E ugor sa desenezi! Desenul chiar nu e asa de dificil cum pare. Hai sd ne convingem, schifand un mar. € cfte ori ai auzit replica: D« si desenee"? Cu sigur, de zeci de ori. De fapt, cu totii putem invita si deseniim, daci dedicim putin timp invaigirii regulilor de bazi, Pang la urma, artist nu te nasti, ci devii ‘Cum reprezingi un obiect tridimensional A desena corect inseumni a reproduce 0 ‘imagine tridimensional’ pe un suport bidimensional. Poti face asta studiind cu atentie cum cad luminile si umbrele asupra obiectului pe care vrei si-l red: ‘rend apoiiluzia celor tei dimensiuni, prin folosirea nor tonuri de creion mai Snchise sau mai deschise. Ca reguli generalii, atunci cfind , figura alaturata: interpretarea tae \, cea care conteazi. Pentru a desena mirul, | lumineazi-1 dintr-o parte cu 0 © Jampi, astfel incit pe suprafita | tai of apart gi umbre. Gata, F ) seam poy ioepe! “4 Gand desenez,trebuies recreei aspectul, formas volumal obiectlu, e osuprafat8 plan. Ffetul tridimensional se poate obtine prin darobscur— crearea ‘mai multortonuridferite de lumin si umbre. “4 Pune mirul peo suprafaté plans cash pofistudia mai bine forma, Lumineaza dint-0 partecuolamps, pentrua ‘obfineo umbré bine dfinits, ‘CUM SE DESENEAZA UN MAR Acest exercitiu se compune din doua part. In prima parte, vom desena conturul (nu. Uuita 58 privesti mereu marul in timp ce -desenezi). In partea a doua, vom trece la clarobscur. [A lnsre sean Examines cu atentie marul s identifica toate jnle care formeaza ‘onturul. nd incopis% desenez! forma, ‘raseazao serie de lin ¢curte, nu foarte pronuntate, mai degraba decét o singuré linie continua. Incepe din partea dreapta, de sus, i continua in sensulinvers acelor de ceasornic. a. Continu trasareaconturulu Deseneazi partea de jos a conturului. Ai gtla s redai toate protuberantele din partea inferioar,ARTA DESENULUI EURO ‘And Iucrezinclarobscur se poate ‘nampa, ntimp ce scien umbvele ‘In aceeas deci, se formeze tonul compact si opace. Dac acest lucru se ‘ntimpl, pot indillnilefoartemarate ‘tecéndu-i vor varfuriledegetelr peste ‘oaie,cumigcr cular. Aste tonul afi estompt Hu uta sé sterlapoldegetele, pentru anulésaamprente pe fae. SOLUTII ISTETE > Adauga coita ‘Schiteaza codita marului, impreuna cu ‘mica el adancitura. Pe aceasta din urms, deseneaz-o adaugand olinie curba orientaté In sus, la baza coditel, aes ‘onturul ‘Adauga dous lini Inclinate, can figura din dreapta, pentru a scoate in evident felulin care codita este prinsa de mar, facand o mica adanciturs. Apol definitiveazs conturul,inchizand linia exterioara. CUM SE DEFINESTE FIGURA PRIN CLAROBSCUR (data cei desavarsit conturul, pofitrece la umbre, pentru a crea iluzia de imagine tridimensional, Acest efect se obtine prin adugarea unor hasuri nuantate ~a unor ‘onurl mal inchise acolo unde coaja marului este umbrita - si lasarea unor spat albe pentru portiunile mai luminoase, unde lumina atinge direct fructul > Adaugd nuante mmaitncise, pentru umbre Incepe sa inchizt partea din stanga, folosind partea| plata minei. “Traseaza lil uusoare, dar suficient de lungi, care urmaresc forma marulu, Laséalbe zonele unde lumina cade direct pe suprafaga fructulul “a Finiseazapartea de susamérultt [Umbreste usor partea din stinga, sus, avand grijs ca directia hasurilor tale s8 urmeze forma si conturul maruli> Lucreazdla > Creeazd zonele parteadreapta principale de Ocupi-te de partea fuoins dreapts, adaugand ‘Adaugé ofasie hagurl cu partea centrala mai plat’ a mine! Inchisa §lasé albe portiunile luminate din partea dreapta, sus. Subliniazé ‘umbrele din jurul coditei prin cateva hhasurtnclinate, hhasuri mat inchise in partea de jos a marului, pentru ao defini mai bine. > Insist asupra carobscurului Lucreaza mai mult asupra umbrelor, cestompand tonurile prea intunecate. ‘Adauga un ton mai inchisin partea sténgé, sus, acolo unde marul se rotunjeste, definitivand conturul si umbrele din ppartea superioard. Marul tau e gatal Daca te simi suficient de increzitor, oti continua dand pagina. Cretoanele graft pot avea diverse intrebuint, find unele dintre cele malieftine instrumente de desen. Exist mine moi, medii si dure, care pleacd de la 10H (foarte dura), pan la 10B (foarte moale). O mina de tip mediu este HB, folosits, de regula, la creioanele scolare, pentru ca se preteazé unor utilizar divers. EF ¢ Crionul de tp HB 4 Creionutde tip 4 Creionul de tip 28. €Geionutdetip 48 fsteun ceon de durtate ‘te prim inte aeloanele 2° est clon cumin moe ‘te uncreonmaimoale,cucrese medi fat decele cs rmoicucaesepattasa ini 2" este ea pent rice tip de ot tasalin gras in tonur foarte rine neste mai goase inde a cou, dese, dat petnaun aout maiputin marca ‘Mu in figura de deasupa fost desert chiar cacest Incite dea pentru rare atin inccat petra umber pute. sealaateadaobscnl Cucatestemalmarevaoarea eligi Bu tat mina estemai moe, Tartonl mands tipéeccon.[ARTA DESENULUI Eo PS 3 ee Folosind haguri mai Inchise si mal pronuntate, adaugs umbra din dreapta coditel, Apol uneste zonele Intunecate care definesc partea centralé cu zona intunecaté din partea stang8, sus. Adauga umbre pe partea stanga a fructului i subliniazd din nou baza, prin cateva lini foarte marcate, St Fepeser verter Creeaza straturi mal inchise, urmand conturul, $1 opreste-te la marginea celor dous pete de lumind din dreapta, ‘sus. Marcheazé prin umbre zonele unde lumina nu se reflect’ pe suprafata marului, precum: marginea din partea stanga. 122° Cuajutorul gumel de sters, deschide tonul in zonele mai intens luminate, care s-ar fi putut intuneca in timpulrealizSii clarobscuruli, din cauza miscarilor mail pe foaie. Asiguré-te ca ‘guma este curata, ncercand-o mai intai pe o alts coala alba. DIFERITE MODURI DE A CREA CLAROBSCURUL Cucreionul, prin haguriincruisate Cucérbunele {noes flsst pate pata mini penta acea -umbrele, potifolosi varful creionului, hagurénd entra cea tour foarte dense mal densa ot adduga zone mat nce in puncele ost, suprapunind statu sucese Gu corbunele estompat Folosind partea plata a carbunelui, poficrea otextura Poti diminua efectul carbunelui cu varfurile egetelr, penta cea one de umbrd estompara. Aceast teh produce un fet sub fr accente patric,ee rmarul (data ce ai terminat clarobscurul, pot trece le desenarea umbrei oblectulul Foloseste partea plat a minel pentru a trasa cateva lini fine, orizontale, si estompeaza umbra spre margini, apisind ‘mal putin pe creion. A Zone laminate Am stalbe zonee unde umina serefect rect pe supratta irl ~aceste zone tind se Inch la culoare, persia ce Inaintim cu deserul aga céle-am ech cu jutorl gue ® Tonurinchise “Tovelecelemal umbtede pe supaita mir coespund porno clr mal inane Amadugat mantle wept, pn cemaula cpat un aspect ‘rdimesiona. Umbra Amolginat ura proiectat de ii folosndpartea plat amine. Spremagin am aeatimpresia dumbraseestompeaziin ins natwa, pase ct mal Aelcat cu degette supa ‘exon. )ESENEZI UN MAR, es SFATURI . f | COE ried Folosinea gleiajsta mut la desenarea conturul unui bt te el pent o compe cat muteciee Se desea gi depitate ean ‘carton, aezat ulterior in spatee object care va reprezentase tases apoiaceeaigipefoalade desen, cu acelasi numar de patrate. Se transferd fiecare parte a conturuii care cade in interiorul unui total oleidepecanon,inpaulcoespneor de pefoaia de desen,Pentu mul dinacest exer 1 ssa, dar pute vedes al jos cam Aine acs INNUMBRUDURMATORINAER LIBER Peisaj in miez de vara Vom folosi acuarelele albastru-cobalt si galben de cadmiu pentru a crea acest peisaj campenesc simplu, dar sugestiv. Amestecdndu-le, putem obtine culoarea verde. eisajele in acuarel sunt una dintre minunile artei. Pentru a crea aceastl scend estivald, ru ai nevoie decit de dow’ culori: verdele se poate in simpla amestecare a galbenului de cadmiu cu albastrul-cobalt Lucrul esenfial pe care trebuie si-l refi cand pictezi cu acuarele este acela ci nu existi reprezentare corecti si reprezentare gresiti. Poti interpreta privelistea dup bunul tiu plac. Efectul de sfumato (vezi ,,sfumato” in glosar, la pagina 25) se va produce acolo unde culorile se ating — amestecandu-se — sau daca ele sunt aplicate pe hartia ud’. Aceasta tehnic& di personalitate ucririi, dar misura si modul in care o vei folosi depind de gustul iu personal. Finalul ii apartine Momentul in care declaritabloul incheiat depinde de tine. Punctul 11 de la pagina 10 inseamni deja © reusiti, dar poti merge gi mai departe, urménd 6 instructiunile explicate in ,Un pas inainte”, de la aceeasi pagind 10. Ai grijé si nu suprapui prea multe straturi de acuarelA si si nu suprasoliciti histia, incirefnd-o excesiv. Nu uita nici si schimbi apa, astfel incat culorile pe care le amesteci sii nu devind prea dense. Straturi difuze de culoare O tehnicd important, folosité in aceasta lucrare, este acuarela sfumato, care va fi explicati pe larg ‘in Elemente de baza: tehnici”, la pagina 12. Cand pictezi, poti sprijini planga de un obiect (vezi gi ,Sfaturile” de la pagina 8), pentru a ajuta culoarea si se intindy spre bazi. Poti folosi un suport din lemn sau o carte veche, inveliti in hartie In fine, nu uita ca trebuie si folosesti panzi pentna acuareli sau hartie groasi (care cAntireste mai mult de 300g/m®), pentru ca apa face hartia normali si se increteascd. ‘ASSe pot obtine renutate foarte bune folosind doar oud cuor, amestecatein propor dferite. eeaa pica pentruacuarele sauhdrte pentru acuareede tpl 300ghm? Uncreion 2B Pensulens 6gi.2 O palet pentru cali sauofarfuroard Unpaharcu api Unsuportde care si prin planga Dowd acuare agalbendecadmni gi alpastrucobalt| ACUARELA PEISAJ Piceaza portiunile vera D3 suportul a o parte sl curaya pensula nr. 6; apol umezeste cu apa curats, folosind pensula, ‘marginile portiunil de ‘campie care se afla cel mai aproape de orizont. Acum ‘att mal inchs potiaplica verdele peste vafiverdele pe care portiunea umezita,astfel ivelobtine. neat acuarela si se ‘estompeze pe margini, ‘amestecindu-se cu galbenul inc3 ued, > Inchide culoarea ‘impieidinplan Indepartat Inainte ca fasia de ccampie afiata cel mai aproape de orizont s8 se usuce complet, adauga verdelui pe care ai obtinut putin albastru-cobalt; apo}, ‘cu pensula inmulata in ‘4.Compia din pim-plan uanta astfl obtinuts, ‘Sane concentram asupra prim-planuluisinmoale _trecl peste portiunea bine pensula in culoarea verde si picteaza de la de campie din planul Cdreapta spre stnga, cu tuse ample si rapide. Indepartat - datorita culorii mai inchise, aceasta va prea se afd la o distant’ ‘mai mare. f Foloseste un suport Spin plang de desen den suport, penta o tine ncn si > Creeazé prspectva ‘a permite acvarelei sas scurga mai usor cate baza. Acest lucru Lucreaza rapid te vajutasintnz stature de culoare. data ceaiterminat de _'@ Portiunea din : F primp fr8 5 lasi 35 euloares, pot intearce E inti clara, Poi ae cuoarea sd se usuce, alangainvers. Aste closes tag lind inclinate cu ~caresescugespepareade_verdele-Inchis pe care Jesinpozienormalaseva ai preparat la punctul concentrainpatea desusa 7. Miscrilea trebui fobouuindomuantimei _fBcute din partea dreapti - sus, citre tenses ee cangh ginjos, urmarind panta terenului,astfelincat s3 sugereze perspectiva,LE Ted Seas 9 Acatlel sunt un instrument foarte male uti du prea mult bale de a, in cach a ret daca interviimedit, wor indesrten petele de calaede pefoaiecuautorlunimateal absorbant, a ‘ocd de uct Atel sei chi sacurela scat, ‘oretat putin iferite, folsind un issu vt ‘debumbac ued. Cuctestemal eu sbi cares {ols cu atit mal mare va probabltatea ce, dup’ stererea pete Sb rmairmnd ume de culoare, ROM 10 enne ‘Umezeste usorzona verde din prim-plan; Intinde apol verdele-Inchis de la dreapta spre stanga, cu tuge de pensula hotarate, dar neregulate, care se vor estompa pe foaie, Operele maestrilor Jacob van Ruysdael (1628/9-1682) Peis cu bsercscastelin rune Mar pesos, ude tecnsat pert amen ‘arse dean opera voind malas fetle damatce crac, obtinut pri umn slumb Luctndinteanst fet eel aac ineteral stelnua ptt itunes fc rv initorl exci om pcan no. axes tel, un pile e nor impazani cen, amen serntte scene Chir dan ata {alot ound ar nae pes un feldenemizare races pallet or na moi cre toma ssescaverient despre ites ainsi, pret ign are, isdn tiga se ones dpi oi de nunc. ‘ACUARELA- PEISAY ( 3 > Red lanl de grdu ‘ndetaliu Intoarce-te lalanul de grau entrua da consistent ‘culori,apot asteapts si se usuce. Mai departe, traseaza teva ini galbene orizontale, pentru a creste acuratetea detaliulul. Apo, ‘asteapta din nou sa se usuce. Prvrea este imadiat tas de aceasti portiunede clare gaberstraluctor,ce ‘eprint lumina sare Nori au privitoruuiun sentiment pregnant de ameninfre apn in pim-plan sidomindnd senade aindlime. Unbralorcensieacoperamare1a \ Pests 2 Se me alts consistentd portiunii verzi din apropierea SS SS Semtla Inmuiats in verde-inchis peste partea de jos; Ses = SS Sanu de grau este complet uscat, amestecd (Sete SSeS satben pentru a obtine un galben,murdar’ Cateva tuse Ss S25 culoare vor crea Impresia de umbre care mangaie Pe ee Seas 5 se usuce. BL ee PAS INAINTE Poe site declari multumit de seteal obtinut. Totusi, daca vrei sét sri putin mai departe, pofi adduga = card care sii delimiteze prim-planul, Phosind o pensulé find. Acest now element te va ajuta sd pui in valoare perspectiva. GI) > Pes stent Pentru gard, poti amesteca putin galben de cadmiu cu albastru-cobalt. Apoi,folosind pensula nr. 2, picteaza stalpii gardului,trasand mmici ini verticale. Respecta distanta, can fotografie, apropiindurt Intre el pe masurd ce se Indeparteaza de privitor. 13 Mestntcetent Folosind tot pensula nt. 2 simergand dela stanga la dreapta, adaugg o lini foarte find, care 8 uneasca partilesuperioate ale stalpilor. Asteapta sé se usuce, apoi traseaza peste gard 0 ddunga subtire de apa, pentru ca astfe! culorile s3 fuzioneze, indulcind linile mai aspre, i — A lntaresteefectul de perspectiva ‘Amesteca inca putin albastru-cobalt cu verdele: vei obtine o culoare mal inchis8 decat cea de la punctul 7, pe care o vel Intinde peste portiunea din prim-plan, migcndu-te de la dreapta la stanga, cu tuse de pensuld ferme, Inclinate -acestea vor intiri senzatia de perspectiva asupra unei vaste Intinder, care cuprinde spatiul dintre prim-plan siorizont. Pe masurd ce te apropii de unghiul din dreapta jos, culoarea trebuie si fie din ce in ce mai Inchisi si mai densa, astfelincat prim-planul si fie cat mai bine definit. Tabloul e gata: poti lisa s8 se usuce. 04, ACUARELA + PEISAL /@ > O LUCRARE COMPLETA ‘A Tonade albastru-sfumato 8B Gardulsfunato (Realzarea prim-planului Felsina pata plat tna fumat, Apicndunstat de ap pestle recompun Am pica prim pana éaugind ampicatunceracruicdoareeste msi gat e-amatenntdutatecunfertsde statu sucesvedeverd, cu grade de intens in partea desussise pide Pensa sbire Aste rilecrecompungardl_estomparediferte,avnd apo gj cautimal apoape de oeont avéndunefectalst_ —_sauitagatinpeiajl eat hans, sce malin strat seamestee cu indsutabi. rtivinsecucracerlestompatalacestua, cule dn jx, ve) e / N AUIELUE (} L : WU U ie Culori mai vii Tn aceasta versiune a aceliasi subiect, xsl fst dcr aes, ‘ai pun date. Uae coor completa — ou pe ve okt egoben aces famect sane (ve Peace pagina) Abe greet sei despa desis iat pein bunds eeu on amet ma peteric de unten pip. momento er cera de orn seen inna a timp cefotograiane da servaia lamin éela in lt text, pentru a obtine unetect special "de plecare pentru cei mai -stisti care lucreaz’ in acua- aplicarea unui strat de cu- ‘poate fi uniform sau difuz az, culoarea devine mai ‘suri ce se avanseazai spre sau de jos a foii) si foloseste ‘peatre aplicarea succesiva a (Gam incepi ESSE ichaicli este descori folositit se pot obtine cele mai bune rezultate. pentru pictarea peisajelor sam pentru redarea unor portiuni ample, uniforme, de cer. Dou sfaturi utile: ai grijti si pre~ pari suficienti culoare pentru intregul strat gi si verifici intensitatea culorii pe 0 alti foaic, inainte de a incepe. Asta pentru ci acuarela, usedndu-se, devine mai deschisi decat la prima aplicare. Este foarte important tipul de hartie folosit—hartia mai usoardtrebuie intinsa bine, ca si nu se ,increteascd” (vezi caseta cu ,Sfaturi"). Tipurile de hartie ra pe hartie pentru acuarele pas in lucrul cu acuarele este aplicarea unui strat uniform de culoare: ‘mai densi si mai groasi, in schimb, vor rezista straturilor foarte apoase, rima- nnd plate. In plus, textura hértiei influ- enfeazii calitatea stratului de culoare. Deci cea mai bun solutie pentru a cobtine un strat bun de culoare este aceea de a folosi o coal de hartie presati la rece, adic uyor rugoasa, mai grea de 300 g/m?, Veri caseta despre caracte- risticile diverselor tipuri de hartie de la pagina 13 sau glosarul de la pagina 25, pentru mai multe informatii. Aplicarea unui strat de culoare > Lasa pensula saalunecepe hate Asteaptiica hartia sé absoarbi apa, timp de un minut sau dows, ‘ntre timp, pune tina apa pe paleta siamestect, folosind o pensula ‘umeda, putin albastru-cobalt. Ai ‘rif sa prepari suficienté culoare, Apoltraseaz4 cu pensula ‘nmuiat3 in albastruo linie uniforms si dreapts rime Jnmoaie pensulaint-un paharcu aps curata si cubratul destins, umezestefoaia prin migcari vertical si orzontale. Ai gris 8 acoper toa foaia, Acestlucru va permite aplicarea fara probleme a stratului_in partea de sus foii, aplicand o presiune constant de culoare. asupra pensulei. > continu spre > Asteapea pate dees Sseuue ‘Depe ce ai trasat Chiar daca la pemalini, inceput nu pare, continu’ imediat dupa ce dedesubt, Inmuind se usucd, ‘Sn nou pensulatn stratul de culoare aloare atunch devine uniform, Endeste nevoie. Rezistaispitel Ags Sauls) dea continua samalbeintre slucrei age Continus peel! S525 pana in partea de jos a fol, apasénd constant, ‘pentru ce stratul de culoare si ramans uniform,fA By] Hara mal vyoard de 300g/m? webuie nina ‘nine de af trataa cu acute Fra aceast masu, tumezeala ova deforma in tip ces wus, ‘icnd-o selncrefeasch,Acst fet est lustrat ‘nimaginea din dreapa, In carefoala este viii ondlad, Insrucunile pentru inde itil orf rezentate in mumerele urmatoare Pent moment, {olos un carton sau ohartie mai densa de 300g, sufcent degre pentru anu seine Cesitrebuie Lucrul cu acuarele cere 0 bund orga- nizare. Punctul de plecare este intot- deauna acela de a ageza pe masa toate obiectele de care ai nevoie, in perfect ordine. Pentru acest exerciiu, ai grijéca, pe lngé acuarele si paleti, si ai la indemana o pensuli cu vasful plat si un pahar cu api curati, suficient de mare. Fiiatent ca pensula, culorile si apa si fie toate de aceeasi parte a foii. Daca sunt agezate de piri diferite, vei fi nevoit si treci pe deasupra foii cu pensula imbibati cu api sau culoare, care ar putea picura pe foale. In acest ca, fil pregatit pentru aparitia petelor! ‘Cum intinzi culoarea Cele mai bune rezultate se obtin prin aplicatea colori cu bratul intins, pentru a objine © migcare fluidi. Se poate, de asemenea, utiliza un object pentru ‘menginerea foii in pozitie Mnelinati (vezi f* RC Re eg rubrica in aer liber”, de la pagina 6), tind astfel culoarea si se scurg’ spre baz fird a giroi. Stratul de culoare va prea inti neregulat gi mai payin omogen, dar rezisti tentatiel de a corecta sau de a repeta operatiunea. Atita timp cit cculoarea este proaspiti, intr-adevir, diferentele de densitate dintre o tugi si alta vor fi evidente, dar las foaia si se ‘usuce normal gi va rezulta un strat de cculoace uniform. Cum obtii zonele de sfurmato ‘Odatii ce ai invitat sa aplici un strat de culoare uniform, poti incerea 8 creezi ‘un sfumato, Asta inseamn’ c& inten- sitatea culorii creste sau seade spre partea de sus sau de jos a foii. Acest lucru se poate objine fie adiugand culorii mai multi api, de fiecare dati cAnd se foloseste pensula, fie fncepand cu o solutie foarte apoasi si adiuigind din ce in ce mai mule culoare 4 Paletacste Instrumental ideal pentruamestearea acarelelo, Se pune apdcuats Incompartimentele dinmilociseamesecs ‘spoleloarea incompartimentle depemargine, Frincplle mater rine ast pent produceea ‘hartiei sunt lemnul si celuloza, carora lise adauga ae substnte chic, prec ade colorant au init La nul oy, materi prime sunt entrain ler sau dnt-un compas de hres ag. Dp prima ratare se pepardo pst care ‘este treat prin cteva compresoare gl transformatd _stln-band cont eh. Hata eb sepus api une vata sacs, dine crea a importanté, absolut necesaré pentru ca hartia sa nu -absparbi excesiv cemeala sau culoarea, est imbibares ‘uadeti Operatiunea contin tatare supe hrc osbstand aden, cae ofc mal ult aU mal pain impermesbl,O al teenie frecventi este colondharea: hart este cenit ast, ia matere hata cas obvi. Pe de alt pate patra coer hte Un gama mare de netezime—easeobfine pin apliareaunuicompus pe bazé de cretd. Hartiacretata se foloseste in mod special pentru gravurile de calitate. Clasificarea produselor din hartie se face in fancied aaa de grewtatea in gram rapotatala metrulpitrat. Se deosehescastfel te tnarcategti dela 10a 50h propr- 2d dela 150140 g/t (hriecatonat, peste 400 gf (cron, Tip suport inuenears Cole desma plc Deaeea estore {importants cunoastem tipul de materia pe care ucrim, Pentru acuarela, in special, exist trl tipuri pringpalede hit: nasa i text, fare lr penuh pest ugoas, ev ‘texturd fing, ideals pentru incepatori; hartia ,Gocan’, cert bine vient pot spel pent lucrsin acre execs de unos. Nas ede cum ene acne acest put dehrtic, diferite ca texturés gramaj—siceefect seobine Hartie,ocan" HartierugoasaNatura moarta, cu fructe Paseterile sunt usor de folosit. Reaioind aceasta natura 23 plind de culoare, iti pon embundatati performantele de desenator. 2 ators ree fit tdeamsun subi Nets al artiilr 0 compete eu obiecte obignuite, dispuse conform unei sbumite ehee, exter aden model inp Sllatndemdndpntratncepe spite acest az, 0 compozitie cu fructe te poate inspira si creezi un desen in pastel. Linii vibrante Pastelurile, prin concentratia de pigment, produc un efect coloristic foarte intens. Sunt usor de utilizat si, cu ajutorul lor, se poate obtine 0 gami larga de efecte: de exemplu, culoarea se poate aplica in straturi, pentru a crea un fundal dens $i bogat. Liniile simple i groase pot conduce la un cefect mai agresiv, in timp ce prin sfumato, realizat cu degetele, se obtine 0 culoare delicata si estompati, Exist pasteluri de mai multe forme si dimen- siuni: pentru lucrarea noastrd, am ales pasteluri cu forma dreptunghiulard (dar se pot folosi la fel de bine gi cele cilindrice). Nuanja de bazi din aceasti compozitie este _galbenul; peste el vom aplica apoi culorile cores- Ppunzitoare flectrui fruct. Vom folosi partea plati “ ssi varful pastelului pentru a reprezenta, pe de-o parte, consistenta si suprafata fiecirui obicet si, pe de alti parte, contururile gi umbrele. ‘Sfumato Pentru aceasti luerare am folosit tehnica sfumato, fntrucat doream si obtinem un efect aspru si ‘granulat, apropiat de textura hartiei pentru pastel. Oricum, portiunile de alb estompat de pe boabele de struguri redau in chip realist modul in care lumina se reflect pe suprafata lor si atrag ochiul privitoraluOfoaie de hartie gri, perirapasel Unpaste nar dr, pentru schitarea tomarulor 12 pastelurimoi: saber-ctron, oanj-tructor, oranj-media, verdeveronese, cri verde-crom, brunch esi-pal, rogue Burgundia, violet inchs, regrusialb Spray de fare calor ‘a Schiteaz rapid contururile Inainte de toate, observa cum arata fructele 4 Este ugorsé erin sifelu in care forma fiecdruia interactioneaza cu paiteluri-elesuntindleate _formele celorlalte. Apoi-folosind pastelul negru, pentruacreaoimaginede _traseaza conturul aproximativ al compozitil tipimpresionist, mal Foloseste lini scurt gfine:intrucdt aceasta este | degrabi decituna de 0 schita pregatitoare, care va flimbunstatts, ©) facturealsta ea nu trebuie fie foarte pracis Obtinem un efeet asemiinitor amestecdind contururile umbrelor proiectate pe masa. Acestea vor fi mai inchise spre centr, disparnd apoi treptat pe fundalul alb, Textura suprafetelor Datoriti tipului de haatie pe care il folosesti, vei Aplid mangade bazd afuctelor incepe cu potocala Foloseste pastelul coranj-mediu pentrua ‘asa cdteva lini mici sicurbe pe portocala, lurmatind conturul fructulul. Lucreaza fie cu pattea plat fie ‘cu varful pastelulul Oranjul se va amesteca ‘cu galbenul si! va acoperi,in mare parte. " Oabordare ,cubista” Indesenu din exer nos, ars tatear compo no mnie rel folosstun til dest debe care totus impresiafxmel asec real fucelor ce alciuiesc natura moar Se pate experiment nso aboréae feta aceuay sublet, umn erecia cubis (micare artists apiruté a Fanta primal dcenis dn sell X, prin oper a casos Braque, care urmsteareprezenareaeltipin nme geomet element ups cum se observimal jos, chit dacs poate nc tinge fra cubital, aceasta este Secunda in port x citer area stata baa cri — cela atu _etbuor de diet clo, Pinaceae imagines aparedescompuss nui maim. 6 M ‘A.Adaugi verde, pentru para sibanand Folosind din nou partea plata I varful pastelulu, adauga verdele pentru par’ si anand, Concentreazi-te asupra tuselor mal dese din jurul fructului iin partea dreapta, jos, dar si pe codita sicurbura bananei, onuantadeschisd mul Incepe s8 colorezi maul, folosind rosulpal ‘Adaugtuge drepte si curbe spre baz, In centrul mrulu,f@acelaglucru pe partea sting8, Apoi foloseste muchia pastelului pentru a da intensitate culoti pe contu, in partea de sus gi pe laturile marului ‘4 Creeazs forma boabelor de strugure Foloseste rosul de Burgundia pentrua trasa tuse rmici si curbe, care si respecte forma boabelor de strugure. Lasé cAte un cerculefalb pe fiecare bob, ‘marcénd astfel portiunile luminoase, pe care le vor cevidentia in continuare.PASTELUL» NATURA MOARTA @ > oe —— LA TN a ere irc pee etree dT legate intre ele, culoarea se va ae erhaiens amstes clr, 8c rse- arn’ cd lucarea tesminata se pate degrada pn atingee Cl ‘A Contnus lure mrlsportocala ma bun mod dea ita acest Folosind mai departe rosul de Burgundia,treci Inconerent ses flsestun dinnou peste partile marului pe care le-ai colorat yey ‘mai devreme cu rosu, Foloseste muchia pastelului pentru a trasa lini pronuntate, ce vor evidentia contururile. Nu atinge partea stanga a marulul Foloseste oranjul-strilucitor pentru portocals, trasand tuse drepte si curbe, patel inse el, dupd ce care este nit > Adaugé mirului ‘ante malinchise Foloseste varful pastelului violet-inchis pentru marginile rmérului, Continu in acelasi fel pe marginile spatiului concav din partea superioara a fructului si foloseste partea plata a pastelulul pentrua trece usor peste portiunea central, rosie, A Defineste boabele de strugure Continus s8 lucrezicu violet-inchis, concentrandu-te asupra boabelor de strugure. Adaugi tuse curbe, scurte si apasate pentrua accentua margin fiecérui bob, Apoi umple cu acelagi pastel interiorulfiecdrui bob, dar evitss& colorezi portiunile in care vei evidentia reflexele lumii 10 siaserstcomintie peur, bananas strugure ‘Adaugé ocru-gélbui pentru a delimita coaja perei s a bananel. Foloseste o linle apasatd si Inchis8, acolo unde para atinge strugurele,figurand astfel umbrele pe care strugurele le lasé pe suprafata perei. Insist ‘cunegru pe conturul fiecarui bob, pentru a4 evidentia forma. WININTERIOR. “atlas reflexale de pe Doabele de strugure Acopers cu ajutorul ppastelului alb zonele ramase goale de pe fiecare bob de strugure. Priveste bine fotografia, pentru comparatie: verific din nou care sunt punctele in care Jumina se reflect direct, | pe suprafaja fructului lorie apicatein straturi consstente ginuantele definese forma pere.Portinileuminoase sunt redate magistral, Operele maestrilor | Paul Cézanne (1839-1906) Cover, zaharnit i forfurie cu fructe Nature mart sunt un sbiect de pedlecte l oper Paul Cézanne, considera parntele art moderne finde cee mal multe onsite de obec din ata catidan3 Incest ao, ucele sunt sat n pares dees, pe cn drapajl dn partea sting est flst pentru a ede, prince sal, pu att unin uma ct forma geomet a acter Fundalul nedefinit, fara detali, contrasteazi putemic a nuanfele luminoase ale fuctelor.Astfl, (Cézanne atrage atentiaasupra acestora j Drapajul, realizat in nuante opace asemenea fundalului, are un conic sisfericealefuctelor, ‘spect mai putin defini contrbuie a evidenfereaformelor UN PAS INAINTE Lucrarile in pastel sunt frumoase cand réiman intr-un stadiu nefinisat care le evidengiazat consistenta si densitatea, deci ne putem opri ta punctul 11. Dar, dacé vrei sti mergi un pic mai departe si sd dai lucrarii tale un aspect bine definit, e de ajuns sit urmezi pasii de mai jos. 11D Aine detuning conturutilefructelor. (Creeaza o mica protuberanta pe suprafata portocalei, cu un pic de verde-crom si un strop de lb. Apol edaugi alb si pe celelalte fructe, folosind partea plata a pastelulul Cu varful aceluiasi paste, ‘traseaz’ liniidinduntrul concavitagii mérului spre exterior; apoi adaug liniiasemanatoare, folosind pastelul brun-inchis. Cu acelasi brun-inchis, evidentiaza conturul marulut si intunecs portiunile de brun create mai devreme. Estompeazs usor, cu degetele, portiunile luminoase. 13 siete Folosind partea plata a pastelulul, adauga putin rosu-pal portocalel, urmsrind forma fructulul pentru a-iaccentua conturul. Foloseste putin’ culoare si nu apasa, Estompeaza apoi rosul cu degetele, 814cenenie 15 shan Folosind partea plats a pastelului ab, creeazé un fundal, trasind mai Foloseste putin negru pentru aaccentua ‘multe tuge verticale si orizontale. Ai rica, atunci cand te apropiide conturul _umbrele din spatele boabelor de strugure. Apo, fructelor,s8 nul amesteci cu albulsilas8 gol spatiul din imediata vecindtatea cu partea plata pastelulu, adaugdi umbra perei, perei, pentru a aduga umbra acesteia ‘estompaind marginilece se apropie de fundalulalb. O LUCRARE COMPLETA ‘A Straturi de culoare B Fundalul pi (Umbra estompata Pasteluiedaureatfrumoase atunc| Funda desis plat ipinge Estompind marine unbre nee, astfel Gnd suntuiizatein satu secsve.Am _ fomelecolcraealefuclorin In se amestece cu caloaea desis aplcat primabaza madesciss adiugind —_prin- pan fundalut, am eatimpresia cl umbrase noice mal inchs, penta din topesteteptat in amin natural iu forma vidmensional. TN NUMARUL URMATOR Dezvoltt-fi cbilitite de lucra cu acuarelele sigh © Cum sitransformi un grup de objecte din vata de 21 cu 24 {neo comporitie multicolor © Cum si obtiio ‘exits mai bogat suprapunfnd stratsi de culoate © Alte sugestit si sfaturi despre amestecul culoriler.BAZA: CULOAREA Puterea culori Culoarea este instrumentul cel mai versatil al artistului. oo Ea poate impresiona, poate crea spatiu si atmosferd, poate transmite sentimente si poate conferi iluzia realitdtii. rtisti au descoperit faptul c& A= este prineipalul factor de care depinde perceperea culorilor din lumea inconjuritoare abia dup inventarea fotografie, la jumatatea seco- Jului al XIX-lea. in Vechime, culosrea viziblt a luerurilor era considerati si cea reall”: cerul e albastr, iarba e verde — dns oare aga stau lucrurile cu adevirat? ack privim cerul intro 71 insorit, vom observa cf albastrul Tui este mult mai Jntens deasupra capului nostru, fat de portiunea care se apropie de orizont — unde cau ¢ doar mai juminos, ci prinde si cateva suanfe de galben. Culorile depind de ‘4 Vaca golbend de Franz Mar (1880-1916), cupetlealbastre i cufundalul rogu, demonstreaz faptul ch ‘exist8 moduri foarte exprsive de folosicloile i afaraabordri realist. luming, deci trebuie si ingelegem cum functioneaza acest mecanism. Teoria culorilor Cind strbate o picituri de api, lumina soarelui se divizeazi in spectrul de culori al curcubeului. Dack asezim culorile in cere (vezi imaginea din dreapta, sus), prin- Cipiile combinérii lor vor deveni cat se poate de clare, Rogul,albastrul si galbenul sunt culori primare: ele sunt culori pure gi ru se pot obtine amesteciind alte culori Celelaite tei (oranj, verde si violet) sunt culori secundare, pentru ca se obin prin combinarea culorilor primare, care sunt dispuse in cere la stinga sila dreapta lor. Se poate merge mai depart s se poate crea 0 a treia categorie de culori, com- bindnd fiecare culoare primar cu culorile secundare alaturate. De exempla,albastrul si verdele vor da culoarea turcoaz. Se objine astfel 0 mare varietate de nuante, fiecare avand propriul nume. in general, culorile derivate isi imprumutd numele deVIOLET emoaze PUT ORANI CULOR\ cp Ja o piatrd sau o floare cu pigment ase~ miindtor. Pentru a invita si le distingi, € suficient s& treci in revistietichetele tuburilor de tempera care se gisese in ‘magazinele specializate Ab sinegru Ai observat, probabil, ci cercul nu conyine nici alb, nici negru. Cand lumina cade pe un obiect, acel obiect absoarbe anumite lungimi de und sizeflect altele —pe cele corespunzitoare culori pe care 0 vedem, Un obiect negru le absoarbe pe toate, in ‘vreme ce un obiect alb le reflectii pe toate: deci, negrul este absenta totala a cul iar albul este amestecul tuturor culorilor. Brunul Dar brunul ~ sau, mai bine zis, maroul? Un obiect brun absoarbe doar cAteva Jungimi de und din spectra flectd pe toate celelalte. Amestecand toate cele trei culori primare sau toate cele trei culori secundare in proportii diferite, patem obtine o gamé largii de nuange de brun, > Claude Monet (1840-1926) {oloseaculoareapentrua cre laminoritate siatmosfer.Inacesttablou, rnufeiiparase dizoha napa elestexti. Sumatate ste cuore cere (ogy, galben, oan) sunt definite dept cular caldesarinochial ritalin ‘meme ceaga-zisele culo rec din call jumatate a crcl (albastu, violet verde) pa impotiva, streac in planul al ole. Por! profta de aceasts Caracteistic, de exemplu, cand plcteziun pts: dacs veel ca pom din fundal pad mal lepotidao cloare verde-albisrue, Cuore caese afl in opoii, In structura cecal, se numesccomplementare use una Ling alta, acest cued reactonea si flecare ncearc s-0 domine pe cate ste ehnics folsité de att pentru a cea contrasts luminozate fn operee lr Culori calde si culorireci Clorile se subimpart in ,ealde” si,reci, aga cum reiese si din imaginea dle mai sus. Ele mai pot fi clasificate si ca opace sau translucide, inchise sau deschise, trans- patente sau dense, subtiri sau compolente, ‘vibrante sav mate, strilucitoare sau sterse. ‘Vom vorbi mai mult despre aceste carac- teristici in numerele viitoare. TEORIACULORILOR PALETA ‘Bist caln cae amestcte eel pot constitu «bz deel pent uct tae, uae de sales epretaz ao gam rg de combina Dac al verde-smaragd, dou fel de abst de ater, potobie tate nuanele de vede pe carele doe nears amestctoate curl av cate dou, asa floes bul 1 gsr abuzei de negra pur pentru cb poate, uid" pinza,Amestecu dint unbratag albestrw-ultramarnesteun exelent subst ge : requ |leopuveconm|| MBS dl doa || eit |[eumann ri¢tie Pcccussas “OCRGALBEN || UMBRAARSA r aSurat so TeHNIC Un colaj floral We exisid limite ale Smaginatiei atunci cand eveezi un colaj. Poti olosi materialele tale preferate si poti interpreta subiectul ct se poate de liber. atrial pentru un cola poate M: fit orinde, Aruned 0 privire prin revistele pe care le 2i prin casi, de exemplu. Paginile lor sunt cu siguranti pline de imagini, forme gi culori pe care le poti decupa pentru Tucrarea ta Alege o imagine Revistele de gridinarit si cataloagele cu seminje — sau cirtile postale cu aranja- ‘Sente florale—sunt perfecte pentru a crea SSeal cu flori din acest exc iu. Trebuie Sone si alegi si si decupezi imaginile si siecle pe care le preferi Dest toate tipurile de hartie care se 2 5 pentru colaj,hartiavelini eeu Ss ca mai porivitd. Un singur strat {ntram catalog pind la isi de hire dnt-un ambala- de hartie este transparent, deci culoarea si forma de sub el vor rimine vizibile Alc am folosit tie velind pentru fundal, prin care se vede imaginea desenata dedesubt, pistrind efectul de culoare Exist numeroase tehnici de a realiza colaje. Ti se pare dificil de obtinut acest vas cu flori? Deseneazi, pur si simplu, figura din centru si apoi umple-o, lipind ‘ici bucitele de hartie ‘A Poifolos orice material pe care ailaindemané pentru ceareacolajuli dela tot ce gsestintr- revista veche sau Creioane:26 2H Oral sium cutter Bandi adeivé opaci Spray adeziv elpici pentruhartie Citevatoidecale Hirtieelndabastr grogie Revistede grdiirit CCCINCEPE > eroxeaz iapol copia imaginea {olesind foaia decale Xeroxeazi fotografia vasului ‘cufion, marind-o. Fotocopia va face ‘contururile mai izibile. Xeroxul ‘rebule si fle setat pe tonuri deschise, astfelcalinille Inchise <8 iasd in evidenta. saz ‘poi foaia de calc -Traseaziformele > Decupeazs Aplicfundalul 6™nm Stropeste cu ragie spray adeziv hartia Stropeste cu spray vvelindalbastra si adeziv hartiavelina intinde-o pe foaie, rosie silipeste-o pe astfelincat si portiunea ce va acopere desenul cu reprezenta masa. florile sijumatate Decupeazs, cu din vas.Cu ajutorul ajutorul cutterului, cutterulu decu- conturul vasuli ial peaza portiunea flonioyindepartand Lunde ve ip arta cu gia arti veins velin8 rosie albastrsde pe reprezentind masa 7 portiunile respectiveDESCOPERA NOITEHNICI > Aplich frie ‘Acum incepem sé aplicam florile. b a gL a CU) SQ noire Dachiiscops cateruls,cupesti"hata sau da, dingreseali, tai -_‘Lipeste corolele 3e care le-al FAY pra mit cnc, nsitace oi Totl se pooteremeiacupusnsbanda Eo Pa jecupat mai = deriv opacé (o bandi de devreme in locurile BPA sie male, ae esse carele corespund; FM in orice magazin special decupeazd apol 5S eee | nisteforme, a Pe ee me intdmplare, din Ee faresimpinoretiade hata colorat luc slip banda aden Nuconteaza daca inocu unde a tat oes, sevéd linile N desenului de dedesubt. | OLUCRARE COMPLETA de grédindre Alege imaginilecare-ti plac cel mai mult, decupeazi-lesilipeste-le apoi in pozitile rémase goale. $1 LASFARSIT... Dupa ce-ai addugat petalele gi florile, lipeste cfteva fasii de hirtie colorati ccare si reprezinte tulpinile, pani cind ti mullumit de rezultat. Adaugé apoi vasul gi umbra, TMA URNATOR A Putinreaism B Formelecorolelor Fundal din hrtie velind Améecyatioogite —Intingcearunitecoole Sleeeasenes ‘uortdins-orevistide au fost decupate la ‘Am ales hata veins Decupeaza umbra din hartiaveling avid sea Intnl dn hia petrucbeste albastr silipeste-o, apoi alege hartia pe ontasteacuconide velndateleaufot nso fidnd asl | @ Chi al folosesti careo preferi pentru vas.Infine,foloseste | ohare decipateurnindo iil ine contri nisipul pentru rigla si cutterul pentru a téia marginile ee. ‘objine efeete lucrani speciale. mCet Bren omen er folositi in acest numar HARTIE LUCIOASA Aceasta se obfine trecfind pasta de celu- lozi pe sub o presi fierbinte, care actio- neazii precum fierul de cilcat pe material; astfel, hdrtia devine neteda si lucioasi, find perfect pentru ilustratile migiloase realizate in penigi cu tu. HARTIE PENTRU PASTEL Pastelurile se prepard pe baz de ceari, ulei sau creti. Pentru ale face si adere pe suprafata hartici, trebuie si folosim 0 foaie cu mici striagii. Acestea contribute la fixarea pastelului pe pagin’, nul lasi sii se intinds i dau mai multi consistent culorii, Pentru a ajuta culoarea si se fixeze pe hairtie, lucrarea poate fi prote- {jt cu un spray special. Exist mai multe nuante de hairie pentra pastel — de a alb, Ja rosu, violet sau negru. Nuanfa hirtiei poate influenta rezultatul final HARTIE RUGOASA ‘Acest tip de hte este presi a rece. Are 6 texturl granulat gi este porivit penta desen, pastel si pictura in tempera. Se potriveste perfect redarii panoramelor i peisajelor marine, iar aspectul siu brut, caracteristic, conferii personalitate lu- xii COLA) Colajul este o Iucrare compust din materiale diferite, Pentru colaje cat mai creative, se folosese decupaje din ziare si teviste, in combinafie cu materiale textile; se finiseaz’i cu tempera gi pas- {eluris sau, 1a scar mai mare, se inte- ‘grea diverse obiecte si materiale de wz cotidian, gasite in casi sau pe stradi. Practic, se utilizeaza cu imaginatie orice Tucru care poate fi lipit pe o suprafati plan’. Candva, colajul era un joc de BnpH Theil dadaigtii $i suprarealisti secolului XX I-au reinventat,ficnd din el un exponent de seami al artei ‘moderne. CULORI COMPLEMENTARE Artisti lucreaz adesea cu perechi de culori, numite opuse sau com- ‘plementare. Prin efectul vizual pe care il ereeazii,rosul e opusul ver- delui, iar oranjul, opustlalbastrului. Cand sunt aliturate dow culori complementare, acestea ,reactioneazi”, crednd un contrast puternic. acd incercim si privim fix un obiect de culoare rosu-pal, timp de doua minute, mutindu-ne apoi privirea pe un perete alb, vom avea impresia ca vedem o pata de culoare verde, complementara royuluis acesta este un efect optic comun, Acelagi lueru se intampla gi cu ce- lelalte perechi de culori. Este important de retinut faptul ci, din cauza agentilor chimici din tempera, daci amesteci dou’ culori comple- ‘mentare, nu vei obtine intotdeauna culoarea la care te-ai fi asteptat. LUNGIME DE UNDA Conform teoriilor stiintifice actuale, lu- mina circuli sub forma de unde, care pot avea diverse angi, Cand unda cea mai ampli pe care o putem percepe ne atinge ochiul, ea stimuleazi centrii_nervosi, fiicdndu-ne si vedem culoarea rosie. Iar dnd ochiul nostra percepe unda cea mai ‘scurta, stimularea centrilor nervogi deter mina aparitia culorii albastre. in acelagi fel apar toate celelalte culori, determinate de lungimile de unda cuprinse intre albas- tru gi rosu. Oamenii de stiinfa inc’ cer- ceteazi_ mecanismul exact al acestui proces. NATURA MOARTA Este un termen care se refer, in general, la 0 compozitie de obiecte, ce se deose- ‘beste de peisaj si portret. Naturile moarte sunt in mod obignuit plaste fn interiors Teprezinta diferite obiecte de uz casnic ‘sau de mobilier, flori sau fructe. Primal luctu pe care-I face, de regula, artistul este acela de a aseza obiectele pe masi (au pe un alt suport, intr-0 ordine ca- racteristicd. De exemplu, numeroase naturi moarte pictate de Cezanne, care a ca subiect fructele, au fost realizate fn acest fel. SFUMATO nd douti culori vin n contact, ele se amesteci si difuzeazi. Aces termen se refer, de obieci, la lucririle in acua- reli, Spre exempla, Joseph Tumer a fost un expert al acestei_tehnici, folosind-o magistal in operele sale. SPECTRU Se stie eX, dacl treci o raz luminoasi printr-o prism, vei objine culorile curcubeului. Acest Iucru se intémplit pentru ci ochii nostri percep lumina ase- ‘menea unui compus al celor sapte culori principale — care alcatuiesc spectrul cromatic — si al amestecurilor infinite dintre ele. In functie de structura lor chimico-fizici, obiectele reflect anumite sectiuni ale spectrului, in vreme ce pe altele le absor’. CAnd vedem, de exem- plu, culoarea rosie, aceasta se intdmplt pentru & obiectul pe care il. privim reflect doar rogul si absoarbe tot restul spectrului. a