Franța napoleoniană

1. Consulatul (1799-1804)
-9 noiembrie 1799 (18 brumar) – lovitura de stat dată de
Napoleon Bonaparte.
-Directoratul – înlocuit de un consulat format din 3 consuli.
-Bonaparte - numit prim consul (puteri nelimitate).
-Consulatul – regim de dictatură militară;
Măsuri luate în politica internă:
 13 decembrie 1799 - se adoptă Constituţia anului VIII,
care menţinea de formă instituţiile democratice.
 Puterea legislativă – era deținută de un for legislativ
format din:Tribunat (dezbătea proiectele de legi),
Consiliu Legislativ (adopta și respingea proiectele de
legi), Senat (urmărea constituționalitatea legilor) și
Consiliu de Stat (elabora proiecte de legi).
 Puterea executivă era deţinută de 3 consuli: Sieyes,
Roger Ducos şi Napoleon, care aveau dreptul de
inițiativă legislativă.
 măsuri pentru eliminarea corupției și a șomajului;
 a fost reintrodusă ordinea în finanțe;
 măsuri pentru încurajarea industriei naționale;
 programe de construcții publice: drumuri, canale,
poduri;
 măsuri pentru dezvoltarea învățământului;
 a împărțit ţara în departamente conduse de prefecţi;
 a reorganizat administraţia;
 a reglementat impozitele funciare;
 a introdus o nouă monedă, francul şi a întemeiat în
1800, Banca Franţei;
 a introdus Codul Civil, Codul Criminal, Codul Penal şi
Comercial;
 emigranţilor regalişti li s-a permis întoarcerea în ţară;
 a introdus cenzura asupra presei şi a sporit atribuţiile
poliţiei.
 1802 - Napoleon organizează un plebiscit în urma
căruia este declarat consul pe viaţă.

Concordatul din 1801

 A fost încheiat cu papa Pius al VII-lea;
 Urmărea aplanarea conflictului cu Biserica catolică, dar și
subordonarea acesteia sieși.
 Catolicismul este recunoscut ca religie de stat.
 Guvernul francez era recunoscut de către Biserică.
 Papa accepta pierderea pământurilor din timpul Revoluției.
 Preoții erau asimilați cu funcționarii de stat și erau plătiți de
către acesta.

Reforma sistemului educațional

• Liceele primeau inițial pe cei mai talentați studenți (ei
trebuiau să plăteasca taxele, reforma nefiind de nici un
ajutor pentru studenții săraci].
• Liceele au pregătit birocrații francezi de mai târziu .

Codul lui Napoleon, 1804

Sunt precizate:

-principiile de libertate și egalitate în fața legii,

protejarea proprietății individuale și laicizarea statului.
Oriunde a fost implementat [în teritoriile cucerite], Codul lui
Napoleon a eliminat relațiile feudale.
 Măsuri în politica externă
 1799 - formarea unei noi coaliții împotriva Franței formată din
Anglia, Rusia, Austria şi Imperiul Otoman.
 14 iunie 1800 – bătălia de la Marengo (N. Italiei) – victoria
armatei franceze;
 1801 - pacea de la Luneville cu Austria;
 1802 – pacea Amiens de la cu Anglia.
 Franţa a obţinut recunoaşterea dominaţiei sale asupra Belgiei şi
Italiei.

2. Primul Imperiu Francez (1804-1815)

 2 dec.1804 – încoronarea lui Napoleon Bonaparte ca împărat
al Franței.
 Introduce:

- controlul polițienesc asupra societății;

- practica trimiterii la închisoare fără judecată sau arestul la

domiciliu;

- serviciul militar obligatoriu / formează Marea Armată

(600.000 de soldați);

- un amplu program de construcţii: cheiuri, poduri, drumuri

peste Alpi, porturi.

Politica externă

Au fost cauzate de:

 tendinţa de expansiune a burgheziei franceze;
 dorinţa de a obţine supremaţia economică şi politică în Europa;
 politica împotriva Franţei dusă de monarhii Europei;
 dorinţa de glorie a împăratului şi a mareşalilor săi.
  Anglia se temea de concurenţa comercială şi colonială a
Franţei, singurul stat care putea pune în discuţie superioritatea
sa economică.
 Anglia, Rusia, Austria și Prusia formează a treia coaliție antifranceză.
 1805 – încercarea eșuată de debarcare a armatei franceze în Anglia;
 21 oct. 1805 - flota franceză este înfrântă de amiralul Nelson, în bătălia de
la Trafalgar; Anglia păstrează o totală supremaţie asupra mărilor până la
sfârşitul războiului.
 2 dec. 1805 – victoria împotriva armatelor austro-ruse la Austerlitz
(„bătălia celor trei împărați”);
 Prin pacea de la Pressburg, Austria era obligată să cedeze Franței
posesiunile de la Marea Adriatică.
 Statele germane aflate sub dominația Franței erau reunite în Confederația
Rinului.
 1806 - înfrângerea armatei prusace la Iena.
 Prusia a fost nevoită să cedeze jumătate din teritoriu.
 Din teritoriile poloneze ale Prusiei, Napoleon a reconstituit, parțial, statul
polonez sub forma Marelui Ducat al Varșoviei.

Blocada continentală
 Scop izolarea Angliei si impunerea controlului lui Napoleon asupra
Europei.
 Decretele din Berlin (1806):Navelor britanice li se interzicea accesul in
porturile europene.
 Decretele din Milan (1807): Nici o navă europeană nu va avea acces in
porturile Angliei.
 1807 – înfrângerea armatei ruse la Eylau și Friedland;
 Pacea de la Tilsit – Rusia se obligă să respecte blocada continentală.
 Alianţa cu ţarul Alexandru I însemna împărţirea Europei. Rusia nu a
putut respecta multă vreme această pace, deoarece avea nevoie de
mărfurile engleze. Pentru a închide calea acestor mărfuri, Napoleon a
invadat Portugalia şi Spania.
 1808 - răscoala poporului spaniol împotriva dominației franceze –
înăbușită cu greutate de trupele franceze (3 mai 1808).
 martie 1809 - se constituie a patra coaliție antifranceză, formată din
Anglia și Austria.
 1809 – victoria împotriva Austriei la Wagram.
 Se formează Marele Imperiu . Acesta era alcătuit din Imperiul Francez
propriu-zis și statele aflate sub dominația acestuia: Confederația Rinului,
regatul Italiei, Spania, Neapole, Elveția, Marele Ducat al Varșoviei, etc. 

Declinul Primului Imperiu Francez

 Cauzele declinului:
 reapariția crizei alimentare ca urmare a recoltelor slabe din
1811, ceea ce a determinat raționalizarea consumului, chiar și
pentru armată;
 înregistrarea primelor insuccese militare: războiul de gherilă
declanşat de spanioli, care a blocat în peninsulă cele mai bune
trupe.
 1812-1813 – Campania din Rusia determinată de
nerespectarea de către aceasta a blocadei continentale.
 7 sept. 1812 - victoria de la Borodino împotriva generalului
Kutuzov;
 14 septembrie 1812 - intrarea lui Napoleon în Moscova.
 Din cauza problemelor de aprovizionare, Napoleon ordonă
retragerea.
 Se formează cea de a cincea coaliție antifranceză formată din: Rusia,
Prusia, Anglia, Austria.
 16-19 oct. 1813 – bătălia de la Leipzig - „bătălia națiunilor” - armata
franceză este înfrântă.
 bătălii pe teritoriul Franței;
 martie 1814 - Parisul este ocupat de aliați;
 6 aprilie 1814 – prima abdicare a lui Napoleon Bonaparte;
 11 aprilie 1814 – semnarea Tratatului de la Fontainebleau → Napoleon
Bonaparte- exilat pe insula Elba;
 Pe tronul Franței – adus Ludovic al XVIII-lea de Bourbon;
 martie 1815 – reîntoarcerea lui Napoleon Bonaparte pentru 100 de zile
→fuga lui Ludovic al XVIII-lea.
 18 iunie 1815 – Napoleon Bonaparte - înfrânt la Waterloo de armatele
coaliției conduse de ducele de Wellington și nevoit să abdice pentru a
doua oară.
 Este închis pe insula Sf. Elena până la moartea lui în 1821.
  La conducerea Franței este readusă dinastia Bourbon:
 Ludovic al XVIII-lea (1814, 1815-1824).

Urmările războaielor napoleoniene

 ruperea echilibrului european instalat prin Pacea de la Wesfalia
din 1648;
 răspândirea ideilor Revoluției franceze în Europa: suveranitatea
poporului, libertatea națională, separarea puterilor în stat;
 slăbirea monarhiilor medievale europene;
 introducerea în teritoriile cucerite a unor practici politice și a
unor instituții moderne, precum și a unor reforme administrative
și judiciare;
 1814 -1815 – Congresul de la Viena.