Sunteți pe pagina 1din 14

| „ 


  



       


j    „

 
„



    
   
   
   |
     
   
     
   
(A- punctul de intrare în angrenare, B - punctul
interior de angrenare singulară, C - punctul de
rostogolire sau polul angrenării, D - punctul
exterior de angrenare singulară, E - punctul de
iesire în angrenare).
Repartitia pe AB a fortei Fnb (10a) şi dependenta
tensiunii de contact ßH de raza de curbură ( ,
variabilă pe segm. angr., 10b):
- tensiunea de contact într-un punct de pe
segmentul AE are aceeasi valoare pentru pinion
si, respectiv, pentru roată;
- valoarea maximă se atinge în B (punctul interior
de angrenare singulară).
Datorită necesitătii de simplificare a calculului cât şi
diferentei mici între ßH(B) şi ßH(C), calculul se va
efectua în punctul C, notându-se ßH(C) cu ßH.
á     

b) Cele mai întâlnite forme de distrugere. Moduri de deteriorare:


deteriorarea flancurilor dinţilor si ruperea dinţilor.
uolicitarea variabilă de încovoiere a dintelui are loc după un ciclu
pulsator ßi = Ft h¶/ Wz .
Rezistenta la oboseala de încovoiere a materialului este depăsită, la
baza dinţilor, în zona de racordare (concentrarea tensiunilor), apar
fisuri de oboseală pe flancul solicitat care se dezvoltă treptat, până
când sectiunea rămasă a dintelui nu mai poate transmite static
sarcina şi conduc, în final, la ruperea bruscă a dintelui, prin oboseala
de încovoiere.
á     
uolicitarea de contact - uzură mare a flancurilor, uzură prin oboseală
superficială (îndepărtare de material de pe flancurile active ale
dinţilor, apare atunci când încărcarea reală depăseste, local sau pe
toată lătimea dintelui, rezistenta la contact a materialului.
Forme de uzură prin oboseală superficială
- oboseala de contact (sau uzură de ciupitură, sau pitting)
- exfolierea.
Oboseala de contact:
- principala cauză a scoaterii din functionare a angrenajelor prelucrate
foarte îngrijit, în special a celor din materiale cu durităti mici şi
mijlocii (HB<3500MPa), în conditii de lubrifiere abundentă cu ulei.
- stă la baza calculului de rezistentă al roţilor dinţate la solicitarea de
contact.
Calculul se bazează pe teoria contactului elaborată de Hertz, în 1881.
Ipoteze.
á     


   ! "# " ßÖ 

ë  ë
ß     
  p  

ë  ë
 
 
  p  
á     
Contactul celor doi dinţi - echivalent contact doi cilindri cu razele 1 şi
2 (raze curbură flancuri omoloage), încărcati cu forta normală Fnb
. (+ suprafete convexe; - suprafete concave);
1,2 - coeficientul lui Poisson, pentru materialele celor 2 roţi dinţate
 
(la metale =0,3);  ë   ë ë   ë
ë 

In zona de contact - stare de tensiuni triaxială.


Dimensionarea unui angrenaj, considerat contact liniar:
- ßHmax
- yz =0.5(ßz - ßy) (valoare max. egală cu 0,34 ßHmax, la adânc. zo sub suprafata
de contact (zo=0,8.bH, bH este semilătimea suprafetei de contact).
Metoda de calcul adoptată de IuO are la bază ßHmax.
Abateri de la teoria hertziană a contactului.
„$ %  &     
       
      !
"       #  
        '
  % & ( %     ( 
   $    
          $
        !%&!  
% $ (  $ "     
           
         
   $     
    !
Uleiul presat actionează ca o pană, ceea ce determină rupturi
de material şi deci formarea ciupiturilor (gropitelor).
Ciupiturile apar cu preponderentă la pinion, care, în acelasi
interval de timp, suferă un număr mai mare de cicluri de
solicitare.
á     
! $ ! )*+
'         
       
  '  '
 $      $
     
  ' '          
  $ $'    (  !
)$    $'*
 (   $' ) !   
 *(% % Ö &++,- 
 (  '  '   
    $ $    !

,% % %% ! $ ! )* *'      


  %  %&  (% % %
á     
!  "&     &     
  $         
 !
.  *
 (   # $     
  
 (    
 (      !

-    #   


/0       
/0        
/0  $          !

             1


       $    $ 
           
 !
á     

 & *
   1
  $  $   
         
  !

þ  
      6 *
 $          
  $ 
    $
 $ 
          2- 
 (  !
á     
,„,-.  !%3*
)$       
  $ ' $'
  
'   $ '
 $' $ 
     $
  ( 
  !
4 ) !& (       (    
 ' $    $'
4 ) !      (      !

  $  $       
 $'  '   !  &  */  
 ( Ö &++,-  & & ' )  /  
 (         !
áransmisii cu roţi dinţate (2)
á     

j  0,-,

S-ar putea să vă placă și