Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport teoretic
Subiectul: Clisme.
Colectarea materiilor fecale
Planul lecţiei:
1. Noţiune de clismă.
2. Clasificarea clismelor.
3. Clisma evacuatoare, uleioasă, medicamentoasă şi baritată - definiţie,
scop, indicaţii, contraindicaţii, pregătirea materialelor necesare şi
pacientului, tehnica efectuării.
4. Incidente şi accidente. Intervenţiile asistentului medical.
5. Colectarea materiilor fecale: examenul coprologic, bacteriologic,
parazitologic, hemoragia ocultă. Scop, pregătirea necesarului, tehnica
colectării materiilor fecale, completarea bonului de trimitere la laborator.
Clisma este o formă specială a tubajului, prin care se introduc diferite lichide,
uleiuri în intestinul gros.
După efectul urmărit, clismele se împart în:
Clisme evacuatoare sunt:
evacuatoare propriu-zise
înalte
prin sifonaj
uleioase
purgative
Clisme terapeutice sunt:
medicamentoase (cu efect general sau local)
alimentare (clisme hidratante, picătură cu picătură)
Clisme cu scop explorator
baritate ( suspenzie de bariu)
Scopul:
evacuarea conţinutului intestinului gros
introducerea unor substanţe de contrast, cu scopul de a executa examinări
radiologice
alimentarea sau hidratarea bolnavului
introducerea unor substanţe medicamentoase în organism pe cale rectală
1.Clisma evacuatoare
Difinitie: Clisma evacuatoare este întroducerea prin anus în rect şi colon a lichidului
pentru evacuarea materiilor fecale şi gazelor din segmentul inferior al intestinului.
Indicaţii:
În constipaţii;
La pregatirea pentru examinarea radiologică sau endoscopică a intestinului;
Înainte de operaţii;
Înainte de aplicarea clismelor medicamentoase, alimentare.
Contraindicaţii:
boli inflamatorii acute ale intestinului gros (rectului);
tumori ale rectului si ale intestinului;
hemoragii hemoroidale şi gastrointestinale;
inflamaţia acută a organelor abdominale (apendicită acută, colecistită acută,
peritonită);
insuficienţă cardiovasculară în stare de decompensare;
primele zile după operaţie la organele cavitaţii abdominale.
Pregatirea pacientului
Psihologică:
este anunţat preventiv şi se explică metodica procedurii
Fizică:
clisma se va efectua în sala de clisme sau salon;
în salon se izoleaza patul cu paravanul şi se protejează cu muşama şi aleză;
bolnavul este aşezat comod in:
decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor flectate;
decubit lateral stîng cu membrul inferior stîng întins şi dreptul flectat.
Pregatirea necesarului:
Materiale de protecţie: paravan, muşama, aleză;
Materiale sterile: canula rectală, casoleta cu şerveţele de tifon, para de cauziuc
(pentru copii);
Materiale nesterile: stativ, irigatorul cu tub de cauciuc cu lungimea de 1.5-2m
şi diametru de 10mm, taviţă renală, bazinet, apă caldă la temperatura de 35-
37◦C (500-1000 ml pentru adulţi, 250 ml adolescenţi, 150ml copii, 50-60 ml
sugari).
Tehnica efectuarii
1.Asistenta medicală se spală pe mîini, le dezinfectează, îmbracă mănuşile şi
şorţul de muşama;
2.Se fixează canula la tubul irigatorului, se închide robinetul, se umple
irigatorul cu apă;
3.Se lubrifiază canula cu un tifon;
4.Se fixează irigatorul pe stativ;
5.Cu mîna stîngă, asistenta medicală îndepartează fesele pacientului;
6.Cu mîna dreaptă întroduce canula prin anus în rect 10-12cm (mai intîi spre
ombelic 3-4 cm, apoi paralel cu coccisul 5-8 cm);
7.Se deschide robinetul şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului deasupra patului pacientului;
8.Se închide robinetul înainte ca nivelul apei sa se apropie la nivelul tubului de
scurgere, apoi se retrage canula;
9.Se propune pacientului să reţină lichidul aproximativ 10 min, după ce va
elibera intestinul;
10.Utilajul folosit se supune dezinfectarii.
Supravegherea pacientului
1.Se efectuează toaleta regiunii anale pe un bazinet curat;
2.Se îndepartează materialele de protecţie;
3.Se aşează pacientul comod, se înveleşte;
4.Se aeriseşte salonul.
Reorganizarea locului de muncă
1.Se îndepartează materialul cu care s-a efectuat clisma;
2.Se spală instrumentele utilizate, se dezinfectează şi se pregătesc pentru
sterilizare;
3.Efectuarea clismei se notează în foaia de observaţie.
Clizma uleioasă-scopul, indicaţii, contraindicaţii, pregătirea necesarului şi
tehnica efectuării
Clisma uleioasă reprezintă introducerea în rect a uleiurilor vegetale, încălzite la 38 0 C
cu ajutorul unei seringi sau cu para de cauciuc.
Indicaţiile clizmei uleioase:
- constipaţii rebele;
- în caz cînd clizma evacuatoare nu are efect;
- în primele zile după operaţie;
- după naştere;
- retenţii îndelungate de scaun însoţite de dureri abdominale;
Contraindicaţii
- procese acute inflamatorii ale segmentului inferior a intestinului gros;
- fisuri ale orificiului anal;
- prolaps rectal;
- procese ulceroase;
- colite;
- hemoragii intestinale etc.;
Utilajul necesar
- para de cauciuc sau seringa Jane;
- tub de cauciuc (de evacuare a gazelor);
- 50-200 ml ulei de vazelină, încălzit pînă la temperatura 37-38 grade C;
- muşama, ploscă
Tehnica efectuării
1. Clizma se face pe noapte, înainte de somn, se preîntîmpină pacientul, că
după efectuarea clizmei este de dorit să nu să se ridice din pat pînă
dimineaţa;
2. Poziţia bolnavului: decubit lateral pe stînga, picioarele îndoite spre
abdomen;
3. În para de cauciuc se aspiră 50-200 ml de ulei de ricină sau floarea
soarelui incălzit la temperatura 37-38 grade C;
4. Capătul orb al tubului de cauciuc sau canula se prelucrează cu vazelină şi
se întroduce prin anus în intestin la o adîncime de aproximativ 10 cm, la
care se uneşte para de cauciuc;
5. Lent se întroduce uleiul în intestin timp de 7-10 min;
6. După ce tubul sau canula se extrage încet şi se supune prelucrării, iar
bolnavul timp de 15-20 min să stea culcat în aceeaşi poziţie pentru a
preveni scurgerea uleiului;
7. Evacuarea conţinutului din intestin are loc peste 10-12 ore (dimineaţa);
8. Dacă procedura nu are efect, ea se repetă. Uneori clizma uleioasă nu
provoacă scaun, dar starea pacientului se ameliorează, durerile
abdominale se micşorează şi scaunele lubrifiante şi înmuiate de ulei se
evacuiază usor printr-o clizmă evacuatoare, aplicată la 10-12 ore după
întroducerea uleiului.
Complicaţii
- revărsarea uleiului (atunci cand nu se respectă timpul si tehnica de
întroducere a lichidului);
- traumatizarea anusului şi a intestinului rect;
- hemoragii