Alăptarea

Material preluat integral din “Alimentaţia sugarului. Sfaturi pentru părinţi”

Rolul de părinte

Nu este uşor să intri în rolul de părinte, trebuie ceva timp pentru copil şi părinte să se armonizeze. Primele
şase săptămani sunt pentru cunoaşterea reciprocă dintre mamă şi copil.
Nou-născutul nu doar doarme şi mănâncă – aşa cum mulţi şi-ar închipui. El pretinde mult contact corporal
şi uneori vrea să sugă la fiecare jumătate de oră. Ne imaginăm că orice mamă ar putea răspunde pozitiv la toate
aceste lucruri normale. Dar odată ajunsă acasă din maternitate mama primeşte de la persoane cu “experienţă” o
mulţime de sfaturi contrare pretenţiilor exprimate de sugar. De exemplu: “să nu dea copilului sân la cerere ci să-l
pună la sân din 3 în 3 ore”, “să nu lase copilul la sân în neştire”, “să nu-l ia în braţe când plânge pentru că se
răsfaţă”, “să-i dea ceai că îi este sete” etc.
Mama ar putea gestiona mult mai bine toate aceste probleme dacă ea ar fi din timp pregătită să înţeleagă
nevoile nou-născutului. Prin plâns bebeluşul îşi exprimă nevoile. Nevoile sale sunt fizice, emoţionale şi cognitive.
Prin alăptare îi satisfacem simultan toate aceste nevoi.
De aceea, alăptarea nu trebuie îngrădită sub nici un motiv nici ca durată, nici ca frecvenţă.
Alăptaţi, deci, copilul la cerere – adică puneţi-l la sân ori de câte ori plânge – şi veţi asigura bunăstarea
fizică, emoţională şi mentală a acestuia.
Alăptat la cerere copilul va fi liniştit, fericit, va avea încredere în mama sa. Dimpotrivă dacă va fi lăsat să
plângă, copilul va fi agitat, nemulţumit, anxios, şi temător pentru că nu primeşte răspuns la exprimarea nevoilor sale.
Este important de ştiut că nu există răsfaţ la vârsta de sugar. Este absurd să pretindem unui sugar să renunţe
la plâns ca modalitate de exprimare a nevoilor sale.
Luaţi în braţe copilul ori de câte ori plânge chiar dacă sunteţi siguri că a mâncat suficient şi este într-o stare
bună de igienă. El are şi alte nevoi la fel de presante: siguranţă, dragoste.
Alăptarea

Laptele de mamă este alimentul ideal pentru sugar, conţinând toate principiile nutritive într-o formă uşor
asimilabilă de către acesta.
Laptele de mamă:
 asigură creşterea, dezvoltarea fizică şi emoţională armonioasă a sugarului;
 previne infecţiile respiratorii şi digestive;
 scade riscul alergiilor.
În primele 6 luni de viaţă laptele de mamă este singurul aliment care asigură în totalitate nevoile de hrană
ale sugarului. Sugarul trebuie alăptat exclusiv în primele 6 luni de viaţă. Exclusiv înseamană că în afară de alăptare
sugarului nu i se dă nimic altceva, nici chiar apă sau ceai.
După 6 luni se vor introduce şi alte alimente sugarului, dar alăptarea trebuie menţinută cât mai mult posibil,
recomandările OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) fiind de până la 24 de luni şi chiar peste.

Cum se realizează corect alimentaţia la sân

 Momentul punerii la sân a nou-născutului se recomandă a fi imediat după naştere.
 Intervalul ideal pentru primul supt sunt primele 30 de minute după naştere.
 Ritmul alăptării este dictat de sugar, ceea ce înseamnă că alăptarea se face “la cerere”, fără orar.
 Frecvenţa alăptărilor la nou-născut este de 8-16 ori/zi în prima lună de viaţă.
 Durata eficientă a unui supt este de 10-20 minute la fiecare sân.
 Regurgitarea unei cantităţi de lapte sau sughiţul nu au semnificaţie patologică, nu trebuie investigate sau
tratate.
 Prematurul are şi el nevoie de lapte matern.
 La prematuri frecvenţa şi volumul de lapte pentru fiecare masă se va stabili în funcţie de toleranţa sa
digestivă.

Semne care confirmă că sugarul primeşte suficient lapte

  scutece ude: 5 sau mai multe în 24 de ore;
 scaune: 4-8/zi;
 copilul este mulţumit între supturi;
 creşterea în greutate în medie este de 250g la două săptămâni.

Primeşte copilul destul lapte?

Deseori apar dubii cu privire la cantitatea de lapte pe care mama o poate oferi nou-născutului, mai ales
atunci când acesta pare că doreşte să sugă foarte des sau atunci când pare neliniştit după mese. Această frecvenţă a
meselor nu indică o cantitate sau o calitate insuficientă a laptelui.

Semne care atestă golirea sânilor

 sânii sunt plini înainte de supt, mai moi după;
 senzaţia mamei de curgere a laptelui sau de lapte picurând;
 se aude cum înghite copilul;
 se vede lapte în guriţa copilului.

Reţineţi: Laptele “piere” (pieptul seacă) după 40 de zile de la ultima alăptare. Deci nu intraţi în panică dacă
scade secreţia laptelui pentru că acest lucru nu înseamnă că se opreşte de la o zi la alta. Aceasta se datorează
adeseori stresului la care sunteţi supuse în rolul de mamă, iar hormonii implicaţi în stres împiedică reflexul
producerii laptelui. Această situaţie se rezolvă. Creşteţi numărul meselor, alăptarea frecventă stimulează secreţia
lactată, şi la scurt timp, lactaţia revine la normal.

Cum puteţi creşte secreţia lactată?

 Aplicând pe sâni un prosop cald şi umed, cu 3-5 minute înainte de alăptare;
 Masaţi uşor sânii înainte şi în timpul suptului;
 Stimulaţi blând mamelonul şi areola;
 Alăptaţi sau mulgeţi laptele frecvent, de 8-12 ori în 24 de ore;
 Relaxaţi-vă atunci când alăptaţi sau colectaţi laptele, utilizând eventual tehnici de relaxare cum ar fi:
o respiraţi adânc;
o imaginaţi-vă un loc plăcut sau modul în care laptele curge în guriţa copilului;
o ascultaţi o muzică relaxantă;
 Colectaţi laptele manual sau mecanic între alăptări;
 Folosiţi alimente hrănitoare. Nu trebuie să slăbiţi mai mult de 1-2 kg/lună.
 Dacă vă este sete, beţi de fiecare dată când alăptaţi sau când colectaţi laptele;
 Din momentul în care aţi început să alăptaţi sau să colectaţi mai des laptele, durează 4-7 zile până când
constataţi o creştere a secreţiei lactate;
 Ţineţi o evidenţă a situaţiei dvs., notând numărul supturilor şi colectărilor de lapte.

Pentru orice dificultate întâmpinată în alăptare adresează-te

consilierului în alăptare!

Îngrijirea nou-născutului după naştere

Sănătatea de bază fizică şi psihică a unei fiinţe umane se constituie în perioada de strânsă
dependenţă faţă de mamă, adică în timpul celor nouă luni de sarcină, orele naşterii şi
perioada alăptării.

Nou-născuţii au propriul stil temperamental şi sunt diferiţi în ceea ce priveşte modul în care
pot fi liniştiţi, reacţiile la foame şi disconfort, la schimbările de temperatură, la manipulări şi
interacţiuni.
 Îngrijirea ... Cum?
scalpului Periaj, ungere cu ulei
urechilor Cu comprese, doar în pavilionul extern
ochilor Comprese sterile şi ser fiziologic
nasului Ser fiziologic/spray cu apă de mare şi pompiţă simplă
gurii Glicerină simplă
bontului ombilical Alcool alb 70 grade/ Betadină + comprese sterile
organelor genitale Curăţarea labiilor/penisului fără traumatizarea zonei
La băieţei decalotarea este contraindicată!
funduleţului Crema cu oxid de zinc pentru prevenirea iritaţiei

Semnele de foame:
 Îşi suge mâna
 Caută sânul, scoate limba
 Plânge – plânsul este semn tardiv de foame

Recomandări generale:
 Purtatul constant al bebeluşului previne şi ameliorează colicile
 Temperatura în cameră: 18-22 grade C
 Îmbrăcămintea similară cu cea a părintelui
 Masajul zilnic
 Bebeluşul să doarmă în proximitatea părinţilor

Semne de alarmă:
 Orice temperatură axilară peste 37,5 gr C sau sub 36,5 gr C
 Orice temperatură rectală peste 38 gr C sau sub 36,3 gr C
 Faţa, trunchiul şi albul ochilor bebeluşului au culoarea galben proeminent
 Sângerarea bontului ombilical, secreţia purulentă a acestuia, sau prezenţa unui miros fetid
 Mai puţin de 7-8 mese în 24 de ore
 Mai puţin de 6 scutece ude/24 de ore după a 3-a zi de la naştere
 Probleme de respiraţie – semne de învineţire a buzelor, eforturi de a respira, înfunda-rea toracelui în timpul
inspiraţiei
 Regurgitaţie asociată cu durere sau vărsături în jet