Elemente de limaj: melodie , ritm, tempo, timbru,

nuanțe dinamice
O melodie poate fi:

1. o succesiune de sunete de înălțime și durată diferite, care alcătuiesc o unitate

muzicală.
2. o compoziție muzicală, cântec.

O melodie este alcătuită din fraze muzicale separate de cadențe.

O melodie repetată devine o temă muzicală.

Ritmul este rezultatul accentuării regulate și selective a unor sunete dintr-o serie.

Ritmul reprezintă o diviziune calitativă a timpului, unul dintre elementele
fundamentale ale muzicii, constituit din succesiunea organizată a duratei sunetelor.
Factorii săi de bază sunt periodicitatea accentelor (metrul) și corelația dintre
diferite valori (durate) ale sunetelor. Ritmul este un purtător al expresiei muzicale,
formulele ritmice putând avea o infinită varietate. [1] Ritmurile de bază 2/4 și 3/4
pot fi modificate, combinate și multiplicate pentru a se crea ritmuri mai complexe.

Tempo exprimă gradul de rapiditate sau de mișcare în care se interpretează o

compoziție muzicală.
Se spun prin termeni de mișcare notați la începutul lucrării, de obicei în limba
italiană, și sunt însoțiți (uneori) de indicație metronomică.

Timbrul se referă la una dintre calitățile de bază ale sunetului muzical, anume

complexul de însușiri care permit diferențierea unor surse sonore mai mult sau mai
puțin asemănătoare, precum vocile omenești sau instrumentele muzicale. Timbrul
este considerat ca fiind de o însemnătate la fel de mare pentru personalitatea
sunetului, cu acelea ale înălțimii, desfășurării în timp (duratei) și a intensității
sonore. Timbrul muzical defineste stiluri pe care le poți atinge si in ce categorie de
cântec te incadrezi. Cel mai adesea, timbrul este delimitat după sursa sonoră, în
timbru vocal și timbru instrumental.

Redarea unui eveniment sonor prin diverse nuanțe dinamice se numește nuanțare
dinamică