Sunteți pe pagina 1din 13

Grile neurologie

1..Tractul piramidal urmeaza un traiect descendent prin:


a) Corona radiata( locul de convergenta al fibrelor nervoase alcatuind fasciculul piramidal
b) Aria motorie 4 si cortexul premotor
c) Bratul posterior al capsule interne
d) Placa neuro-musculara
e) Trunchiul cerebral

2. Despre unitatea motorie se poate spune ca:


a) Este alcatuita din celula neuronului motor periferic, axoni si fibrele musculare inervate de
acei axoni
b) La nivelul coarnelor anterioare medulare exista trei tipuri de motoneuroni: alfa, gamma si
beta
c) Neuronii alfa sunt de mai multe tipuri si in functie de dimensiune inerveaza unitati
motorii proportionale ca dimensiune
d) La nivelul sinapsei neuromusculare la care participa motonoeuronii alfa, mediatorii
chimic implicat este acetilcolina
e) Datorita necesitatii sincronizarii muschilor agonisti si antagonisti in timpul activitatii
musculare complexe, exista si numeroase influente provenind si de la nivelul ganglionilor
bazali si cerebelului care controleaza miscarea si tonusul muscular

3. In sindromul de neuron motor central, in functie de numarul de membre afectate avem


urmatoarele situatii:
a) 1 membru-monopareza/plegie
b) 1 membru-parapareza/plegie
c) 1 membru superior si 1 membru inferior ipsilaterale- hemipareza/plegie
d) 1 membru superior si 1 membru inferior ispilaterale-semipareza/plegie
e) Ambele membre inferioare- tetrapareza/plegie

4. Diagnosticul pozitiv in cazul sindromului de neuron motor central se va stabili in prezenta


a) Deficitul motor limitat la muschii inervati de un singur nerv sau plex
b) Hipotoniei sau atoniei musculare
c) Accentuarii patologice a reflexelor osteotendinoase si prezenta de reflexe patologice
d) Disparitia reflexelor cutanate abdominale
e) Prezenta miscarilor asociate pathologic
5. Ganglionii sau nucleii bazali cuprind:
a) Nucelu caudat
b) Nucleul subtalamic Lyuis
c) Putamen
d) Globus palid
e) Substanta neagra mezencefalica

6. In sindromul de paleostriat
a) Datorita afectarii substantei negre mezencefalice si globus pallidus, apare un deficit de
dopamina
b) Spasticitatea tipica a sindromului se caracterizeaza prin fenomenul lamei de briceag
cedand brusc atunci cand apare rezistenta
c) Apar fenomenele de tonus muscular crescut(hipertonie), akinezie(incetinirea miscarilor),
tremor parkinsonian
d) Neuronii tonici sunt stimulati si apare hipertonia extrapiramidala plastica, ceroasa,care
cedeaza intermitent: fenomen de ‘’roata dintata’’
e) Scaderea tonusului muscular-hipotonie cu scaderea rezistentei la miscari pasive,
scaderea consistentei musculare

7. Functiile principale ale cerebelului sunt:


a) Actioneaza asupra vitezei si duratei miscarii
b) Asigura actiunea concentrata a grupelor musculare agoniste si antagoniste
c) Asigura precizia miscarii si atingerea tintei
d) Ajuta la efectuarea miscarilor successive rapide
e) Datorita inervatiei sinergice a musculaturii oculare, acest tract mediaza miscarile
conjugate ale globilor ocular

8.Ataxia cerebeloasa se caracterizeaza prin:


a) Dismetrie- imposibilitatea atingerei tintei se evidentiaza prin teste ca index-nas, calcai-
genunchi
b) Dismetrie- disparitia cordonarii elementelor necesare realizarii unei miscari complexe
c) Asinergie- imposiblitatea atingeri tintei, ce se evidentiaza prin teste ca index-nas, calcai-
genunchi
d) Asinergie-disparitia coordonarii elementelor necesare realizarii unei miscari complexe
e) Adiadocokinezie- imposibilitatea realizarii de miscari alternative rapid successive
9. Sindromul vestibular poate fi:
a) Periferic (armonic) cand sunt afectate structuri precum nervul vestibular
b) Periferic (armonic) cand sunt afectate structuri precum labirintul
c) Central (dizarmonic) cand sunt afectate structuri precum caile vestibulare
d) Central (dizaromic) cand sunt afectate structuri precum trunchiul cerebral
e) Periferic(armonic) cand sunt afectate structuri precum subtanta neagra

10. In sindroamele sensitive :


a) Parestezii=senzatie subiectiva normal resimtita ca senzatie neplacuta de pacient
b) Hiperestezie= perceptie exagerata a unor stimuli tactili
c) Anestezie= scaderea perceptiei stimulilor asociati tuturor tipurilor de sensibilitate
d) Alodinia= resimtirea ca dureros a unui stimul termic sau normal nedureros
e) Hiperalgezie-scaderea sensibilitatii la stimuli durerosi

11. In sindroamele bulbare urmatoare afirmatii sunt adevarate:


a) Afectarea motorie sau a sensibilitatii trunchiului si membrelor sunt contralaterale
b) Afectarea motorie sau a sensibilitatii fetei sunt ipsilaterale
c) Afectarea motorie sau a sensibilitatii ( cu exceptia fetei) sunt ipsilaterale
d) Afectarea nervilor cranieni si sindroamele cerebeloase-ipsilaterale
e) Afectarea nervilor cranieni si sindroamele cerebeloase- contralaterale

12. AVC cuprinde:


a) Stroke ischemic: deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu durata de cel
putin de 24 ore
b) AIT: un deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu durata sub 24 ore
c) Deficit neurologic ischemic reversibil(RIND): un deficit neurologic focal care dureaza
mai mult de 24 ore dar mai putin de 7 zile
d) Stroke ischemic: un deficit neurologic focal care dureaza mai mult de 24 ore dar mai
putin de 7 zile
e) Deficit neurologic ischemic reversibil(RIND): un deficit neurologic focal atribuit unui
teritoriu arterial cu durata sub 20 minute

13. Factori de risc pentru AVC cerebral sunt:


a) Sexul feminin
b) Varsta
c) Diabetul zaharat
d) Dislipidemia
e) TA<=130/90 mmHG

14. Sindromul clinic in artera cerebrala medie cuprinde:


a) Pareza facial de tip periferic
b) Hemipareza contalaterala
c) Tulburari de sensibilitate (hemisindrom senzitiv contralateral)
d) Hemianopsie homonima
e) Afazie(emisfer non-dominant)

15. Sindromul clinic in hemoragia subarahnoidiana cuprinde:


a) Cefalee-,, in lovitura tun’’, generalizata sau focalizata
Tablou clinic :

cefalee – în „lovitură de tun”, în general cea mai puternică cefalee pe care pacientul a experimentat-o în viaţa lui

poate fi generalizată sau focalizată (occipital sau retro-orbitar)

apare fără prodrom

poate apărea în timpul sau după un efort fizic intens

10% din pacienţi suferă anterior “hemoragia santinelă”, reprezentată de cefalee puternică, care cedează după
câteva zile

diagnosticul diferenţial se face cu o criză de migrenă, nu e întotdeauna uşor

fotofobie

hipertensiune arterială

semne meningiene

rigiditatea cefei – aceasta poate să lipsească la pacienţii vârstnici

alterarea stării de conştienţă

pacienţii pot avea o pierdere tranzitorie de conştienţă la debutul bolii, odată cu cefaleea, sau poate apărea pe
parcurs, odată cu agravarea stării generale

în general, nu sunt semne de focar

totuşi, pot să apară deficite motorii şi semne de neuropatie craniană (în special nerv III şi VI)

sindrom confuzional.

16. despre activitatea motorie


a) Contractii izotonice- miscari care se finalizeaza cu deplasarea unui segment
b) Contractii izometrice- miscari care au rolul de a stabiliza pozitia unui segment
c) Contractii izotonice- in care lungimea muschiului e constanta
d) Contractii izometrice- tonusul muscular este constant
e) Contractii izotonice- in care tonsuul muscular este constant

17. La nivelul girului precentral exista o somatotopie a distributiei fibrelor astfel:


a) La nivelul convexitatii emisferei cerebrale se gasesc reprezentate toracele si abdomenul
b) Medial, catre fisura interemisferica se afla reprez. vezicii urinare si rectului
c) La nivelul convexitatii se afla reprez.membrul inferior
d) Medial catre fisura interemisferica se afla reprez. membrului superior
e) La nivelul convexitatii se gasesc reprez gatul, fata, limba, laringele si faringele

18. Tractul piramidal la nivelul portiunii inferioare a bulbului rahidian:


a) Fascicolul corticonuclear, cunoscut si sub denumirea de corticobulbar se termina la
nivelul nucleilor motori ai nervilor 5,7,9,10,11,12
b) Majoritatea fibrelor se incruciseaza (decusatia piramidala) si formeaza fasciculul
corticospinal lateral, situate in cordonul medular lateral
c) Tractul corticomezencefalic are originea in aria corticala 8, care este campul visual
frontal
d) Fibrele care nu decuseaza formeaza fasciculul corticospinal anterior ce coboara prin
cordonul medular anterior de aceasi parte
e) Tractul corticomedular se continua cu tracturile: rubrospinal,
reticulospinal,vestibulospinal, tectospinal

19. In functie de topografia leziunii, sindromul de neuron motor central prezinta semne distincte
care ne permit orientarea diagnostica astfel:
a) Afectarea arterei cerebrale anterioare se prezinta cu deficit motor predominant pe
membrul superior
b) La nivel spinal in faza acuta, paraplegia va fi spastica
c) Paralizia ambrelor membre inferioare implica afectarea bilaterala a neuronului motor
central la nivel cortical, pontin sau spinal
d) La nivel cortical, leziunile bilaterale care intereseaza lobul paracentral vor determina o
paraplegie flasca
e) Paraplegia apare prin afectarea neuronului motor central la nivel pontin( piciorul
protuberantei, asociaza coma) sau spinal(cervical inalt)

25.
a) in leziunile progressive sau lente, hipertonia poate fi un prim fenomen- central
b) Hipertonia afecteaza muschii antagonisti fata de cei afectati in deficitul motor- central
c) Nu apar reflexe patologice- periferic
d) Reflexele abdominale cutanate pot fi abolite- central
e) Poate fi present clonusul muscular - central
26.Diagnosticul pozitiv de sindrom de neuron motor periferic se bazeaza pe asocierea dintre:
a) Deficit motor localizat
b) Tonus muscular crescut
c) ROT mai vii
d) Fasciculatii
e) Aparitia ulterioara a atrofiei musculare

27..Diagnosticul diferential in sindromul de neuron motor periferic se face cu:


a) Sindromul de neuron motor central
b) Sindromul senzitiv
c) Sindromul miopatic
d) Paralizii diskaliemice
e) Miastenia gravis

28. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:


a) Vermisul coordoneaza gravitational miscariile gl.oculari si ale trunchiului
b) Zona intermediara a vermisului este conectata atat cu periferia cat si cu cortexul cerebral
c) Zona laterala a vermisului controloeaza tonusul postural
d) Zona laterala a vermisului coordoneaza miscarile mb. Ipsilaterale
e) Zona intermediara a vermisului coordoneaza miscarile mb. Ipsilaterale

29. Elemente care stau la baza dg. Pozitiv in cazul sindromului vestibular…..?
a) Vertijul
b) Proprioceptia
c) Nistagmus vestibular
d) Tulburari de sensibilitate
e) Echilibrul static

30. In sindroamele de trunchi cerebral:


a) Sindromul paramedian prezinta tulburari de motilitate a limbii(contralat)
b) Sindromul Wallenberg prezinta paralizia corzii vocale si a valului palatin contralateral
c) Sindromul Wallenberg prezinta hemianestezia fetei ipsilateral
d) Sindromul Parinuad prezinta pareza miscarilor de verticalitate
e) Sindromul Millard-Gubler prezinta pareza facial periferica-ipsilateral

31. Sindroamele formatiunii reticulate se caracterizeaza prin:


a) rigiditate prin decerebrare
b) tetraplegie flasca
c) narcolepsiesau hipersomnie
d) alterarea functiilor vitale
e) catatonie

32. Sindromul Brown-Sequard se carac. Prin:


a) deficit motor important contralateral
b) sindrom de neuron motor periferic ipsilateral la niv segmentului interesat de leziune
c) tulburari de sensibilitate profunda ipsolaterala
d) tulburari de sensibilitate superficiala contralaterala
e) anestezie termoalgica contralaterala

33 In functie de etiopatogenie, AVC poate fi:


a) cardioembolic- cu emboli de origine cardiaca
b) vascular- cu placi aterosclerotice la nivelul arterelor mari si mijlocii
c) lacunar-cu ocluzia unui singur vas penetrant care vascularizeaza structurile profunde ale
creierului
d) cryptogenic-unde nu se poate documenta nicio etiologie
e) inflamator-datorat procesului de lipohialinoza si microateroame

34. Abordarea terapeutica a AVC ischemic NU cuprinde:


a) antiagregante plachetare, statine, controlul FR C-V, ca preventie primara
b) activator al plasminogenului tisular intravenos in faza acuta dupa 3 ore de la debutul
siptomatologiei
c) CT cerebral trebuie sa exluda hemoragia inainte de a se administra tromboliticul
d) Heparina si aspirina in primele 24 h de la tromboliza
e) Controlul tensiunii arteriale
35. Tratamentul hemoragiei cerebrale intraparenchimatoase cuprinde:
a) Intubatie orotraheala atunci cand exista risc de aspiratie sau presiunea partiala a
Oxigen<60mmHG
b) Scaderea cat mai rapida a TA la pacientii hipertenisivi sub 130 mmHg
c) Antagonisti de Vitamina K si heparina cu greutate moleculara mica daca hemoragia e
cauzata de anticoagulante
d) Reducerea presiunii intracerebrale- glucoza 5% 1g/kg initial, apoi 0,5g/kg la fiecare 4 h
e) Decompresie chirurgicala

36.In scala Hunt-Hess de gradare a hemoragiei subarahnoidiene


a) Gradul 3 –stupor: perioade de stare vigila numai la stimuli durerosi
b) Gradul 4-letargie: lipsa atentie, necesita stimulari repetate pentru a ramane alert,
hemipareza
c) Gradul 3-letargie: lipsa atentie, necesita stimulari repetate pentru a ramane alert,
hemipareza
d) Gradul 4-stupor: perioade de stare vigila numai la stimuli durerosi
e) Gradul 3-semne meningeale, cefalee severa,neuropatie craniana

37.Nu este o complicatie a hemoragiei subarahnoidiene:


a) Vasospasmul
b) Hiponatremia
c) Socul cardiogen
d) Puseul hipertensiv
e) Hidrocefalia
R: d
38.Tabloul clinic in scleroza multipla, cuprinde:
a) Pierderea vederii intotdeauna bilaterala
b) Senzatie de furnicatura, arsura, de descarcare electrica sau pierderea sensibilitatii
c) Senzatie de eliminare incompleta a intestinului si vezicii biliare
d) Tulburari de mers
e) Vertijul insotit de diplopie, tulburari de echilibru sau semne de afectare a unui nerv
cranian
R: b,c,d,e
39. Despre formele de evolutie din scleroza multipla se poate spune ca:
a) Puseele clinice cu recuperare totala sau partiala cu durata mai mica de 24 h definesc
scleroza multipla forma recurrent remisiva
b) Recuperarea dupa pusee este partiala si apare progresia simptomatologiei in scleroza
multipla secundar progresiva
c) Acumularea progresiva a dizabilitatii fara prezenta puseelor si remisiunilor caracterizeaza
SM recurrent remisiva
d) Evenimentul demielinizant initial scade riscul pacientilor de a dezvolta SM definitiva
e) Remisiunea semnifica recuperarea partiala sau totala a simptomelor, dar fara progresia
semnelor clinice in SM recurrent remisiva
R: b,e

40. Conduita terapuetica pentru scleroza multipla presupune:


a) Doze crescute de corticoizi pe termen lung, incepand de la debutul bolii
b) Tratament imunomodulator numai in puseu
c) Plasmafereza la pacientii cu atacuri severe, care acumuleaza dizabilitate si la care
corticoizii au esuat
d) Tratamentul simptomatic al durerii si al crizelor paroxistice
e) Cateterizare urinara in cazuri avansate
R: c, d, e
41. Organizarea somtatotopica a maduvei spinarii este in felul urmator:
a) Cordonul posterior contine fibre nervoase sensitive care conduc informatii proprioceptive
si legate de presiune
b) Cordonul posterior contine fibre nervoase care transmit controlul voluntar
c) Cordonul ventrolateral contine tracturi sensitive, care conduc informatii proprioceptive
d) Cordonul ventrolateral contine tracturi spinotalamice care conduc informatii legate de
durere si temperatura
e) Tractul posterior-lateral transmite controlul voluntar

42. Tumorile medulare pot fi localizate


a) Extramedular intradural: neurinom, meningiom
b) Intramedular extradural:neurinom, meningiom
c) Extramedular extradural: limfom, metastaza
d) Intramedular intradural: limfom, metastaza
e) Intramedular

43.Tulburarea cognitiva minora este


a) O boala care face trecerea intre functia cognitiva normala si Boala Alzheimer
b) O tulburare cognitiva care este destul de severa incat sa intruneasca criteriile de dementa
c) O tulburare cognitive care nu interfera cu activitatiile zilnice
d) Poate sa afecteze un singur domeniu cognitive(memoria, limbajul, atentia, functia
executive, vizuospatiala) sau sa cuprinda deficite in domenii multiple.
e) O tulburare cognitiva care nu prezinta tulburari de memorie sau inabilitatea de a
desfasura activitati zilnice

44. Pentru boala Alzheimer:


a) Sexul feminin este un factor protector
b) Medicamentele antiinflamatorii constituie un factor de risc
c) Nivelul scazut de educatie este un factor de risc
d) Terapia estrogenica este un posibil factor protector
e) Varstele tinere constituie un factor de risc

45. Dintre criteriile pentru diagnosticul bolii Alzheimer mentionam:


a) Dementa stabilita prin examinare clinica si documentata prin examinarea statusului
mental si confirmat prin teste neuropsihice
b) Deficite in cel putin doua domenii cognitive
c) Inrautatire progresiva a memoriei si a altor functii cognitive
d) Pierderea starii de constienta
e) Prezenta altor boli cronice si alte boli cerebrale care pot fi responsabile pentru deficitele
progresive in domeniul memoriei si cognitiei

46.Tratamentul bolii Alzheimer se bazeaza pe urmatoarele grupe de medicamente:


a) Inhibitori de acetilcolina
b) Terapie dopaminergica
c) Antiinflamatoare steroidiene
d) Inhibitori de colinesteraza
e) Tratament hipotensor

47. Tabloul clinic in dementa fronto-temporala nu include:


a) Debut predominant cu tulburari de comportament, fenomene psihice si afazie
b) Frecvent debutul este peste 65 ani
c) Afazie fluenta progresiva
d) Modificari brusc instalate de personalitate
e) Sindrom de disexecutie frontala cu inhibitie
48. Simptome non-motorii in Boala Parkinson pot fi:
a) Depresie
b) Tremor de repaus
c) Hiperhidroza
d) Constipatie
e) Hipotensiune ortostatica

49. Urmatoarele informatii despre levodopa sunt adevarate:


a) Activeaza direct receptorii dopaminergici
b) Prezinta riscul de a induce fluctuatii motorii
c) Are absorbtie intestinala imediata
d) Nu necesita crestere graduala a dozelor
e) Este cel mai folosit medicament in Boala Parkinson

50. Simptomele positive ce caracterizeaza bolile musculare sunt:


a) Miotonia
b) Crampele
c) Deficitul motor
d) Atrofia
e) Mialgiile

51. La examenul fizic al unui pacient ce prezinta afectare de neuron motor periferic se constata:
a) Deficit motor
b) Fasciculatii
c) Rot diminuate
d) Tulburari de sensibilitate
e) Toate de mai sus

52.Sindromul Gullen-Barre se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:


a) Simptomatologia se dezvolta in 3-4 zile
b) Rot vii
c) Slabiciune musculara progresiva
d) Paralizie respiratorie in stadiile avansate
e) Are trigger infectios
53.Coma este definite de un scor Glasgow sub:
a) 14
b) 12
c) 10
d) 9
e) 8

54. Un pacient care deschide ochii la stimul dureros, raspunde neinteligibil, si indeparteaza
stimulul dureros are un scor Glasgow de
a) 12
b) 10
c) 9
d) 8
e) 7

55. Un pacient care nu deschide ochii la stimul verbal sau dureros, nu prezinta niciun raspuns
verbal si prezinta flexie reflexa, are un scor Glasgow de:
a) 7
b) 6
c) 5
d) 4
e) 3

56. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre contuzia cerebrala


a) Se asociaza cu leziuni macroscopice
b) Microscopic se deceleaza intreruperi ale continuitatii axonale
c) Pot surveni varsaturi, ameteli, tulburari de echilibru
d) Are loc pierderea constientei, urmata de interval liber
e) Este urmata de afazie, hemipareza

57. Managementul pacientilor cu traumatisme la nivelul coloanei cervicale presupune:


a) Imobilizare pe plan dur
b) Profilaxia tromboembolismului pulmonar
c) Tratamentul durerii
d) Corticoterapie
e) Antibioterapie
58. Tumorile regiunii selare pot fi:
a) Mircoadenom
b) Macroadenom
c) Meningiom
d) Astrocitom
e) Craniofaringiom

59. Tabloul clinic asociat cu tumorile cerebeloase cuprinde urmatoarele, cu exceptia:


a) Ataxie
b) Hemipareza
c) Sindrom Parinaud
d) Cefalee
e) Apraxia

60. Disociatia tabetica implica:


a) Afectarea cordoanelor medulare anterioare
b) Afectarea cordoanelor medulare laterale
c) Afectarea cordoanelor medulare posterioare
d) Abolirea sensibilitatii profunde
e) Abolirea sensibilitatii termo-algice

S-ar putea să vă placă și