Veniturile ordinare curente ale statului procurate prin impozite și

taxe , precum și de la propriile întreprinderi nu sînt îndestulatoare pentru

acoperirea tot mai numeroaselor și diferitelor cheltuieli bugetare. Din
aceste motive autoritatea publică se adresează persoanelor fizice și/sau
juridice pentru ca acestea să îi încredințeze disponibilitățile lor temporar
libere, cu care să completeze minusul de fonduri necesare. Astfel se
stabilește un raport juridic de tip aparte între cetățeni și stat , în care
primii sînt creditori , iar cel de-al doilea – statul , păstrîndu-și calitățile
de subiect priveligiat de drept – este debitor.
Deși procedeul acesta pune față în față creditorul și debitorul ,
rezultatele sale complexe exced noțiunii clasice de împrumut și mai
mulți analiști ai problemei consideră mai adecvată expresia de credit
public față de împrumut.

Împrumuturile de stat reprezintă obligaţiile generate de contractele de

pe piaţa financiară internă şi/sau internaţională prin care statul, în
calitate de împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică
sau juridică creditoare şi se angajează să le ramburseze, împreună cu
dobândă şi cu alte costuri, într-o perioadă specificată.
Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a împrumuturilor contractate direct
de către stat, cât şi a împrumuturilor garantate de stat.
Împrumuturile de stat sunt venituri extraordinare la care se recurge în
caz de dezechilibru bugetar
Destinaţie
1. finanţarea proiectelor de investiţii de interes naţional;
2. acoperirea golurilor de trezorerie;
3. acoperirea deficitului bugetar.

1
 Caracteristici :
Caracterul contractual – al creditului public rezidă în faptul că
exprimă un acord bilateral de voință , chiar dacă în mod unilateral , se
stabilesc,condițiile și termenele aferente. În aceaste cazuri operează
prezumația că statul este oricând solvabil , în orice situație și față de
oricine; excepțiile împrumuturilor forțate nu impietează principiul
facultavității răspândit ca regulă consacrată.

Caracterul legal – al oricărui împrumut de stat provine din faptul că

procedura de lansare și aprobare forului legislativ iar în absența acestora
împrumutul este practic nul. Votul parlamentului este și granția politică
de solvabilitate a statului însă reprezintă și încadrarea explicită a unei
autorizații acordate executivului.

Caracterul rambursabil derivă din natura diferită a acestor sume , de

resurse temporare și nu definitive , cum este în cazul impozitelor și a
taxelor ; excepțiile unor împrumuturi așa numite perpetue nu pot dilua
această regulă (statul poate promite doar plata dobânzilor sau își poate
răscumpăra titlurile la bursă în cazurile convenabile propriilor interese) ;
menționarea acestor excepții are valoare cognitivă pur teoretică , date
fiind și abordările moderne ale puterii publice.

Caracterul oneros – implică mai multe avantaje și contraprestație

directe din partea statului ca preț asumat solemn la contractarea unui
împrumut . În felul acesta statul își plătește folosința temporară a unor
sume dobândite prin emisiunea de titluri și de aici și motivul esențial al
atractivității împruturilor față de impozite.

2
Instrumente de procurare a împrumuturilor în economie.
Piață (credit bancar – privat) Stat (credit public)
Acțiuni emise de societăți Drept de creanță Obligațiunile
de capital Obligațiuni emise de împrumuturilor de stat
societăți de capital
= înscrisuri care certifică = certifică deținătorului Definția financiară :
deținătorului lor calitatea lor calitatea de creditor și- Titluri mobiliare
de coproprietar al i dau dreptul să primească financiare care atestă
acesteia. o dobândă la sumele deținătorilor lor calitatea
Caracteristici: împrumutate , indiferent de creditori ai statului.
 Dau dreptul de rezultatele obținute la Definiția juridică:
deținătorului lor la societatea care a emis Înțelegere intervenită între
o parte din profitul obligațiunile. o persoană fizică sau
realizat –devidend Caracteristici: juridică , pe de o parte ,
 Nu au valoare  Dau dreptul la un prin care prima consimte
proprie –capital venit fix să pună la dispoziția
fictiv  Nu au valoare statului o sumă de bani ,
 Reprezintă o proprie pe o perioadă
anumită valoare , și  Reprezintă o determinată , iar acesta
anume capitalul anumită valoare din urmă se angajează să
real concretizat în  Circulă o ramburseze la termenul
mijloace de independent de stabilit și să achite
muncă , obiective , capital real, se dobândă și alte costuri
procurate cu bani cumpără , se vând cuvenite
de la acționari sau și se gajează ca și
de la diverse cum ar avea o
categorii de asemenea valoare
creditori pe bază de
obligațiuni sau alte
înscrisuri.
 Circulă
independent de
capitalul real , se
cumpără , se vând
și se gajează ca și
cum ar avea o
asemenea valoare.

3
Natura dobânzii în creditele bancare și publice.
Credit bancar
 Exprimă relații de distribuire
a valorii adăugate între
participanții la activitatea
economică , finciară prin
credit;
 Relații de redistribuire a
profitului realizat de agentul
economic împrumutat și
banca împrumutătoare.
Credit public
 Exprimă relații de
redistribuire a venitului
național;
 Se redistribuie în principal
veniturile persoanelor fizice
și juridice , mobilizate la
buget pe calea impozitelor și
taxelor în favoarea celor care
au împrumutat statul și pentru
care încasează dobânzi.

Elemente tehnice (I)

1.denumirea împrumutului:
2.valoarea nominală
3.termenul de rambursare, în funcție de care împrumuturile se clasifică
în :
împrumuturi pe termen scurt (pânăla un an);
împrumuturi pe termen mediu (1-5 ani);
împrumuturi pe termen lung (peste 5 ani).
Observaţie: pentru contractarea împrumuturilor pe termen scurt se emit
înscrisuri publice sub forma: certificatelor de trezorerie etc. iar pentru
contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung se emit bilete de
tezaur, obligaţiuni de stat, obligaţiuni municipale etc.

Elemente tehnice (II)

4
4.dobânda: preţul pe care statul îl plăteşte creditorilor să pentru
folosirea sumei împrumutate și îmbracă forma:
dobânzii: venit fix de care beneficiază toți deţinătorii de
înscrisuri, proporţional cu valoarea nominală;
câştigurilor: venituri diferenţiate de care beneficiază doar
anumiţi deţinători ai înscrisurilor publice (tragere la sorţi);
formă combinată sau alte avantaje (prime de rambursare,
privilegii fiscale, plata impozitelor, privilegii juridice, garanţii contra
variaţiilor monetare etc.).
Observaţie:
1)rata nominală (rata de emisiune): se calculează la valoarea nominală a
înscrisurilor de stat;
2)rata reală: venitul net ce revine creditorului de pe urma unei sute de
unităţi monetare date cu împrumut, corectat cu modificarea preţurilor pe
piaţă. Determinarea ratei reale conform acestei accepţiuni are la bază
relaţia lui Fisher.

Operaţiuni (I)

5
1.Plasarea titlurilor:
a)prin subscripţie publică
-cu nivel nelimitat: creditorii pot cumpăra atâtea titluri câte
doresc;
-cu nivel limitat: guvernul fixează un plafon global al
împrumutului.
b)prin vânzarea către bănci:
-consorţiul bancar poate prelua în comision obligaţiile
împrumutului, statul intrând în posesia sumelor pe măsura plasării
titlurilor de către consorţiu;
-banca poate cumpăra efectiv titlurile împrumutului de stat,
pe care se angajează să le plaseze pe piaţă, câştigul său fiind diferenţa
dintre preţul la care vinde înscrisurile către populaţie şi cel la care au
fost achiziţionate de către stat. Titlurile care nu au putut fi plasate pe
piaţă sunt incluse în portofoliul bîncii respective.
c)prin vânzare la bursă.
Operaţiuni (II)
2.Modificarea ratei dobânzii. Se procedează la o astfel de operaţiune în
condiţiile în care rata dobânzii înregistrează o scădere apreciabilă. În
astfel de situaţii statul va preschimba titlurile împrumuturilor vechi cu
titluri ale unui împrumut nou, emis cu o dobândă mai redusă, operaţiune
cunoscută sub denumirea de conversiune. În practică se cunosc
următoarele tipuri de conversiune.
-conversiune forţată: singura alternativă este aceea de a
preschimba vechile titluri cu cele noi, în decursul unei anumite perioade,
în caz contrar
înscrisurile pierzându-şi valabilitatea;

6
 -conversiunea facultativă: creditorii pot opta fie pentru
preschimbarea titlurilor aferente împrumutului, fie pentru păstrarea
acestora;
-rambursarea anticipată: creditorii pot opta fie pentru
preschimbarea titlurilor vechi, fie pentru rambursarea anticipată a
împrumutului. Este modalitatea cel mai des întâlnită în practică.
Observaţie: operaţiunea de arozare este inversul celei de conversiune; se
urmăreşte păstrarea interesului publicului faţă de împrumuturile de stat.
Operaţiuni (III)
3.Modificarea termenului de rambursare:
-creditorii se pot confrunta cu riscul de depreciere a banilor
datorită prelungirii termenului de rambursare, caz în care statul va trebui
să accepte majorări ale ratei dobânzii;
-cheltuielile publice legate de rambursarea împrumuturilor
scadente se reduc dar creşte efortul statului în ceea ce priveşte plata
dobânzilor aferente;
-băncile sunt avantajate deoarece astfel de operaţiuni sporesc
veniturile încasate de pe urma comisioanelor plătite de stat.
Operaţiuni (IV)
4.Rambursarea împrumuturilor de stat:
-prin anuităţi constante, în cote progresive sau regresive;
-prin tragere la sorţi: se utilizează în special în cazul în care numărul
deţinătorilor de titluri este mare;
-răscumpărarea la bursă;
-amortizarea indirectă datorită deprecierii monetare, ca urmare a
repudierii datoriei sau a incapacităţii de plată.
Rambursarea împrumuturilor se efectuează pe seama:

7
 -fondului special de amortizare (fond cu afectaţie specială constituit
la dipsoziţia casei de amortizare, din care se efectuează cheltuielile cu
plata dobânzilor şi rambursarea împrumutului);
-resurselor prevăzute în bugetul de stat cu această destinaţie (venituri
bugetare ordinare);
-excedentelor bugetare.
Avantaje:
-majorarea impozitelor reprezintă o măsură nepopulară;
-împrumuturile de stat oferă un plasament sigur şi remunerator
pentru disponibilităţile lor băneşti;
-mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare necesare,
mai cu seamă în cazul în care se solicită acest împrumut băncii centrale.
Impactul asupra generaţiilor următoare
Echivalenţa Ricardiană
Finanţarea cheltuielilor publice prin creşterea impozitelor sau
contractarea împrumuturilor de stat au efecte identice asupra economiei

8
 Bibliografie/Webografie

Susanu Monica, Finanțe Publice, “Universitatea

Dunărea De Jos” din Galați 2008;
Moşteanu Tatiana , Finanţe Publice, Editura
Universitară, 2005;
Văcărel Iulian, Finanţe Publice, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 2007;
Văcărel Iulian, Finanțe Publice, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1992.
www.europa.eu/f.publice.
http://www.stiucum.com/finante/finate-
publice/Imprumuturile-de-stat-creditul83912.php
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/banci/imprumuturile-
de-stat-191585.html