Fișă de lucru

1. Cuvinte care fac parte din câmpul semantic al călătoriei:

străbate, am rătăcit, țintă, am umblat, calea

2. pustiu ≠ aglomerat
teamă ≠ curaj
teafăr ≠ rănit

3. a se duce pe apa sâmbetei

a-și duce zilele
a se duce pe pustii

4. Repere spațiale: „prin pustiu”, „calea muntelui”, „muntele Mașu”, „șirurile de

munți”, „poarta muntelui”
Repere temporale: „în timpul nopții”

5. Drumețul Ghilgameș a călătorit înspăimântat prin pustiu, fiindu-i foarte greu. El are
fața arsă de ploi și de vânt. Omul-Scorpie îl încurajează să nu-i mai fie teamă și îl
îndrumă cum să treacă muntele Mașu.

6. „Poarta muntelui deschisă e înaintea ta” – metaforă, sugerează drumul de acces în

munți

„Fața (...) arsă” – epitet simplu, sugerează chinul lui Ghilgameș din timpul călătoriei

7. O trăsătură de caracter a personajului Ghilgameș este perseverența.

8. Versul „Poarta muntelui deschisă e înaintea ta” reprezintă vorbele încurajatoare ale
Omului-Scorpie, acesta indicându-i lui Ghilgameș drumul de acces înspre munți.

9. După ce prietenul său, Enkidu, moare, Ghilgameș decide să facă o călătorie, cu

scopul de a-l găsi pe Uta-napiștim. Acesta este singurul om căruia zeii i-au dăruit
nemurirea, unicul supraviețuitor al Potopului. După o lungă și chinuitoare călătorie
prin pustiu, Ghilgameș ajunge la muntele Mașu, observând că poarta acestuia era
păzită de Oamenii-Scorpii. Fragmentul dat surprinde discuția dintre Ghilgameș și un
Om-Scorpie, în urma căreia Ghilgameș află calea muntelui. Omul-Scorpie îl
încurajează să își continue călătoria.