Angina pectorala

Definitie → Angina pectorala de efort este o forma clinica a cardiopatiei ischemice caracterizata prin
crize dureroase, paroxistice cu sediul retrosternal care apar la efort sau emotii, dureaza cateva mnute si
dispar la incetarea cauzelor sau admnistrarea unor compusi nitrici

Etiologie → principala cauza -90-95% este ateroscleroza coroanriana (valvulopatii aortice, anemie,
tahicardie paroxistica, hipertiroidism)

Simptomatologie:

1. Simptomul principal este DUREREA

1. care are caracter constrictiv ca o gheara, arsura sau sufocare si este insotita uneori de anxietate
2. intensitatea durerii este variabila - de la jena la disconfort, pana la durere atroce
3. sediul durerii este reprezentat este regiunea retrosternala mijlocie si inferioara si precordiala,
iradiaza in umarul si membrul toracic stang de-a lungul marginii interne pana la ultimele doua
degete, uneori variaza in epigastru sau in alte regiuni (spre mana dreapta, mandibula, omoplat)
4. durerea este de 1-3 minute, mai rar 10-15 minute, frecventa crizelor este variabila
2. durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun, eefort fizic la mers, crize tahicardice, mese
copioase, frig, cedeaza prompt la repaus sau nitroglicerina
2. Criza este insotita de palpitatii, transpiratii, paloare, lipsa de aer, lipotimie

Forme clinice:
 Angor spontan – adeseori de repaus sau nocturn cu crize tipice fara un factor declansator
 Angor de decubit – insotesc fenomenele insuficientei acute a ventriculului stang, apare dupa
tahicardii, contact cu asternut rece
 Angor intricat
 Angor cu dureri atipice sau stare de rau, angoasa

Evolutie
Este obisnuit progresiva
Durata medie a supravietuirii este de 4-5 ani
Decesul apare prin moarte subita, infarct, tulburari de ritm si conducere sau insuficienta cardiaca

Tratament
Regim igienico-dietetic
Combatere fumat, obezitate, hipercolesteromie, diabet zaharat, hipertiroidism, sters
Se trateaza anemia, hipoxemia, insuficienta cardiaca, HTA, aritmii, efortul trebuie dozat in primul rand
mersul, somn obligatoriu 8 ore noaptea 1 ora dupa-amiaza, evitate mesele copioase; dupa-masa
bolnavul sta in pat in repaus 60-90 minute, se dau uneori sedative, tranchilizante

In criza se intrerupe efortul, se administreaza nitroglicerina. Exista derivati nitrici cu eliberare

prelungita (retard)
Medicamente coronodilatatoare: miofilin, Amiodarona, Cordarone, blocanti beta-adrenergici
Antagonitii calciului (Nifedipin)
 Astmul bronsic

Definitie → este o boala caracterizata prin reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului
bronhiilor cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante.

Etiopatogenie
5. Substrat alergic – factor general (terenul atopic)
– factor local (hipersensibilitate bronsica)
Cele mai importante alergene: polen, praful de camera, parul si scuamele de animale, fungii
atmosferici, unele alergene alimentare, medicamente (aspirina, penicilina).
3. Hipersensibilitate bronsica (boala cu betareceptori adrenergici incapabili sa raspunda cu
bronhodilatatoare pentru a corecta bronhospasmul produs de mediatorii chimici)

Alergenele la indivizii predispusi induc formarea de anticorpi adica imunoglobuline E reagine. IGE
adera selectiv de bazofilele din sange si tesuturi in special la nivelul mucoaselor bronhiilor. La
recontactul cu alergenul, cuplul IGE celula bazofila bronsica declanseaza reactia alergenica cu eliberare
de mediatori chimici bronhoconstrictori (histamina, bradikinina) si aparitia crizei de astm.

Terenul atopic corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. La inceput criza este declansata
numai de alergene, cu timpul pot interveni si stimuli emotionali, climaterici. Criza apare mai ales
noaptea.

Simptomatologie:
 crize cu inceput si sfarsit brusc – dureaza cateva minute sau ore
 dispnee, neliniste, prurit si hipersecretie
 dispneea este paroxiastica bradipneica, expiratie suieratoare
 torace imobil, inspiratie fortata
 tuse uscata suieratoare cu sputa perlata cu spirale Curschmann (formatiuni de aspect spiralat
determinate de precipitarea mucinei, obseervate la examenul microscopic al sputei bolnavilor
de astm bronsic)

Forme clinice:
 Astmul bronsic pur – apare la tineri
 Astmul bronsic complicat (impur)
 Astmul bronsic extrinsec (alergic pur) – apare la tineri
 Astmul bronsicintrinsec , care apare dupa 40 ani
 Astmul bronsic cu crize rare de intensitate redusa
 Astmul bronsic cu dispnee paroxistica
 Astmul bronsiccu dispnee continua
 stare de rau astmatic (dureaza 1-2 zile) crize violente fara tuse si expectoratie

Tratament:
 combaterea fumatului
 Evitarea atmosferei poluate
 evitarea virozelor, aglomeratiilor
 medicamentos:
- betaadrenergice (isoprenalina)
 anticolinergice (atropina, atrovent)
 xantine (teofilina) si derivatii sai miofilina
  prostaglandinele
 corticoterapia (Prednison)
 antibiotice – nu se da penicilina, este alergizanta
 expectorante si mucolitice
 sedative slabe
 oxigenoterapie

BPOC

Pentru diagnostic de BPOC

Simptomul central este dispneea descrisa de pacient ca dificultte in respiratie, sete de aer, sufocare,
gafaiala

Dispneea este persistenta si progresiva. Este o cauza majora de invaliditate si anxietate si nu este
proportionala cu gradul afectarii functiei ventilatorii

Tuse si expectoratie cronica mai mult de 3 luni pe an si ami lut de 2ani consecutiv. Este prezenta la o
parte semnificativa din pacienti. Tusea poate fi intermitenta , iar mai tarziu prezenta in fiecare zi. Tusea
poate fi si neproductiva. Deseori este matinala (toaleta bronsica). Tusea este neglijata de pacient, este
pusa pe seama fumatului si expunerii la factorii de mediu. Poate sa apara si ala pacientii fumatori fara
BPOC. In unele cazuri poate sa lipseasca tusea.

Wheezing, constrctie toracica, pierdere in grutate, sincopa datorata tusei, cianoza centrala, modificari
ale cutiei toracice (torace in butoi), diminuarea murmurului vezicular, expir prelungit, raluri sibilante si
ronflante

BPOC apare la pacientii peste 40 ani, expunere la factori de risc, pulberi, gaze, fum de tgare.
Pentru diagnostic este foarte importanta spirometria.
Dupa spirometrie se poate evalua severitatea BPOC.
Poate fi clasificat in usor, moderat, sever si foarte sever.

Bronhopneumonia acuta

Definitie
Este o afectiune pulmonara acuta frecventa la batrani, indivizi tarati si copii si cu mai multe focare
diseminate in ambii plamani

Etiopatogenie
-agentul patogen este reprezentat de germenii saprofiti ai cailor respiratorii (pneumococ, stfilococ,
hemofil care actioneaza separati au asociati)
-apare la copii, batrani, la bolnavi cu alte boli cronice (neoplazii diabet)
-frecvent un germen cel mai adesea un virus declanseaza boala pe care apar suprainfectii bacteriene
-boala este favorizata d =e frig, umiditate, alcoolism, nutritie, boli cronice

Simptomatologie
-debut insidios , uneori brutal caracterizat prin febra si frisoane repetate
-dispnee cu polipnee
-tuse uscata chinuitoare, astenie, adinamie pronuntata
-in perioada de stare, starea generala se altereaza, apare agitatie, delir, febra ridicata si neregulata
-dispneea duce uneori la asfixie si este fenomenul delirant
-tusea expectoranta muco-purlenta uneori cu striuri de sange
-ciaoza , puls mic si tahicardie

Evolutie
Evolutia este variabila, dar mai indelungata, poate dura mai multe saptamani, febra scade progresiv
datorita tratamentului

Tratament
-igienico-dietetic: hidratare corespunzatoare, igiena bucala si a tegumentelor, repaus la pat, regim
hidro-zaharat bogat in vitamine, siropuri, ceai, lapte, apoi regim lacto-fainos-zaharat
-simptomatic: de obicei febra cedeaza usor la tratament etiologic. In caz de hiperemie se combate cu
comprese alcoolizate, junghiul cu antinevralgice, analgezice. Agitatia , delirul, insomnia cu barbiturice.
-etiologic: infectii cu pneumococ, strptococ beta-hemolitic cu eritromicina, penicilina, ampicilina,
cefalosporine (zinat)
-in infectiile cu stafilococ se incepe cu penicilina se continua cu antibiograma (exacilina, kanamicina)
-in cazuri grave penicilina V in asociatie cu alte antibiotice
-in infectii cu Haemophilus – tetraciclina, cloramfenicol
in infectii cu bacil Friedlander antibiograma obligatorie – gentamicina, biseptol
in infectii cu piocianic – carbenicilina, gentamicina

Colecistite acute

Definite
Sunt inflamatii cu caracter acut al peretelui colecistic de diferite grade (congestie, supuratie, gangrena)

Etiologie
Agentii etiologici sunt de cele mai multe ori germeni din caile biliare: colibacilul, enterococul,
stafilococul, streptococul, salmonela, mai rar germeni anaerobi
Colecistita acuta este intalnita in cursul infectiilor puerperale, stari septicemice, febra tifoida.

Simptomatologie
-Febra, alterarea starii generale, dureri, frisoane, febra remitenta sau in platou, bolnav palid adinamic,
tras la fata, transpiratii, stare subicterica sau icter
-Durere intensa sau colicativa, sediu in hipocondrul drept sau epigastru cu iradiere in umarul drept sai
la baza hemitoracelui drept
-Anorexie, greturi, varsaturi, constipatie

Complicatii: locale sau la distanta

Locale: perforatia colecistului, peritonita generalizata sau inchistata, hidrops vezicular, angiocolita
acuta, abcese hepatice, pancreatita acut hemoragica

Tratament:
Chirurgical in toate cazurile care apar pe fondul unei litiaze biliare si care nu cedeaza in 24 ore de
tratament medical
Obligatoriu repaus la pat cu punga de gheata, regim alimentar strict hidric apa si ceai. Dupa 3-4 zile se
poate trece la regim hidrozaharat
Antibiotice in doze mari
Pentru durere papaverina, nu opiacee
Aspiratie gastrica la nevoie
Colecistectomie cu drenaj

Colecistite cronice

Definitie
Sunt afectiuni inflamatorii cronice ale vezicii biliare, de obicei secundare unor focare cronice aflate la
distanta

Etiologie
Cauze infectioase
chimice
alergice
neurohormonale
distrofice
litiaza biliara
afectiuni digestive (colita, boala ulceroasa)
factori chimic: refulari de suc pancreatic in colecist, saruri de aur, dozele mari si repetate de barbiturice

Simptomatologie
Digestie greoaie, gust rau in gura, balonari abdominale, arsuri epigastrice, oboseala, capacitate de
munca scazuta, cefalee, migrena, greturi, varsaturi, uneori diaree postprandiala, crampe abdominale,
nevroza astenica (astenie fizica, psihica, insomnie, cefalee rebela, dismenoree, durere veziculara
moderata)

Complicatii:
Colecistita acuta, angiocolita acuta sau cronica, litiaza coledociana, oddita sau vezcula poate sa se
cancerizeze, supuratii hepatice, ciroze, hepatite cronice, pancreatite, tromboza venei porte.

Tratament:
In colecistita cronica nelitiazica: tratament medical, repaus relativ, exercitii fizice usoare, regim
individualizat.
De evitat: sosuri, maioneze, mezeluri, afumaturi, branzeturi grase, oua.
Este util drenajul biliar moderat de lunga durata.
Administrare ulei de porumb dimineata pe nemancate, sulfat de magneziu, colebil, anghirol.
Pentru combatere durerilor antispastice (scobutil) metroclopramid, antibiotice in infectii Rowachol,
cura de apa minerala in statiuni

Diabetul zaharat

Definitie
Este o boala de metabolism cu evolutie cronica, determinata genetic ssau castigata, carcterizata prin
perturbarea metabolismului glucidic, insotita sau urmata de perturbarea metabolismului lipid, protidic
si mineral si care se datoreaza insuficientei absolute sau relative de insulina in organism.
Etiologie
Ereditate
Alimentatie
Profesiunea si mediul
Varsta
Inflamatiile pancreasului
Infectiile

Fiziopatologie
Diabetul este datorat fie unui subconsul tisular de glucoza, fie unei supraproductii hepatice de glucoza.
Fenomenul determinant este insuficienta secretiei insulinice sau absenta secretiei beta pancreatice.

Simptomatologie:
Poliurie, Polidipsie, Polifagie

Complicatii:
Complicatii acute: coma hipoglicemica / hiperglicemica
Complicatii cronice: oculare, renale, vasculare, hepatice, nervoase, infectioase

Tratament:
Regim alimentar hipoglucidic
Medicamentos: antidiabetice orale sau insulinoterapie
Transplant de pancreas sau celule betapancreatice

Glomerulornefrita acuta difuza

– asta am facut cu dna Rosian

Definitie
Este o fectiune renala de natura infecto-alergenica caracterizata prin edeme, hematurie, proteinurie,
HTA

Etiologie
Infectia streptococica (streptococul hemolitic de tip A) , angine, amigdalite, sinuzite, otite, infectii
dentare, scarlatina, eripizel
Infectia pneumococica sau stafilococica precedand cu 2-3 saptamani debutul clinic al bolii

Simptome:
Debut brutal cu dureri lombare, cefalee, greturi, febra, frisoane.
Debut insinuos (lent) cu astenie, inapetenta, paloare, subfebrilitate, aparand dupa 10-12 zile de la
infectia streptococica neglijata sau insuficient tratata cu penicilina.
In perioada de stare apar 4 sindroame:
1.Sindromul urinar – se caracterizeaza prin oligurie 200-500 ml / 24 h, proteinurie moderata 2-5 gr/
mie, hematurie microscopica, densitate urinara.
2.Sindromul edematos – edemul este moale, palid, apare dimineata la pleoape.
3.Sindromul cardio-vascular – creste TA, ajunge la 180-200 mmHg sistolica si 120-125 mmHg
diastolica, se ajunge la insuficienta cardio-vasculara acuta
4.Sindromul azotemic – mai rar, se evidentiaza prin examenul dundului de ochi, aparand spasme
arteriale si retinopatie albuminica.

Tratament
Tratamentul profilactic: tratarea corecta a streptococului (cu schema de protocol cu Penicilina si
Moldamin 14 zile). Trebuie evitate frigul, umezeala, regimul hipoproteic, surmenaj fizic si psihic.
Tratamentul curativ: regim igienico-dietetic pana la disparitia edemelor pacientul primeste lichidue
egal cu ce elimina.
Regimul normo-caloric 1500-2000 cal/zi, regim hiperglucidic, hiposodat, sunt permise fructele,
legumele, zaharul, orezul, ulei, unt.
Tratamentul medicamentos: administrare de penicilina la 6h, 10-14 zile pentru tensiune Furosemid.

Hepatita cronica
Definitie
Prin hepatita cronica se intelege o leziune sistematizata a ficatului, caracterizata printr-o infiltrare
predominant portala cu celule mononucleare, limfocite si plasmocite si prin dezvoltare anormala a
tesutului conjunctiv.

Etiologie
Etiologia virala este sigura la 75% din cazuri, iar restul de 25% etiologie toxica, dizmetabolica,
toxiinfectie alimentara, cauze nutritionale, microbiene, medicamentoase, alte infectii virale, consum
exagerat de alcool. Principalii fctori de croniciare sunt agresiunea virala, persistenta virusului si
mecanismul autoimun.

Simptomatologie

In 75% din cazuri hepatit cronica urmeaza unei hepatite virale clinic evidenta.
In 25% din cazuri nu exista un episod inaugural icteric sau anicteric.
Evolutie insidioasa, tulburari digestive. In cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice.

Alte forme de debut: icter recidivant, semne de ciroza reconstituita, in peerioada de stare sunt prezente
in diferite grade, dar neobligatoriu toate snindroamele excretobiliar de hepatocitoliza, hepatopriv,
uneori chiar hipertensiune portala.

Cele mai importante simptome sunt: icterul, hepatomegalia dureroasa la efort, splenomegalia este mai
putin frecventa, angioamele stelare, febra moderata inconstanta, astenie, anorexie, pierderea in greutate,
tulburari dispeptice biliare, pancreatice, amenoree la femeia tanara, semne de ciroza constituita, HDS,
altralgii cu aspect de poliartrita reumatoida.

Hepatita cronica persistenta – este o afectiune benigna, in cele mai multe cazuri urmare a unei
hepatite virale acute A/ B/ C/ D/ E - la drogati, alcoolici.
Hepatita cronica agresiva – urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute, dar terenul joaca un rol forte
important.
 hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ – apare in general la femei tinere. Tabloul
clinic foarte bogat si cel biologic foarte alterat. Evolutia este spontana catre deces prin
insuficienta hepatica si mai rar cand ciroza s-a constituit pri HDS
 hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv – mai frecventa la barbati cu semne
clinice discrete. Hepatita cronica cirogena merge spre ciroza.

Evolutie
Hepatita cronica persistenta este o boala benigna care se vindeca fara sechele in absenta
tratamentului.
Hepatita cronica agresiva fara tratament duce la deces in 90% din cazuri prin evolutie spre ciroza
severa, hemoragii. Moartea apare in primii ani , chiar in absenta cirozei prin insuficienta hepatica.
Alteori evolutia este continua catre ciroza.

Evolutia cirogena s-a constatat la 1/3 din hepatitele cronice, alteori evolutia este mai sever ducand in 3-
4 luni la atrofiere hepatica butala.
Tratament
La hepatita cronica agresiva - masuri igienico-dietetice, masuri terapeutice clasice si active.
Masuri igienico-dietetice: se interzice efort fizic important, se interzice alcoolul, dieta hipercalorica
moderata
Comprese umede si calde pe regiunea hepatica
Vitamine grupa B
Complex vitamine si aminoacizi
Fosfolipide esentiale
Aspartati
Pentru combaterea retentiei hidrosaline : Furosemid, dieta hiposodata, corticoterapie,
imunosupresoare, interferon.

Hepatita virala acuta

Definitie
Este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau chiar pandemii

Etiologie
Virus filtrabil specific care introdus in organism pe cale digestiva sau accidental pe cale perenterala
provoaca o imbolnavire a intregului organism. Se cunosc 5 virusuri hepatice A, B,C,D,E.

Simptomatologie
Debutul este variabil. De cele mai multe ori boala incepe cu tulburari dispeptice, inapetenta, greturi,
varsaturi, balonari postprandiale, constipatie sau diaree, dureri epigastrice cu aspect de colica biliara.
Alteori boala are debut cu aspect gripal: cefalee, fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare. In
alte cazuri mialgii, tumefieri articulare, febra, aspect reumatismal, alteori poate sa fie numai icterul.

Boala evolueaza in 3 faze: preicterica, icterica, de rezolutie

Faza preicterica: are o durata de 3-4 zile pana la 2 saptamani, rareori pana la 4 saptamani. Starea
generala este alterata, astenie, insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare subfebrila, dureri in
hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. Boala se poate opri la aceasta faza fara sa mai apara icterul.

Faza icterica: dureaza 2-3 saptamani sau mai putin, uneori pana al 6-8 saptamani. Icterul ajunge la
maximul de intensitate in 3-4 zile. Dispare starea subfebrila, revine apetitul, urina hipercroma, scaune
usor decolorate, transaminazele cresscute

Faza de rezolutie: dispare icterul, astenia, se imbunatateste starea generala. Tulburarile dispeptice sunt
atenuate. Hepatita virala acuta evolueaza spre vindecare completa in 3-4 saptamani in 4 din 5 cazuri.
Aproximativ 10% din bolnavi fac o hepatita anicterica. Cand faza icterica se prelungeste la 6 saptamani
sau mai mult, vorbim de firme prelungite, 10% din bolnavi nu se vindeca, trec spre hepatita cronica.

Complicatii
Distrofia hepatica acuta si subacuta
Cronicizare
Ciroza hepatica
Carcinom hepatic
Tratament

Profilactic: masuri igieno-sanitare apa clorinata. Un rol important il au si insectele. Alimentele spalate
si acoperite, sterilizarea aparaturii medicale, atentie la selectionarea donatorilor, igiena sexuala.
Tratament igieno-dietetic: repaus fizic si obligatoriu, repaus relativ in convalescenta 2-3 luni , apoi
program de munca redus. Dieta: alimentatie suficienta caloric, baza constituita din glucide (compot,
supe, lichide, biscuiti in prima saptamana, in a doua saptamana oua moi, unt proaspat, carne sau peste
slab, in saptamana a treia regim complet exclus rantas, conserve, condimente, alcool)
Tratament medicamentos: Metoclopramid, pentru greturi, varsaturi Emetiral, corticoterapie in forme
severe prelungite, pentru varsaturi perfuzii, vitamina C, complex de vitamine B, LIV