Boli degenerative care afecteaza si sistemul

nervos dar si muschii

Ce sunt si cum le diagnosticam?

Bolile neurologice sunt afecțiuni ale creierului, măduvei

spinării și nervilor din tot corpul. Importanța lor este
deosebită pentru organism deoarece acestea, împreună,
controlează toate funcțiile corpului. Orice disfuncție a
sistemului nervos poate duce la apariția unor probleme
motrice, de vorbire, înghițire, respirație sau învățare. La
acestea se pot adăuga probleme de memorie, senzoriale sau
modificări rapide ale dispoziției.
Bolile neurologice pot afecta organismul prin apariția unor
tumori sau procese inflamatorii, prin infecții cu diferiți microbi
sau prin modificarea procesului de formare normală a
mediatorilor chimici. Tratamentul bolilor neurologice nu este
foarte bine pus la punct datorită faptului că motivul apariției
lor nu este bine clarificat, acesta concentrându-se mai ales pe
atenuarea simptomelor.

Cum puteti recunoaste simptome ale bolilor neurologice?

Manifestările neurologice sunt cauzate de sistemul nervos.
Sistemul nervos este format din două parți:
 sistemul nervos central care include creierul și măduva
spinării, ce acționează ca o unitate centrală de procesare
 sistemul nervos periferic cu rolul de a transmite
informațiile senzoriale între mușchi, țesuturi și nervi în
întregul organism către creier.
Atunci cand aceste conexiuni sunt perturbate apar ceea ce se
numește simptome neurologice.
Simptomele neurologice sunt legate în principal de sistemul
nervos periferic și anume senzația de arsură, amorțeală,
înțepătura, slăbiciune musculară sau paralizie și sensibilitate.
Aceste simptome pot fi cauzate de un traumatism local, în cazul
în care durerea este localizată sau de o boală sistemică, care ar
putea să afecteze întregul corp.
Durerea poate fi o expresie a unei condiții mult mai complexe:
senzația de durere ar putea fi resimțită într-o parte a corpului
care nu a fost traumatizată și acest tip de durere este cel mai
dificil de diagnosticat și tratat. Simptomele neurologice pot fi
declanșate de unul sau mai mulți nervi.

Exista si niste boli mai cunoscute prin societate in ziua de

azi,acestea fiind:

Parkinson-|
Boala Parkinson se numără printre afecțiunile întâlnite cel mai des cu
care se confruntă persoanele în varsta, o tulburare neurodegenerativă
care evoluează progresiv și care poate influența dramatic viața
bolnavilor, mai ales atunci când nu este monitorizată și ținută cu atenție
sub control.
În general, boala debutează în jurul vârstei de 60-65 de ani, dar există și
cazuri în care simptomele sale se manifestă mai devreme. Parkinsonul
este o afecțiune dificilă, complexă, motiv pentru care, în cele ce
urmează, vă prezentăm în detaliu ce este, ce cauzează boala, cum poate
fi recunoscută cu ușurință, dar și care sunt metodele de tratament și de
prevenție recomandate.
Ce este boala Parkinson?
Pe scurt, Parkinson este o boală neurodegenerativă (ține de sistemul
nervos), care afectează funcțiile motorii ale corpului. Altfel spus, cei
care suferă de Parkinson încep să se miște mai greu, să se deplaseze, să
vorbească și să gesticuleze cu dificultate.

La început, semnele bolii nu sunt foarte vizibile și pot fi trecute cu

vederea, fiind puse adesea pe seama oboselii ori a vârstei. În timp, pe
măsură ce boala evoluează, simptomele devin tot mai pronunțate și încep
să-și pună amprenta asupra calității vieții celui ce suferă de Parkinson.

Un alt aspect important de precizat este că această boală nu este

vindecabilă. Există medicamente ce contribuie la ameliorarea
manifestărilor, iar la nevoie, medicul poate sugera inclusiv o intervenție
chirurgicală menită să îmbunătățească simptomele. Însă cert este că,
indiferent de tratamentul ales, odată ce a fost declanșată, boala
Parkinson nu poate fi complet vindecată.

Care sunt simptomele bolii Parkinson?

Debutul și semnele Parkinsonului diferă de la o persoană la alta. Simptomele de

început sunt, uneori, atât de discrete, încât trec neobservate. Alteori, sunt
confundate cu cele ale altor afecțiuni și abia atunci când se manifestă cu
intensitate, ajung să dea de bănuit.

Printre simptomele care ar trebui să ridice semne de întrebare se numără:

 Tremorul, care presupune prezența unor mișcări necontrolate de deget, mâini

sau picioare;
 Rigiditatea musculară, acea senzație de înțepenire a corpului, imposibilitatea
de a te mișca, la care se alătură o durere musculară mai mult sau mai puțin
pronunțată;
 Bradikinezia sau lentoarea în mișcare și mers, care se traduce printr-o
încetinire a celor mai banale gesturi pe care o persoană le face în fiecare zi, de la
realizarea unor pași la ridicarea din pat sau de pe scaun;
 Manifestarea redusă sau chiar pierderea completă a unor reflexe și mișcări
automate, cum ar fi clipitul sau legănarea mâinilor pe lângă corp;
 Schimbarea ritmului și a capacității de a vorbi, ceea ce înseamnă că discursul
devine mult mai lent, domol, uneori chiar neclar;
 Modificarea scrisului, pentru că boala Parkinson îngreunează inclusiv
capacitatea unei persoane de a scrie de mână;
 Problemele coordonării fizice, având în vedere că cei care suferă de
Parkinson își păstrează mai greu echilibrul și sunt mai predispuși să se împiedice
și să cadă mai des;
 Schimbarea posturii, o ușoară încovoiere a spatelui care se observă în rândul
celor bolnavi de Parkinson;
 Tulburări ale somnului, un simptom asociat cu nenumărate afecțiuni, dar
care se manifestă și în cazul Parkinson.

Care sunt cauzele bolii Parkinson?

Atunci când boala Parkinson se instalează, unele celule nervoase din
creier încep să se degradeze și chiar să moară. Potrivit Mayo Clinic,
când acești neuroni responsabili inclusiv pentru producția de dopamină
dispar, și producția acestei substanțe esențiale pentru buna funcționare a
funcțiilor cognitive scade. Iar când nivelul dopaminei scade, activitatea
creierului nu se mai desfășoară în parametri normali, de unde și apariția
unor simptome tipice bolii (tremorul, lentoarea în mișcare, tulburarea
capacității de a vorbi etc.).

Chiar și așa, nu există încă o cauză concretă care să explice de ce se

produce această deteriorare a neuronilor. Există, însă, câțiva factori de
risc ce pot juca un rol-cheie în apariția și progresia acestei afecțiuni:

 Factorii genetici. Da, genele pot fi responsabile pentru transmiterea

bolii Parkinson, dar asta se întâmplă mai degrabă atunci când există în
familie mai multe persoane ce suferă de o astfel de tulburare;
 Factorii de mediu. Expunerea masivă la anumite medii ori
substanțe toxice pe parcursul vieții poate conduce, de asemenea, la
dezvoltarea bolii Parkinson;
 Nivelul scăzut al dopaminei. Absența acestei substanțe poate
provoca dereglări semnificative în creier și poate favoriza instalarea
Parkinsonului;
 Prezența corpurilor Lewy la nivelul creierului. Acestea sunt niște
formațiuni de proteine de tip alpha-synuclein, care apar în interiorul
celulelor nervoase, perturbând activitatea acestora și provocând
schimbări de ritm, mișcare și comportament;
 Un alt factor de risc pentru Parkinson este și sexul persoanei,
pentru că bărbații sunt mai predispuși la dezvoltarea bolii decât
femeile;
Vârsta. Există și excepții, desigur, însă, de regulă, boala Parkinson apare
în special la persoanele trecute de 60 de ani.

Care sunt metodele de preventive a bolii Parkinson?

Boala Parkinson nu are o cauză exactă asupra căreia să se poată acționa
cu scopul prevenirii ei. Însă există soluții atât pentru menținerea unui stil
de viață sănătos pe tot parcursul vieții, cât și pentru monitorizarea atentă
și gestionarea corectă a simptomelor.

 Exercițiile fizice realizate în mod constant. Nu mai este un secret

pentru nimeni că sportul este benefic pentru sănătate, așa că aceasta
este prima recomandare în prevenirea Parkinsonului, a atrofierii
mușchilor și a altor boli. În plus, mișcarea contribuie și la stimularea
producției de dopamină de la nivelul creierului;
 O alimentație sănătoasă, bogată în fibre, proteine, minerale și
vitamine. Chiar dacă nu există vreun studiu care să identifice o
legătură concretă între alimente și Parkinson, o dietă corectă și bogată
din punct de vedere nutrițional va contribui la întărirea organismului
și îi va oferi acestuia doza de energie pentru a lupta împotriva unor
boli;
 Odihna adecvată. Bolnavii de Parkinson se confruntă frecvent cu o
acută lipsă de energie, iar efortul pe care ei îl depun pentru a realiza
diferite activități este foarte solicitant. Prin urmare, somnul de calitate
și micile pauze de relaxare sunt esențiale pentru păstrarea stării lor de
sănătate în condiții cât mai bune.


Pe langa aceasta boala,mai exista si Alzheimer.

Ce este Boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa a sistemului nervos care
determina probleme de memorie, gandire si comportament. Simptomele
se dezvolta in general treptat si se agraveaza in timp, devenind suficiente
de severe pentru a interfera cu activitatile zilnice.(In zilele noastre
Alzheimer este cauza a aproximativ 60-80% dintre cazurile de dementa)

Cauze
Nu se cunosc cu certitudine cauzele principale a bolii Alzheimer, se
considera ca boala este determinate de o combinatie de factori genetici,
comportamentali si de mediu care afecteaza celulele creierului
(neuronii).

Se cunoaste ca, din punct de vedere biologic, in determinarea aparitiei

bolii Alzheimer sunt implicate anumite proteine de la nivelul creierului
care nu mai functioneaza normal, perturba activitatea neuronilor si
elibereaza substante toxice. Pana la acest moment se cunoaste ca
activitatea a doua proieine este asociata cu afectarea creierului in boala
Alzheimer:
  fragmente de proteine mai mari - beta-amiloid se acumuleaza
determinand placi de amiloid care interfera cu posibilitatea
comunicarii dintre celulele creierului (neuroni)
 proteinele tau care sprijina transportul nutrientilor pentru neuroni
isi schimba forma si determina “incurcaturi” ale retelei de cellule
neuronale

Simptome-
El mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti
informatii noi (evenimente recente, conversatii recente), deoarece
schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea zona a creierului
care afecteaza invatarea. Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer
sunt:

 Probleme de memorie, precum dificultatea de a-ti aminti anumite

evenimente. Persoanele cu Alzheimer au tendinta de a repeta la
nesfarsit aceleasi fraze, de a pune aceleasi intrebari. Uitarea
complete a unor conversatii, intalniri sau evenimente fara sa si le
mai aminteasca ulterior. Se pierd in locuri altadata cunoscute.
Probleme in gasirea cuvintelor potrivite.
 Dificultati in concentrare, in planificare si in rezolvarea
problemelor. Devine dificil sa tina socoteala cheltuielilor, sa-si
plateasca la timp facturile, pana la dificultati in recunoasterea
cifrelor.
 Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu.
Activitatile defsasurate altadata rutinier, care necesita etapizare -sa
pregatesti o masa, sa joci un joc familiar, pot deveni extrem de
dificil de pus in practica.
 Dezorientare si confuzie prinvind trecerea timpului
  Probleme vizuale sau de orientare in spatiu, precum aprecierea
distantei in timpul sofatului; persoana se poate rataci sau poate uita
unde a pus anumite lucruri
 Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea
vocabularului in vorbire sau in scris
 Judecati gresite in privinta deciziilor
 Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale
 Schimbari de dispozitie, precum depresia, apatia, sau alte
modificari de comportament (iritabilitate, agresivitate) si
personalitate

Pe masura ce boala progreseaza, smptomele se agraveaza. Boala

Alzheimer poate afecta o serie de aspecte ale vietii de zi cu zi. In stadii
tardive, pacientii isi pot pierde capacitatea de a inghiti si de a manca, de
a merge, nu-si mai recunosc familia si prietenii, nu mai reusesc sa-si
controleze urinarea si defecatia.

Semnele de alarma ale bolii Alzheimer pot fi prezente, de aceea, este

important sa primesti cu promptitudine diagnosticul potrivit.

Trebuie spus ca simptomele afecteaza nu doar calitatea vietii persoanei

respective, ci afecteaza si femilia si persoanele care ingrijesc pacienti cu
Alzheimer. De multe ori persoanele care ingrijesc se confrunta la randul
lor cu probleme de santate, precum nivele ridicate de stress, tristate sau
depresie.