1.

Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis,

formează colonii caracteristice:
*A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui E. Surii, mari, lucioase
2. Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
*C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
3.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
A. Capsula
B. Endotoxina
*C. Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
4. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
*C. Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
5. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
* A. Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
6. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
* B. ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
 7. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
* C. Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
8. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
* A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
9. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
*C. Eleck
D. Neisser
E. Schick
10. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
* D. Loeffler
E. Giemsa
11. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură
nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
* D. 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
12. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
*C. Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
13. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
* D. Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
14. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
* D. Bordet-Jengou
E. Loeffler
15. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
* B. Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
16. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
* A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
17. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
* A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Ser
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
18. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
*C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
19. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Lavaj bronşic
B. Sânge din vena cubitală
C. Ser
D. Materii fecale
*E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
20.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
*?B. Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
21. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz – Charlton
C. Schick
D. Burnet
*E. Mantoux
22. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de
tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
*D. Tuberculoză
E. Difterie
23. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
*B. Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
24. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:
A. Neisser
B. Burri-Gins
*C. Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse
CM 1.
Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
* A. Miocard
B. Pericard
* C. Glandele suprarenale
*D. Rinichi
E. Ficat
1. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:
*A. Bacterii grampozitive
*B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
*D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
2. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:
* A. Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
* C. Anatoxinele difterică + tetanică
* D. Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
3. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
* A. Imunoglobuline omoloage
*B. Ser antitoxic heterolog
*C. Toxină difterică purificată
*D. Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
4. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:
A. Parvus
* B. Gravis
C. Agalactiae
* D. Mitis
* E. Intermedius
5. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
*A. Bucin
B. Burri
* C. Tinsdale
*D. Klauberg
E. Bordet-Jengou
6. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
* A. Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
*C. Conţine bacterii vii atenuate
D. Conţine bacterii inactivate
*E. Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
7.Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
*A. M. avium
B. M. bovis
*C. M. ulcerans
*D. M. marinum
*E . M. fortuitum
8. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor
patogene pe medii de cultură se utilizează:
A. Cisteina
*B. Asparagina
*C. Glutaminatul de sodiu
*D. Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
9. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural –
biochimice:
* A. Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
*C. Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
*E. Nu fermentează glucidele
10. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:
* A. Hemaglutinina filamentoasă
B. Flagelii
* C. Adenilat-ciclaza
*D. Capsula
E. Exotoxina

Strepto-stafilococi
CS
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
 A. Cistită la femei de vărstă înaintată
* B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloză hepatică
* B. Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
*A. Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
*A. S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E S. special7a
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii
special:
* A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
* B. S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumonia
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
secreţii rinofaringiene:
* A. S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează
următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
*D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează
următoarea acţiune
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
*C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează
următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
*E. Posedă acţiune fibrinolitică
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează
următoarea acţiune:
*A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus B.
B. anthracis
C. Y. pestis
*D. S. pyogenes
E N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-
hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
*C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -
hemolitici:
* A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de
toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
*D. Eritrotoxină
E. Streptolizină
Complement multiplu
1. Către stafilococii coagulazo negativi se referă următoarele specii:
A. S. aureus
*B. S. saprophyticus
*C. S. epidermidis
*D. S. haemolyticus
*E . S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
* A. Împiedică opsonizarea și fagocitoza
*B. Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
* A. Bacteriemii de cateter
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
*E. Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
A. Sunt diplococi gramnegativi
*B. Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
*C. Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
*E Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt
implicate speciile:
A. S. intermedius
*B. S. aureus
C. S. gallinarum
*D. S. epidermidis
*E. S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează
prelevatele:
* A. Puroi
B. Mase vomitive
*C. Urina
*D. Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
* B. Plasmocoagulaza
* C. Hialuronidaza
*D. Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
* A. Lecitinaza
*B. ADN-aza
* C. Lipaza
D. Factor edematogen
* E. Fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
* A. Leucocidina
*B. Hemolizinele
*C. Exfoliatina
* D. Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
*C. Toxina sindromului şocului toxic
* D. Enterotoxinele
*E. Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
*A. Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate,
lucioase, cu halou opac
*B. Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
* C. În bulion peptonat cauzează turbiditate
*D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment
granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă
de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
*A. Determinarea coagulazei libere
*B. Determinarea coagulazei legate
C. Determinarea lecitinazei
*D. Determinarea hemolizinei
E. Proba biologic
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
* A. Capsula
*B. Proteina M
C. Streptolipidele
* D. Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin
serogrupelor:
A. K
B. T
*C. A
*D. B
* E. C
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
* A. Streptococi piogeni
*B. Streptococi orali
C. Streptococi dermali
*D. Streptococi fecali
*E. Streptococi lactic
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
*B. De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
*D. De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
* A. Polizaharidice cu specificitate de grup
* B. Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii
imunologice:
A. Reacţia Mantoux
*B. Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
* D. Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în
următoarele grupe:
*A. α – hemolitici
*B. β – hemolitici
*C. γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
E. δ – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
*C. Determinarea antihialuronidazei
*D. Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
* B. Pneumonii lobare acute
*C. Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
* A. Sunt coci sferici
*B. Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
*D. În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
* D. Reumatismul cardioarticular
*E. Glomerulonefrita acută
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
*A. Faringite
* B. Angine
*C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
*A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
* D. Erizipelul
* E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
* C. Hialuronidaza
*D. Streptokinaza
*E. Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
* A. Streptolizina S
*B. Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
* E. Eritrotoxina
NEISERII
CS
1. Meningococii se transmit prin:
*A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
2.. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
* E . Geloză ser la 370C
3.. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
*B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
4.. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
*C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
5.. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
*C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
6.. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
*D Nazo-faringian
E Conjunctival
7.. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
*C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
8. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
*A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
9.. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
*E. N. gonorrhoeae
10. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
*D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
CM
11. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de
cultură:
*A. Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
*C. Cresc pe geloză ser la 370C
D. Cresc pe geloză ser la 220C
E. Cresc pe geloză la 370C
12. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se
prelevă:
A. Spălături gastrice
*B. Exsudat endocervical
* C. Exsudat conjunctival
*D. Raclat din erupţiile cutanate
*E. Puroi uretral
13. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
*B. Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
*D. Are tropism accentuat pentru nazofaringe
*E. Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
14. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
*B. Fermentează maltoza
*C. Fermentează glucoza
*D. Produc oxidază
*E. Posedă catalază
15. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma
clinică a infecţiei se prelevă:
*A. Raclat din erupţii cutanate
*B. Secreții vaginale
C. Ser sangvin
* D. Exsudat nazofaringian
* E. Lichid cefalorahidian
16. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
*A. Fimbriile
*B. Capsula
C. Hemolizinele
*D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
 17. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin
metodele:
*A. Masajul prostate
* B. Administrare de vaccin gonococic omorât
*C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
18. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme
clinice:
*A. Nazofaringita
B. Angina
*C. Meningococcemia
*D. Meningita
E Encefalite
19. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
*A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
*D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
20. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
*A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
*C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
21. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
*A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
*C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
*E. Umiditate crescută
22. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
*A. Mici, transparente
*B. De tipul S
C. De tipul R
* D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
23. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
* B. Este fragil în mediul ambiant
*C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambient
24. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
caractere:
*A. Diplococi gram negative
* B. Oxidazopozitivi
*C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
*D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser
E Formează colonii lactozonegative
25. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
*A. Puroiul din plagă
* B. Exsudatul nazofaringian
* C. Lichidul cefalorahidian
* D. Sânge
E. Urina
26. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de
patogenitate:
*A. Fimbrii de ataşare la epiteliu
*B. sIgA-proteaza
* C. Endotoxina
D. Capsula polizaharidică
E. Exotoxina
27. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
* A. Uretrite acute
* B. Prostatită
*C. Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
28. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție
meningococică se realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
*C. La temperatura 370C
*D. Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
29. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
* B. Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
* E. Endocervicită
30. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
* C. Opalescent
*D. Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
31. Genul Neisseria reuneşte:
*A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
*B. Coci gramnegativi
* C. Catalazopozitivi *
*D. Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
32. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
*A. Articulare
B. Oculare
*C. Meningiene
* D. Endocardice
E. Peritoneale
33. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
*B. N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
* E. N. meningitides
34. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
* A. Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
*D. Sunt carboxifile
*E. Se cultivă numai la 370C
35. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează
pe mediile:
A. Endo
*B. Geloză-sânge
C. Geloză alcalină
* D. Geloză ser
E. Geloză semilichidă
Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
*D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică

Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:

*A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. pertussis
E. S. pneumoniae