la diferite concursuri, copii după proiecte
sau parteneriate, copii după cursurile finalizate etc.), pentru ca apoi să fie expuse pur și simplu în
cadrul Consiliului de Administrație.
cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Ţinând cont de specificul disciplinei de studiu predate de dvs., estimaţi gradul de

obiectivitate, marcându-l pe termometrul subiectivităţii. Argumentați alegerea.
— 50 0 Subiectivitate maximă
— 450 Subiectivitate moderată
— 400 Subiectivitate medie
— 350 Subiectivitate minimă
— 300 Obiectivitate medie
— 250 Obiectivitate maximă
Pot spune din punctul meu de vedere ca gradul de obiectivitate al disciplinei este mediu,
deoarece există multe situații de evaluare care implică itemi de tip structurat, adică eseuri,
argumentări, puncte de vedere personale, în care subiectivitatea este medie sau moderată.
cadrelor didactice
Sarcină de lucru
În concepția lui Cătălin Glava, evaluarea dezvoltă, pe lângă principii pedagogice, și

principii deontologice, între cele două stabilindu-se o relație de complementaritate.
Analizați fiecare principiu deontologic, cu accent pe rolul lor în evaluare.
 primul principiu vizează accepțiunea evaluării ca măsurare.
 al doilea principiu vizează raportarea evaluării la criterii de referință curriculare de performanţă.
 al treilea principiu recunoaște implicarea subiectivă a evaluatorului (
 un alt principiu al evaluării didactice afirmă că se evaluează performanţa obținută într-un anumit
moment, context și pentru o anumită sarcină specifică, propusă elevului şi nu se evaluează elevul.
 următorul principiu vizează transparența evaluării
Măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare nu se face în sine şi pentru sine, ci prin raportare
la obiectivele (competenţele), conţinuturile, metodele şi mijloacele de învăţare folosite.
I. Măsurarea relevă, prin procedeele ei, o relaţie între un simbol (notă) şi faptul observat.
Măsurarea este procesul de cuantificare sau de determinare a numărului de caracteristici de un

anumit fel posedate de şcolari, deci a mărimii rezultatelor verificate.
II. Aprecierea este o judecată de valoare asupra rezultatelor măsurării; ea este mai subiectivă şi
acordă semnificaţie rezultatelor măsurarii prin rapoarte la scara de valori, la un criteriu.
III. Evaluarea propriu-zisă se referă la întreg procesul măsurării şi aprecierii (decizia). Ea

asigură prelungirea aprecierii în notă, caracterizare, recomandare, hotărâre etc.
Măsurarea este procesul de cuantificare sau de determinare a numărului de caracteristici

de un anumit fel posedate de şcolari, deci a mărimii rezultatelor verificate. Cifrele care
exprimă procesul măsurării nu sunt raportate la un etalon, un standard sau o sferă
stabilită şi nu implică distincţia bine – rău, superior – inferior.
Aprecierea este noţiunea corelativă cu măsurarea, rezultatele activităţii instructiv-

educative fiind exprimate prin calificative, menţiuni speciale şi, mai ales, prin note
(simboluri grafice reprezentând expresia pedagogică a cifrelor sau numerelor raportate la
o scară stabilită). Aprecierea implică şi formularea unor judecăţi de valoare asupra
acţiunii instructiv-educative.
Rezultatele şcolare constituie o realitate complexă. Termenul defineşte efecte ale activităţii
didactice, diferite prin natura lor. Fiecare categorie de rezultate implică utilizarea unor proceduri
şi metode specifice de măsurări şi aprecieri. Din acestea decurge necesitatea de a ne edifica
asupra lor. Îşi găseşte aici aplicarea un important principiu care guvernează acţiunile de
evaluare, potrivit căruia, înainte de a evalua, şi pentru a evalua pertinent şi valid, este necesară,
în prealabil, cunoaşterea naturii fenomenului ce se evaluează.
O tipologie a rezultatelor şcolare poate avea ca punct de plecare varietatea obiectivelor
pedagogice într-o dublă perspectivă : pe de o parte, obiective raportate la structura (laturile)
personalităţii umane: cognitive, afective, psihomotorii, pe de alta parte, ordonarea ierarhică a
obiectivelor în clase comportamentale, în funcţie – mai ales – de complexitate. Prima
perspectivă delimitează rezultatele după natura lor, în relație cu structura personalităţii, în timp
ce a doua operează clasificarea lor dupa complexitatea comportamentului, ceea ce sugerează
nivelul performanţei.
Din această determinare decurge necesitatea obiectivării a patru tipuri de rezultate :
- cunoştinte acumulate (date, fapte, concepte, definiţii, formule etc.) ;
- capacitatea de aplicare a cunoştintelor în realizarea unor acţiuni practice, concretizată în
priceperi, deprinderi, stăpânirea unor tehnici de lucru ;
- capacităţi intelectuale, obiectivate în elaborarea de raţionamente, puterea de argumentare şi de
interpretare, independenţa în gândire, capacitatea de a efectua operaţii logice, de a întreprinde
noi demersuri cognitive ;
- trăsături de personalitate, atitudini, conduite formate.
Așadar, evaluarea rezultatelor şcolare urmăreşte să cunoască în ce măsura subiecţii au
realizat obiectivele vizate în procesul didactic, adică : acumularea de cunoştinte, formarea
abilităţilor, dezvoltarea capacităţilor intelectuale, formarea unor trăsături de personalitate.
Evaluarea rezultatelor şcolare prin raportarea lor la obiective pedagogice presupune
elaborarea unor probe in care itemii corespund unor obiective precise, avute în vedere în
procesul de instruire – învăţare.
PRINCIPIILE EVALUĂRII
Feedback-ul procesului de predare-învăţare se asigură prin examinare şi evaluare, proces în

care sunt implicaţi deopotrivă cei doi agenţi ai procesului de învăţământ: elevul şi profesorul.
Complexitatea şi importanţa procesului evaluării au impus un ansamblu de norme, reguli şi
principii pe baza cărora se desfăşoară şi de care ţin seama atât elevul cât şi profesorul:
- principiul funcţiei formativ-educative a examinării şi evaluării (asigurând conştientizarea

nivelului, învăţării locului elevului într-o ierarhie, conştientizarea minusurilor din învăţare;
mobilizarea pentru autodepăşire, proiectarea demersurilor complementare, corective etc.);
- principiul evaluării continue, pe parcurs, cu valoarea preventivă a eşecului sau a deficienţelor

de învăţare;
- valoarea funcţiei de selecţie, prin examinare şi evaluare, prin clasificări, ierarhizări, admiteri şi
concursuri;
- principiul autoreglator al predării-învăţării prin evaluare (autocontrolul progreselor,

autocontrolul profesorului/elevului; controlul curriculumului, controlul metodologiei etc.);
- facilitarea inserţiei socio-profesionale prin sistemul creditelor, al competenţelor recunoscute,

certificate etc.;
- îmbinarea evaluării cu coevaluarea şi autoevaluarea;
- diversificarea tehnicilor şi metodelor de evaluare pentru asigurarea unui grad de obiectivitate

cât mai ridicat şi evitarea distorsiunilor din evaluare;
- valorificarea valenţelor tuturor tipurilor de evaluare: iniţială, diagnostică, continuă,

formativă, sumativă, criterială sau/şi normativă, prognostică-predicativă, internă şi externă;
- cunoaşterea rezultatelor, a progreselor, dar şi a deficienţelor din învăţare, premisă ce

potenţează atât elevul/studentul - în procesul de autodesăvârşire, dar şi profesorul- în
perfecţionarea stilului de predare (a conţinuturilor, metodelor, mijloacelor etc.);
- asigurarea calităţii instrumentelor de evaluare (validitate, fidelitate, obiectivitate,

aplicabilitate etc.).
Interdependenţa dintre principiile procesului de învăţământ se manifestă atât în triada

planurilor de acţiune (predare - învăţare - evaluare), cât şi în interiorul fiecărei grupe de
principii, norme, reglând atât activitatea profesorului cât şi a elevului, dar şi interacţiunile dintre
aceştia.
cadrelor didactice
Sarcină de lucru:
Găsiți trăsături ale cadrului didactic care susțin fiecare din principiile evaluării mai jos enumerate:
 principiului integrității
Profesorul trebuie să demonstrezeINTEGRITATE prin:

-crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale corespunzătoare;
-comportarea cu imparţialitate, încredere şi onestitate, trebuie să fie bazată pe respect reciproc,
încredere și confidențialitate;
-susținerea reglementărilor în vigoare;
 principiul onestităţii
Profesorul trebuie să demonstreze ONESTITATE prin :

-exersarea acţiunilor de zi cu zi cu corectitudine, de la gânduri la fapte ;
-exprimarea stimei faţă de o altă persoană, acţionând şi discutând sincer şi corect ;
 principiul corectitudinii
 Profesorul trebuie să demonstreze CORECTITUDINE prin:

-cinste;
-participarea la bunăstarea indivizilor şi a comunităţii;
-soluţionarea conflictelor prin discuţii profesionale ;
-evaluatorii îşi vor lua toate precauţiile rezonabile pentru a se asigura că în urma extragerii
concluziilor evaluării, precum şi a informaţiilor şi a documentaţiei pe care ele se bazează, nu
conduc la persoane sau reprezentanţi individuali ai unor entităţi având un interes în evaluare sau
care au fost consultate în cursul evaluării.
 principiile credibilității și transparenței
Metodologia şi rezultatele evaluărilor intervenţiilor, precum şi rapoartele finale ale acestor evaluări
sunt bunuri publice, într-un format agreat de autoritatea responsabilă.
Profesorul trebuie să demonstreze RESPONSABILITATE,CREDIBILITATEÇITRANSPARENȚĂprin :
- oferirea priorităţii educaţiei şi îngrijirii elevilor ;
- angajarea în activități de dezvoltare profesională continuă și de îmbunătățire a strategiilor de
predare-învăţare;
- colaborarea şi cooperarea cu colegii în interesul ed ucării şi bunăstării
discipolilor;
 principiul protejării identităţii evaluatorului
-Evaluatorii îşi vor exercita sarcinile profesionale într-o manieră neutră din punct de vedere politic
şi independentă de orice tip de influenţe politice şi nu vor manifesta, explicit sau implicit, vreo
opinie politică.
 principiul dreptului de contestare
-Orice cadru didactic are dreptul de contestare a unei probe scrise și o poate face într-o perioadă de 24 de
ore de la aflarea rezultatelor. Evaluatorii vor fi motivaţi şi îndrumaţi de dorinţa de a proteja interesul
public, ţinând cont şi echilibrând diversitatea de interese şi valori în evaluare, fiind echidistanți, decenți și
obiectivi.
cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Identificați valori etice ale evaluării în contextul evaluării activității cadrelor didactice,
pornind de la întrebările următoare. Formulați 4-5 principii care să reflecte aceste valori.
- Ce consecinţe are cunoaşterea unor decizii ce urmează a fi luate înainte de a deveni totale şi
publice?
- Comunicarea externă și operarea cu documente managerial-administrative;
- Confidențialitatea datelor, prezentarea publică în timpul stabilit.
- În ce măsură a fost creat un climat tonic sau o atmosferă stimulativă, de încredere în practicile
propuse, de reducere a dependenţei de factorul managerial sau politic?
- Relațiile cu actorii evaluării (loialitate, transparență, cooperare, reducerea presiunilor ilicite directe
și indirecte:
- Rezolvarea conflictelor de interese (imparțialitate și obiectivitate, indiferent de orice rațiuni
familiale, emoționale, culturale, religioase, etnice, politice, interese economice).
- Ce consecințe poate avea comunicarea dintre evaluatorii activității cadrelor didactice?
- Comunicarea internă dintre evaluatori (difuzarea, clarificarea și împărțirea principiilor generează
eficiența evaluărilor).
- Ce implicații are luarea în considerare a multiculturalismului în evaluare? Dar desconsiderarea
acestui aspect?
Luarea în considerare a multiculturalismului (nu doar a diferențelor etnico-culturale, ci și pe cele
legate de clasele sociale, de mediu, religioase, pe cele individuale sau de grup, cu motivațiile lor:
toleranță, respect față de societate și diversitate).
- Cum poate fi influențată calitatea evaluării de modul în care evaluatorul a fost format
profesional?
Activitate de formare (training) a membrilor evaluatori (utilizarea optimală a eforturilor intelectuale
și a energiilor emoțional-motivaționale).
- Ce conflicte de interese pot să apară în cazul unei evaluări?
Conflictele de interese care ar putea apărea în cazul unei evaluări pot fi de ordin familial,
emoțional, politic, etnic, cultural, economic, religios.
cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Descrieți o situație de evaluare subiectivă (sau nu) și cerința: Plecând de la situația descrisă,
apreciați, pe o scală de la 1 la 10, în ce măsură evaluarea făcută este subiectivă. Argumentați,
identificând cauzele subiectivității evaluării în situația descrisă.
Partea a II-a… ................................................................................................. 24 de puncte

Subiectul al II-lea
Redactează o compunere descriptivă de 12-15 rânduri (125-150 de cuvinte), ținând
cont de anotimpul prezentat în textul dat.
În redactarea compunerii tale, vei avea în vedere următoarele repere:
 să folosești descrierea ca mod principal de expunere;
 să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte;
 să selectezi un titlu adecvat compunerii tale;
 să respecți părțile componente ale unei compuneri (introducere, cuprins, încheiere).
Notă! Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări ( unitatea compoziției–
3puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului– 3 puncte;
coerența textului– 3 puncte; ortografia- 3 puncte; punctuația– 2 puncte.)
Barem Partea a II-a (Subiectul al II-lea) - 24 de puncte
Redactarea unei compuneri descriptive de 12-15 rânduri, respectiv 125-150 de
cuvinte, în care să prezinte anotimpul ilustrat în poezie.
Elevii au avut în vedere:
- să folosească descrierea ca mod principal de expunere;
- să respecte precizarea referitoare la numărul de cuvinte;
- să selecteze un titlu adecvat compunerii;
- să respecte părțile componente ale unei compuneri (introducere, cuprins și încheiere)
* Elevii vor primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări: (unitatea compoziției – 3
puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 3 puncte; coerența
textului – 3 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuația – 2 puncte.)
Pentru o mai bună corelare a datelor s-a hotărât următoarea notare:
Subiectul al II-lea – Redactare
I4 (ITEM 4) I5 (ITEM 5)
Redactarea unei compuneri Redactează o compunere descriptivă de 24p.
după o temă dată 12-15 rânduri (125-150 de cuvinte),
ținând cont de anotimpul prezentat în
textul dat.
Acest item de tip structurat implică subiectivitate maximă din partea evaluatorului, fiind
cotat la 10 pe scala subiectivității.
să folosească descrierea ca mod principal de expunere 10
să respecte precizarea referitoare la numărul de cuvinte 10
să selecteze un titlu adecvat compunerii 10
să respecte părțile componente ale unei compuneri (introducere, cuprins și încheiere) 10
unitatea compoziției 10
registrul de comunicare 10
stilul și vocabularul adecvate conținutului 10
coerența textului 10
ortografia 10
punctuația 10
IV. 2. Erori în construcția instrumentelor de evaluare a activității profesionale a cadrelor
didactice
Sarcină de lucru
În funcție de disciplina pe care o predați și de nivelul de vârstă al elevilor d-voastră,
menționați minim 2 efecte negative pentru una din următoarele ,,capcane” ale practicii evaluative:
1. A confunda elevul care învață cu personalitatea acestuia.
- Mascarea lacunelor elevului;
- Formarea unei impresii greșite asupra aptitudinilor.
2. A evalua performanța în afara contextului în care s-a desfășurat.
- Supraaprecierea unor elevi cu note mari în urma participării la concursuri;
- Crearea unei imagini deformate a realității.
3. A evidenția exclusiv greșelile.
- Se evidențiază doar lacunele, nu și performanțele, ducând la stigmă și critică;
- Inhibiția și repulsia față de o disciplină pot fi urmări iremediabile.
4. A evita intenționat punerea în evidență a progresului.
- Marginalizarea unor elevi din motive diverse ( etnice, familiale, culturale, politice
etc.);
- Ideea preconcepută a evaluatorului cu privire la imposibilitatea atingerii
performanțelor.
5. A face confuzie între greșeală și eroare.
- Eroarea intervine în urma evaluării subiective a unui evaluator;
- Greșeala se manifestă prin distorsionarea adevărului științific.
6. A manifesta un comportament deficitar, datorită aroganței sau orgoliului.
- Supraaprecierea cadrului didactic în raport cu elevii duce la rezultate slabe și
dezinteres;
- Cadrul didactic nu-și revizuiește abordarea sau conduita.
7. A ignora latura emoțională a relației dintre profesor și elev.
- Tratarea cu severitate și rigurozitate;
- Neimplicarea cadrului didactic în cunoașterea colectivului de elevi.
8. A controla clasa prin intermediul notelor mici (sau a amenințării cu acestea)
- Încercarea de a deține controlul prin poziția pe care o are evaluatorul;
- Inhibarea elevilor și monotonia activității.
IV.3. Erori întâlnite în procesul de evaluare activității profesionale și a performanțelor
cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Precizați, pentru fiecare din factorii perturbatori ai evaluării enumerați mai jos, formele în
care aceștia se pot manifesta și pot influența procesul evaluării.
 Tendinţele de subiectivitate ale evaluatorului pot apărea în mai multe forme:

- aprecierea, subaprecierea și supraaprecierea activității ;
- evaluatorul nu ține cont de întreaga activitate a evaluatului;
- evaluatorul este influențat de atitudinea generală a elevului.
 Starea emoțională variabilă a evaluatorului:
- evaluatorul este generos, egocentric, nu se implică afectiv, este nerăbdător, oboist sau stresat
de anumite stări conflictuale, este exagerat de exigent, afectiv sau indiferent.
 Trăsăturile negative de temperament sau de caracter
- influențează desfășurarea evaluării.
 Credințele evaluatorului despre rolul evaluării
- Pot trece de la minimalizarea acestui proces până la utilizarea lui în mod exagerat sau
folosirea ca mijloc de întărire a autorității profesorului.
IV.4. Efecte ale erorilor întâlnite în procesul de evaluare a activității cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Alegeți una dintre ,,capcanele” practicii evaluative descrise și daţi câte un exemplu concret
care să ilustreze efectele acesteia în procesul de evaluare:
- A confunda evaluatul cu personalitatea acestuia.

Formarea unei impresii greșite asupra aptitudinilor elevului datorită supraaprecierii activității
acestuia.
- A evalua performanța în afara contextului în care s-a desfășurat.
- Crearea unei imagini deformate a realității, în urma evaluării precare sau incomplete a elevului
sau a activității acestuia.
- A evidenția exclusiv greșelile.
Se evidențiază doar lacunele, nu și performanțele, ducând la stigmă și critică, precum și la
scăderea performanțelor școlare.
- A evita intenționat punerea în evidență a progresului.
Marginalizarea unor elevi din motive diverse ( etnice, familiale, culturale, politice etc.) reprezintă
o practică inacceptabilă în educație, fapt ce duce la o percepție greșită asupra evaluării și
formarea unor prejudecăți care nu-și au locul în actul educațional.
- A face confuzie între greșeală și eroare.
Eroarea intervine în urma evaluării subiective a unui evaluator și constă în persistența unor
practici adânc înrădăcinate.
- A manifesta un comportament deficitar, datorită aroganței sau orgoliului.
Supraaprecierea cadrului didactic în raport cu elevii duce la rezultate slabe și dezinteres din
partea acestora. În mod normal, cadrul didactic trebuie să fie deschis la nou, să accepte
provocările lumii contemporane și să aplice strategii în așa fel încât să nu inhibe elevii.
- A ignora latura emoțională a relației dintre evaluator și evaluat.
Neimplicarea cadrului didactic în cunoașterea colectivului de elevi și a nevoilor acestora în
materie de educație duce la intoleranță, severitate, neîncredere și aroganță.
- A „controla”organizația școlară prin intermediul punctajelor mici (sau a amenințării cu acestea).
Încercarea de a deține controlul prin poziția pe care o are evaluatorul, amenințând colectivele de
elevi în diverse forme ( note mici, corigențe etc.), duce la crearea unei activități monotone și
obositoare.
IV.5. Intervenții și măsuri în vederea ameliorării efectelor erorilor în aprecierea și evaluarea
activității profesionale a cadrelor didactice
Sarcină de lucru
Identificați zece modalități de evitare sau atenuare a efectelor erorilor de evaluare în
aprecierea și notarea lucrărilor scrise.
Cunoașterea factorilor generatori de erori și îndepărtarea efectelor lor, autocunoașterea și

autoevaluarea, autoperfecționarea evaluatorului:
Stabilirea performanțelor minime acceptate Pentru acordarea notei de trecere ar trebui

stabilit un punctaj minimal care ar trebui realizat
la proba scrisă.
Stabilirea clară a obiectivelor evaluării Dacă nu există o concordanță între obiective și
conținuturile evaluate, este posibil să intervină
erori în evaluare.
Utilizarea unor instrumente sau metode de Metoda de evaluare este o cale prin intermediul
căreia cadrul didactic „oferă elevilor
evaluare relevante, adecvate
posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire
a cunoştinţelor, de formare a diferitelor
capacităţi testate prin utilizarea unei diversităţi
de instrumente adecvate scopului urmărit".
Probele scrise: a) extemporalul (lucrarea scrisă
neanunţată); b) activitatea de muncă
independentă în clasă; c) lucrarea de control
(anunţată); d) tema pentru acasă; e) testul.
Instrumentul de evaluare reprezintă un element
constitutiv al metodei, prin intermediul căruia
elevul ia la cunoştinţă sarcina de evaluare. El
este cel „care pune în valoare, atât obiectivele de
evaluare, cât şi demersul iniţiat pentru a atinge
scopul propus".Metode şi instrumente
complementare 1. observarea sistematică a
activităţii şi comportamentului elevilor; 2.
investigaţia; 3. proiectul; 4. portofoliul; 5.
autoevaluarea
Menținerea scalei notelor Pentru a se menține o scală corectă de notare

trebuie întocmit un barem de corectare eficient și
ușor de urmărit , iar lucrarea ar trebui să conțină
toate tipurile de itemi: obiectivi, semi-obiectivi
și subiectivi.
Combinarea metodelor de evaluare Pentru o evaluare corectă evaluatorul poate
îmbina mai multe tipuri de metode pentru a
ajunge la un rezultat cât mai aproape de realitate:
a) extemporalul (lucrarea scrisă neanunţată); b)
activitatea de muncă independentă în clasă; c)
lucrarea de control (anunţată); d) tema pentru
acasă; e) testul.
Multi-corectarea (corectarea de către mai În cadrul activității catedrei s-ar putea recurge la
o astfel de practică evaluativă.
mulți evaluatori)
Dezvoltarea la elevi a capacității de Rezolvarea integrală a probelor scrise cu elevii

duce la completarea lacunelor și conștientizarea
autoevaluare
greșelilor.
Asigurarea anonimatului lucrărilor O modalitate relevantă în practica evaluării este

și secretizarea lucrărilor, mai ales în cadrul
probelor la care elevii urmează să susțină
examene scrise.
Aplicarea unor evaluări externe Un schimb de experiență între cadre didactice
din alte școli poate duce la rezultate bune în
cadrul evaluărilor scrise.
Evaluarea continuă pentru diminuarea Evaluarea trebuie să fie neîntreruptă, să continue
oră de oră, sub forma unor mici aplicații
hazardului
practice, exerciții, teme de lucru, portofolii sau
proiecte.

Portofoliu LENUŢA TILICI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu LENUŢA TILICI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPERT ÎN EVALUAREA CADRELOR

CURSANT: LENUŢA TILICI

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

Funcții didactice auxiliare:

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

Nr. Activitate Nr. de ore

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

Profesiunea didactică în România este o profesiune reglementată prin lege. În consecinţă,

De asemenea, formarea personalului din învăţământul preşcolar (care lucrează cu copii cu

 Liceul pedagogic (cu o durată de 4-5 ani)

Ministerul Educaţiei Naționale este instituţia care stabileşte obiectivele şi coordonează

1. programe și activități de perfecționare a pregătirii științifice și psihopedagogice și didactice;

stagiul practic cu durata de un

programe și activități de programe de formare în domeniile conducerii,

studii corespunzătoare unei

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

Cadrele didactice au dreptul să primească decorații, ordine, medalii, titluri, 6

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

Conform legislației în vigoare, LEN 1/2011, Regulamentului de ordine interioară și al

-membru CP al unității școlare;

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

A lua o decizie 7 se intervine cu factorul declanșator în învățare ( fișe de

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

MODULUL I. Evaluarea activității profesionale și a performanțelor cadrelor didactice

Componenta Situația actuală Situația ideală

Selectaţi o temă din disciplina predată –„A se orienta în spațiu”

Determinați o competență pe care doriți să o formați/dezvoltați- A indica locuri

În vederea formării competenței numite, formulaţi sarcini de tipul:

Aranjaţi competenţele-cheie europene în ordinea care vi se pare adecvată disciplinei dvs.

8. Competenţe 8 În lumea contemporană se impun cât mai multe

3. Competențe psihosociale şi manageriale:

Activitatea didactică este un act complex, ce se desfășoară pe o perioadă îndelungată de

ADECVAREA SELECTAREA UNITATILOR DE PARTICIPAREA

DEMNITATE SI RESPECT COMPORTAMENT AUTOREFLEXIVIT

Grupa 1 trimite câte un reprezentant la grupele 2,3,4,5;

Elaborarați, în diade, un cvintet cu tema Evaluatorul.

Reguli de întocmire a unui cvintet:

- primul vers este format din cuvântul tematic ( un substantiv);

OBSERVÂND ANALIZÂND CONSILIIND

ACTIVITATEA EVALUATORULUI ESTE COMPLEXĂ.

FISA DE APLICATIE (10)

MODULUL II . Evaluarea activității cadrelor didactice pe baza competențelor

profesionale . Contexte evaluative profesionale didactice.

Realizați evaluarea prestației didactice și educaționale a unui coleg al disciplinei pe care o

1. PREGATIREA CONDITIILOR NECESARE LECTIEI:

- asigurarea mijloacelor de invățămant ;

- existenta unor condiții igienice corespunzatoare;

- organizarea colectivului de elevi.

- rigurozitatea conceptelor și noțiunilor stiințifice care fundamentează conținutul lectiei;

- corectitudinea informatiilor prezentate în lectie ;

- dozarea optimă a noilor cunostinte transmise ;

- imbinarea diferitelor forme de activitate frontala ,individualăsi pe grupe ;

- densitatea lectiei sau a activitatii , dozarea judicioasă a timpului ;

3. VALENTELE EDUCATIV - FORMATIVE

- contributia lectiei la dezvoltarea gandirii , limbajului , imaginației și la dezvoltarea autonomiei

- utilizarea metodelor activ-participative

- preocuparea pentru formarea deprinderilor de activitate independenta ;

- folosirea unor metode si procedee ce realizeaza o accentuare a caracterului formativ al invatarii

- utilizarea mijloacelor de invatamant aflate in dotare ;

- confectionarea unor materiale didactice necesare in lectie sau in activitate ;

- estetica si functionalitatea materialului didactic utilizat in lectie , integrarea in lectie a

- evaluarea formativa , masura in care se realizeaza in lectie feedback-ul ;