7.

CONTROLUL DIMENSIONAL AL PIESELOR CU APARATE

PNEUMATICE ŞI PNEUMOELETRICE DE PRESIUNE RIDICATĂ

7.1 Consideraţi teoretice

Aparatele pneumatice şi pneumoeletrice de presiune ridicată se

folosesc pentru măsurări după metoda relativă (comparativă), cu sau fără
contact cu piesa de control. Diferenţa principală dintre aceste aparate şi
cele de joasă presiune constă în faptul că alimentarea cu aer de la
reţea se face la presiuni de peste 4 daN/cm2, faţă de circa 0,1 daN/cm2
la apratele de joasă presiune.
În funcţie de parametrul fizic măsurat, aparatele pneumatice se
pot clasifica în [10]:
− aparate bazate pe principiul variaţiei presiunii care pot lucra: cu
presiuni joase (ex. aparatul pneumatic cu manometru cu apă tip Solex-
Franţa); cu presiuni ridicate-joase sau prin compensarea (ex. aparate
pneumatice Etamic-Franţa şi Superjet –I.M.F. Bucureşti); cu diferenţe de
presiune (ex. aparatul pneumatic Sigma-Anglia);
− aparate bazate pe principiul variaţiei vitezei de curgere a aerului;
− aparate bazate pe principiul variaţiei volumului.
Principiul de funcţionare a aparatelor pneumatice bazate pe
variaţia presiunii aerului şi care utilizează metoda măsurării presiunii
absolute reiese din fig. 7.1. Aerul purificat şi stabilizat la presiunea de
intrare pi pătrunde în camera preliminară 1, presiunea p1 din această
cameră putând fi măsurată cu manometrul M1. Din această cameră aerul
trece prin duza preliminară f1 în camera de măsurare 2 şi apoi iese în
atmosferă prin duza de măsurare f2.
Presiunea de măsurare p2 (măsurată cu manometrul M2) depinde
de mărimea interstiţiului z (variabil) dintre duza de măsurare şi suprafaţa
S a piesei care se controlează. Cu cât interstiţiul z este mai mare, cu atât
mai mică va fi presiunea p2 care se stabilizează în camera de măsurare
2, astfel că prin variaţia acesteia se poate determina variaţia dimensiunii
de măsurat (citită, de obicei, pe scara manometrului 2 gradat direct în
unităţi de măsură liniare).
Dependenţa analitică dintre mărimea interstiţiului z şi presiunea
p2 se poate exprima cu relaţia:

66

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 p1
p2 = , (7.1)
1 + a2 ∗ z 2
în care a este un coeficient dimensional ce depinde de diametrele duzei
4d 2
de măsurat şi preliminare; a = [10].
d12

Fig. 7.1 – Principiul de Fig. 7.2 – Caracteristica

funcţionare a aparatelor presiune-interstiţiu a
pneumatice aparatelor pneumatice

Reprezentarea grafică a relaţiei (7.1) se prezintă în fig. 7.2. Se

constată că domeniul optim de măsurare este cuprins între p2' şi p2'' ,
care corespunde porţiunii liniare a curbei care se micşorează cu
creşterea coeficientului a . Din analiza curbelor prezentate în fig. 7.2.
rezultă că pentru controlul pieselor cu toleranţe mici este indicat a se
utiliza aparate pneumatice cu valori mari ale lui a şi invers.
Pentru etalonarea unui aparat pneumatic este necesar a se
determina experimental curba caracteristică a acestuia şi zona liniară de
pe ea, apoi dimensiunea de reglare zr pentru câmpul de toleranţă ce
urmează a fi controlat.

7.2 Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop măsurarea abaterilor dimensionale la

piesele de controlat şi însuşirea metodelor de control în cadrul cărora se
utilizează aparate pneumatice de presiune ridicată.

67

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 7.3 Aparatura folosită

7.3.1 Comparatorul pneumatic ”Superjet” , denumit şi traductor

pneumatic “Superjet”, este fabricat la I.M.F. Bucureşti şi funcţionează pe
principiul scurgerii aerului la viteze sonice (de aici şi denumirea de
”Superjet”), precum şi pe principiul punţii Wheatstone, cu posibilitatea
autocompensării dezechilibrului acesteia cu ajutorul unei duze (supape)
de autocompensare de construcţie specială.
În figura 7.3 se prezintă schema de principiu a comparatorului
pneumatic de măsurare Superjet.

Fig. 7.3 – Schema de principiu a comparatorului pneumatic Superjet

Alimentarea de la reţea a aparatului se realizează cu robinetul 1

şi grupul de filtrare-stabilizare 2, asigurându-se în camera preliminară 3 o
presiune p1 de 4.5 daN/cm2. În continuare aerul trece prin duzele 4 în
camera C1 de măsurare şi respectiv în camera C2 de compensare,
separate prin membrana elastică 6 fixată de corpul 5.
Capacul de măsurare 7 cu duza de măsurare 8 se prinde cu
bucşa cu guler 9, care la rândul ei se fixează în braţul 10 al unui suport.
Între gulerul bucşei şi braţ se introduce un manşon 11.
Variaţia interstiţiului de măsurare z, produsă de variaţia
dimensiunii piesei de măsurat, determină variaţia presiunii p2 din camera
de măsurare C1. Diferenţa de presiune a camerei C1 faţă de presiunea
p2' din camera de compensare C2 (în sensul dezechilibrului sistemului) va
produce deplasarea membranei 6 şi a cuiului conic 12 al supapei duzei

68

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 de autocompensare 13. Deplasarea cuiului conic se transmite tijei cu
palpator 14 şi apoi acului indicator al unui comparator mecanic 15.
Limitele de măsurare pe scara gradată a aparatului sunt ± 40 µm ,
iar valoarea diviziunii este de 1 µm .

7.3.2 Schema de principiu a comparatorului pneumoelectric EL-

Superjet şi a unui cap de măsurare în contact cu piesa prezentă în fig.
7.4 [10].

Fig. 7.4 – Schema de principiu a comparatorului pneumoelectric EL-

Superjet

Acest aparat este asemănător cu cel prezentat anterior, cu

deosebirea că deplasarea membranei 6 şi a cuiului conic 15 este
transmisă nu numai unui comparator mecanic 18 ci şi unui sistem electric
cu contacte. Astfel, semnalele pneumatice sunt transferate în semnale
electrice.
Camera C1 a aparatului se leagă prin intermediul unui furtun din
material plastic de duza de măsurare 7 fixată în şurubul reglabil 8, care la
rândul lui este înşurubat în corpul 9 al capului de măsurare. În corpul 9
se află tija cu palpatorul 10 apăsată pe piesa de măsurat M de arcul
elicoidal 11. Corpul 9 se fixează cu un şurub de bucşa cu umăr 11’, care
se introduce în locaşul cilindric al braţului 12. Între braţ şi umărul bucşei
se află un manşon 13 ce conţine camera 14.

69

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Variaţia dimensiunii piesei de controlat faţa de dimensiunea
etalonului sau blocului de cale modifică interstiţiul de măsurare z şi astfel
modifică presiunea p2 din camera C1. Modificarea de presiune determină
deplasarea membranei 6, a cuiului conic 15 şi a tijei 17 a comparatorului
18. Deplasarea tijei este transmisă prin brăţara fixă 19 la pârghia de
amplificare 20 la capătul căreia se află contactul mobil Cm al sistemului
electric. Arcul elicoidal 21 asigură contactul dintre brăţară şi pârghie.
Mărimea câmpului de toleranţă se reglează cu şuruburile
micrometrice 22 prin deplasarea contactelor fixe Cs şi Ci. La atingerea de
către contactul mobil Cm a contactului inferior Ci se aprinde becul roşu R,
la atingerea contactului superior Cs se aprinde becul verde V, iar în cazul
când contactul mobil se află între cele două contacte se aprinde becul
galben G.

Fig. 7.5 – Schema de funcţionare a aparatului pneumatic Etamic

7.3.3 Aparatul pneumatic Etamic. Schema de funcţionare a

acestui aparat este prezentată în fig.7.5 [10] şi este compusă din
următoarele elemente: conducta de alimentare cu aer comprimat 1 la

70

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 presiunea de 4…6 daN/cm2, camera de măsurare 2, camera de
compensare 3, membrana 4, cuiul conic 5, orificiul de ieşire al aerului 6,
duza de măsurare 7, piesa de măsurat 8 şi aparatul comparator 9.
Acesta este fixat cu ajutorul piuliţei 11 care strânge bucşa conică
crestată 10. Arcul 12 asigură contactul dintre tija intermediară 13 şi cuiul
conic 5.
Presiunea aerului comprimat la intrarea în aparat trebuie să fie de
cel puţin 4 daN/cm2. Valoarea diviziunii pe scara gradată a
comparatorului este egală cu 1 µm .
Funcţionarea aparatului este asemănătoare cu cea descrisă la
aparatul pneumatic Superjet.

7.4 Desfăşurarea lucrării

Măsurarea abaterilor dimensionale cu ajutorul aparatelor

pneumatice descrise la paragraful precedent se efectuează în două
etape:
a) Pregătirea instalaţiei de măsurare în vederea efectuării
măsurării şi reglarea aparatului la zero. Schema de principiu a instalaţiei
de măsurare cu comparatorul tip Superjet este prezentată în fig. 7.6 [11].

Fig. 7.6 – Schema de principiu a instalaţiei de măsurare cu comparatorul

tip Superjet

După racordarea instalaţiei la reţeaua de aer comprimat se

deschide robinetul 1 de la reţea precum şi robinetul filtrului grupului 3 şi
se lasă să treacă aerul prin instalaţie pentru curăţire timp de maxim 1.5
min. După această manevră se închide robinetul respectiv. Se reglează

71

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 apoi şurubul stabilizatorului de presiune normal 2 şi apoi cel fin până
când la monometrul grupului se citeşte o presiune de minim 4.2 daN/cm2.
Se va măsura dimensiunea h = 190+0,009 la o piesă prismatică. Se
formează un bloc de cale cu dimensiunea egală cu cea nominală
prescrisă şi se aşază pe masa 4 a suportului 5, în dreptul capului de
măsurare 6. Capul de măsurare este fixat în braţul 7 al suportului prin
intermediul bucşei cu guler 8. Se reglează grosolan poziţia capului de
măsurare cu piuliţa 9, după care reglarea fină se face cu rozeta 10 care
acţionează o camă. Reglarea fină are loc până când acul indicator 11 al
aparatului de măsură execută două rotaţii.
Pentru reglarea fină se poate acţiona şi rozeta 12 astfel încât
deplasarea acestui indicator să se facă pe cât posibil în sens invers
acelor de ceasornic. Pentru corectarea unei mici necoincidenţe a acului
indicator cu diviziunea zero se poate rotii cadranul comparatorului în
sensul dorit.
Se verifică fidelitatea reglajului prin introducerea şi scoaterea de
câteva ori a blocului de cale în aceeaşi poziţie. Pentru poziţia de repaos
(când sub capul de măsurare nu se află nici blocul de cale, nici piesa de
măsurat) acul indicator trebuie să se găsească în zona negradată a
cadranului. În caz contrar, se acţionează corespunzător rozeta 12 şi se
reface reglarea la zero sau se roteşte cadranul faţă de poziţia normală a
acestuia.
b) Măsurarea propriu-zisă. Piesa de controlat de formă
prismatică (fig. 5.3 – lucrarea 5) se introduce sub capul de măsurare în
locul blocului de măsurare şi se citesc abaterile efective în diferite
secţiuni şi direcţii de măsurare. Acestea se trec în FRL, tabelul 7.1.
Pentru controlul unei piese fabricate în serie se fixează indicii 14
în poziţiile corespunzătoare abaterilor limită superioare şi inferioare, apoi
se verifică numai dacă dimensiunile controlate au abaterile efective între
cei doi indici.
Aparatele EL-Superjet sunt dotate şi cu un sistem de semnalizare
(fig. 7.6) astfel că, după reglarea părţii pneumatice, este necesar să se
regleze şi partea electrică. Se acţionează întrerupătorul 17, după care,
pentru blocul de cale ce reprezintă dimensiunea minimă, se reglează
butonul 15 până când se stinge becul roşu notat cu MIC pe cutia de
semnalizare 18 şi se aprinde becul galben notat cu BUN pe aceeaşi
cutie.
Se introduce apoi blocul de cale ce reprezintă dimensiunea
maximă şi se reglează butonul 16 până când se stinge becul galben şi se
aprinde cel verde notat cu MARE pe cutia de semnalizare. În continuare
se verifică lotul de piese urmărindu-se numai semnalizarea luminoasă.

72

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Schema de principiu a unui dispozitiv de control a abaterilor
dimensionale prevăzut cu un aparat pneumatic Etamic, construit în
laboratorul de Controlul calităţii din Catedra de Tehnologie şi
Management , este prezentată în fig. 7.7.

Fig. 7.7 – Schema de principiu a dispozitivului de control cu aparat

pneumatic Etamic

Aerul comprimat de la reţea trece prin filtrul 1, stabilizatorul de

presiune 2 a cărui presiune este reglată cu robinetul 3, ungătorul 4 şi prin
conducta 6 ajunge la aparatul pneumatic Etamic 11. De aici, prin
conducta de legătură 12, aerul ajunge la distribuitorul 13. Cu ajutorul
manetei 5 aerul se distribuie fie la capul de măsurare a alezajelor 16
(prevăzut cu două duze) unde ajunge prin conducta 14, fie la capul de
măsurare a arborilor 8 (prevăzut cu două duze) unde ajunge prin
conducta 10. Elementele enumerate mai sus sunt fixate pe placa de
bază 9 prevăzută cu picioarele 15.
Se vor măsura cu acest aparat piese tip arbore cu φ160− 0,008 şi
piese tip alezaj cu φ16 +−00,,002
006 .
Pregătirea dispozitivului în vederea efectuării măsurării şi
reglarea aparatului la zero se face asemănător cu cele descrise la
aparatul Superjet, cu deosebire că pentru reglarea la zero se folosesc
piese etalon: un calibru inel ( care are diametrul efectiv φ15,998 mm)
pentru reglarea capului de măsurare a alezajelor şi un calibru tampon
(care are diametrul efectiv φ15,997 mm) pentru reglarea capului de
măsurare a arborilor.
73

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 După efectuarea reglării se îndepărtează piesele etalon şi se
aşază în locul lor piesele de măsurat. Abaterile efective ale dimensiunilor
sunt citite la comparatorul mecanic 7, iar valorile lor se trec în FRL
tabelul 7.2.

7.5 Prelucrarea rezultatelor şi concluzii

Se compară abaterile efective cu abaterile limită prescrise (v.

relaţiile 2.3 şi 2.4 – lucrarea 2) şi se formulează concluzii cu privire la
precizia dimensională a pieselor controlate.
Se vor preciza metodele de măsurare folosite avându-se în
vedere criteriile de clasificare ale metodelor de măsurare (v. cap.
introductiv).
Pe baza rezultatelor obţinute la măsurarea unui lot de piese se
pot formula concluzii în legătură cu precizia de prelucrare realizată la
operaţia tehnologică la care se prelucrează suprafaţa (suprafeţele)
măsurate ale pieselor respective.

74

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 FIŞA PENTRU REZULTATELE LUCRĂRII NR. 7

1. Scheme de funcţionare ale aparatelor pneumatice prezentate şi

utilizate în această lucrare.

2. Datele prescrise şi rezultatele controlului cu ajutorul comparatorului

pneumatic tip “Superjet”
Tabelul 7.1
Datele prescrise Rezultatele controlului
Dimensiune Abateri limită Secţiunea în Direcţia în Abateri
nominală [mm] prescrise [mm] care se care se efective
as ai controlează controlează [mm]
I 1
2
II 1
2
III 1
2
IV 1
2
V 1
2

3. Datele prescrise şi rezultatele controlului cu ajutorul comparatorului

pneumatic Etamic.
Tabelul 7.2
Datele prescrise Rezultatele controlului
Tipul Dimensiunea Dimensiunea Secţiunea în Abatere Dimensiune
piesei nominală cu etalonului care se efectivă efectivă [mm]
abateri limită [mm] [mm] măsoară [mm]
1
Arbore 2
3
4
1
Alezaj 2
3
4

4. Concluzii cu privire la precizia dimensională a pieselor controlate şi la

precizia aparatelor pneumatice utilizate.

75

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.