Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCM-C.02.00-2015 e
NCM-C.02.00-2015 e
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
C.02.00
PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR
NCM C.02.00:2015
Construcţii industriale
Clădiri de producţie
EDIŢIE OFICIALĂ
CZU
Preambul
II
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Cuprins
1 Domeniu de aplicare 1
2 Referinte normative 1
3 Noţiuni şi definiţii 2
4 Noţiuni generale 4
5 Clădiri şi încăperi de producere şi depozitare 5
6 Construcţii 19
7 Construcţii subterane 19
Tuneluri şi canale 19
Cămine de coborîre 22
8 Construcţii volumetrice pentru lichide şi gaze 23
Rezervoare pentru naftă şi produse petroliere 23
Rezervoare de oţel 25
Rezervoare de beton armat 26
Rezervoare de gaze 26
9 Construcţii volumetrice pentru materiale friabile 27
Silosuri 27
Buncare 28
Silosuri şi corpuri de silos pentru păstrarea materialelor friabile 28
10 Construcţii supraterane 31
Etajere şi platforme 31
Estacade deschise pentru macarale 34
Stîlpi de sprijin situaţie separat şi estacade sub conducte tehnologice 36
Galeri şi estacade 36
Galeri şi estacade de containere şi pietonale 37
Galeri şi estacade de cabluri şi combinate 38
Estacade de descărcare la cale ferată 39
11 Construcţii de înălţimi mari 39
Cerinţe de securitate şi accesibilitate la utilizare 39
Turnuri de răcire 40
Sonete turn a întreprinderilor de extragere a zăcămintelor minerale 40
Coşuri de fum 41
Turnuri de ventilare 43
Castele de apă 43
Bibliografie 44
Traducerea în limba rusă 45
III
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Întroducere
Cu primirea în ţările CSI a legislaţiei privind normarea tehnică, într-un şir de ţări,
inclusiv şi în Republica Moldova, sunt elaborate şi introduse în vigoare regulamentele
tehnice naţionale în domeniul construcţiilor, corespunzătoare sistemului reglării tehnice a
ţărilor, participante ale CSI.
1. Documentul normativ NCM C.02.01.2015 se include în structura Sistemului
documentelor normative statale în domeniul construcţiilor, pentru aplicarea în baza
odligatorie pe teritoriul Republicii Moldova şi prezintă documentul de bază în compartimentul
„clădiri industriale”.
2. În prezentele norme, pe baza şi în dezvoltarea cerinţelor esenţiale ale
Regulamentului tehnic a Republicii Moldova, determinate în linii generale, sunt stabilite
cerinţele principale privind securitatea mecanică, accesibilitatea la utilizare, securitatea
incendiară, cerinţe de igienă, protecţia sănătăţii omului şi protecţia mediului ambiant,
siguranţa şi durata de exploatare a clădirilor şi construcţiilor de producţie.
3. Prezentul document normativ este elaborat cu Normele interstatale de construcţie
MCH 31-04-2014 „Производственные здания и сооружения” (“Clădiri şi construcţii de
producţie”).
IV
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Промышленные сооружения
Производственные здания и сооружения
Industrial constructions
Production buildings
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentele norme şi reguli se referă la proiectare, construire şi executare a clădirilor şi
construcţiilor industriale, clădirilor de laborator, încăperilor de producere şi laborator,
atelierelor (clasa pericolului funcţional incendiar F5.1), şi deasemenea a clădirilor şi
construcţiilor de depozitare, destinate pentru păstrarea substanţelor, materialeleor, producţiei
şi materiei prime (încărcăturilor) (clasa pericolului funcţional incendiar F5.2), incusiv
incorporate în clădirile de alt pericol funcţional incendiar.
2 Referinte normative
În textul prezentelor norme se face referire la următoarele documente normative:
1
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
3 Noţiuni şi definiţii
2
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
3
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
4 Noţiuni generale
4.1 Clădirile şi construcţiile la toate etapele ale ciclului de existenţă, trebuie să corespundă
cerinţelor de siguranţă în corespundere cu prevederile reglementărilor tehnice ale Republicii
Moldova.
4.4 Aria totală a clădirii se determină ca suma ariilor tuturor etajelor (supraterane, inclusiv
tehnice, de soclu şi subsol), măsurate în limitele planurilor interioare ale pereţilor exteriori
(sau a axelor coloanelor de capăt, unde nu sunt pereţi exteriori), tunelurilor, podestelor
interioare, antresolelor, tuturor nivelelor ale etajerelor interioare, rampelor, galeriilor (proiecţia
orizontală) şi trecerilor în alte clădiri.
În aria totală a clădirii nu se include aria subsolului tehnic cu înălţimea mai mică de 1,8 m
până la cota inferioară a construcţiilor proeminente (în care nu se cer treceri pentru
deservirea comunicaţiilor), peste tavane suspendate, proiectate conform 5.3, şi deasemenea
podestelor pentru deservirea căilor de rulare a macaralei, a macaralelor, conveerilor,
monoşinelor şi corpurilor de iluminat.
Aria încăperilor care ocupă după înălţime două şi mai multe etaje în cadrul clădirii cu mai
multe etaje (în două lumini şi în mai multe lumini), trebuie de inclus în aria totală în limita unui
singur etaj.
La determinarea etajelor clădirii se iau în consideraţie podestele, nivelele etajerelor şi
anterolele, care la orice cotă constituie peste 40% din aria etajului clădirii.
Aria etajului clădirii în limita tronsonului antifoc se determină pe perimetrul interior al pereţilor
exteriori, cu exepţia ariei caselor scării.
La existenţa podestelor şi etajerelor, în aria etajului se include în clădirea cu un singur etaj
ariile tuturor podestelor, nivelelor, etajerelor şi antresolelor în limita distanţei pe înălţime între
cotele podestelor, nivelelor, etajerelor şi antresolelor cu aria la fiecare cotă peste 40% din
aria pardoselei etajului.
În aria etajului clădirii în limita tronsonului antifoc nu ce includ rampele exterioare pentru
transportul auto şi cale ferată.
Aria construită se determină pe perimetrul exterior al clădirii la nivelul soclului, cu includerea
elementelor proeminente, treceri rutiere sub clădire, elementele clădirii fără elemente de
închidere exterioară.
4
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.1.2 În clădiri de extindere mare trebuie prevăzute rosturi de dilatare şi tasare, de tasare
sau antiseismice în funcţie de soluţiile lor spaţial-volumetrice şi condiţiile natural-climaterice a
regiunii construcţiei
5.1.3 Coloanele şi construcţiile de ancadrament în clădiri în locurile traficului intensiv al
transportului pe pardosea trebuie să fie protejate de la deteriorări mecanice
5.1.4 Încăperile de categoria A şi Б trebuie amplasate, de regulă, lângă pereţii exteriori, iar în
clădirile cu multe etaje – la etajele superioare
În încăperile de categoria A şi Б (NCM E. 03.04-2004 ) trebuie prevăzut construcţii uşoare
de închidere exterioară uşor delestate. În calitate de construcţii uşor delestate trebuie
utilizate, de regulă, vitrarea într-un geam a ferestralor şi supraluminătoarelor. În cazul ariei
vitrate neândestulătoare se admite în calitate de construcţii uşor delestate, de utilizat
construcţiile acoperişurilor cu învelitoarea din foi profilate de oşel, aluminiu, hrizotilciment şi
bituminoase, din ţiglă flexibilă, ţiglă ceramică, plăci din hrizotilciment şi şist (ardezie) şi
protector termic efectiv necombustibil. Aria construcţiilor uşor delestate trebuie trebuie
determinată prin calcul. În cazul lipsei datelor de calcul, aria construcţiilor uşor delestate
trebuie să constituie minim 0,05 m2 на 1 m3 din volumul încăperii de categoria A şi minim 0,03 m2
– a încăperii de categoria Б.
NOTE:
1. Geamul de fereastră se referă la construcţii uşor delestate în cazul grosimii de 3, 4 şi 5 mm şi ariei
minime (corespunzător) 0,8, 1 şi 1,5 m 2
5
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Sticla armată, geamuri pachet, triplaxul, stalinitul (sticlă călită) şi policarbonatul nu se referă la
construcţii uşor delestate.
2. Covorul (învelitoarea) în rulou pe sectoarele construcţiilor uşor delestate, trebuie tăiat în
parcele cu aria minimă de 180 m 2 fiecare.
3. Sarcina de calcul de la masa construcţiilor uşor delestate a acoperişului trebuie să constituie
maxim 0,7 kPa.
5.2.1.2 Nu mai puţin de două ieşiri de evacuare trebuie să aibă etajele de categoria A şi Б la
cantitatea lucrătorilor în cel mai numeros schimb heste 5 pers., categoria Б – 25 pers.
5.2.1.3 Lăţimea curată a ieşirilor de evacuare trebuie să fie minim 1,2 m la cantitatea
evacuanţilor peste 50 pers.
5.2.1.5 În cazul construţiei în clădiri de categoria A şi Б a casei scării de tip S1, ieşirile în
coridor la fiecare etaj din încăperile de categoria A şi Б trebuie prevăzute prin vestibul-eclută
cu suprapresiunea permanentă a aerului.
5.2.1.7 Căile de evacuare din casele scării, amplasate în încorporări şi încadrări cu înălţimea
minim de patru etaje cu încăperi de categoria В4, Г şi Д, se admite de prevăzut prin
încăperile de categoria В4, Г sau Д în extrior, cu condiţia executării ieşirilor din două părţi ale
încorporărilor şi încadrărilor (dacă încorporarea sau încadrarea divizează clădirea în părţi
izolate.)
6
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.1.9 Scările de tip 3 pot fi utilizate în caliotate de a doua ieşire de evacuare de pe etaj în
clădirile cu înălţimea (conform NCM E. 03.04-2004, МСН21-01-2014) maxim 28 m, dacă
cantitatea lucrătorilor la fiecare etaj (cu exepţia primului) în schimbul maxim numeros nu
depăşeşte:
- 15 pers. – în clădiri multeetajate cu încăperi de orice categorie;
- 50 pers. – în clădiri cu două etaje cu încăperi de categoria В1 – В3;
- 100 pers. idem. de categoria В4, Г şi Д.
5.2.1.10 Din fiecare parte a subsolului, conform 5.35 trebuie de prevăzut minim două ieşiri
de evacuare.
5.2.1.11 Distanţa de la cel mai depărtat loc de lucru în încăpere până la cea mai apropiată
ieşire de evacuare din încăpere, nemijlocit în exterior şau în casa scării, nu trebuie să
depăşească indicii expuşi în tаbelul 1. Pentru încăperile cu aria peste 1000 m2 distanţa
indicată în tаbelul 1, include lungimea căii pe coridor până la ieşirea în exterior sau în casa
scării.
Dacă ieşirea de evacuare din încăpere duce în coridor, în exterior sau în casda scării prin
încăperea adiacentă, atunci distanţa de la cel mai depărtat loc de lucru al acestei încăperi
până la ieşire din încăperea adiacentă se alege conform celei mai periculoase categorii a
uneia din încăperile adiacente.
Densitatea fluxului de oameni se determină ca relaţia din cantitatea de oameni care se
evacuată prin trecerea comună la aria acestei treceri.
Distanţele pentru încăperile de categoria A şi Б sunt stabilite cu contul ariei de revărsare a
lichidelor uşor inflamabile sau combustibile, egală cu 50 m2; în cazul altor indici numerici a
ariei de revărsare, distanţele indicate în tаbelul 1 se înmulţesc cu coeficientul 50/F, unde
F – aria posibilă de revărsare, determinată în setul tehnologic al proiectului.
În cazul indicilor intermediari ai volumului încăperii, distanţele se determină prin interpolarea
liniară.
Distanţele sunt stabilite pentru încăperi cu înălţimea până la 6 m (pentru clădiri monoetajate
înălţimea se stabileşte până la cota inferioară a fermelor); la înălţimea încăperilor peste 6 m,
distanţele se măresc, la înălţimea încăperii 12 m – cu 20%, 18 m – cu 30%, 24 m – cu 40%,
dar nu mai mult de 140 m pentru încăperi de categoria A şi Б şi 240 m - pentru încăperi de
categoria C; în cazul indicilor intermediari de înălţime a încăperilor, mărirea distanţelor se
determină prin interpolarea liniară.
În tаbelele 1 - 4 sunt stabilite norme pentru categoriile clădirilor şi secţiilor incendiare, pentru
îmbinările prevăzute a categoriei de rezistenţă la foc şi a clasei pericolului incendiar al
clădirii. La alte îmbinări, neprevăzute de tabelele indicate, distanţa şi cantitatea de persoane
se stabilesc după cel mai rău din aceşti indici pentru categoria dată a încăperii sau se acordă
în ordinea stabilită.
5.2.1.12 Etajerele interioare şi podestele trebuie să aibă, de regulă, minim două scăpi
metalice deschise. Se admite de proiectat o singură scară în cazul ariei pardoselei al fiecărui
nivel a etajerei sau a podestului, ce nu depăşeşte 108 m pentru încăperile de categoria В1-
В4, Г şi Д.
7
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Distanţa de la punctul cel mai depărtat pe podeste şi etajere până la cea mai apropiată ieşire
de evacuare din clădire trebuie de primit conform tаbelului 1 сu contul lungimii căii de
evacuare pe scara de tip 2.
Ieşirile de evacuare de pe podestele şi nivelele etajerelor, aria cărora la orice cotă depăşeşte
40% din aria etajului, în cazul existenţei pe ele a locurilor de lucru permanente, trebuie
prevăzute prin casele scării.
Se admite una din ieşirile de evacuare de prevăzut pe scara de tip 3.
Tabelul 1
Clasa de pericol Distanţa m, la densitatea fluxului de
Categoria de
Categoria incendiar oameni în trecerea comună, pers/m
Volumul rezistenţă la
3 încăperii constructiv al
încăperii, mii m foe a clădiri
clădirii. Peste 1, Peste 3,
Până la 1
până la 3 până la 5
А, Б I, II, III, С0 40 25 15
IV
I, II, III, С0 100 60 40
Până la 15
IV
В1 - В3
III, IV С1 70 40 30
V С2, С3 50 30 20
А, Б I, II, III, С0 60 35 25
IV
30 I, II, III, С0 145 85 60
В1 - В3 IV
III, IV С1 100 60 40
А, Б I, II, III, С0 80 50 35
IV
40 I, II, III, С0 160 95 65
В1 - В3 IV
III, IV С1 110 65 45
А, Б I, II, III, С0 120 70 50
IV
50 I, II, III, С0 180 105 75
В1 - В3 IV
III, IV С1 160 95 65
А, Б I, II, III, С0 140 85 60
IV
60 şi mai mult
I, II, III, С0 200 110 85
В1 - В3 IV
III, IV С1 180 105 75
I, II, III, С0 240 140 100
80 şi mai mult
В1 - В3 IV
III, IV С1 200 110 85
I, II, III, С0 Nu se limitează Nu se Nu se
IV limitează limitează
Independent de
obiect В4, Г
III, IV С1 160 95 65
V Nu se norm. 120 70 50
8
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.1.13 Distanţa de la cel mai depărtat loc de lucru până la cea mai apropiată ieşire de
evacuare din clădiri cu unul sau două etaje de categoria IV a rezistenţei la foc, clasele de
pericol incendiar C2 şi C3 trebuie de stabilit minim:
- în clădiri monoetajate cu încăperile de categoria В1 – В3 – 50 m, categoria В4, Г şi Д –
80 m;
- în clădiri cu două etaje cu încăperile de categoria В1 – В3 – 40 m, categoria В4, Г şi Д
– 60m.
Distanţele indicate se admite de mărit cu 50%, dacă aria pardoselei neocupată cu utilaj
constituie în încăpere 75 m şi mai mult la un lucrător în cel mai numeros schimb.
În clădiri monoetajate cu încăperile de categoria В1 - В4, Г şi Д, în cazul în care este
imposibil de respectare distanţele indicate, ieşirile de evacuare trebuie de amplasat în pereţi
exterior pe perimetrul clădirilor peste 72 m.
Lăţimea rampei scării, în funcţie de cantitatea de oameni care se evacuiază pe ea de la
etajul doi, şi deasemenea lăţimea uşilor şu trecerilor pe căile de evacuare trebuie stabilită din
calcului 0,6 m la 100 oameni.
5.2.1.14 Distanţa pe coridor de la uşa celei mai depărtate încăperi cu aria maxim 1000 m 2
până la cea mai apropiată ieşire în exterior sau în casa scării nu trebuie să depăşească
indicii, prezentaţi în tаbelul 2.
La repartizarea pe un etaj a încăperilor de diferite categorii, distanţa pe coridor de la uşa
celei mai depărtate încăperi până la ieşirea în exterior sau în cea mai apropiată casa scării
se determină prin cea mai periculoasă categorie.
Densitatea fluxului de oameni în coridor se determină ca relaţia cantităţii de oameni care se
evacuiază din încăperi în coridor, la aria acestui coridor. În cazul uşilor cu deschidere din
încăperi în coridoare comunne, lăţimea coridorului comun trebuie stabilită minorat:
- la jumătatea din lăţimea tăbliei uşii – la repartizarea uşilor dintr-o parte;
- la jumătatea tăbliei uşii – la repartizarea uşilor din două părţi.
5.2.1.16 Lăţimea căii de evacuare (a uşii) din încăperi trebuie de stabilit dependenţă de
cantitatea de oameni, care se evacuează prin această cale şi cantitatea de oameni la 1 m
lăţime a ieşirii (a uşii), stabilită în tаbelul 3, dar nu mai mică de 0,9 m, în cazul de persistare
în cadrul lucrătorilor a invalizilor cu dereglări al aparatului locomotor.
Cantitatea de oameni la 1 m lăţime a ieşirii la indicii intermediari de volum al încăperilor, se
determină prin interpolare.
Cantitatea de oameni la 1 m lăţime a ieşirii de evacuare (a uşii) din încăperile cu înălţimea
peste 6 m se măreşte la înălţimea încăperii 12 m – cu 20%, 18 m – cu 30%, 24 m – cu 40%.
La indicii intermediari de înălţime a încăperilor, mărirea cantităţii de oameni la 1 m lăţime a
ieşirii se determină prin interpolare.
9
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Tabelul 2
Distanţa pe coridor, m până la ieşirea în
Categoria de Clasa de
exterior sau în casa scării cea mai apropiată, la
Categoria rezistenţă la pericol
Amplasarea ieşirii densitatea fluxului de oameni în coridor
încăperii foc a incendiar
pers/m.
clădirilor. constructiv
paste 2 paste 3 Paste 4
până la 1
până la 3 până la 5 până la 5
А, Б I, II, III, С0 60 50 40 35
IV
I, II, III, С0 120 95 80 65
Între două ieşiri în IV
В1 - В3
exterior sau casele III, IV С1 85 65 55 45
scării Nu se norm. С2, С3 60 50 40 35
I, II, III, С0 180 140 120 100
В4, Г, IV
Д III, IV С1 125 100 85 70
Nu se norm. С2, С3 90 70 60 50
Indiferent I, II, III, IV С0 30 25 20 15
În coridor fundat.
de categorie III, IV С1 20 15 15 10
Nu se norm. С2, С3 15 10 10 8
5.2.1.17 Lăţimea căii de evacuare (a uşii) din coridor în exterior sau în casa scării trebuie de
stabilit în dependenţă de cantitatea totală de oameni, care se evacuează prin această ieşire
şi cantitatea de oameni la 1 m lăţime a ieşirii (a uşii) stabilit în tаbelul 4, dar nu mai puţin de
0,8 m, valoarea şi unitatea de măsură se scriu fceloşi vînd a lucrătorilor invalizi cu dereglări
ale aparatului locomotor – nu mai puţin de 0,9 m.
Tabelul 3
Gradul de
Volumul Categoria Clasa de pericol incendiar Cantitatea de oameni la 1 m
rezistenţă la
încăperii, mii încăperii constructiv lăţime a ieşirii de evacuare (uşii).
foc
м2
Până la 15 А, Б I, II, III, С0 45
IV
I, II, III, С0 110
IV
В1 - В3 III, IV С1 75
Не С2, С3 55
норм.
30 А, Б I, II, III, С0 65
IV
I, II, III, С0 155
В1 - В3 IV
III, IV С1 110
40 А, Б I, II, III, С0 85
IV
I, II, III, С0 175
В1 - В3 IV
III, IV С1 120
50 А, Б I, II, III, С0 130
IV
10
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Gradul de
Volumul Categoria Clasa de pericol incendiar Cantitatea de oameni la 1 m
rezistenţă la
încăperii, mii încăperii constructiv lăţime a ieşirii de evacuare (uşii).
foc
м2
I, II, III, С0 195
В1 - В3 IV
III, IV С1 135
60 şi mai mult А, Б I, II, III, С0 150
IV
I, II, III, С0 220
В1 - В3 IV
III, IV С1 155
80 şi mai mult I, II, III, С0 260
В1 - В3 IV
III, IV С1 220
Indiferent de I, II, III, С0 260
volum IV
В4, Г
III, IV С1 180
Nu se norm. С2, С3 130
Idem. Д Nu se normează.
Tabelul 4
Categoria îcăperii cu cel mai Categoria de
Clasa de pericol incendiar Cantitatea de oameni la 1 m
mare pericol incendiar, cu ieşire rezistenţă la foc
constructiv al clădirii lăţime a ieşirii de evacuare (uşii).
în coridor. a clădirii
А, Б I, II, III, IV С0 85
I, II, III, IV С0 173
В1 - В3 IV С1 120
Nu se normează С2, С3 85
I, II, III, IV С0 260
IV С1 180
В4, Г, Д
Nu se norm. С2, С3 130
5.2.1.18 La existenţa lucrătorilor cu dereglări ale aparatului locomotor, lăţimea pantei scării
trebuie de stabilit minim 1,2 m.
5.2.1.20 Scările cu protecţie antifum de tip 2 – H2, trebuie separate la înălţimea de două
rampe cu perete despărţitor antiincendiar orb, peste fiecare 30 m înălţime, în clădiri de
categoriile Г şi Д şi 20 m – în clădiri de categoria C (cu trecerea dintr-o parte a casei scării în
cea laltă, în exteriorul volumului căsei scării).
11
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.1.22 În depozite de produse forestiere căile de evacuare din galerii şi estacade trebuie
prevăzute maxim peste 100 m. Punţile de trecere peste conveere trebuie să fie de lăţimea de
minim 1 m, cu podină continuă cu bordurare la înălţimea de 0,15 m şi îngrădite cu mâna
curentă la înălţimea de minim 1 m. Scările de evacuare trebuie prevăzute de tit 3.
În locurile de adiacenţă a scărilor de evacuare la galerii şi estacade perpendicular panglicilor
de conveere, trebuie prevăzute perdele de apă cu ţevi uscate cu diametru 77 mm, utilate cu
racorduri de incendiu pentru racordarea maşinilor de incendiu.
5.2.1.26 Scările de tip 3, destinate accesului unităţilor de pompieri, trebuie să fie cu lăţimea
de minim 0,7 m.
5.2.2.1 Gradul de rezistenţă la foc, clasa de pericol incendiar constructiv, înălţimea clădirilor
şi aria etajului în limite seţiei de incendiu, trebuie de primit conform tаbelului 5.
În caz de existenţă a podestelor, etajerelor şi antresolelor, aria cărora la orice cotă
depăşeşte 40% din aria pardoselei încăperii, aria etajului se determină ca aria clădirii
polietajate cu cantitatea de etaje, determinată după tabelul 4.4.
La utilarea încăperilor cu instalaţii de stingere automată a focului indicate în tаbelul 5 , ariile
se admite de mărit la 100%, cu exepţia clădirilor de categoria a IV de rezistenţă la foc cu
clasa pericolului incendiar C0 şi C1, şi deasemenea a clădirilor de categoria a V de
rezistenţă la foc.
L a existenţa golurilor tehnologice deschise în planşeele etajelor adiacente, aria sumară a
acestor etaje nu trebuie să depăşească aria etajului, indicată în tаbelul 5.
În clădirea de categoria В, în cazul existenţei încăperii de categoria В1, înălţimea clădirii şi
aria etajului în limita secţiei de incendiu, indicate în tabelul tаbelul 5, ntrebuie de micşorat cu
25%.
Îm tabelul tаbelul 5 sunt stabilite normele pantru categoriile clădirilor şi a secţiilor de
incendiu în cazul combinărilor prevăzute a gradului de rezistenţă la foc şi clasei de pericol
incendiar a clădirii. La alme combinări neprevăzute de prezentul table, aria etajului şi
înălţimea clădirii se stabilesc după cel mai rău din aceşti indici, pentru categoria dată a
clădirii, sau se acordă în ordinea stabilită.
5.2.2.3 La amplasarea într-o singură clădire sau încăpere a proceselor tehnologice cu diferit
perilol de incendiu şi explozii, trebuie de prebăzut acţiuni pentru prevederea exploziei şi
extinderea incendiului.
Efectivitatea acestor măsuri trebuie să fie argumentată în setul tehnologic al proiectului.
Dacă acţiunile indicate sunt neîndestilator efective, atunci procesele tehnologice acu diferit
12
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Tabelul 5
Categoria Aria etajului м2, în limitele secţiei de
Categoria de Clasa de pericol
clădirilor sau a Înălţimea incendiu.
rezistenţă la antiincendiar
secţiilor de clădirii, m.
foc a clădirii. constructiv. În două etaje. În trei şi mai
incendiu. Monoetajate
multe etaje.
А, Б 36 I С0 Nu se limit. 5200 3500
36 II С0 Nu se limit 5200 3500
А 24 III С0 7800 3500 2600
- IV С0 3500 - -
36 II С0 Nu se limit. 10400 7800
Б 24 III С0 7800 3500 2600
- IV С0 3500 - -
25000 10400
48 I, II С0 Nu se limit.
7800** 5200**
10400 5200
24 III С0 25000
В 5200** 3600**
18 IV С0, С1 25000 10400 -
18 IV С2, С3 2600 2000 -
12 V Nu se norm. 1200 600*** -
54 I, II С0 Nu se limitează.
36 III С0 Не огр. 25000 10400
Г 30 III С1 То же 10400 7800
24 IV С0 -»- 10400 5200
18 IV С1 6500 5200 -
54 I, II С0 Nu se limitează.
36 III С0 Nu se limit 50000 15000
30 III С1 Nu se limit 25000 10400
Д
24 IV С0, С1 Nu se limit 25000 7800
18 IV С2, С3 10400 7800 -
12 V Nu se norm. 2600 1500 -
*
Înălţimea clădirii în acest tabel se măsoară de la pardoseala 1-liu etaj până la tavanul rtajului superior,
inclusiv tehnic; la înălţimea variată a tavanului se aplică înălţimea medie a etajului. Înălţimre clădirilor
monoetajate de clasa pericolului incendiar С0 şi С1 nu se normează.
**
Pentru întreprinderi de prelucrare a lemnului.
***
Pentru ateliere de tăiere a lemnului cu cantitatea ramelor până la patru, ateliere de prelucrare brută a
lemnului şi staţii de mărunţire a lemnului.
13
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.2.4 Subsolurile, la amplasarea în ele a încăperilor de categoria В1- В3, trebuie despărţite
cu pereţi despărţitori antiincendiari de tip 1, pe porţiuni de maxim 3000 m 2 fiecare, lăţimea
fiecării porţiuni (contând de la peretele exterior), de regulă, nu trebuie să depăşească 30 m.
În încăperile nominalizate trebuie de prevăzut ferestre cu lăţimea minim 0,75 m şi lungimea
minimă de 1,8 m pentru instalarea aspiratorului de fum. Aria sumară a ferestrelor trebuie de
primit de minim 0,2% a ariei pardoselei încăperilor. În încăperile cu aria peste 1000 m 2
trebuie de prevăzut minim două ferestre. Planşeele peste subsol trebuie să aibă limite de
rezistenţă la foc minim de REI 45.
Coridoarele trebuie să fie de lăţimea de minim 2 m cu ieşirile nemijlocit în exterior sau prin
casele scărilor separate.
Pereţii despărţitori, de delimitare a încăperilor de la coridoare, trebuie să fie antiincendiari de
tip 1.
Subsolurile cu încăperi de categoria В1 – В3, care după cerinţele tehnologiei de producere
nu pot fi amplasate lângă pereţii exteriori, trebuie de despătţit cu pereţi despărţitori
antiincendiari pe porţiuni cu aria maxim de 1500 m2 fiecare cu instalaţie de evacuare a
fumului.
14
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.2.11 La divizarea din condiţii sanitare şi tehnologice prin pereţi despărţitori a încăperilor
de depozit cu încărcături identice privind pericolul incendiar, cerinţele pentru pereţii
despărţitori se determină în setul tehnologic al proiectului.
Conform cerinţelor tehnologiei de păstrare a încărcăturilor, se admite expedierea, primirea,
sortarea şi completarea încărcăturilor de amplasat nemijlocit în depozite, fără despărţirea lor
cu pereţi despărţitori. Astfel, locurile de lucru a merciologilor, experţilor, magazionerilor,
rebutorilor, pontatorilor şi operatorilor se admite de delimitat cu pereţi despărţitori cu limite
nenormate de rezistenţă la foc şi clasa de pericol incendiar (vitrate sau cu plasă, cu înălţimea
părţii oaree maxim de 1,2 m, demontabile sau pliante).
15
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.4.3 Panta rampelor în casele scărilor trebuie de stabilit minim de 1:2 cu lăţimea treptei
0,3 m, pentru etajele subsol şi pod se admite de stabilit panta rampelor scărilor 1:1,5 cu
lăţimea treptei 0,26 m,
5.2.4.4 Scările interioare deschise (în lipsa pereţilor caselor scărilor) trebuie să aibă panta
maxim de 1:1. Panta scărilor deschise pentru trecerea la locurile de lucru individuale se admite de
mărit până la 2:1. Pentru examinarea utilajului la înălţimea maxim de 10 m se admite de proiectat
scările verticale cu lăţimea de 0,6 m.
5.2.4.7 Ieşirile din subsol trebuie de prevăzut în afara zonei de lucru a utilajului de ridicare şi
transport.
5.2.4.8 Lăţimea marchizelor şi ecluzelor trebuie de stabilit mai mare de lăţimea golurilor
minim cu 0,5 m (câte 0,2 m din fiecare parte a golului), iar adâncimea mai mare de lăţimea
tabliei uşii sau a porţii cu 0,2 m şi mai mult, dar minim de 1,2 m.
16
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.4.9 Galeriile şi podestele scărilor pentru deservirea macaralelor pentru încărcături trebuie
de proiectat în conformitate cu cerinţele construcţiei şi a exploatării cu siguranţă a
macaralelor pentru încărcături.
5.2.4.11 Sub geamurile supraluminelor zenitare executate folii de stică silicată şi gemuri-
pachet, la fel şi de-a lungul părţii interioare a vitrării felinarelor de lumină şi aierare
poligonale trebuie de prevăzut instalarea plasei metalice de protecţie.
17
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.4.19 Lăţimea pantelor pentru rularea surselor de transport la suprafaţă trebuie cu minim
de 0,6 m şi să depaşească lăţimea maximă a transportului încărcat. Panta pantelor trebuie
de primit maxim de 16% la amplasarea lor în încăperi închise şi maxim 10% la amplasarea
în exteriorul clădirii.
18
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
6 Construcţii
7 Construcţii subterane.
7.1.1.1 Normele acestui capitol trebuie de respectat la proiectarea tunelurilor (de conveere,
sub stive, pietonale, de comunicare, pentru cabluri şi combinate) cu înălţimea peste 1700
mm şi a canalelor de înălţime mai mică edificate prin metoda deschisă.
7.1.1.2 Înălţimea şi lăţimea tunelurilor, canalelor (între părţile proeminente ale construcţiilor
portante) trebuie stabilită multiplu la 300 mm.
Tunelurile şi canalele, amplasate în afara limitei clădirilor şi drumurilor se adâncesc mai jos
de nivelul cotei de sistematizare a terenului până la partea de sus a planşeului minim de 300
mm.
Sub căile ferate distanţa de pe verticală de la partea de sus a planşeului canalului pînă la
talpa şenileii şi cota inferioară a traverselor trebuie să fie minim de 1000 mm, iar pînă la cota
superioară a îmbrăcămintei rutiere a drumurilor de automobile minim de 500 mm.
19
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
7.1.2.2 În tuneluri pietonale şi galerii nu se admite de trasat conducte care transportă lichide
otrăvitoare, uşor inflamabile şi combustibile, gaze otrăvitoare şi combustibile, conductele
reţelelor de aburi şi căldură, deasemenea a cablurilor tranzit de orice destinaţie.
7.1.2.4 Ieşirile din tunelurile de conveier, de comunicaţii (cu exepţia celor de cablu) trebuie
prevăzute nu mai rar decât peste 100 m, dar nu mai puţin de două, în afară de cazurile
prevăzute de documentele normative pentru proiectarea construcţiilor a întreprinderilor a
ramurilor aparte ale industrie.
NOTE:
1. Ca ieşiri ale tunelurilor de comunicare pot servi gurile de acces utilate cu capace şi elemente
de fixare cu deschidere uşoară din interior, cu scări staţionare sau etriere.
2. În tunelurile de cablu se admite mărirea distanţei între ieşiri până la 120 m cu cabluri umplute
cu ulei şi până la 150 m la alte cabluri.
3. Îeşirile din tuneдuri de cablu între ateliere, de regulă, trebuie de executat cu partea de
suprafaţă comună cu camere de ventilare. Scările din aceste ieşiri trebuie de executat verticale, uşile
părţii lor supraterane trebuie să se deschidă în exterior. Camera de intrare trebuie despărţită de la
partea principală a tunelului (secţiei) cu perete despărţitor antiincendiar incombustibil.
4. Ieşirile din tunelurile de cabluri din interiorul atelierelor trebuie de prevăzut prin casele scărilor
(care duc deasemenea la etajele superioare a clădirii) sau prin scări aparte, care duc numai la primul
etaj. Scările şi casele scărilor treduie să albă ieşire nemijlocit în exterior sau în încăperea primului etaj
cu contul cerinţelor МСН 2.02.01.
La folosirea pentru ieşire din tuneluri de cablu a casei scării comune (care duce
deasemenea la etajele superioare), trebuie de executat în casa scării o ieşire separată în
exterior, despărţită de restul casei scării cu perete despărţitor necombustibil cu limita de
rezistenţă la foc E 160. Dacă pentru ieşire este prevăzută o scară aparte, care duce la primul
etaj al clădirii, ea trebuie închisă cu pereţi despărţitor antiincendiari, şi la ieşirea din tunel în
scară trebuie de prevăzut o marhiză, dacă la nivelul primului etaj se execută un gol deschis.
Podestele scărilor, prin care se execută ieşirea din tuneluri de cablu, pot fi utilizate
deasemenea pentru organizarea ieşirilor şi din alte încăperi la subsol.
7.1.2.6 Ieşirile din tuneluri sub stive, destinate pentru transportarea materialelor
incombustibile şi a minereului, trebuie de prevăzut se vai rar decît peste 100 m, dar nu mai
puţin de două, amplasate în capetele depozitului. Pentru executarea ieşirilor intermediare,
20
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
trebuie de prevăzut tuneluri transversale cu treceri sub conveiere longitudinale sau deasupra
lor şi cu ieşiri din limitele depozitului.
7.1.2.7 Distanţa de la partea de capăt a tunelului înfundat (înclusiv de cablu) până la ieşirea
apropiată trebuioe de stabilit maxim de 25 m.
În tunelurile cu lungimea până la 50 m se admite de prevăzut o ieşire cu condiţia asigurării
distanţei de la partea de capăt a tunelului înfundat până la ieşire maxim de 25 m.
7.1.2.10 În canale, sub pereţii exteriori sau antiincendiari şi pereţi (pereţi despărţitori) care
dispart încăperile adiacente de categoria A, Б şi В, trebuie de executat diafragme oarbe din
materiale incombustibile cu gradul de rezistenţă la foc respectiv rezistenţei la foc a pereţilor,
de minim EI45,conform NCM E.03.02-2014 (МСН 21.01-2014).
În canale prevăzute pentru trasarea conductelor cu lichide uşor inflamabile şi combustibile
sau cu gaze combustibile sub pereţii care impart încăperile adiacente, trebuie executată
umplerea cu nisip pe toată înălţimea canalului la lungimea minim de 1 m în fiecare parte de
la axa peretelui. Peste fiecare 80 m pe lungimae canalului e necesar de executat timpane de
nisip (batardouri) cu lungimea minim de 2 m.
NOTĂ: În canalele sub pardosea a conductelor de aier instalarea clapetelor de reţinere a focului în
locul diafragmerlor nu se admite.
7.1.2.11 În tuneluri (cu exepţia celor pietonale şi de cablu) se admite trasarea conductelor de
uleiuri (de exemplu, în ateliere de laminare a uzinelor de metalurgie neagră) cu condiţia
despărţirii tunelurilor pe secţiuni cu lungimea maxim de 150 m. Pereţii despărţitori între
secţiuni trebuie să aibă limita de rezistenţă la foc minim de EI45, iar uşile în pereţii
despărţitori - minim de EI30.
21
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
7.1.2.14 Incendiile în tuneluri de cablu între ateliere trebuie de stins cu ajutorul surselor
mobile – automobilelor de incendiu, care aduc apa sau spuma multiplă nemijlocit la la
epicentrul incendiului, sau sisteme cu ţevi uscate cu pulverizatoare de apă sau generatoare
de spumă instalate staţionar.
Pentru aducerea surselor de stifere a incendiului în interiorul fiecărei secţii de la tehnisa
mobilă de incendiu, trebuie de folosit ieşirile din tuneluri şi puţuri de ventilare.
Dacă distanţa între ieşirile din tunel şi puţurile de ventilare depăşeşte 30 m, trebuie
prevăzute chepenguri suplimentare, amplasate astfel, încât distanţa între locurile de aducere
a substanţei de stingere a focului în interiorului sinelului să nu derăşească 30 m.
Chepengurile de transmitere a surselor de stingere a focului trebuie să aibă dimensiuni
700х700 mm sau diametru de 700 mm; chepengurile trebuie să se închidă cu capace duble
de metal dintre care cea inferioară trebuie să aibă la exterior dispozitiv de închidere cu lacăt.
Sub capacele chepengului destinat numai pentru aducerea surselor de stingere a focului, nu
trebuie să fie scări sau scoabe.
La instalarea în tunel a sistemelor cu ţevi uscate şi sistemelor staţionare de stingere a
incendiului executarea chepengurilor suplimentare nu se cere.
22
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
7.2.1.2 În plan, căminele de coborâre, de regulă, trebuie să aibă forma de cerc sau a figurii
multilatere înscrise în el. Căminele monolite se admite de proiectat de formă dreptunghiulară.
La configuraţia dreptunghiulară a căminului, colţurile trebuie de rotungit.
8.1.1.1 Normele pretentului capitol trebuie de respectat la proiectarea rezervoarelor din oţel
şi beton armat pentru naftă şi produse petroliere.
NOTĂ:
1. Volumul util al rezervoarelor se determină prin înmulţirea secţiunii orizontale a rezervorului, la
înălţime de la fund până la nivelul umplerii maxime; pentru rezervoare cu acoperiş staţionar, până la
ridicarea maximă a construcţiilor flotante pentru rezervoare cu acoperiş flotant sau ponton.
2. Volumul geometric al rezervoarelor trebuie de determinat prin înmulţirea secţiunii orizontale a
rezervorului, la înălţimea peretelui.
3. La alegerea surselor de stingere a incendiului şi determinarea capacităţii grupului de rezevoare,
trebuie de considerat volumul geometric al rezervoarelor.
23
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.1.3.3 Acoperişurile flotante, pontoanele şi glisierele lor trebuie să aibă garnituri (închideri)
de asigurare a ermitizării. Garniturile pentru naftă, răcită la temperatura indicată în proiect,
trebuie să aibă instalaţii de preîntâmpinare a scurgerii naftei de pe pereţi pe acoperiş flotant
sau ponton. Materialul vanelor se alege cu contul compatibilităţii cu produsul păstrat,
impermiabilităţii gazoase, învechirii, durităţii la uzura prin frecare, temperatură.
8.1.3.5 Pe acoperişul flotant trebuie instalată bariera de oţel inelară pentru reţinerea spumei
de înălţimea maxim de 25-30 cm peste elmentele proeminente a vanei, dar minim de 1 m.
Bariera inelară trebuie amplasată nu mai aproape de 2 m de la peretele rezervorului şi în
partea lui inferioară de asigurat alipirea strânsă de suprafaţa acoperişului flotant.
Pentru scurgerea apelor atmosferice şi a soluţiei de formare a spumei din spaţiul inelar
format de barieră şi peretele rezervorului după stingerea incendiului, în partea inferioară a
barierei trebuie de prevăztut orificii de drenare de diametru 30 mm, amplasate pe perimetru
la distanţa de 1 m între ele.
8.1.3.6 Stâlpii de sprijin din oţel a acoperişurilor flotante cu o nervură şi a pontoanelor trebuie
proiectaţi cu posibilitatea de schimbare a îhălţimii lor sub construcţii flotante în perioada de
exploatare a rezervorului.
Înălţimea stâlpilor de sprijin nrebuie de stabilit, respectând următoarele condiţii:
- distanţa minimă de la fundul rezervorului până la acoperişul flotant sau ponton în perioda
de expluatare trebuie să garanteze un rost de 100 mm între utilaj, instalat în interiorul
rezervorului sau între diversorul conductei de primire-livrare şi fundul rezervorului
acoperişului flotant sau racleta vanei;
- distanţa de la fundul rezervorului până la acoperişul flotant sau ponton lângă peretele
rezervorului în perioada de reparaţie trebuie să fie minim de 2 m.
24
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.2.1.4 La calculul rezervoarelor de oţel cilindrice verticale trebuie de ţinut cont de sarcini
care apar în construcţii la interacţiunea cu baza.
Sarcina de la vânt asupra pereţilor verticali a rezervoarelor cilindrice în cadrul calcului la
stabilitate se stabileşte uniformă în direcţia circulară cu coeficientul de siguranţă la sarcină,
egal cu 0,5.
8.2.1.5 În proiectele rezervoarelor de oţel trebuie să fie indicaţia despre necisitatea instalării
înainte de ermetizare a clapetelor, care exclud posibilitatea de majorare a sarcinei asupra
fundului, planşeelor şi pereţilor de la influenţa de deviere a presiunii şi temperaturii aierului
în interiorul şi exteriorul rezervorului.
8.2.3.1 Sub rezervoare subterane cilindrice orizontale de oţel şi rezervoare de tip tranşee,
ecte necesar de prevăzut un jgheab cu panta spre puţul de control pentru posibilitatea de
depistare a scurgerilor produsului petrolier la decalarea ermecităţii rezervorului.
8.2.3.2 Rezervoarele destinate pentru petroale etilate, trebuie să aibă sub fund o plită
integră de beton sau beton armat cu panta de la centru spre pereferie.
25
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.3.1.4 În construcţiile rezervoarelor se admit (la contul combinaţiei celei mai nefavorabile a
sarcinilor normative, inclusiv acţiunea termică) la comprimarea extracentrală, fisuri
nestrăpunse până la 0,1 mm. În acest caz, în elementele de închidere (pereţi, fundul şi
planşee) intensitatea de comprimare în fibra maxim comprimată trebuie să fie minim de
0,05Rb,ser.
8.3.2.1 Cota de amplasare a fundului rezervorului trebuie să fie la 1 m mai sus de nivelul
maximal al apelor subterane în timpul construcţiei şi exploatării.
Prin argumentarea specială se admite amplasarea tălpii fundaţiei rezervorului sub nivelul
apelor freatice. În acest caz trebuie efectuat calculul rezervorului la emersiune şi verificarea
rgidităţii şi rezistenţei la fisurare a fundului şi a pereţilor de la presiunea apelor freatice în
cazul rezervorului deşert cu rambleu de sol.
8.3.2.2 La suprafaţa solului trebuie de prevăzut pireu, care preîntâmpină scurgerea apelor
de suprafaţă între umplutura şi peretele rezervorului.
8.4.1.3 Rezervoarele de gaz trebuie de proiectat: de tensiune joasă – sub 4 kPa (400 mm a
coloanei de mercur) şi de presiune înaltă – supra 70 kPa (0,7 kg/cm2 ).
26
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.4.2.1 Limita de rezistenţă la foc a construcţiilor portante sub rezervoarele de gaz de volum
constant trebuie să fie minim de R120.
8.4.3.1 Pentru servirea armaturii de fixare, uşiţelor de acces, dispozitivelor şi altor instalaţii,
rezervoarele de gaz trebuie echipate cu scări staţionare, podeste, treceri cu lăţimea minim
de 0,7 m cu bariere de înălţimea 1,25 m.
8.4.3.2 Partea superioară a rezervoarelor de gaz, supusă încălzirii cu razele solare, trebuie
să aibă vopsirea cu coeficientului de reflecţie minim 50%. Se admite amplasarea pe
rezervoare de gaz a semnelor, cifrelor şi altor indici ale materialelor păstrate sau a
emblemelor întreprinserilor.
9.1 Silozuri.
9.1.1.2 Silozurile se admite de amplasat în clădiri şi pe terenuri deschise, adâncite în sol sau
la suprafaţă, de regulă, blocate, multicelulare.
9.1.1.3 Mărimea celulelor silozurilor în plan trebuie de stabilit, de regulă, 6x6, 6x9 şi 9x9 m.
Se admite de decis mărimi mai mari, divizibile la 3 m, dacă acesta se codiţionează de cerinţe
tehnologice.
9.1.1.4 Înălţimea pereţilor silozurilor trebuie de stabilit egală cu 3,6; 4,8 sau 6 m.
Adâncirea minimă a pereţilor silozurilor de la nivelul pardoselei sau a cotei de nivelare a
terenului trebuie de stabilit egală cu 0,6 m, iar a pardoselei – 0,3 m, supraînălţimea minimă
părţii superioare a pereţilor silozurilor asupra nivelului pardoselei sau a cotei de nivelare a
terenului – egală cu 1,2 m.
27
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.2 Buncăre
9.2.1.2 La exploatarea buncărelor în mediul gazos agresiv, suprafeţele lor exterioare trebuie
protejate de coroziune.
9.2.1.4 La proiectarea buncărelor pentru materiale liante, aduse în stare încălzită sau
îngheţată, trebuie de prevăzut izolarea termică a pereţilor buncărelor în conformitate cu
calculul tehnologic, care exclude condensarea vaporilor de apă la matrialul încălzit,
deasemenea alipirea de pereţi a materialului îngheţat.
28
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.3.1.5 Suprafeţele interioare ale pereţilor şi fundului nu trebuie să aibă muchii proeminente
şi fundături orizontale.
9.3.1.7 Pereţii şi fundul silozurilor pentru materiale abrazive şi în bucăţi trebuie de protejat de
la uzură prin frecare şi deteriorare în cadrul încărcării.
Materialul pentru protecţia pereţilor şi a fundului silozurilor trebuie de ales în funcţie de
proăprietăţiile fizico-mecanice a materialului păstrat. La proiectarea silozurilor este necesar
de ţinut cont deasemenea de agresiunea chimică a materialului păstrat şi a mediului
atmosferic.
9.3.1.11 La calculul de compresie a zonei inferioare a silozurilor (coloanelor etajului sub silos
şi a fundamentelor) sarcina de calcul a devierii pe verticală a materialeloe friabile se
înmulţeşte cu coeficientul 0,9.
9.3.1.13 Silozurile care se încarcă cu material friabil ferbinte (cu temperatura peste 100ºС pe
contact cu betonul), trebuie calculate cu contul acţiunii termice de scurtă şi lungă durată în
starea de limită de grupele întâia şi a doua.
29
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.3.1.16 Lăţimea limită de deschidere a fisurilor verticale în pereţii silozurilor de beton armat
se determină conform codului de drepturi, în acest caz se stabileşte = 1,2 pentru silosuri
rotunde şi = 1 pentru pătrate.
9.3.1.17 Săgeata de la sarcini normative temporale de lungă durată pentru pereţii silozurilor
pătrate şi multilaterale nu trebuie să depăşească 1/200 din pasul în axa pereţilor.
9.3.2.2 A doua ieşire de evacuare se admite de prevăzut prin scara de oţel exterioară
deschisă, care trebuie să ajungă până la acoperişul încăperii deasupra silozului, să aibă
lăţimea minim de 0,7 m, panta 1:1 şi bariera de protecţie de înălţimea 1,0 m.
A doua ieşire deasemenea se admite de prevăzut prin galerii de conveiere ce duc spre
clădiri şi construcţii ehipate cu ieşiri de evacuare. În acest caz galeriile de conveiere şi
materialele transportate pe ele trebuie să fie incombustibile.
Din încăperi deasupra silozurilor cu aria până la 300 m, în care lucrează maxim 5 oameni pe
schimb, la păstrarea în silozuri a materialelor incombustibile se admite de prevăzut o singură
ieşire de evacuare (fără executarea celei de a două) pe scara de oţel exterioară deschisă cu
panta 1:1. Elementele de protecţie a scării trebuie executate din materiale incombustibile.
La aria încăperilor deasupra silosurilor peste 300 m, în calitate de una din ieşirile de
evacuare, trebuie de proiectat casa scării.
9.3.2.3 În toate blocurile de silos trebuie prevăzut ascensorul pentru ridicarea oamenilor pe
galeria deasupra silozurilor.
9.3.2.4 Distanţa de la cea mai depărtată parte a încăperii deasupra silozului până la cea mai
apropiată ieşire pe scara exterioară sau casa scării, trebuie să fie maxim se 75 m. La
păstrarea în silozuri a materialelor necombustibile, această distanţă se admite de extins
până la 100 m.
9.3.2.6 La proiectarea silozurilor pentru materiale friabile, pulberea cărora poate forma în
cadrul încărcării şi descărcării silozurilor concentrări cu pericol de explozie, trebuie prevăzute
măsuri, de excludere a posibilităţii exploziilor, desemenea, de prevenire a formării
descărcărilor electrostatice.
30
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
NOTĂ: Pentru coloanele şi planşeele de oţel a supraetajărilor, cu exepţia a două etaje superioare,
deasemenea pentru construcţii portante ale etajelor sub siloнuri (coloanelor şi grinzilor sub pereţii
silosurilor) trebuie prevăzută protecţia termică, cu garanţia a limitei de rezistenţă la foc a acestor
construcţii minim de 0,75 ore.
9.3.3.2 La proiectarea silosurilor pentru materiale friabile, pulberea cărora poate forma în
cadrul încărcării şi descărcării siloнurilor conсentrări cu pericol de explozie, trebuie prevăzute
măsuri, de excludere a posibilităţii exploziilor, desemenea, de prevenire a formării
descărcărilor electrostatice.
10.1.1.3 Etajerele trebuie proiectate, de regulă cu pasul coloanelor 6x6, 9x6, 12x6 m.
Înălţimea nivelelor etajerelor se allege reeşind din cerinţe tehnologice.
Cotele podestelor trebuie să fie divizibile la 0,6 m.
31
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.1.2.2 În etajere de oţel, pentru care se cere betonarea elementelor acestora, betonul
trebuie să fie inclus în lucru comun cu carcasa.
10.1.2.6 Etajerele exterioare pe care se amplasează utilajul cau conductele care conţin
lighide uşor inflamabile şi combustibile şi gaze arzătoare trebuie, de regulă, de executat din
beton armat. În etajerele din oţel primul nivel, cu includerea planşeului, dar la înălţimea
minim de
4 m trebuie de protejat de la acţiunea temperaturii înalte. Limita de rezistenţă la foc a
construcţiilor protejate trebuie să fie minim de REI45 ore.
NOTĂ: Se admite folosirea construcţiilor de oţel neprotejate a etajerelor la echiparea lor cu instalaţii
automate de stingere a incendiului.
10.1.2.7 Aria unui nivel a etajerei exterioare amplasate aparte, sau a ariei cu utilajul de
produceri, amplasat în încăperile de categoria A, Б, şi В, nu trebuie să depăşească:
- la înălţimea etajerei sau a platformei până la 30 m – 520 m2;
- la înălţimea 30 m şi mai mult – 3000 m2;
- La aria mai mare a etajerei sau a platformei trebuie de divizat pe secţii cu ruperile între
ele minim de 15 m.
Aria etajerelor şi platformelor cu utilajul producerilor amplasat în încăperi de categoria Г şi Д,
nu se limitează.
NOTE:
1. Drept înălţimea etajerei şi a platformei cu utilaj trebuie de considerat înălţimea maximă a
utilajului sau nemijlocit a etajerei, care ocupă minim 30% din aria totală a etajerei sau a platformei.
32
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.1.2.9 Etajerele şi platformele interioare trebuie să aibă, de regulă, minim două scări
deschise de oţel. Se admite de proiectat o singură scară la aria pardoselei fiecărui nivel al
etajerelor sau platformei ce nu depăşeşte 108 m pentru încăperile de categoria A şi Б, 400
m2 pentru încăperile de categoria В, Г şi Д.
Distanţa de la cel mai depărtat loc de lucru până la cea mai apropiată ieşire de evacuare,
deasemenea cerinţele pentru scări, trebuie stabilite în conformitate du capitolul 5.
NOTE:
1. Pentru aparate de tip coloană, care nu cer deservire permanentă, la lungimea platformelor de
unire a aparatelor până la 24 m, se admote construcţia unei scări cu rampă şi a unei verticale. Panta
scării cu rampă în acest caz, trebuie de stabilit maxim de 2:1.
2. În cazuri în care în grupul aparatelor de tip coloană sunt unele aparate mai înalte ca cele lalte,
deasemenea şi pentru aparate de tip coloană amplasate aparte, se admite pe podestul acestor
aparate de executat scări verticale, care trebuie îngrădite cu plasă şi podeste peste fiecare 6 m pe
înălţime.
3. Pentru scări şi podeste a aparatelor de tip coloană, ecranul de protecţie contra focului trebuie de
prevăzut în acele cazuri, dacă scara este de evacuare (dacă pe ea umblă personalul minim o dată pe
schimb), şi numai la înălţimea de deservire.
4. Ieşirea din scară pe sol şi ecranul de protecţie contra focului trebuie să fie în afara limitei
suportului de fund.
5. Pentru utilajul unical cu existenţa produselor cu pericol de explozie şi incendiu şi înălţimea
podestului de deservire maxim de 2 m, scările pentru coborâre de pe podest se admite de executat
verticale fără construcţia ecranelor de protecţie contra focului.
33
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.2.1.2 Estacade deschise pentru macara, inclusiv cu coloane situate liber, se admite de
prevăzut în acele cazuri când procesul tehnologic nu poate fi asigurat fără ajutorul
macaralelor-capră rulante.
10.2.1.3 Estacadele de macarale deschise pot fi echipate cu macarale tip pod electrice cu
sprijin şi specializate (magnetice, cu graifar, cu graifar-magnetice).
10.2.1.8 Estacadele de macarale deschise trebuie de proiectat cu coloane situate liber (în
direcţia transversală).
Estacada cu coloane fixate mai sus de gabaritul macaralei cu construcţii trensversale rigide,
se admite de soluţionat în cazurile deformărilor neregulate a temeliei şi în caz de sarcina
normativă la pardoseala estacadei peste 0,2 MPа (20 tf/м2). La aceasta, trebuie de asigurat
gabaritele de asociere a macaralelor la sistemul constructiv.
În direcţia longitudinală stabilitatea estacadei trebuie de asigurat cu grinzile podului rulant al
macaralei şi legături verticale, amplasate în fiecare bloc de temperatură.
34
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.2.2.2 Fiecare pas al estacadei trebuie utilat cu podeste de aşezare şi reparaţie şi cu scări
peentru ridicarea pe estacadă în corespundere cu „Regulile de construcţie şi esploatare fără
pericol a macaralelor de ridicarea încărcăturilor”.
10.2.2.3 Pentru fiecare trecere dea-lungul şenilelor de macara şi podest de aşezare trebuie
proiectate scări permanente de oţel de lăţimea minim 0,7 m cu unghiul pantei minim de 60º
cu ieşirea pee le prin uşiţi de mărimea minim 0,5х0,5 m. Capacele uşiţelor trebuie fixate
cubălămăli, săse deschidă şi să se închidă liber. Scările trebuie prevăzute pe părţile de capăt
a estacadei maxim peste 200 m pe lungimea ei. La lugimea estacadei sub 200 m se admite
de prevăzut o singură scară la trecere. L adeterminarea cantităţii scărilor nrebuie de ţinut
cont de scări pe platformele de aşezare, reparaţie şi altele.
35
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.3.1.3 Distanţa între stâlpii de sprijin sub conducte situaţi separat trebuie de stabilit
reeşind din calculul ţevilor la rigiditate şi duritate.
NOTE:
1. Galeriile şi estacadele combinate sunt destinate pentru instalarea conveierilor cu bandă, trasarea
cablurilor tranzit şi a altor comunicaţii.
2. Branşamentele de cablu trebuie, de regulă, situate pe estacade deschise. Executarea galeriilor
de cablu de admite prin argumentarea tehnico-economică respectivă.
10.6.1.2 Distanţele între axele elementelor de sprijin ale galeriilor şi estacadelor trebuie de
stabilit egale cu 12, 18, 24 şi 30 m. Se admite prin argumentare de stabilit aceste distanţe
egale cu 6 şi 9 m, deasemenea 36 m şi mai mult, divizibile la 3 m.
Distanţele menţionate pentru sectoarele cu pantă trebuie stabilite pe pantă
10.4.2.2 Construcţiile din beton şi beton armat, care sunt influenţate sistematic prin umezire
de la depuneri atmosferice, trebuie să aibă pe elemenele orizontale (cornişe, poliţi etc.)
hidroizolarea şi scurgeri care asigură scurgerea liberă a apei.
36
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.5.2.2 Pentru galerii pietonale şi estacade construcţiile trebuie prevăzute din materiale
necombustibile.
Ieşirile din galerii pietonale trebuie prevăzute maxim peste 120 m.
10.5.2.4 Ieşirile de evacuare din galerii cu construcţii din materiale combustibile trebuie
prevăzute maxim peste 100 m. Pentru galerii cu construcţii din materiale necombustibile,
deasemenea pentru galerii cu construcţii din materiale combustibile dar destinate pentru
transportarea încărcăturilor neconbustibile, distanţa între ieşirile de evacuare se admite de
mărit pînă la 100 m. Distanţa de la terminaţia galeriei până la ieşire nu trebuie să
depăşească 25 m.
Scările exterioare se admit de executat deschise din oţel cu panta maximă 1,7:1, lăţimea
minimă 0,7 m.
37
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
rampă cu panta maxim de 1:1, lăţimea minimă 0,7 m. Barierele de protecţie a scării trebuie
să fie necombustibile.
10.6.1.1 La trasarea în galerii a cablurilor umplute cu ulei, galeriile trebuie să fie îmcălzite.
10.6.1.2 Lăţimea trecerilor în galerii de cablu şi estacade circulabile trebuie stabilită minim de
0,9 m la amplasarea monolaterală a cablurilor, 1 m – la bilaterală.
10.6.1.8 Galeriile de cabluri şi combinate (cu trasarea cablurilor) trebuie împărţite pe secţii cu
pereţi despărţitori antiincendiari necombustibili cu limita rezistenţei la foc minim EI45 ore.
Uşile în aceşti pereţi despărţitori trebuie să aibă limita rezistenţei la foc minim EI30 ore.
Lungimea maximă a secţiilor – 150 m, iar în galerii pentru cabluri cu umplutură de ulei
– 120 m.
Aşa pereţi despărţitori trebuie prewvăzuţi deasemenea în locul de alipire a galeriilor la clădiri.
10.6.1.9 Distanţa între ieşirile în galeriile de cabluri şi combinate treduie să fie minim de
150 m, iar pe estacade maxim de 300 m. Distanţa de la capătul estacadelor şi geleriilor până
la ieşire nu trebuie să depăşească 25 m.
10.6.1.10 Pentru ieşire din galerii şi estacade trebuie de prevăzut scări deschise de oţel cu
panta maximă de 1:1.
Ieşirile trebuie să aibă uşi care limitează accesul liber pe galerie sau estacadă a persoanelor
neîncadrate în deservirea gospodăriei de cabluri. Uşile trebuie să se deschidă în exterior şi
38
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
echipate cu lăcăţi cu autoînchidere, care se deschid fără chee din interiorul galeriei sau
estacadei.
Uşile ce duc în exterior (pe teritoriul întreprinderii aşezării populate etc.), se admite de
executat din materiale combustibile.
Uşile interioare trebuie să fie antiincendiare, cu autoânchidere, cu garnitura în goncţiuni.
10.6.1.11 În caz de deviere a înălţimii galeriei sau a estacadei, trebuie de prevăzut în trecere
panta cu înclinarea maxim 12° sau scară cu panta maximă de 1:1. Distanţa de la începutul
sau sfârşitul pantei sau a scării pînă la uşă trebuie să fie minim 1,5 m.
10.7.1.1 Normele prezentului capitol trebuie respectate la proiectarea estecadelor sub calea
ferată cu ecartament 1520 mm, destinate pentru descărcarea din vagoane a materialelor
friabile.
11.2.1.1 Turnurile de răcire sunt destinate pentru răcirea apei în sistemele de cшrculaţie
retur, în care apa este sursa de înlăturare a cantităţilor mari de căldură de la agregate
energetice şi industriale.
39
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
11.2.1.6 În jurul gradierelor trebuie de prevăzut pireu cu lăţimea ninim 2,5 m şi cuve pentru
colectarea şi înlăturarea apelor atmosferice, eliminate de vânt din ferestre de acces al aerului
a gradierelor. Teritoriul adiacent gradierelor trebuie sistematizat, să fie acoperit cu iarbă şi
îmbrăcăminte de prundiş.
11.3.2 Construcţiile şi materialul pereţilor şi pereţilor despărţitori, care împart încăperile aflate
sub diferită presiune a aerului, trebuie să asigure ermeticitatea acestor încăperi.
11.3.3 În sonete cu turn pe coloane cu flux excensiv al aerului, intrarea în încăperile ermetice
trebuie prevăzută prin ecluze.
11.3.4 Scările trebuie de stabilit din beton armat sau de oţel cu protecţie de garanţie a limitei
necesare de rezistenţă la foc. Panta scărilor de oţel trebuie de stabilit minim de 1:1. În
locurile strâmtorate se admite mărirea unghiului de înclinare a scărilor până la 1,7:1.
40
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
11.3.5 Comunicarea între etajele sonetelor turn trebuie prevăzută cu ajutorul ascensorului şi
scărilor. În afară de aceasta, sonetele turn trebuie proiectate cu scări incendiare de evacuare
exterioare cu ieşirile din încăpere la fiecare etaj.
11.3.6 Ieşirile din casa scării în încăperile de categoria A şi B trebuie prevăzute prin vestibul-
ecluză cu uşi antiincendiare cu autoînchidere.
11.3.7 Lăţimea trecerilor între utilaj cu elemente imobile sau barierele de protecţie a utilajului
cu elemente mobile, deasemenea între utilaj şi perete trebuie să fie minim de 0,7 m.
11.3.8 În sonete trebuie de prevăzut ieşirea pe acoperiş. Acoperişul trebuie să aibă bariera
de protecţie.
N O T Ă : Diametrul coşurilor de oţel se admite de micşorat până la 0,4 m pentru înălţimea lor până la
45 m.
11.4.1.4 Înălţimea coşurilor de fum trebuie de stabilit conform următorului rând unificat: 30,
45, 60, 75, 90, 105, 120 m şi mai departe peste 30 m şi de primit pentru cele de cărămidă,
cărămidă armată, şi de oţel situate liber (coşuri fără carcasă) maxim de 120 m.
N O T Ă : Pentru coşuri de oţel în carcase portante, coşuri anexate, coşuri cu mai multe canale, se
admit alte înălţimi cu respectarea normelor sanitare în vigoare şi conform cu calculul termotehnic.
11.4.1.5 Distanţa între coşurile de fum vecine, cu exepţia coşurilor din metal şi masă plastică
cu fibre de sticlă, trebuie să fie egală minim cu cinci diametre medii a coşurilor.
41
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Coşurile din metal şi masă plastică cu fibre de sticlă pot forma o construcţie din câteva
corpuri.
În cazul unirii constructive a coşurilor de fum, se admite distanţa între ele de stabilit reeşind
din consideraţii tehnologice şi constructive. La distanţa între coşuri de la trei până la cunci
diametri medii exterioare a coşurilor trebuie de ţinut cont de bafting.
11.4.1.10 Coşurile de fum şi conductele de gaze trebuie supuse examinării exterioare 1 dată
pe an – primăvara. Examinarea interioară a coşurilor de fum trebuie executată peste 5 ani
după primitea lor în exploatare, iar pe parcurs în măsura necesităţii, dar nu mai rar de 1 dată
în 15 ani. Examinarea interioară a coşurilor cu căptuşeala de cărămidă şi monolită poate fi
înlocuită prin termovizionare, cu frecvenţa examinării minim de 1 dată în 5 ani.
11.4.1.11 Coşurile de fum cer deservire permanentă. Curăţirea coşurilor de fum trebuie de
executat până la sau după sezonului de încălzire, în timpul în care ele nu funcţionează.
Examinarea la timp a coşurilor permite depistarea defectelor apărute asigurarea circulării
normală a aerului în construcţia încălzită. Îngrijirea coşului de fum presupune controlul
racordărilor (tubulurii, manşonului) şi faptului dacă nu există unele ieşituri, care împedică
debitarea oxigenului. La depistatea fisurilot în coş, ele trebuie înlăturate, fiindcă pătrunderea
în ele a umezelei poate aduce la distrugerea totală a coşurilor în perioada rece prin lăţirea
rosturilor dilatându-se la îngheţ. Mortarul din rosturi se înlocueşte la fiecare cinci-zece ani, ce
se include în reparaţia capitală a coşurilor. Profilactica şi curăţirea coşurilor presupune
evacuarea din canal a cenuşii şi funinginii, depuse pe pereţii lui.
42
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
11.5.1.2 Forma turnului gratar portant şi dimensiunile acestuia trebuie determinate cu contul
asigurării economiei de oţel, optimizării tehnologice de executare, condiţiilor metodei alese
de montare, amplasarea raţională a turnului pe planul general şi comoditatea exploatării.
11.6.1.2 Schemele de gabarit ale castelurilor de apă se determină prin două parametri –
capacitatea rezervorului şi înăţimii până la partea inferioară a rezervorului.
Castelurile de apă se proiectează cu rezervoarele de capacitatea 15, 25, 50, 100, 150, 200,
300, 500 şi 800 m3. Înălţimea construcţiilor de sprijin (de la nivelul solului până la cota
superioară a elementului de sprijin al rezervorului) pentru turnuri cu capacitatea de la 15
până la 30 m3 trebuie stabilită divizibil la 3 m, cu rezervoare cu capacitatea 100 m3 şi mai
mult – divizibil la 6 m.
43
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
În planseul rezervorului este necesar de prevăzut clapetă de acces cu scara verticală pentru
coborâre în rezervor şi ţevi de ventilare
11.6.1.4 Fundul rezervorului trebuie proiectat cu panta minim de 5 % către conducta de tur-
retur sau de deşertare.
11.6.1.6 În cazul folosirii construcţiilor integre a elementelor de sprijin (beton armat monolit
sau cărămida) spaţiul sub rezervoare se admite de folosit pentru amplasarea încăperilor de
serviciu şi birou, depozitelor, încăperilor de producere, care exclud formarea colbului, fumului
şi eliminarea gazelor.
11.6.1.7 Fundamentul castelului de apă, de regulă, trebuie proiectat din beton armat monolit,
în interiorul căruia trebuie prevăzute încăperi protejate termic dar neâcălzite, cu ventilarea
naturală prin aspiraţie şi refulare, pentru instalarea vanelor pe ţevile conductelor şi
aparatelor de control-măsurare.
11.6.1.9 Calculul turnurilor trebuie executat pentru două cazuri: cu rezervorul plin şi deşert
Înclinarea turnului trebuie să fie 0,004.
11.6.1.10 Turnurile trebuie echipate cu scări de oţel pentru ridicarea spre rezervor şi pe
acoperişul lui, deasemenea cu podeste de examinare şi deservire a comstrucţiilor şi a
conductelor. Scările se admite de proiectat verticale, cu arcuri de garanţie a protecţiei
utilizării lor. Distanţa între podeste nu trebuie să depăşească 8 m.
Podestele trebuie să aibă bariere de protecţie cu mâna curentă.
Bibliografia
44
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
2. Номативные ссылки
45
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
3. Понятия и определения
46
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
47
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
4. Общие положения
4.1 Здания и сооружения на всех этапах жизненного цикла должны отвечать требованиям
безопасности в соответствии с техническими регламентами Республики Молдова.
4.4 Общая площадь здания определяется как сумма площадей всех этажей
(надземных, включая технические, цокольного и подвальных), измеренных в пределах
внутренних поверхностей наружных стен (или осей крайних колонн, где нет наружных
стен), тоннелей, внутренних площадок, антресолей, всех ярусов внутренних этажерок,
рамп, галерей (горизонтальной проекции) и переходов в другие здания. В общую
площадь здания не включаются площади технического подполья высотой менее 1,8 м
до низа выступающих конструкций (в котором не требуются проходы для
обслуживания коммуникаций), над подвесными потолками, проектируемыми согласно
5.3, а также площадок для обслуживания подкрановых путей, кранов, конвейеров,
монорельсов и светильников.
48
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
49
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.1.4 Помещения категорий А или Б следует, как правило, размещать у наружных стен, а в
многоэтажных зданиях – на верхних этажах.
В помещениях категорий А и Б следует предусматривать наружные легкосбрасываемые
ограждающие конструкции. В качестве легкосбрасываемых конструкций следует, как правило,
использовать одинарное остекление окон и фонарей. При недостаточной площади
остекления допускается в качестве легкосбрасываемых конструкций использовать
конструкции покрытий с кровлей из стальных, алюминиевых, хризотилцементных и битумных
волнистых листов, из гибкой черепицы, металлочерепицы, хризотилцементных и сланцевых
плиток и эффективного негорючего утеплителя. Площадь легкосбрасываемых конструкций
следует определять расчетом. При отсутствии расчетных данных площадь
легкосбрасываемых конструкций должна составлять не менее 0,05 м2 на 1 м3 объема
помещения категории А и не менее 0,03 м2 — помещения категории Б.
П р и м е ч а н и я:
1 Оконное стекло относится к легкосбрасываемым конструкциям при толщине 3, 4 и 5 мм и
площади не менее (соответственно) 0,8, 1 и 1,5 м2. Армированное стекло, стеклопакеты,
триплекс, сталинит и поликарбонат к легкосбрасываемым конструкциям не относятся.
2 Рулонный ковер на участках легкосбрасываемых конструкций покрытия следует разрезать на
карты площадью не более 180 м2 каждая.
3 Расчетная нагрузка от массы легкосбрасываемых конструкций покрытия должна составлять
не более 0,7 кПа.
50
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.1.3 Ширина эвакуационных выходов в свету должна быть не менее 1,2 м при числе
эвакуирующихся более 50 чел.
51
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
52
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.1.12 Внутренние этажерки и площадки должны иметь, как правило, не менее двух
открытых стальных лестниц. Допускается проектировать одну лестницу при площади
пола каждого яруса этажерки или площадки, не превышающей 108 м для помещений
категорий А и Б, 400 м для помещений категорий В1-В4, Г и Д.
Расстояние от наиболее удаленной точки на площадках и этажерках до ближайшего
эвакуационного выхода из здания следует принимать по таблице 1 с учетом длины
эвакуационного пути по лестнице 2-го типа.
Эвакуационные выходы с площадок и ярусов этажерок, площадь которых на любой
отметке превышает 40 % площади этажа, при наличии на них постоянных рабочих
мест, следует предусматривать через лестничные клетки.
Допускается один из эвакуационных выходов предусматривать на лестницу 3-го типа.
Таблица 1
Расстояние, м, при плотности
Класс
Объем Степень людского потока в общем проходе,
Категори конструктивной
помещения, огнестойкости чел/м
я помещения пожарной
тыс. м3 зданий св.1 до св. 3
опасности зданий до 1
3 до 5
А, Б I, II, III, IV С0 40 25 15
I, II, III, IV С0 100 60 40
До 15
В1 - В3 III, IV С1 70 40 30
V С2, С3 50 30 20
А, Б I, II, III, IV С0 60 35 25
30 I, II, III, IV С0 145 85 60
В1 - В3
III, IV С1 100 60 40
А, Б I, II, III, IV С0 80 50 35
40 I, II, III, IV С0 160 95 65
В1 - В3
III, IV С1 110 65 45
А, Б I, II, III, IV С0 120 70 50
50 I, II, III, IV С0 180 105 75
В1 - В3
III, IV С1 160 95 65
А, Б I, II, III, IV С0 140 85 60
60 и
I, II, III, IV С0 200 110 85
более В1 - В3
III, IV С1 180 105 75
80 и I, II, III, IV С0 240 140 100
В1 - В3
более III, IV С1 200 110 85
Независ I, II, III, IV С0 Не огр. Не Не огр.
имо от В4, Г огр.
объекта III, IV С1 160 95 65
53
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
54
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
двигательного аппарата.
Количество людей на 1 м ширины выхода при промежуточных значениях объема
помещений определяется интерполяцией.
Количество людей на 1 м ширины эвакуационного выхода (двери) из помещений
высотой более 6 м увеличивается: при высоте помещений 12 м - на 20 %, 18 м - на 30
%, 24 м - на 40 %; при промежуточных значениях высоты помещений увеличение
количества людей на 1 м ширины выхода определяется интерполяцией.
Таблица 2
Расстояние по коридору, м, до
Класс
выхода наружу или в ближайшую
Кате- Степень конструктивной
Расположе- лестничную клетку при плотности
гория огнестойкости пожарной
ние выхода людского потока в коридоре, чел/м
помещения зданий опасности
св.2 св. 3 св. 4
зданий до 1
до 3 до 5 до 5
А, Б I, II, III, IV С0 60 50 40 35
Между I, II, III, IV С0 120 95 80 65
двумя выходами В1 - В3 III, IV С1 85 65 55 45
наружу или Не норм. С2, С3 60 50 40 35
лестничными I, II, III, IV С0 180 140 120 100
клетками В4, Г, Д III, IV С1 125 100 85 70
Не норм. С2, С3 90 70 60 50
Незави I, II, III, IV С0 30 25 20 15
В тупиковый
симо от III, IV С1 20 15 15 10
коридор
категории Не норм. С2, С3 15 10 10 8
Таблица 3
Объем Категор Степень Количество людей на 1 м
Класс конструктивной
помещения, ия огнестойкости ширины эвакуационного
пожарной опасности здания
тыс. м2 помещения здания выхода (двери), чел.
До 15 А, Б I, II, III, IV С0 45
I, II, III, IV С0 110
В1 - В3 III, IV С1 75
Не норм. С2, С3 55
30 А, Б I, II, III, IV С0 65
I, II, III, IV С0 155
В1 - В3
III, IV С1 110
40 А, Б I, II, III, IV С0 85
I, II, III, IV С0 175
В1 - В3
III, IV С1 120
50 А, Б I, II, III, IV С0 130
I, II, III, IV С0 195
В1 - В3
III, IV С1 135
60 и А, Б I, II, III, IV С0 150
55
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Таблица 4
Класс Количество людей на 1 м
Категория наиболее Степень
конструктивной шири
пожароопасного помещения, огнестойкости
пожарной опасности ны эвакуационного выхода
выходящего в коридор здания
здания (двери) из коридора, чел.
А, Б I, II, III, IV С0 85
I, II, III, IV С0 173
В1 - В3 IV С1 120
Не норм. С2, С3 85
I, II, III, IV С0 260
В4, Г, Д IV С1 180
Не норм. С2, С3 130
56
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
57
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Таблица 5
Категор Площадь этажа, м2, в пределах
Класс
ия зданий Степень пожарного отсека зданий
Высота конструктивной
или огнестойкости
здания*, м пожарной одноэта в два в три
пожарных зданий
опасности зданий жных этажа этажа и более
отсеков
А, Б 36 I С0 Не огр. 5200 3500
36 II С0 Не огр. 5200 3500
А 24 III С0 7800 3500 2600
- IV С0 3500 - -
36 II С0 Не огр. 10400 7800
Б 24 III С0 7800 3500 2600
- IV С0 3500 - -
25000 10400
48 I, II С0 Не огр.
7800** 5200**
10400 5200
24 III С0 25000
В 5200** 3600**
18 IV С0, С1 25000 10400 -
18 IV С2, С3 2600 2000 -
12 V Не норм. 1200 600*** -
54 I, II С0 Не ограничивается
36 III С0 Не огр. 25000 10400
30 III С1 То же 10400 7800
Г
24 IV С0 -»- 10400 5200
18 IV С1 6500 5200 -
54 I, II С0 Не ограничивается
Д
36 III С0 Не огр. 50000 15000
58
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
59
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
60
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
61
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
5.2.4.3 Уклон маршей в лестничных клетках следует принимать не менее 1:2 при
ширине проступи 0,3 м; для подвальных этажей и чердаков допускается принимать
уклон маршей лестниц 1:1,5 при ширине проступи 0,26 м.
5.2.4.4 Внутренние открытые лестницы (при отсутствии стен лестничных клеток) должны
иметь уклон не более 1:1. Уклон открытых лестниц для прохода к одиночным рабочим
местам допускается увеличивать до 2:1. Для осмотра оборудования при высоте подъема не
более 10 м допускается проектировать вертикальные лестницы шириной 0,6 м.
62
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
63
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
высоты 1,2 м над уровнем пола, и окон подвальных этажей (конструкции ограждения
стальной сеткой окон должны быть открывающимися или съемными).
Для покрытий полов складских помещений, предназначенных для хранения пищевых
продуктов, не допускается применение дегтей и дегтевых мастик и других экологически
вредных материалов.
Складские помещения, предназначенные для хранения пищевых продуктов, могут
быть оборудованы дератизационными системами.
5.2.4.20 Для зданий высотой от планировочной отметки земли до карниза или верха
парапета 10 м и более следует проектировать один выход на кровлю (на каждые
полные и неполные 40 000 м2 кровли), в том числе зданий:
- одноэтажных - по наружной открытой стальной лестнице;
- многоэтажных - из лестничной клетки.
В случаях, когда нецелесообразно иметь в пределах высоты верхнего этажа
лестничную клетку для выхода на кровлю, допускается для зданий высотой от
планировочной отметки земли до отметки чистого пола верхнего этажа не более 30 м
проектировать наружную открытую стальную лестницу для выхода на кровлю из
лестничной клетки через площадку этой лестницы.
64
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
6. Сооружения
7. Подземные сооружения
7.1 Тоннели и каналы
65
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
66
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Примечания.
1. Выходами коммуникационных тоннелей могут служить люки, оборудованные легко
открывающимися изнутри крышками и запорными устройствами, стационарными лестницами
или скобами.
2. В кабельных тоннелях допускается увеличение расстояния между выходами до 120 м при
маслонаполненных кабелях и до 150 м при других кабелях.
3. Выходы из межцеховых кабельных тоннелей, как правило, следует выполнять с
надземной частью, совмещенной с вентиляционными камерами. Лестницы в этих выходах
следует выполнять вертикальными, двери их надземной части должны открываться наружу.
Камера выхода должна быть отделена от основной части тоннеля (отсека) несгораемой
противопожарной перегородкой.
4. Выходы из внутрицеховых кабельных тоннелей следует предусматривать через
лестничные клетки (ведущие также не верхние этажи здания) либо через отдельные лестницы,
ведущие только на первый этаж. Лестницы и лестничные клетки должны иметь выход
непосредственно наружу или в помещение первого этажа cс учетом требований МСН 2.02.01.
При использовании для выхода общей лестничной клетки (ведущей также на верхние этажи)
для кабельных тоннелей следует устраивать в лестничной клетке обособленный выход наружу,
отделенный от остальной лестничной клетки несгораемой перегородкой с пределом огне-
стойкостиEI60. Если для выхода предназначена отдельная лестница, ведущая на первый этаж
здания, она должна ограждаться противопожарными перегородками, при этом на выходе из
тоннеля на лестницу следует предусматривать тамбур, если в уровне первого этажа
устраивается открытый проем. Площадки лестниц, черед которые осуществляется выход из
кабельных тоннелей, могут использоваться также для организации выхода их других под-
вальных помещений.
67
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
68
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
69
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
7.2.1.2. В плане опускные колодцы, как правило, должны иметь форму круга или
вписанного в него многоугольника. Монолитные колодцы допускается проектировать
прямоугольной формы. При прямоугольном очертании колодца углы необходимо
закруглять.
70
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.1.3.2 Плавающие крыши должны иметь устройства удаления ливневых и талых вод
за пределы резервуара. Ливнеприемное устройство однодечной плавающей крыши
должно быть оборудовано клапаном, исключающим попадание продукта на крышу при
нарушении герметичности водоспуска.
71
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.1.3.5 На плавающей крыше должен быть установлен стальной кольцевой барьер для
удержания пены высотой не выше верха выступающих элементов затвора на 25-30 см,
но не менее 1 м. Кольцевой барьер следует располагать не ближе 2 м от стены
резервуара и в нижней его части обеспечивать плотное примыкание к поверхности
плавающей крыши.
Для стока атмосферных вод и раствора пенообразователя из кольцевого
пространства, образованного барьером и стеной резервуара, после пожаротушения в
нижней части барьера необходимо предусматривать дренажные отверстия диаметром
30 мм, расположенные на расстоянии 1 м одно от другого по периметру.
72
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.2.1.5 В проектах стальных резервуаров должно быть указание о том, что перед
герметизацией необходимо устанавливать клапаны, исключающие возможность
повышения нагрузки на днища, перекрытия и стены от воздействия перепада давления
и температуры воздуха внутри и снаружи резервуара..
73
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
8.4 Газгольдеры
74
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.1 Закрома
75
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.1.1.3 Размеры ячеек закромов в плане следует принимать, как правило, 66, 69 и
99 м. Допускается принимать большие размеры, кратные 3 м, если это
обусловливается технологическими требованиями.
9.1.1.4 Высоту стен закромов следует принимать равной 3,6; 4,8 или 6 м.
Минимальное заглубление стен закромов от уровня пола или планировочной отметки
земли следует принимать равным 0,6 м, а пола - 0,3 м, минимальное превышение
верха стен закромов над уровнем пола или планировочной отметки земли - равным 1,2
м.
9.1.1.5 Коэффициент надежности по нагрузке для определения расчетноговеса
материалов заполнения закромов следует принимать с = 1,2. Расчетный угол
внутреннего трения определяется делением значения нормативного угла внутреннего
трения на коэффициент надежности по нагрузке f = 1,1.
9.2 Бункера
76
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.3.1.2 Форма воронки силоса, углы ее наклона, а также размеры выпускного отверстия
должны определяться с учетом условий надежного истечения сыпучего материала.
77
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.3.1.11 При расчете на сжатие нижней зоны силосов (колонн подсилосного этажа и
фундаментов) расчетная нагрузка отвеса сыпучих материалов умножается на
коэффициент 0,9.
78
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.3.2.3 Во всех силосных корпусах должен быть предусмотрен лифт для подъема
людей на надсилосную галерею.
79
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
9.3.2.6 При проектировании силосов для сыпучих материалов, пыль которых способна
образовать при загрузке или разгрузке силосов взрывоопасные концентрации, должны
предусматриваться мероприятия, исключающие возможность взрывов, а также
предупреждающие появление электростатических разрядов.
Примечание. Для стальных колонн и перекрытий надстроек, кроме двух верхних этажей, а
также для несущих конструкций подсилосных этажей (колонн и балок под стены силосов)
должна предусматриваться огнезащита, обеспечивающая предел огнестойкости этих
конструкций не менее 0,75 ч.
9.3.3.2 При проектировании силосов для сыпучих материалов, пыль которых способна
образовать при загрузке или разгрузке силосов взрывоопасные концентрации, должны
предусматриваться мероприятия, исключающие возможность взрывов, а также
предупреждающие появление электростатических разрядов.
80
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.1.1.3 Этажерки должны, как правило, проектироваться с сетками колонн 66, 96,
126 м (шаг колонн 6 м). Высота ярусов этажерок выбирается исходя из
технологических требований.
Отметки площадок должны быть кратными 0,6 м.
81
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.1.2.7 Площадь одного яруса отдельно стоящей наружной этажерки или площадки с
оборудованием производств, размещаемых в помещениях категории А, Б и В, не
должна превышать:
- при высоте этажерки или площадки до 30 м — 5200 м2;
- при высоте 30 м и более 3000 м2.
- при большей площади этажерки или площадки следует разделять на секции с
разрывами между ними не менее 15 м.
Площадь этажерок и площадок с оборудованием производств, размещаемых в
помещениях категорий Г и Д, не ограничивается.
Примечания:
1. Высотой этажерки или площадки с оборудованием следует считать максимальную высоту
оборудования или непосредственно этажерки, занимающие не менее 30 % общей площади
этажерки или площадки.
2. Предельные площади этажерок или площадок относятся к этажеркам или площадкам с
аппаратами и емкостями, содержащими легковоспламеняющиеся и горючие жидкости и
сжиженные газы. Для этажерок и площадок с оборудованием, содержащим горючие газы в
несжиженном состоянии, предельная площадь увеличивается в 1,5 раза.
3. Ширина отдельно стоящей этажерки или площадки должна быть при высоте этажерки или
площадки вместе с оборудованием на ней 18 м и менее — не более 48 м, более 18 м — не
более 36 м.
82
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.1.2.9 Внутренние этажерки и площадки должны иметь, как правило, не менее двух
открытых стальных лестниц. Допускается проектировать одну лестницу при площади
пола каждого яруса этажерки или площадки, не превышающей 108 м для помещений
категорий А и Б, 400 м2 для помещений категорий В, Г и Д.
Расстояние от наиболее удаленного рабочего места до ближайшего эвакуационного
выхода, а также требования к лестницам должны приниматься в соответствии с
разделом 5.
Примечани:. Этажерки и площадки допускается проектировать со вторым эвакуационным
выходом на наружные лестницы зданий.
Примечания:
1. Для аппаратов колонного типа, не требующих повседневного обслуживания, при длине
площадок до 24 м, объединяющих аппараты, допускается устройство одной маршевой и одной
вертикальной лестниц. Уклон маршевых лестниц в этом случае следует принимать не более
2:1.
2. В случаях, когда в группе аппаратов колонного типа имеются отдельные аппараты выше
остальных, а также для отдельно стоящих аппаратов колонного типа допускается на площадки
этих аппаратов устраивать вертикальные лестницы, которые должны иметь ограждение с
сеткой и площадки через каждые 6 м по высоте.
3. Для лестниц с площадок аппаратов колонного типа огнезащитный экран следует
предусматривать в тех случаях, если лестница является эвакуационной (если по ней ходит
персонал не реже одного разав смену), и только на высоту обслуживания.
4. Выход с лестницы на землю и огнезащитный экран должны быть за пределами поддона.
5. Для единичного оборудования с наличием взрывопожароопасных и пожароопасных
продуктов и высотой площадки обслуживания не более 2 м лестницы для спуска с площадки
допускается выполнять вертикальными без устройства огнезащитных экранов.
83
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
84
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
85
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
86
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
10.4.1.2 Расстояния между осями опор галерей и эстакад следует принимать равными
12, 18, 24 и 30 м. Допускается при обосновании принимать эти расстояния равными 6 и
9 м, а также 36 м и более, кратными 3 м.
Указанные расстояния для наклонных участков надлежит принимать по наклону.
87
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
88
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
89
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
11 Высотные сооружения
90
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
11.2 Градирни
91
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
92
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
93
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
94
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
95
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
11.6.1.9 Расчет башен следует выполнять для двух случаев: с заполненным или
незаполненным баком.
Крен башни должен быть 0,004.
96
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
1 Область применения 45
2 Нормативные ссылки 45
3 Понятия и определения 46
4 Общие положения 48
5 Производственные и складские здания и помещения 50
6 Сооружения 65
7 Подземные сооружения 65
7.1 Тоннели и каналы 65
7.2 Опускные колодцы 70
8 Емкостные сооружения для жидкостей и газов 70
8.1 резервуары для нефти и нефтепродуктов 70
8.2 Стальные резервуары 72
8.3 Железобетонные резервуары 74
8.4 Газгольдеры 74
9 Емкостные сооружения для сыпучих материалов 75
9.1 Закрома 75
9.2 Бункера 76
9.3 Силосы и силосные корпуса для хранения сыпучих 77
10 Надземные сооружениия 80
10.1 Этажерки и площадки 80
10.2 Открытые крановые эстакады 84
10.3 Отдельно стоящие опоры и эстакады под технологические
трубопроводы 86
10.4 Галереи и эстакады 86
10.5 Контейнерные пешеходные галереи и эстакады 87
10.6 Кабельные и комбинированные галереи и эстакады 88
10.7 Разгрузочные железнодорожные эстакады 90
11 Высотные сооружения 90
11.1 Требования безопасности и доступности при пользовании 90
11.2 Градирни 91
11.3 Башенные копры предприятий по добыче полезных ископаемых 92
11.4 Дымовые трубы 93
11.5 Вытяжные башни 94
11.6 Водонапорные башни 95
97
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Preşedinte:
Povar Iurie Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări
„URBANPROIECT”
Secretar:
Eremeev Piotr Direcţia reglamentări tehnico+economece MDRC al RM
Membrii:
Ing.Barbineagră Mihail Şef secţie Expertiza construcţiilor. „Serviciul de Stat pentru
Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor ”
MDRC al RM
Arh.Homa Stepan Director SRL ICŞ „Dolmen”
98
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt
publicate în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în
construcţii, în publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice
în domeniul construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii"
(www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
99
NCM C.02.00:2015 (МСН 31-04-2014)
Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM С.02.00:2015”Construcţii industriale. Clădiri de producţie.”
Responsabil de ediţie ing.
Tiraj ex. Comanda nr.
100