10.

CONTROLUL PRECIZIEI DE FORMĂ GEOMETRICĂ, DE

ORIENTARE, DE POZIŢIE ŞI DE BĂTAIE A SUPRAFEŢELOR

10.1 Consideraţii teoretice

În afara abaterilor dimensionale, la o piesă se întâlnesc şi abateri

de formă geometrică, abateri de orientare, abateri de poziţie şi abateri de
bătaie a suprafeţelor. Pentru a se asigura buna funcţionare, în condiţii de
interschimbabilitate, trebuie ca şi aceste abateri să se înscrie în anumite
limite (abateri limită, respectiv toleranţe ).
Clasificarea, definirea şi simbolizarea abaterilor de formă, de
orientare, de poziţie şi de bătaie se găsesc în STAS 7384 – 85 (vezi
anexa B şi lucrarea [3]).
Comparativ cu controlul preciziei dimensionale controlul preciziei
de formă, de orientare, de poziţie şi de bătaie a suprafeţelor este de o
complexitate mult mai mare şi se realizează mai dificil.
În cadrul acestei lucrări vom prezenta o serie de metode şi
mijloace de control pentru o parte din abaterile menţionate. Altele au fost
prezentate în lucrări anterioare: măsurarea abaterilor de la cilindricitate şi
circularitate la suprafeţe cilindrice exterioare cu ajutorul optimetrului
orizontal în lucrarea nr. 4 (schema de măsurare fiind prezentată în fig.
4.4 ); măsurarea abaterilor de la cilindricitate şi circularitate la suprafeţe
cilindrice interioare cu ajutorul comparatorului de interior în lucrarea nr. 3
(schema de măsurare fiind prezentată în fig. 3.3). Măsurarea abaterilor
de la perpendicularitate între două suprafeţe plane cu ajutorul echerelor
se face după schema din fig. 9.10, lucrarea nr. 9.

10.2 Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop însuşirea unor metode de măsurare a

abaterilor de formă, de orientare, de poziţie şi de bătaie a suprafeţelor cu
ajutorul mijloacelor existente în laboratorul de “Controlul calităţii” şi
determinarea preciziei pieselor măsurate din punct de vedere al
abaterilor măsurate.

10.3 Aparatura folosită

Pentru efectuarea lucrării se utilizează:

100

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.


Rigla cu muchii active pentru verificarea rectilinităţii şi planităţii
suprafeţelor ( fig. 10.1).

Dispozitiv de control, prevăzut cu comparator cu cadran
circular, pentru controlul rectilinităţii şi planităţii suprafeţelor (fig. 10.2);

Placă de control şi comparator cu cadran pentru controlul
abaterilor de la paralelism între două plane (fig. 10.3);

Comparator universal cu palpator orientabil ( fig. 10.4);

Dispozitiv de control, prevăzut cu comparatoare cu cadran,
pentru măsurarea bătăii circulare radiale şi bătăii circulare frontale (fig.
10.6 );

Dispozitiv de control cu comparatoare pentru măsurarea
abaterii de la coaxialitate şi a abaterii de la concentricitate (fig. 10.7);

Dispozitiv de control, dotat cu comparator cu cadran, pentru
măsurarea abaterii de la simetrie (fig. 10.8).
Alte metode şi mijloace de măsurare a abaterilor de formă
geometrică, de orientare, de poziţie şi de bătaie sunt prezentate în
lucrările: [13] [15], [1].

10.4 Desfăşurarea lucrării

10.4.1 Măsurarea abaterilor de la rectilinitate şi de la planitate

Riglele de verificare sunt mijloace mecanice de măsurare simple
utilizate la verificarea abaterilor de la rectilinitate. Cu ajutorul lor se
materializează o dreaptă adiacentă profilului real al măsurandului după
direcţia de măsurare.

Fig. 10.1 – Schema de măsurare prin metoda fantei de lumină

Schema de măsurare a abaterii de la rectilinitate cu ajutorul riglei

de verificare cu muchie activă, prin metoda fantei de lumină, este
prezentată în figura 10.1.

101

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Măsurarea abaterii de la rectilinitate se execută în succesiunea
următoare:

Suprafeţele active ale elementelor în contact se vor curăţa;

Pe suprafaţa supusă verificării a măsurandului 1 şi pe direcţia
de măsurare aleasă se aşază muchia activă a riglei de verificare 2 ( fig.
10.1, b);

Într-o lumină intensă, se determină mărimea fantei de lumină
măsurată ( fm ) dintre suprafeţele în contact;

Pentru o mai bună apreciere a fantei de lumină, se poate
folosi o fantă etalon. Aceasta se poate obţine dacă o riglă etalon 3 se
aşază pe două blocuri de cale plan-paralele 4, cu aceeaşi dimensiune h
(cunoscută ), aşezate la rândul lor pe suprafaţa netedă a unui platou 5,
iar cu ajutorul altor blocuri de cale 6 de înălţimi mai mici decât h cu 1 µm,
2 µm etc., se formează fante de lumină etalon de valori cunoscute fe =1
µm, fe =2 µm etc.(fig. 10.1, a).

Se compară vizual fanta de lumină măsurată fm cu fantele de
lumină etalon şi se apreciază mărimea lui fm. Rezultatele se trec în
tabelul 10.1 din F.R.L. Toleranţa la rectilinitate pentru piesa măsurată
este T=0,05 mm.
În timpul controlului, sursa luminoasă, rigla de verificare şi
măsurandul trebuie să se găsească în linie la nivelul ochiului
observatorului.
Abaterea de la planitate se controlează cu ajutorul unui dispozitiv
de control (fig. 10.2) pe baza schemei de măsurare prezentată în fig.
10.2, b.

Fig. 10.2 – Schema de principiu a dispozitivului de control a abaterii de la

planitate şi schema de măsurare

Dispozitivul de control a abaterilor de la planitate şi rectilinitate

(fig. 10.2, a) se compune din placa de bază 1, prevăzută cu patru

102

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 picioruşe 6 pe care se sprijină, pârghia articulată 3 care vine în contact la
un capăt cu palpatorul 2, iar la celălalt capăt cu tija 5 a comparatorului 7.
Arcul 4 menţine contactul pârghiei cu tija 2 şi determină apăsarea
acesteia pe măsurandul M.
Ca schemă de măsurare se poate folosi schema prezentată în fig.
10.2, b, în care se consideră dreptunghiul ABCD construit după marginile
suprafeţei de verificat. Se trasează apoi axele de simetrie X-X' şi Y-Y ',
precum şi diagonalele AC şi BD. În continuare se trasează drepte
paralele la axele de simetrie şi la diagonale. Punctele de intersecţie ale
acestora ( noduri ) vor fi punctele unde se determină abaterile de la
planitate.
Controlul abaterii de la planitate se asigură în următoarea
succesiune:
a) Cu ajutorul unei cale plan-paralele aşezată în locul
măsurandului (fig.10.2, a) se apasă pe palpatorul 2 aducându-l astfel cu
capul superior în planul suprafeţei active a plăcii 1 ( această suprafaţă
materializează suprafaţa adiacentă suprafeţei reale a măsurandului şi
trebuie să fie cu abateri minime de la planitate ). In această poziţie a
palpatorului 2 se reglează comparatorul la zero prin rotirea cadranului.
b) Se aşază piesa de măsurat pe placa 1 cu suprafaţa de verificat
în contact cu suprafaţa activă a plăcii şi cu palpatorul 2. Piesa se
deplasează pe placa 1 după direcţiile X-X' şi Y-Y' şi se fac citiri la
comparator în punctele de măsurare determinate după schema din figura
10.2, b. Aceste citiri reprezintă distanţe de la suprafaţa adiacentă la
suprafaţa reală în punctele considerate şi se trec în tabelul 10.2 din FRL.
Distanţa maximă dintre cele citite reprezintă abaterea de la planitate a
suprafeţei verificate. Toleranţa la planitate a piesei controlate este
T=0,006 mm.
Cu ajutorul dispozitivului descris se poate controla şi abaterea de
la rectilinitate citirile făcându-se în mai multe puncte de măsurare după o
singură direcţie X-X'.

10.4.2 Măsurarea abaterilor de la paralelism între două plane

Schema de măsurare a abaterilor de la paralelism între două

plane este prezentată în figura 10.3. Se va considera că piesa de
măsurat are prescrisă toleranţa la paralelism T=0,07 mm.
Măsurarea se execută în următoarea succesiune:
a) Se aşază măsurandul M pe placa de control 1, iar deasupra lui
se aşază o placă plan-paralelă 2 (aceasta materializează suprafaţa
adiacentă suprafeţei de verificat a măsurandului şi astfel elimină influenţa
abaterilor de formă asupra rezultatului măsurării).

103

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 b) Cu ajutorul comparatorului 3 fixat în suportul 4 sprijinit pe placa
de control, se determină abaterea de la paralelism dintre suprafaţa
superioară şi suprafaţa care vine în contact cu placa de control a
măsurandului. Se fac citiri la comparator în mai multe puncte de
măsurare (se pot considera punctele determinate după schema din fig.
10.2, b) pe toată întinderea suprafeţei plane verificate, limitată de cele
două lungimi de referinţă (longitudinală şi transversală ).

Fig. 10.3 – Schema de măsurare a abaterilor de la paralelism

între două suprafeţe plane

Valorile citite se trec în tabelul 10.3 din FRL. Diferenţa dintre

valoarea maximă şi valoarea minimă citite reprezintă abaterea de la
paralelism a celor două suprafeţe.

10.4.3 Măsurarea distanţei şi paralelismului dintre axele alezajelor

cu ajutorul comparatorului universal cu palpator orientabil

La piesele de tipul carcaselor sau al plăcilor de ghidare, în mod

frecvent, se pune problema controlării distanţei şi paralelismului dintre
axele alezajelor. În acest scop, frecvent este folosit comparatorul
universal cu palpator orientabil fabricat la IMF Bucureşti (fig. 10.4).
Principalele caracteristici ale acestui aparat sunt:

valoarea diviziunii 0,01 mm (sau 0,005; 0,002; 0,001 mm);

interval de măsurare ± 0,4 mm;

sens dublu de măsurare;

vârfuri de palpare cu bile din oţel de Φ1, Φ2 şi Φ3 orientabile
pe 210°.
Schema de calcul şi de măsurare a abaterilor distanţei dintre
axele a două alezaje cu ajutorul comparatorului universal cu palpator
orientabil este prezentată în fig. 10.5.

104

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Măsurarea constă mai întâi în reglarea la zero a aparatului
(aparatelor) pentru cotele de reglare C1, C2, C3 şi C4 (fig. 10.5), în
măsurarea abaterilor efective ale acestor cote, calculul abaterilor efective
ale cotelor x şi y şi apoi în calcularea abaterii efective a cotei L
procedând astfel:

Fig. 10.4 - Comparator universal cu palpator orientabil

În baza schemei prezentate în fig. 10.5 se calculează cotele de

reglare cu relaţiile [13]:
C1 = B + 0,5D1 C2 = B + L − 0,5D2 (10.1)
C3 = B − 0,5 D1 C4 = B + L + 0,5 D2 (10.2)
Se materializează aceste cote cu ajutorul blocurilor de cale plan-
paralele şi se reglează la zero aparatul (aparatele) după blocurile de cale
formate. Se recomandă ca pentru fiecare cotă C1,…,C4 să se folosească
câte un aparat fixat în suportul respectiv.
Cu ajutorul aparatului (aparatelor) reglate le zero se măsoară
abaterile efective: AC1ef, AC2ef, AC3ef şi AC4ef ale cotelor C1…C4 în cele
două plane de măsurare I şi II (fig. 10.5).

105

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Fig. 10.5 – Schema de calcul şi de măsurare a abaterilor distanţei
dintre axele a două alezaje

Se calculează abaterile efective Axef şi Ayef ale cotelor x şi y în

planele de măsurare I şi II (fig. 10.5) cu relaţiile [13]:
AX I .ef = AC2 I .ef − AC1 I .ef ; AX II .ef = AC2 II .ef − AC1 II .ef (10.3)
AYI .ef = AC4 I .ef − AC3 I .ef ; AYII .ef = AC4 II .ef − AC3 II .ef (10.4)
Se calculează abaterile efective ALI.ef şi ALII.ef ale distanţei L dintre
axele alezajelor, în planele de măsurare I şi II, cu relaţiile [13]:

ALI ef = 0,5 (AXI ef +AYI ef) (10.5)

ALII ef = 0,5 (AXII ef + AYII ef) (10.6)
Abaterea de la paralelism a axelor celor două alezaje, pe
lungimea l, se determină din diferenţa abaterilor ALI ef şi ALII ef luată în
valoare absolută:
Ap = | ALI ef – ALII ef | (10.7)
Valorile dimensiunilor calculate şi ale abaterilor măsurate şi
calculate se trec în tabelul 10.4 din FRL. Toleranţa la paralelismul axelor
se va considera T=0,02 mm.

106

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 10.4.4 Măsurarea bătăii circulare radiale şi a bătăii circulare
frontale

Măsurarea acestor abateri la o piesă de tip arbore se face după

schema prezentată în fig. 10.6. Piesa de măsurat are prescrise
următoarele toleranţe geometrice: pentru bătaia circulară radială T=0,05
mm şi pentru bătaia circulară frontală T=0,06 mm.

Fig. 10.6 – Schema de măsurare a bătăii circulare radiale şi a

bătăii circulare frontale

Măsurandul 1 se aşază între vârfurile 2 şi 3 ale dispozitivului de

control. Cu ajutorul comparatorului cu cadran circular fixat într-un suport
în poziţia I se palpează suprafaţa cilindrică de măsurat. Se roteşte piesa
cu 360° şi se reţin valorile maximă şi minimă indicate de comparator,
valori care reprezintă abaterile distanţei de la suprafaţa efectivă ( în
punctele considerate ) la axa de rotaţie notată cu C. Acestea se trec în
FRL, tabelul 10.5.
Diferenţa dintre cele două citiri reprezintă bătaia circulară radială
a suprafeţei măsurate.
Bătaia circulară radială a suprafeţelor de revoluţie conice se
măsoară aşezând palpatorul comparatorului perpendicular pe acestea.
Bătaia circulară frontală se măsoară asemănător, dar cu
comparatorul în poziţia II (fig. 10.6). Şi în acest caz, diferenţa dintre cele
două citiri făcute în două puncte de măsurare de pe diametrul de
măsurare Dm , corespunzătoare distanţei maxime şi distanţei minime de

107

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 la suprafaţa reală la un plan normal pe axa de rotaţie, reprezintă bătaia
circulară frontală. Rezultatele se trec în tabelul 10.5 din FRL.

10.4.5 Măsurarea abaterii de la coaxialitate şi a abaterii de la

concentricitate

Aceste abateri, la un arbore, se măsoară după schema de

măsurare din fig. 10.7. Piesa de măsurat are prescrise următoarele
toleranţe geometrice: pentru abaterea de la coaxialitate T=0,04 mm, iar
pentru abaterea de la concentricitate T=0,03 mm.

Fig. 10.7 – Schema de măsurare a abaterii de la coaxialitate şi a

abaterii de la concentricitate

Măsurandul 1 se aşază pe prismele 2 şi 3 fixate pe placa 4 a

dispozitivului de control. Cu ajutorul comparatorului cu cadran circular
fixat într-un suport se măsoară bătaia circulară radială în secţiunile I-I şi
II-II ale suprafeţei de măsurat.
Jumătate din bătaia circulară radială efectivă reprezintă abaterea
de la concentricitate, în fiecare secţiune de măsurare, faţă de baza de
referinţă (axa suprafeţelor A,B).
Maximul dintre cele două abateri de la concentricitate (din
secţiunile I-I şi II-II) reprezintă abaterea de la coaxialitate a axei
suprafeţei de măsurare (cu care vine în contact palpatorul
comparatorului) faţă de axa de referinţă (axa suprafeţelor A,B) măsurată
pe lungimea de referinţă (fig. 10.7).
Rezultatele măsurării se trec în tabelul 10.6 din FRL.

10.4.6 Măsurarea abaterii de la simetrie

Măsurarea abaterii de la simetrie a axei alezajului de bolţ la un
piston, în raport cu axa suprafeţei cilindrice exterioare, se face după

108

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 schema de măsurare prezentată în fig. 10.8. Toleranţa la simetrie
prescrisă piesei care se măsoară este T=0,06 mm.

Fig. 10.8 – Schema de măsurare a abaterii de la simetrie

Măsurarea se efectuează în următoarea succesiune:

a) Se materializează axa alezajului cu ajutorul dornului 2 introdus
fără joc pe alezajul pistonului 1 (fig. 10.8).
b) Dornul împreună cu piesa de măsurat se aşază pe prismele 3
şi 4 şi se apasă în direcţia săgeţii până când vine în contact cu suprafaţa
activă verticală a prismelor. Prisma 8 acţionată de arcul elicoidal 9 are
rolul de a orienta pistonul într-o poziţie în care axa de referinţă să fie
perpendiculară pe direcţia de deplasare a palpatorului comparatorului 6.
În această poziţie a piesei de măsurat se citeşte scara gradată a
comparatorului. (Pentru simplificarea calculelor se poate pune
comparatorul la zero).
c) Se roteşte dornul cu piesa de măsurat cu 180° şi se apasă
după direcţia săgeţii. Palpatorul comparatorului fiind în contact cu
generatoarea diametral opusă a suprafeţei cilindrice exterioare se citeşte
scara gradată şi în această poziţie. Semidiferenţa citirilor în cele două
poziţii ale piesei dă abaterea A de la simetrie.
Rezultatele măsurătorilor se trec în tabelul 10.7 din FRL.

10.5. Prelucrarea rezultatelor şi concluzii

După efectuarea calculelor şi determinarea valorilor efective ale

tuturor abaterilor de formă geometrică, de orientare, de poziţie şi de
bătaie măsurate, valorile efective se compară cu limitele prescrise pe
desenul de execuţie sau în standarde şi se formulează concluzii cu
privire la precizia pieselor măsurate.
La controlul abaterii de la rectilinitate, abaterii de la planitate,
abaterii de la paralelism, bătăii circulare radiale şi bătăii circulare frontale,
piesele măsurate sunt bune (corespund din punct de vedere al abaterii
109

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 măsurate) dacă abaterea efectivă este mai mică (la limită egală) decât
toleranţa prescrisă pentru abaterea măsurată. Toleranţa acestor abateri
este egală cu valoarea maximă admisă a abaterii respective.
La controlul abaterii de la coaxialitate, abaterii de la
concentricitate, abaterii de la simetrie şi a abaterii de la poziţia nominală,
piesele măsurate sunt corespunzătoare funcţional dacă abaterea efectivă
este mai mică (la limită egală) decât jumătatea toleranţelor prescrise
pentru aceste abateri. Toleranţa acestor abateri este egală cu dublul
valorii maxime admise a abaterii respective.

110

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 FIŞA PENTRU REZULTATELE LUCRĂRII NR. 10

1. Scheme de măsurare pentru abaterile de formă geometrică, de orientare, de

poziţie şi de bătaie care se măsoară în această lucrare.

2. Rezultatele măsurării abaterii de la rectilinitate.

Tabelul 10.1
Toleranţa prescrisă Numărul Valoarea efectivă a Valorea medie a
abaterii [mm] măsurării abaterii [mm] abaterii [mm]
1
2
3

3. Rezultatele măsurării abaterii de la planitate.

Tabelul 10.2
Toleranţa prescrisă Puncte de Citiri Valorea medie a abaterii
abaterii [mm] măsurare [mm]
1
2
.
n

4. Rezultatele măsurării abaterii de la paralelism.

Tabelul 10.3
Toleranţa prescrisă Puncte de Citiri Valorea medie a abaterii
abaterii [mm] măsurare [mm]
1
2
.
n

5. Rezultatele măsurării distanţei şi paralelismului dintre axele alezajelor.

Tabelul 10.4
Dimensiuni prescrise [mm] Cote de reglare Abateri efective [mm]
B AsB LAsL D AsD1 D AsD 2 C1 C2 C3 C4 Ac
AiB AiL 1 AiD1 2 AiD 2
Ac 2 ef
1ef
Ac 3ef Ac 4 ef

111

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Tabelul 10.4 (continuare)
Abaterea Abaterea medie
Date obţinute prin calcul [mm] efectivă de la de la paralelism
paralelism
AxIef AxIIef AyIef AyIIef ALIef ALIIef A [mm] Am [mm]

6. Rezultatele măsurării bătăii circulare radiale şi a bătăii circulare frontale.

Tabelul 10.5
Toleranţa prescrisă Puncte de Citiri Valorea efectivă a
abaterii [mm] măsurare abaterilor [mm]
1
2
.
n

7. Rezultatele măsurării abaterii de la coaxialitate şi a abaterii de la

concentricitate.
Tabelul 10.6
Toleranţa Secţiuni de Puncte de Citiri Bătaia Abaterea ef. Abaterea ef.
prescrisă măsurare măsurare radială de la de la
abaterii [mm] concentrici- coaxialitate
[mm] tate [mm] [mm]
I-I 1
2
II - II 1
2

8. Rezultatele măsurării abaterii de la simetrie.

Tabelul 10.7
Toleranţa prescrisă Puncte de Citiri Valorea efectivă a
abaterii [mm] măsurare abaterii [mm]
1
2

9. Concluzii cu privire la precizia pieselor măsurate.

112

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.