ECONOMIE CREATIVĂ.

SISTEME EUROPENE
DE INOVARE

TEMA 1
Economia creativă
în era digitală:
rolul-cheie al informaţiei

3 martie 2021
 M O T T O (1)
“Information can be seen in two
ways: as an object that can be
manipulated by technology;
and as the outcome of social
interactions that create
meaning in the minds of human
beings.”

Chun-Wei Choo (2001)

 M O T T O (2)
“Imagine a world obsessed with
plumbing is celebrating the latest
advances in valves, fixtures and
pipes. … Only one plumbing-
related issue is overlooked in this
strange world - water. Is it clean
and fresh? Is water even what
consumers want to drink? Are they
thirsty?”

Thomas Davenport (1999)

 ASPECTE GENERALE
CU PRIVIRE LA CURS
• este un curs de economie aplicată, care se
adresează în mod dedicat masteranzilor în
specializarea “Economie europeană”
• este orientat către practicile de afaceri din sfera
industriilor creative
• este ancorat în realităţile şi tendinţele din
domeniu pe plan naţional şi internaţional
• vizează dezvoltarea de competenţe
antreprenoriale şi profesionale necesare
viitoarelor cariere ale absolvenţilor în societatea
cunoaşterii
• este un curs deschis participării active a
studenţilor
 POZIŢIONAREA TEMATICII
DISCIPLINEI ÎN CURRICULA
UNIVERSITARĂ INTERNAŢIONALĂ
EXEMPLE:
• Master of Creative Industries, The University of Newcastle, Australia
https://www.newcastle.edu.au/degrees/master-creative-industries
• Master's Programme in Creative Industries, Radboud University,
Nijmegen, The Netherlands
https://www.ru.nl/english/education/masters/creative-industries/
• MSc Programme in Creative Industries, Birkbeck – University of
London, UK
http://www.bbk.ac.uk/study/2021/postgraduate/programmes/TMSCR
IND_C/
• MSc Arts and Creative Industry Management, KEDGE Business
School, Paris campus, France
https://student.kedge.edu/programmes/arts-creative-industries-
management
• Concentration “Business of Creative Industries”, University of
Southern California, Marshall Business School, Los Angeles, U.S.A.
https://www.marshall.usc.edu/elective-course-guide/business-of-
creative-industries
 PLANUL PRELEGERII
• Contextul global actual în materie de digitizare
• Informaţia – o provocare pentru gândirea
economică
• Economia informaţiei – o disciplină cu mize
aplicative ridicate
• Conceptul de “informaţie”: variante de definire
• Caracteristici ale informaţiei şi implicaţiile lor
economice
• Ipostaze ale informaţiei
• Ciclul de viaţă al informaţiei
 CONTEXTUL GLOBAL ACTUAL
ÎN MATERIE DE DIGITIZARE
• Convergenţa tehnologiilor digitale:
– stadiul actual al convergenţei: tehnologiile calculatoarelor, telecomunicatiilor,
multi-media, “cloud”, Internet-ul tuturor lucrurilor, masivele de date (“big data”)
– perspectiva: bio-nano-cogno-tehnologii; “Internet of everything”
• Dominaţia giganţilor digitali: Google, Apple, Facebook, Amazon şi Microsoft
• Nativii digitali (“born digitals”/“digital natives”) preiau iniţiativa în dezvoltarea
societăţii informaţionale
• Provocări majore:
– riscuri ridicate cu privire la siguranţa datelor personale ale cetăţenilor: aceste
date au ajuns să fie comercializate sau piratate
– riscuri ridicate în materie de securitate cibernetică, determinând costuri
substanţial mărite ale măsurilor de protecţie
– intensificarea competiţiei dintre cele două regimuri principale de acces la
informaţie (inclusiv la software): acces cu plată versus acces deschis (gratuit)
– accentuarea ambivalenţei tehnologiilor digitale: performanţe înalte însoţite de
efecte adverse, cum sunt dependenţa de Internet şi de smartphone, pirateria
informatică, substituirea deciziei umane prin algoritmi computerizaţi, înlocuirea
relaţiilor inter-personale directe prin comunicarea online, manipularea
identităţilor în spaţiul virtual
GIGANȚII DIGITALI (1)
 GIGANȚII DIGITALI (2)
• Koski, H. and Pantzar, M. (2019). “Data Markets in Making:
The Role of Technology Giants”. ETLA Working Papers No 72
http://pub.etla.fi/ETLA-Working-Papers-72.pdf
• Barwise, P. and Watkins, L. (2018).The Evolution of Digital
Dominance: How and Why We Got to GAFA. In: M. Moore
and D. Tambini Digital Dominance The Power of Google,
Amazon, Facebook, and Apple. Oxford University Press, New
York, NY, pp 21 - 49
https://lbsresearch.london.edu/914/1/9780190845124_Barwis
e_Chapter%201.pdf
• Sitompoel, R., Van Eeden, E., Moste, J. and Velthuijsen, J.
W. (2016). Staying Relevant in the Stampede of the Digital
Giants. PriceWaterhouseCoopers, Amsterdam
https://www.pwc.nl/nl/assets/documents/pwc-staying-relevant-
in-the-stampede-of-the-digital-giants.pdf
• Petey, C. (2017). Collaborate with or Competing Against
Digital Giants. Gartner, Inc., Stamford, CT
https://www.gartner.com/en/contact/general-contacts
HARTA ŞTIINȚELOR INFORMAȚIEI (Hawkins, 2001)
(sursa:https://booksc.org/ireader/235811

Computing
Technology Behavioral Science
Software Ergonomics
Hardware Human-computer Psychology
Storage interface
Electronic mail Information Science Human factors
Multimedia Properties of information
Document management Information access
Information industry/markets/players
Security, access control Librarianship
Voice recognition Knowledge organization
Type of libraries Library operations
Machine translation Publishing
Consorţia/teworking Library
Al, expert systems Information marketing/economics
management
Fuzzy logic, NLP Database information systems
Education/trayning Personel issues
Internet, WWW Online searching
Digytal libraries
Current awareness
Building/furnishing
Database design
History
Law, Government Statistics
Copyright
Bibliometrics Other areas
Oter areas Privacy
Scientometrics
Contracts
Citation analysis

Communication Other subject disciplines

Speech Editing Information coverage Communication
Text Writing Databases Networking Telecommuncations
Video Linguistics Subject-specific search strategies Equipment technologies
Etc. Regulation
Biology Engineering Etc.
Business Law
Chemistry Medicine
Education Physics
Etc.
 INFORMAŢIA – O PROVOCARE
PENTRU TEORIA ECONOMICĂ
• Informaţia este dificil de comensurat, fapt care afectează
managementul resurselor de informaţii
• În comparaţie cu bunurile economice tradiţionale, dreptul de
proprietate este dificil de exercitat asupra informaţiei
• Informaţia face excepţie de la legea economică a rarităţii:
– informaţia este abundentă
– noua resursă rară este atenţia
• Informaţia face excepţie de la regula economică a schimbului
echivalent: transferul de informaţie are loc fără pierderea
posesiei de către furnizor (“give it away and still keep it”)
• Vocaţia intrinsecă a informaţiei este aceea de a circula liber şi
de a fi accesibilă gratuit:
– dreptul la libera exprimare
– publicaţiile cu acces deschis (“open access”)
• Informaţiei este dificil de a i se determina valoarea economică
• Informaţia este dificil de exploatat comercial (dificil de
monetizat)
 INFORMAŢIE VS. ATENŢIE

“What information consumes is rather

obvious: it consumes the attention of
its recipients. Hence a wealth of
information creates a poverty of
attention, and a need to allocate that
attention efficiently among the
overabundance of information sources
that might consume it.”

Herbert Simon
 ÎNŢELESURI ALE SINTAGMEI
“ECONOMIA INFORMAŢIEI”
Economia informaţiei în calitate de realitate economică :
• Perspectiva structurală: economia informaţiei reprezintă o
componentă specializată a economiei unei ţări:
– sectorul economic al informaţiei (Porat, 1977)
– industriile TIC (OECD)
– industriile creative
• Perspectiva funcţională: funcţionarea bazată în mod prioritar pe
informaţie a sistemelor economice (companii, instituţii publice etc.)

Economia informaţiei în calitate de disciplină ştiinţifică:

o titulatură – două abordări:
• Informaţia în calitate de condiţie a schimbului pe orice piaţă (rolul de
semnalizare al preţurilor):
– asimetrie informaţională
– hazard moral
– selecţie adversă
• Informaţia în calitate de obiect al schimbului pe o piaţă specializată
(piaţa informaţiei): abordare promovată de şcoala de la Berkeley
 OBIECTUL DE STUDIU AL
ECONOMIEI INFORMAȚIEI
• Informaţia ca MARFĂ implică un regim economic şi juridic
special: informaţia, ca bun economic, este obiect de
tranzacţionare pe pieţe specializate:
– tranzacţii formale (contractuale, fiscalizate)
– tranzacţii informale (de ex., în reţele P2P)
• Informaţia ca RESURSĂ:
– stocuri şi fluxuri de informaţie în interiorul organizaţiior şi
între organizaţii, în comunităţi şi în societate în sens larg
– informaţia ca activ economic (“asset”)
– informaţia ca formă de avuţie (“information richness vs.
information poverty”)
– informaţia ca sursă de bunăstare individuală şi socială
– informaţia ca sursă de putere (“Knowledge is power”),
Francis Bacon, 1597)
 ORIENTĂRI CU PRIVIRE LA
DEFINIREA INFORMAŢIEI
PREMISE
“INFORMAŢIE”:
• etimologie: termen de origine latină – “in-formare” = “a da
formă”, “a stabili o ordine”
• termen larg utilizat, dar care nu este înţeles într-un mod unitar
• termen cu o mare varietate de înţelesuri, utilizat în mai multe
discipline ştiinţifice
• în esenţă, informaţia apare ca revers al incertitudinii şi
ignoranţei
• terminologia ştiinţelor informaţiei este în schimbare (Bawden)

VARIANTE PROPUSE ÎN LITERATURĂ IN PORIVINTA

DEFINIRII INFORMATIEI:
• adoptarea unei definiţii unice, independente de specificul
diverselor discipline care studiază informaţia (Lossee)
• standardizarea terminologiei (Floridi)
• consultarea opiniilor experţilor (Zins)
 DEFINIȚII ALE INFORMAȚIEI
Enunţurile definţiilor Referenţiale
Informaţia este o distincţie care lămureşte Intelectul uman:
(“Information is a difference that makes a cunoaşterea are loc
diifference”) prin operarea de
Gregory Bateson, 1970 distincţii
Informaţiile sunt date investite cu relevanţă şi Ierarhia epistemică:
sens date – informaţii –
Peter Drucker, 1988 cunoştinţe
Informaţiile sunt date interpretate de persoana Rolul primordial al
care este informată beneficiarului uman al
Charles Johnscher, 2000 informaţtiei
Este informaţie orice există (sau se poate Tehnologiile digitale
transpune) sub forma unui şir de caractere
binare (biţi)
Carl Shapiro & Hal Varian, 1998
O DEFINIŢIE DE LUCRU A INFORMAŢIEI
ÎN CONTEXTUL CURSULUI DE FAŢĂ
Informaţia este o reprezentare simbolică a
realităţii care prezintă utilitate şi noutate
pentru cei ce o receptează

De remarcat:
•perspectiva orientată către latura cognitivă
(creierul uman ca procesor de informaţie)
•informaţia poartă un anumit înţeles, care
trebuie să poată fi decelat de către primitor
 SINTAGME CONEXE TERMENULUI
“INFORMAȚIE”
• lucrul cu informaţia (“information work”)
• lucrătorii cu informaţia (“information workers”)
• profesioniştii informaţiei (“information professionals”)
• abilităţi pentru lucrul cu informaţia (“information literacy”)
• tehnologia informaţiei
• societatea informaţională
• economia informaţiei
• politici cpublice în domeniul informaţiei
• etica informaţiei
• bogăţia/sărăcia în materie de informaţie
• nevoia/cererea de informaţie
• resursele/oferta de informaţie
• sisteme informaţionale
• afaceri cu informaţia (“information business”)
• industria informaţiei (“information industry”)
 IPOSTAZE ALE INFORMAŢIEI (1)
Tipologia de ipostaze propusă de M. Buckland (1992) :
• Informaţia în calitate de cunoaştere:
– rezidă în intelectul oamenilor
– pentru a fi obiectivată, ea trebuie externalizată
• Informarea în calitate de proces:
– “Ceea ce ni se comunică” (Machlup)
– “Ceea ce ne influenţează intelectul şi comportamentul
(Bateson)
• Informaţia în calitate de obiect (lucru):
– exprimare, descriere sau reprezentare a informaţiei în
calitate de cunoaştere
– este supusă procesării în sistemele
informaţionale/informatice

Sursa: http://people.ischool.berkeley.edu/~buckland/thing.html
IPOSTAZE ALE INFORMAŢIEI (2)
Tipologia de ipostaze propusă de Sandra Braman (1988):
• Informaţia în ipostaza de resursă:
– a deţine resursa sau a nu o deţine
– avantajele bazate pe deţinerea de informaţie

• Informaţia în ipostaza de marfă:

– este tranzacţionabilă pe pieţe de informaţie, la anumite preţuri
– se pune problema calităţii mărfii respective: acurateţe, relevanţă,
completitudine, oportunitatea furnizării etc.

• Informaţia în ipostaza de percepţie a structurilor:

– context spaţial, temporal, cauzal
– are capacitatea de a reduce incertitudinea
– reprezinta un element de intrare (“input”) în procesul de luare a
deciziilor

• Informaţia în ipostaza de forţă constitutivă a societăţii:

– comunicarea este “liantul” organisaţiilor şi al societăţilor
– coordonarea acţiunilor este bazată pe informaţie
– fluxul de informaţie este integratorul comunităţilor şi al reţelelor sociale

Sursa: https://pantherfile.uwm.edu/braman/www/bramanpdfs/003_defining.pdf
 CONTROVERSE
ÎN ECONOMIA INFORMAȚIEI
O ÎNTREBARE PE AGENDA ŞCOLILOR DE GÂNDIRE
ECONOMICĂ:
• Legile teoriei economice “mainstream” rămân aplicabile
şi în cazul informaţiei ?

VARIANTE DE RĂSPUNS:
• “Don’t burn your textbooks” (Shapiro and Varian)

• “a New Economics for the New Economy” (Marangoni &

O’Boyle, 2004)

• “Information and the change in the paradigm in

Economics” (Joseph Stiglitz, Nobel lecture, 2001)
 TIPURI DE INFORMAȚII
• publice vs. private
• bazate pe fapte vs. bazate pe opinii
• provenite din surse certificate vs. provenite
din surse necertificate
• în funcţie de conţinut: informaţie ştiinţifică,
tehnică, medicală (domeniul de publicaţii
STM) etc.
 IERARHIA EPISTEMICĂ
(SPECTRUL CUNOAŞTERII)
Cunoaştere
v integratoare
a (“Wisdom”)
l
o
a Cunoştinţe
r
e Informaţii

Date

disponibilitate

Sursa: https://sites.google.com/a/uhcollege.school.nz/milburnj/diwk-hierachy
DE LA DATE LA CUNOŞTINȚE

CUNOŞTINȚE
Idei, ipoteze

+ Scop

Informaţii
Înţelesuri ce se discern din date

+ Înţelegere

Date
Simboluri/înregistrări brute/primare
ANALIZA IERARHIEI EPISTEMICE (1)
• Datele sunt fapte/înregistrări discrete,
obiective cu privire la evenimente sau
lucruri (Bukowitz and Williams, 1999)
• Datele devin informaţii atunci când sunt
sortate, analizate şi prezentate în maniere
care fac posibilă comunicarea prin limbaj
natural, grafice sau tabele (Davenport and
Prusak 1998)
• Cunoştinţele reprezintă informaţii
contextualizate (Quinn et al., 1996)
ANALIZA IERARHIEI EPISTEMICE (2)

• Supraîncărcarea informaţională
(“information overload”): “Drawn in
information and still thirsty of knowledge”

• Raţionalitatea umană este limitată (H. A.

Simon):
– limitarea pe latura informaţională
– limitarea pe latura computaţională
 UN SINOPSIS AL CARACTERISTICILOR
INFORMAŢIEI (Cleveland, 1982)
INFORMAŢIA ESTE:
• Expansibilă: “A comunica înseamnă a co-
memoriza” (Le Moigne)
• Compresibilă: de ex., prin arhivare digitală
• Substituibilă: poate înlocui factori de producţie
clasici (“inputs”) în procesele de producţie
• Transportabilă: prin reţele digitale sau prin
vehicularea informaţiilor stocate pe medii-suport
fizice
• Difuzabilă: “Information wants to be free”
• Co-disponibilă prin comunicare
(“shareable”): “Give it away and still keep it”
 ALTE CARACTERISTICI ALE
INFORMAŢIEI
• Informaţia este afectată de uzura morală (Arrow):
creaţia intelectuală continuă face ca informaţia pre-
existentă să devină, gradual, perimată (depăşită)
• Non-aditivitatea (Allen): a primi aceeaşi informaţie de
două sau de mai multe ori nu are sens, căci nu aduce
niciun plus de utilitate, deşi generează costuri
nejustificate (problema redundanţei)
• Abundenţa informaţiei, în contrast cu raritatea
resurselor clasice
• Intangibilitatea informaţiei: informaţia este
caracterizată drept activ economic incorporal, invizibil
• Indestructibilitatea: numai mediu de stocare poate fi
distrus, conţinutul informatiei propriu-zise subzistă HD1
Slide 28

HD1 Horaced, 3/7/2021

 METAFORE REFERITOARE LA
INFORMAȚIE
Informaţia este asemenea solului (terenului):
• este indestructibilă
• este susceptibilă de a deveni obiectul unui tip special de drepturi de
proprietate

Informaţia este asemenea banilor:

• poate fi folosită ca “monedă de schimb” (în sens figurat)
• reprezintă o sursă de putere
• se poate scurge

Informaţia este asemenea apei:

• poate proveni din surse multiple
• poate fi uşor sau dificil de obţinut, de la caz la caz
• înainte de utilizare, ea trebuie culeasă, prelucrată, stocată, distribuită
• poate fi utilizată în scopuri diverse (nu are utilizări predeterminate)
• poate fi “poluată” prin distorsiuni, erori, dezinformare
• poate fi pierdută prin “scurgeri” (“leakages”), de exexmplu – secretele de
firmă divulgate sau sustrase de către concurenti
• “curge” pe canalele de circulaţie
 AVALANŞA INFORMAȚIONALĂ

“The volume of data produced in the world

is expected to grow from 33 zettabytes in
2018 to 175 zettabytes in 2025 (one
zettabyte is a thousand billion gigabytes).”

Sursa: European Parliament (2020). Artificial intelligence: threats and

opportunities

https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/priorities/artificial-
intelligence-in-the-eu/20200918STO87404/artificial-intelligence-threats-and-
opportunities
 REGIMUL ECONOMIC AL INFORMAŢIEI
ÎN COMPARAŢIE CU OBIECTELE FIZICE (1)
• tangibilitate vs. intangibilitate:
– în mod tradiţional, acestea reprezintă doi poli aflaţi în
opoziţie ireductibilă
– în contextul erei digitale se manifestă un continuum
(serviciile sunt intangibile, dar se pot asocia unor
bunuri tangibile)

• “bits vs. atoms”

• tendinţa de dematerializare a activităţii

economice:
– “From bricks and mortar to clicks and portals”
– Informaţia găzduită pe World Wide Web este complet
dematerializată din punctul de vedere al utilizatorului
final
 REGIMUL ECONOMIC AL INFORMAŢIEI
ÎN COMPARAŢIE CU OBIECTELE FIZICE (2)
OBIECTELE FIZICE INFORMAȚIA
Furnizorul pierde posesia Furnizorul nu pierde
posesia
Costuri de producţie Costuri de producţie
semnificative cvasi-nule pentru
exemplarele reproduse în
serie
Comportă uzură fizică Nu comportă niciodată
uzură fizică
Există într-o locaţie dată Nu este condiţionată de
spaţiu şi de distanţele
geografice
 REGIMUL ECONOMIC AL INFORMAŢIEI
ÎN COMPARAŢIE CU OBIECTELE FIZICE (3)
OBIECTELE FIZICE INFORMAȚIA
- Randamente de scară Randamente de scară
descrescătoare (de ex în crescătoare
agricultură)
- Randamente de scară
crescătoare (de ex. în
producţia industrială de
masă)
Conformare la condiţiile Presupune pieţe cu
pieţelor eficiente concurenţă imperfectă
(tendinţe de monopolizare)
Informaţia, considerată în asociere cu mediul său fizic de stocare,
prezintă un regim economic mixt
 INFORMAŢIA ŞI MEDIUL SĂU
FIZIC DE STOCARE
• Tehnologia folosită determină mediul fizic de
stocare:
– hârtie (tehnologia “paper & pencil”)
– suport analogic (peliculă de film, bandă magnetică)
– suport digital (disc magnetic sau optic)
– reţele de calculatoare (Internet, reţele P2P, reţele
locale/intranet)

• Informaţia este găzduită de mediul fizic de

stocare, împreună cu care formează un “pachet”
(“bundle”)
CICLUL DE VIAŢĂ AL INFORMAŢIEI
(International Data Corporation)

Source: http://ejitime.com/materials/
IDC%20on%20The%20High%20Cost%20Of%20Not%20Finding%20Information.pdf
CICLUL DE VIAŢĂ AL INFORMAŢIEI
(Braman)
Stadii:
• crearea (prin generare sau prin culegere)
• prelucrarea (algoritmică – pe calculator
sau cognitivă – în intelectul uman)
• stocarea
• transportul
• distribuirea
• căutarea şi regăsirea
• “casarea”/eliminarea din uzul curent
(arhivare sau radiere definitivă)
ROMÂNIA ŞI REVOLUȚIA DIGITALĂ

Academia Română, "Impactul revoluţiei

digitale asupra omului şi societăţii.
Măsuri necesare pentru România - Un
manifest pentru adaptarea la Era
digitală", 16 octombrie 2019

https://acad.ro/mediaAR/com2019/c1016-
ManifestEraDigitala.htm
 COMENTARII FINALE
• În era digitală, informaţia reprezintă o provocare pentru
teoria economică; pe plan mondial, economia informaţiei
devine o disciplină de interes prioritar în cercetarea
ştiinţifică şi în învăţământul superior şi cu aplicaţii extrem
de diverse, inovative în sfera afacerilor
• Digitizarea rezolvă unele probleme dar, în acelaşi timp,
generează alte noi probleme şi provocări
• Ambivalenţa tehnologiilor digitale face necesară o
utilizare responsabilă (cu discernămâant) a acestor
tehnologii; efectele adverse şi riscurile nu pot fi
controlate în mod exhaustiv, dar ele trebuie totdeauna
conştientizate
• Educaţia, comunităţile epistemice şi reţelele de bune
practici au un rol cheie în menţinerea unui echilibru între
avantajele digitizării şi efectele de tip “bumerang” pe
care aceasta le generează