12.

MASURAREA RUGOZITATII SUPRAFETELOR

12.1. Aspecte teoretice

Calitatea integrală a unei piese în construcţia de maşini este

determinată de valorile reale ale unor caracteristici sau parametrii
funcţionali, chimici, fizici, mecanici sau geometrici. In urma procesului de
prelucrare, datorită influenţei variabile a unui mare număr de factori
obiectivi şi subiectivi, piesele se deosebesc unele de altele dar şi faţă de
piesa sau produsul teoretic. In modul acesta, apare noţiunea de precizie
a prelucrării, prin care se înţelege gradul de apropiere al piesei faţă de
piesa de referinţă prescrisă (impusă).
Din punct de vedere geometric, precizia prelucrării este
caracterizată de abaterile geometrice ale suprafeţei piesei în raport cu
cea definită geometric prin documentaţia tehnică de execuţie şi este
reliefată (cf. STAS 5730-91) de abaterile de formă (abateri de ordinul 1),
ondulaţii (abateri de ordinul 2) şi rugozitate (abateri de ordinul 3 şi 4).
(fig.12.1.)

Fig. 12.1. - Abateri geometrice ale suprafeţei

Rugozitatea suprafeţelor este definită ca ansamblul

neregularităţilor (striaţii, rizuri, urme de sculă, smulgeri de particule de
material, goluri, pori etc) al căror pas este relativ mic în raport cu
adâncimea lor. Apariţia acestora se datorează mişcării oscilatorii a

120

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 vârfului sculei, frecării dintre tăişul sculei şi suprafaţa prelucrată a piesei,
vibraţiilor de înaltă frecvenţă ale sculei sau maşinii unelte etc. Forma şi
mărimea neregularităţilor depind de un complex de factori: procedeul de
prelucrare folosit, geometria sculei aşchietoare, regimul de aşchiere,
caracteristicile materialului de prelucrat, rugozitatea tăişului sculei,
lichidul de răcire-ungere etc. Aceste neregularităţi prezintă în anumite
condiţii funcţionale o serie de dezavantaje: micşorează suprafaţa
efectivă de contact, prezenţa lor înrăutăţeşte frecarea şi funcţionarea
pieselor, adânciturile pot constitui concentratori de tensiuni care conduc
la scăderea rezistenţei la eforturi alternante a materialului piesei,
scăderea etanşeităţii etc.
Abaterile de ordinul 3 constituie componenta rugozităţii cu
caracter periodic, respectiv microneregularităţile care depind de
cinematica procesului de aşchiere, de avans, de geometria sculei şi de
alţi factori care intervin constant.
Abaterile de ordinul 4 formează componenta rugozităţii cu
caracter aleatoriu, care depind de căderile depunerilor pe tăiş, smulgeri
de material, pori, fisuri etc, deci cauze aleatorii.
Evaluarea rugozităţii suprafeţelor în sistemul M (sistemul liniei
medii) se face prin trei grupe de parametri (în continuare se vor prezenta
cei mai importanţi dintre aceştia):
1) Parametri de rugozitate care se referă la caracteristicile
înălţimilor neregularităţilor profilului
• înălţimea maximă a proeminenţei profilului yp max - este distanţa dintre
punctul cel mai de sus al unei proeminenţe şi linia medie, în limitele
lungimii de bază. (fig. 12.2.)
l

yp max
yp Ry

yv yv max

linia medie

Fig. 12.2.-Parametrii de rugozitate referitori la înălţimea neregularităţilor

• adâncimea maximă a golului profilului yv max - este distanţa dintre

punctul cel mai de jos al profilului şi linia medie, în limitele lungimii de
bază. (fig. 12.2.)

121

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 • înălţimea maximă a profilului Ry - distanţa dintre linia proeminenţelor
profilului şi linia golurilor profilului, în limitele lungimii de bază (fig.
12.2.)
• înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte Rz - reprezintă
media valorilor absolute ale înălţimilor celor mai de sus cinci
proeminenţe şi ale adâncimilor celor mai de jos cinci goluri, în limitele
lungimii de bază (fig. 12.3.)
5 5

∑y pi + ∑ yvi
Rz = i i
(12.1.)
5

y p2 y p3 y p5
y p1 y p4

y v1 y v2 y v3 y v4 y v5

Fig. 12.3. - Inălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte

• abaterea medie a profilului Ra - media aritmetică a valorilor absolute

ale abaterilor profilului, în limitele lungimii de bază (fig. 12.4.)
l
1 1 n
Ra = ∫ y ( x) dx
l0
sau aproximativ, Ra ≈ ∑ yi
n i=1
(12.2.)

y1
y n-1

yi
yn

Fig. 12.4. - Abaterea medie aritmetică a profilului

• abaterea medie pătratică a profilului Rq - valoarea medie pătratică a

abaterilor profilului, în limitele lungimii de bază.

122

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 l
1 2
Rq =
l ∫0
y ( x)dx (12.3.)

2) Parametri de rugozitate care se referă la caracteristicile

neregularităţilor, considerate în direcţia longitudinală a profilului
• pasul mediu al proeminenţelor profilului S - reprezintă valoarea
medie a paşilor neregularităţilor profilului, în limitele lungimii de bază.
(fig. 12.5.)
1 n S + S 2 + S 3 + ... + S n
S= ∑
n i =1
Si = 1
n
(12.4.)

Sm1 Sm2 Smn

Fig. 12.5. - Pasul mediu al proeminenţelor profilului S

3) Parametri relativi de rugozitate şi parametri referitori la forma

neregularităţilor profilului
• procentajul lungimii portante a profilului tp - reprezintă raportul dintre
lungimea portantă a profilului şi lungimea de bază. Lungimea
portantă reprezintă suma lungimilor interceptate în interiorul profilului,
în limitele lungimii de bază, pe dreapta care intersectează profilul la
un anumit nivel de secţionare c. (fig. 12.6.) Când c=Ry, tp=100%, iar
când c=0 (dreapta este aşezată deasupra celui mai înalt vârf), tp=0%.

Valorile numerice ale parametrilor Ra, Rz, şi Ry (cu largă utilizare

practică) sunt stabilite în SR ISO 468:1997 şi sunt prezentate în Anexa
C, tabelul 1 şi 2. Conform aceluiaşi standard, valorile lungimii de bază (l)
trebuie să se aleagă din şirul următor de valori: 0.08; 0.25; 0.8; 2.5; 8;
25.
Măsurarea rugozităţii suprafeţelor se poate face atât prin metode
calitative (comparative) cât şi prin metode cantitative (absolute).

123

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 bi
b1 bn

Fig. 12.6. - Lungimea portantă a profilului

12.2. Scopul lucrării

Măsurarea rugozităţii unor suprafeţe plane şi cilindrice, prelucrate

prin diferite procedee de aşchiere, după parametrii Ra, Rz, Ry, Rp, Rv, S,
tp precum şi stabilirea preciziei microgeometrice a suprafeţelor măsurate.

12.3. Aparatura folosită

Etaloane de rugozitate. Acestea au suprafaţa activă plană,

cilindrică sau de altă formă (fig. 12.7.). Etaloanele de rugozitate se
execută din acelaşi material cu piesa cercetată şi sunt realizate prin
aceeaşi prelucrare (strunjire, frezare, rectificare etc.). Pe rama suport a
fiecărui etalon este indicată rugozitatea suprafeţei active a etalonului
respectiv.
Etaloanele de rugozitate se păstrează în truse alcătuite din 4...6
etaloane realizate prin aceeaşi prelucrare.
Evaluarea rugozităţii prin metoda comparării cu mostre etalon se
face cu o eroare de maxim 50 % din valoarea nominală.

Fig. 12.7. - Etaloane (mostre) de rugozitate

124

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Rugozimetru electronic Surtronic 4. Acesta este compus din cinci
unităţi funcţionale principale (fig. 12.8.):
-traversă suport pentru palpatorul mobil 1;
-dispozitivul de poziţionare al traversei suport 2;
-dispozitivul de poziţionare al piesei ce urmează a fi măsurate 3;
-unitatea centrală ce conţine procesorul de date şi ecranul de afişaj 4;
-imprimantă pentru tipărirea rezultatelor şi a profilului explorat.

Fig. 12.8. - Vedere generală a rugozimetrului Surtronic 4

Traversa suport 1, conţine motorul şi mecanismul de ghidare,

folosite pentru deplasarea palpatorului mobil 5 ce parcurge transversal
suprafaţa de măsurat. Traversa se poate utiliza atât fixată cu ajutorul
suportului universal 2, dar şi în stare liberă, în cazul măsurării unor piese
de dimensiuni mai mari, sau în cazul unor suprafeţe mai greu accesibile.
Suportul este astfel proiectat încât permite poziţionarea traversei şi
implicit a palpatorului în zona ce urmează a fi măsurată. Pentru aceasta
este prevăzut cu ghidaje ce permit deplasarea liniară a unităţii traverse
dar şi cu posibilitatea de a efectua două mişcări de rotaţie cu 360° at ât în
plan orizontal cât şi vertical.

125

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Palpatorul mobil 5 se poate deplasa atât în lungul unităţii traverse
dar şi după o direcţie perpendiculară pe aceasta. Acesta este format
dintr-un traductor mobil care se sprijină pe piesa de măsurat prin
intermediul unei patine şi un suport al traductorului (fig. 12.9.). La capătul
palpatorului mobil se găseşte acul prevăzut cu vârf de diamant, ce
asigură palparea suprafeţei piesei măsurate. Mişcările acului sunt
detectate de traductor şi transformate într-un semnal electric ce este
transmis prin intermediul cablurilor 6 la unitatea centrală. Aceasta din
urmă cu ajutorul procesorului, prelucrează datele furnizate de traductor,
iar rezultatele pot fi afişate pe display sau pot fi tipărite cu ajutorul
imprimantei.
s u p o rt tra d u c to r

tra d u c to r p a tin ă

a c d e d ia m a n t

p ie s a d e
m ă s u ra t

Fig. 12.9. - Schema de lucru a palpatorului mobil

Unitatea centrală este prevăzută cu o tastatură şi este utilizată pentru

selectarea şi fixarea anumitor parametrii de lucru, sau pentru selectarea
parametrilor ce vor fi măsuraţi sau calculaţi.

12.4. Desfăşurarea lucrării

12.4.1.Evaluarea calitativă a rugozităţii, prin comparare cu mostre

etalon de rugozitate
Evaluarea calitativă a rugozităţii prin comparare cu mostre etalon
de rugozitate constă în stabilirea corespondenţei dintre un etalon de
rugozitate şi piesa de măsurat, cercetând alternativ, suprafaţa piesei
căreia dorim să-i evaluăm rugozitatea şi suprafaţa activă a etalonului.
Aprecierea rugozităţii prin comparare cu etaloane de rugozitate
se poate efectua cu ochiul liber, pentru Ra cuprinsă între 100...3.2 µm şi
cu lupa, pentru Ra cuprinsă între 100...1.6 µm.
Rezultatele măsurătorilor se vor trece în tabelul 1 din "Fişa pentru
rezultatele lucrării". (FRL)
12.4.2. Măsurarea rugozităţii suprafeţelor cu ajutorul
rugozimetrului Surtronic 4
126

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Pentru măsurarea rugozităţii suprafeţei măsurandului se parcurg
următoarele etape:
a) se montează traversa suport 1 în poziţia de lucru cu ajutorul
suportului special 2 şi al coloanei 7 (fig. 12.8.).
b) pentru asigurarea unei bune acurateţi a citirii şi pentru
asigurarea unei uzuri minime a acului, suprafaţa de măsurat trebuie să
fie curăţată de grăsimi, materiale abrazive, şpan etc rezultate în urma
procesului de prelucrare.
c) se poziţionează piesa ce urmează a fi măsurată pe măsuţa
suport a aparatului 3;
d) setarea aparatului în vederea măsurării. Această operaţie se
execută cu ajutorul tastaturii unităţii centrale (fig. 12.10.), astfel:

Vv Vh
8
1
mm 0.25 0.8 2.5 CR GSN
GRAPH
Ln
7
Ra R zDIN R zISO Ry Pc tp%
∆q S Sm Rp band lev el 6
2
5
PARAMETER
S 4

Taylor-Hobson Surtronic 4

Fig. 12.10.
1) Selectarea valorii lungimii de bază. Operaţia se realizează cu
ajutorul următoarelor taste:
- tasta 1, prin intermediul căreia se selectează pe ecranul unităţii centrale
parametrul Ln
- tastele 7, utilizate la alegerea unei valori din şirul de valori propus (cu
ajutorul tastei se parcurge şirul valorilor în sens crescător, iar cu
ajutorul tastei se parcurge acelaşi şir de valori standardizate în sens
descrescător).
2) Selectarea parametrului de rugozitate a cărui valoare va fi
afişată pe ecran. Operaţia se realizează cu ajutorul tastelor 2 şi 3 prin
intermediul cărora se selectează linia respectiv coloana,
corespunzătoare poziţiei parametrului ce urmează a fi afişat.
3) Selectarea parametrilor ce vor fi tipăriţi la imprimantă. Această
operaţie se realizează parcurgându-se următoarele etape:
127

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 -se deschide sesiunea de configurare a imprimantei prin apăsarea tastei
5 (Preset Print);
-cu ajutorul tastelor 2 şi 3 se selectează unul sau mai mulţi parametri
care urmează a fi tipăriţi;
-dacă se doreşte şi tipărirea profilului suprafeţei măsurate, se selectează
cu ajutorul tastei 1 comanda GRAPH (situată în colţul dreapta-sus al
ecranului);
-se închide sesiunea de configurare a imprimantei prin apăsarea tastei 5.
Pentru ajustarea dimensiunilor graficului tipărit, se vor utiliza tastele 8
(Vv pentru modificarea dimensiunii pe verticală respectiv Vh pentru
modificarea dimensiunilor pe orizontală), precum şi tastele 7 ( atunci
când se doreşte mărirea dimensiunii profilului tipărit, respectiv atunci
când se doreşte micşorarea dimensiunii profilului).
e) se poziţionează traversa suport 1 cu ajutorul suportului special
2 astfel încât palpatorul traductorului să fie situat în apropierea piesei
care urmează a fi măsurată. De asemenea, acul trebuie să fie
perpendicular pe suprafaţa de măsurat, iar direcţia de deplasare a
acestuia să fie perpendiculară pe direcţia predominantă a asperităţilor
suprafeţei. Cu ajutorul manetei 8, se aduce în contact palpatorul cu
suprafaţa de măsurat. (fig. 12.8.)
f) lansarea operaţiei de măsurare. Comanda de lansare a unei
măsurători, se dă cu ajutorul tastei 4 de pe unitatea centrală. In acest
moment palpatorul începe deplasarea pe suprafaţa piesei, iar după
revenirea în poziţia iniţială rezultatele sunt afişate şi/sau tipărite la
imprimantă. Dacă apar literele E sau ER, rezultatul trebuie neglijat
deoarece în acest mod ne este semnalată apariţia unei erori de calcul
sau de măsurare. După identificarea erorii şi înlăturarea eventualelor
cauze care au condus la apariţia acesteia, măsurarea se reia aşa cum a
fost prezentat în paragrafele anterioare.

12.5. Prelucrarea rezultatelor şi concluzii

In urma efectuării măsurătorilor se compară valoarea efectivă a
parametrilor Ra sau Rz cu valoarea prescrisă pe desenul de execuţie al
piesei şi se formulează concluziile cu privire la:
-mărimea rugozităţii suprafeţelor controlate în raport cu cea
prescrisă, stabilindu-se dacă piesa corespunde (piesă bună) sau nu
corespunde (piesă rebut);
-eficacitatea folosirii metodelor şi mijloacelor prezentate pentru
determinarea rugozităţii (comparativ);

FISA PENTRU REZULTATELE LUCRARII NR. 12

128

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 1. Rezultatele măsurării rugozităţii suprafeţelor prin metoda
calitativă, prin comparare cu mostre etalon de rugozitate.
Tabelul 12.1.
Parametru de Rezultatele
Tipul suprafeţei Operaţia rugozitate prescris măsurătorilor
(cilindrică, plană) de Ra [µm] Rz [µm] Ra [µm] Rz [µm]
prelucrare

2. Rezultatele măsurătorii rugozităţii suprafeţelor cu ajutorul

rugozimetrului electronic Surtronic 4.

Tabelul 12.2.
Tipul Param. de Rezultatele măsurătorilor
suprafeţei Operaţia de rugoz. prescris
(cilindrică, prelucrare Ra Rz Ra Ra med Rz Rz med
plană) [µm] [µm] µm] [µm] [µm] [µm]
1. 1.
cilindrică strunjire 2. 2.
degroşare 3. 3.
1. 1.
cilindrică rectificare 2. 2.
3. 3.
1. 1.
plană frezare 2. 2.
3. 3.
1. 1.
plană rectificare 2. 2.
3. 3.

3. Concluzii

129

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.