GRANICERUL

XI. Nr. 12 DECEMBRIE, 1942

: CORPUL ORANICERILOR - Telefon : 2.65.80

www.dacoromanica.ro
 PRE$EDINTE DE ONOARE
.11
de Corp de Armatá ION 111.

ACTIV
Colonel TEODORESCU ION

MEMBRII: .
=WORM

111

Comitetul de
HRISTESCU ALEXANDRU ATANASIU VICTOR

e
11111
de
=MINI POPESCU AUREL DUCA DUMITRU
111

Comitetul de
0131.M.

Lt.-Col. ATANAS1U VICTOR . . . Director adminIstrativ

10M1

1 DOBRONEANU
Cpt. CHILIMAN
.

. .
. Subdirector
Verificator

e Imom

=01.

1. Muljumirile M. S. Regelui 7. Poveste eroi (versuri) . . M. D.

11 Patriei pentru 8. Scrisoarea D-lui Cdt. al
vingdtorii dela Nalcic . . . * Gränicerilor
de pe front, ocazia pelerinajului dela
Domnul Maresal Antonescu . *
Vakarjani * *
3. Nasterea Domnului . . . . Red. 9. Fapte bune * *
4. Marea 10. techisrnul . * *
Apelul Eforiei Ostäsesti 11. Reportaj de (Cruciada 11
MI
011
militari invalizi contra
vederea construirii Palatului 12. A
.

Ion... (versuri)
.

.
. .

. Lt. E.
.
*
il
11 Invalizilor * 13. prinde bine . . * *
5. Plugusor grâniceresc S P. 14. Pagina medicald. Sfaturi prac-
6. fotografic. Din ins-. tice contra degeräturilor . . R.
=1
pecjiile pe front de Su- Calul ingrijirea lui . R.
16. Sfaturi practice *
veran Conducátor . . . . * * * *

www.dacoromanica.ro
 ANUL XI, Nr. 12 DECEMBRIE, 1942

MULTUMIRILE M. S. REGELUI RECUNOSTINTA PATRIEI

PENTRU iNVINGÂTORII DELA NALCIC

ORDIN DE Nr. 34
Dupá lupte crâncene, duse 25 Octombrie 3 Noembrie,
Divizia 2 puternic sprijinitá de forte aeriene germane, a izbutit sá rupä frontul
inamic de pe râul Bakson.
A cucerit apoi, prin lupte corp la corp, numeroase apärate de
trupele sovietice a pâtruns ora§ul fortificat muntilor
zului, pe care au pus stápânire prin lupte grele de
Continuând urmArirea spre Ordjonikidze, vitejii osta§i ai acestei
vizii de au sdrobit ultimele de rezistentá ale inamicului, aruncându-i
resturile desorganizate munti capturându-i mii de pnzonieri un
bogat material de
Pentru minunatele fapte de arme frumoasa victo a vânátorilor de munte
Bátália Nalic), care va rámâne istoria marilor noastre isbânzi,
neralulti Dumitrache, acestei Divizii glorioase, multumirile
Sale Regelui Patriei recu'egere fata eroilor
luptá pentru du§manului nosti u de
I. ANTCNESCU
al Conducatorul Statului
Dat in 28 Noembrie 1942.

de pe front Domnul Antonescu

10 zile de Armata de sub comanda mea a
ternicele atacuri ale a reconstituit mai front din
poate fi de eroica luptä a fiilor din aceastä care
clipele de Indreaptä iubitor
GENERAL DE CORP DE
C. Constantinescu
www.dacoromanica.ro
154 GRANICERUL
PAGINA
NA$TEREA DOMNULUI
In zilele acestea" de eroism de rilor pacea, adevärul de
ce se in cerul e in slava jertfitoare sä de a ne-
cantecului de fiorul credintei cu o inimä de incredere in
vestei celei bune, când pentru pace, Domnul intinde Domnul, ca temei al sigurantei adeväratei vieti.
raniura mäslin spre cer venit din cer pe ca sä apropie
crestin, inmiresmat taina Bethleemului, se in- tul de cer pentru ca fie in cer
pre pämänt. $i pre sine-si s'a
pentru ca lumineze prin veac pe cei ce-L pro-
slävesc pe Dânsul, lumina Bethleemului.
Dar vai! In noaptea sfântä de acum, cerul se
inoureazä, de aripi reci in se
inaltä de intre oameni, amägiti
in a gresitä croind gresite cäi, intre
oarneni despärtiti de Beth
Din Altar Hristos lisus prin graiul Evangheliei
Sale indreapta astäzi pasii
Bethleemului, Biserica, in
pe calea cea a singurate
sau ca Neam Slavä cei de sus lui
zeu pre pace oameni
Pacea bunavoire oameni neamuri se dä
prin Hristos lisus celui ce-si in
dreaptä cätre tronul de a-L singura nunchii Bethleem, a celei
cale de urmat a vietii noastre, dupa ostasi gräniceri,
prin Fiul, in iubirea intinaciune
proaipe dreptate. In Nasterea
pios ne in taina sufletului Doinnului Nostru Hristos, care s'a näscut din
nostru, mila pacea s'au impreunat, dreptatea Maria in orasul Bethleem, din
au luminat fäptura spre zidirea
in lume spre slava lui Dumnezeu. Crestinätatea numärä 1942 de ani, dela Nasterea
hainele pe Mântuitorului präsnueste aceastä mare
credintei strabune, ce se abat prin veacurile toare la 25 Decembrie.
trecute la din Bethleem, descoperim Indreptati-va zi intotdeauna
staul viata cea aceasta este cea gandurile voastre cu piosenie religiozitate cätre
vesnicä, ca Te pe Tine, unul Dumne- Maica Domnului, Domnul Nostru Hristos
zeu pe ce L-ai pentru lurnii. urmând credinta cele Sfinte
In noaptea cu cerul de smarald, cätre cum au vostrii,
cu diamante, cu de inchinare care prin aceste mari virtuti au ne-
de pastori, cu de magi a atins atinsä neclintita credinta in
cu puterea Sa tine totul. trie.
venit sub umbra legii pentru ca pe de Graniceri hotarele Stintele Sárbatori
sub lege sä-i a venit in lumina harului ale Cräciunului Domnului sä
ca pe ce se dintransul vrednicia pentru ca
spre tot binele. vä puteti indeplini datoria Tron
venit in lume semene in sufletele Patrie. Red.
www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 155

MAREA NATIONAL-PATRIOTICA
APELUL EFORIEI PENTRU MILITARI INVALIZI IN VEDEREA CONSTRUIRII
PALATULUI INVALIZILOR.
Eforia pentru militari invalizi, toatä suflarea româneascd, pentru a-$i da contri-
fiintatä din ordinul Conducdtor, mai mai generoasä la ridica-
are in administrarea indrumarea activi- rea acestui templu al recunostintei
nationale.
tätii pentru spitaliceascd a militarilor
invalizilor de räsboiu.
Eforia va clädi pe terenurile Cotroceni, pro-
prietatea sa, un impozant palat al invalizilor
scopul de a ingriji conditiuni optime
pe toti mutilatii eroi sângele pen-
tru Tar ar fi läsati aceastä asis-
tent ar fi expu$i s-si restul zilelor in con-
ditiuni umilitoare degradante.
Stiinta geniul arhitectilor, medicilor al ingi-
nerilor vor fi puse la contributie pentru infäptuirea
märet
grup de mutilati va apartamen-
tele sale special amenajate. Camerele,
necesare uzului zilnic, ascensoarele,
manipularea u$ilor a ferestrelor, toate vor fi echi-
pate instalatii electrice, sau
DOMNUL MARESAL ANTONESCU
optice, pentru a putea fi actionate de oricare
mutilat, astfel simtä mai putin lipsa
a sau a picioarelor. sectie spe- Dat inaltul scop national al
se va ocupa reeducarea invalizilor pen- Eforiei invalizilor, i se pot testa imobile, mo$ii
tru acestia timpul spiritul ocupate, vor alte valori cari se vor la fondul de
avea posibilitatea munceascä ori nein- invalizilor, conceptia Con-
semnatä fi munca Se vor crea astfel, biu- Eforie va trebui
rouri, ateliere, ferme, etc. din de vedere material, cu averi
calculele provizorii, Palatul Invalizilor va venituri proprii.
suma peste un miliard lei. donatori, vor asimilati cu demnitarii Sta-
tului la participarea la solemnitäti. Donatiunile se
sfintitoarea vor depune sucursalele CEC., sau vor fi trimise
cänd bogatii se intreceau râvna de a prin mandat po$tal pe adresa Palatul Invalizi-
danii asezämintelor binefacere, str. Angelescu 140.
toare sentimentele de omenie de la data 10 c.,
proapelui a romänilor, Eforia pentru pentru construirea Palatului Invalizilor, s'au ridicat
militari invalizi, face un apel la de 131.000.000 lei.

In va nostru Christos
Anul IVou.
Pentru aceste Publicatia GRÄNICERUL" face cele mai bune tuturor
cititorilor, colaboratorilor säi.
lar camarazilor cari se gäsesc departe, pe front, aprig contra
vismului sä-i ocroteascä Mântuitorul sä le jute lupta la totalä
a dreptätii 'se victorio$i, de glorie.

www.dacoromanica.ro
156 GRANICERUL
PLUGUSOR RESC
de-o fi la Ori ce-ar fi ori ce este
Pe dealuri prin In serviciu sufletul
Pe vaduri, dea Sfântul curat lui dinteun
Peste brazde suhaturi uite de cei din sat Ce-1 a§teaptA'nbujorat.

Domn General de lui cAnd goarna va sune

De Nistru de mal, e .Tara mai Liberarea
tare frumos, uite de ce-i Granicerul din hotare,
vesel sunt mai Va veni tare

colinda noasträ Am pus la plug patru el vultur tot mi-a

Pentru casa D-voastra, la noi, Pe al greu rost,
Pentru coarne aurite la Nistru'a fost viteaz
osta§ii graniceri, potcnave poleite la greu harnic treaz.
Mânati, hAi,

le fie casa, Phai! mândro din mai ura la pichete

le fie masa, mai Dar ni ni sete
le fie toate bune Hai de-i o mandrá Mare pleca la in rost
e lume Pentru sfânta post

Unde-o fi o pune Zicem de plecare

Sä fie stea in cer, Pe Cel Ani spor la
Soarele lumineze nu va da nicio la plug
s'o binectivinteze .Din La Ani tot

pe de este Ci un o lui: Domnu General

GrAniceru'n post de veste, V'a da fiarei din de-aid din deal,
Raza stelei dea harul s'o ne cale
ne hotarul ao La victoria 'mare.

de este'n post de el te ne o
Unde steaua lui vegheaza, Scumpa din grai ne tot
dea Domnul pe-ai lui
Spor berechet din vatra ogorului GrAnicerii frumoli

de estentors din de are

de n'ar Voi dus greul eel mare
La lui cea El o floare Pe la
dea Domnul bucurie E Ileana Cosinzeana fost o
La copii la Sau e Ana Lugojeana viteji fost in
mAi,

de va fi spital E mireasa de
Cu rani de la muscal, Sau e cea fost zare,
dea Ingerul bun Sau drac de mare crunt
Care-i mereu in la Multi Ani".
mAi,
www.dacoromanica.ro Sergent
 REPORTAJ FOTOGRAFIC
DIN INSPECTIILE PE FRONT FACUTE DE SUVERAN CONDUCATOR

M. S. Regele I. Pe un aerodrom.

Primind defilarea trupelor

Prezentarea gara

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL
POVESTE CU EROI
Prin ronduri de narcize foi de moale sub adumbriri de
La margine de un vis din zile stinge eroic
Cu se'nalt o Pe tot flamuri
poteci. Ardealul, altepta
Cu ochii in zare de Sub jug departe pe
Soldatul grdnicer, profil din Cu vocea o femee,
fata domnefte o lacrimi obosite in ei
Dar sub cruce... ce te gemi? cad huma rece, ca frunzele
Era o zi de bobii tarea ei de acolo neltire,
Livezile sunau se sub de
clopotele toate se Se o cimitire,
Un sgonzot... ce se pierdeau, lar un zefir se in foi de
de provocare, Pribeag zorege prin din vale
Dcparte, pecetluiau . se goi
Se perindau stoluri pe fund de zdri cocoare La nzargine de eo
La umbra ei povestea cu eroi.
M. D.

SCRISOAREA DOMNULUI GENERAL COMANDANT AL CORPULUI GRANICERILOR

OCAZIA PELERINAJULUI DE LA VAKARJANI.
-25 Octombrie 1942 -
Vä multumesc pentru invitatia ce mi-ati fäcut cunostintä pentru nepretuitele nepieritoarele
totodatä exprim regret retinut de fapte de arme, m'ain simtit onorat de
multiplele cbligatiuni ale comenzii mele, nu voi
tea parte la pioasa
Tot din motive de
solemnitate.
datoritä insuticientei
voi.
Eu, Comandantul vostru de astäzi,
mine toti ingenuchiern cu smerenie,
- cu
Bncadrärei, mä lipsit de posibilitatea de a dind tdcutele, dar gräitoarele
trimite reprezentanti mai la cinstirea pletim in sufletele noastre,
scumpilor neuitatilor nostri Eroi. - respectul mândria, cinstirea slävirea,
Apreciez frumoasa grija ce s'au jertfit pe altarul
pärinteascä ce depuneti pentru cei, vouä ce v'ati batut, invins
ce prin sublimul aeoperit
sacrificiu au deschis gloriosul de glorie, sä gustati din cupa
drum spre dreptatea victoria Neamului. viitoare, pentru ca purtând mai departe fal-
Cu profundä admiratie respect am urmärit nicul renume statornicind traditia gränicerilor,
prins de avântul, vitejia fiti demni de recunostinta Patriei de a E-
jertfe ale gränicerilor. oilor nostri.
Eu, Coniandantul de eri, de multumire re-

FA
In urma recomandatiunilor Colonel Po- secundare, un ajutor bänesc 4000
pa Comandantul regiment de gräniceri, lei.
Domnul Subsecretar de Stat al Ministerului Cul- ajutor a o simtitoare inviorare in
telor a acordat tuturor subofiterilor getul restriäns al subofiterilor maestrilor impo-
niaestrilor din Comandamentul Corpului Gränice- värati de greutäti pe Domnul Profesor
rilor din acel r cari au copii in Popa Subsecretar de al Ministerului

www.dacoromanica.ro
 ANICERUL
Cultelor Artelor sä primeascä caldele mul- * * *

tumiri, asigurându-1 vor pästra mai pro- In dimineata de 31 Octombrie a. in

funde simtäminte de respect recunostintä, pen- comuna Schitm, judetul Constanta, s'a casa
tru nobila faptä pretiosul sprijin acordat vre- podul ale unei särmane, prinzând
muri grele. sub pe trei copii mici ai precum
* * *
doi cai o vacä.
Gränicerii pichetului, auzind tipetele femeii, nu au
Sergentul rezervist Vasile Dumitru, ctg. 1926, a pregetat o au särit ajutor,
20.000 lei pentru ajutorarea familiei primului mari greutäti salveze atât viata copiilor 5i
gränicer, in sfânt. vitele, de sub därämdturi.
Crestineasca faptä vorbeste dela sine Apoi, ostasii au pus la putinele lu-
sentimente de patriotism de umanitate, cruri bruma de recoltä a femeii o muncä
de cari a fost donatorul, pentru asigurarea complect desinteresatd, au casa
traiului familiei in urma unui grajdului.
erou.
* * *
faptä bine a ostashor pichetului
Schitul, meritä tcatä lauda este demnä a
Pe aceastä cale, Publicatia Gräniceru' aduce servi drept tuturor pentru aju-
donatorilor vii multurniri prinos de recanostintä, torarea celor loviti de nenorociri.
cititorilor colaboratorilor un apel un Ca recompensä, Pichetul Schitul a fost citat prin
la fapte de bine, pentru ajutorarea celor lipsiti ordin de zi pe Regiment.
sprijin de nevoi.

CATECH1SMUL

in
-Sä cea mai mare liniste
rieclintit sub focul
rece -
plotormlui
cunoascä misiunea grupei de
a
a

locul de ca
mereu ochii la inamic urechea la co- poatä trage sä fie tocurile
andant ; a stingheri, in tragere, pe camarazii säi;
execute imediat ordinele; actioneze cu canrarazii din
grupä, coordonând astfel slortärile sale cu
se foloseascd bine de teren, in inaintare cestora, pentru atingerea comun;
oprire, sprijin pentru armä
observe mereu efectul focului säu pe
- descopere repede pe inamic acel al
- Sä-si economiseascä munithle, din
- se opreascä
incarce repede din
de a trage;
pozitie;
timp când sunt
Sä nu-si cartusele in timpul
- aprecieze distanta rilor;
- Sä focul s'a sau
-
respectiv;

tinta;
numai când este sigur cä va lovi in momentul când tinta a dispärut.
Toate aceste presCriptiuni deprinderi
- Sä tragä asupra din fata lui sau asupra disciplina focului a câmpului de
aceleia care este mai perrculoasä pentru grupa sa; Aceasta este adevärata disciplinä, care aratä
de ochire valoarea a trupei. Prescriptiunile de mai
starea vremii miscärile obiectivului; sus vor fi executate controlate, pe timpul
nu cäci rezultatele nu depind instructiei soldatului, urmäritä apoi cu aten-
de repeziciunea focurilor ci de se tiune in tot timpul instructiei, la exercitiile aplica-
printr'un foc bine ochit rezervat; tiunile cu subunilätile.

www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE RÁZBOI
CRUCIADA CONTRA

anti-tanc românesc Post de instalat deasupra

mmi defileu din Caucaz.
\ pe culmile Stuka" se amenintätoare
Caucaz. spre inamice.

Tun asupra avioanelor inamice. Volga.

instalatä o de strada principalä a ora§ului Nalcic,
In fund se vede un cot al Donului. cucerit de trupele noastre.

urmárirea inamicului Tun gata de sovietic capturat, este cercetat de Casa partidului comunist din Stalingrad, malul
un teren români. Volgei, cuceritä de trupele germane.

www.dacoromanica.ro
 162 ICERUL

A ZUT
Pe munca lui cea Ce
munca lui foc de Din asprul din
in ogor sdnge
Si'ntorcea brazda'n urina
sudoare Ctzu .

Ce foc soare.
Ion pentru
Ion Pentru pentru prunci
Ion, umil tran, Ion
an Ciizu Ion;
De nimeni el din sat, Ctzu Ion, holdele de
Dar azi Ion s'a Ce veneau la
Mai sus bobu'n l'a
ca lisus lacom la el a privit
Un Neam a inviat. de
Sergentul Ion al Floarei
din sat, E munca lui,
i-a E scris numele Ion E dreptul lui;
Intr'un pe glie; Pe crucea E curs din
s fie, E scris nurnele Ion el
Si-un la crucea unui Nki chiar acolo
fost el E numele Ion E lui
In Prut Pe crucea unui lui,
Afa a fou; Domzzu'a E Ion
Ca el, Ion din frii Pe crucea unui De nu efti singur tu
slova'n veacul Pe'urz de mai bun,
Ce nafte noul de Nu s'o
el ce in ogor chinuelti,
de 'in ponoare o la
spinare Din unuia la tali;
el, lupii la hotare Mai bine'n mort
C'un plumb pieptu-i de tu efti din. tot,
Ca nimeni nu aibe glas mereu tu la
nostru ceas, de glie de ocar la nevoi.
el Ce movie,
al Damn,
din brazda Ion, umil
A vrut s'o cinsteasch Se talpa acum un an
S caden foc de lupt bate De nimeni dela el din sat
El, brazda sf neamuri Dar azi Ion s'a
Pe el din cum Mai sus
el meu Oran, tot te cinstefte lisus
Pe el lui Ion Un a
Din la sobor; Miíreful al . EPUBEANU

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 163

PRINDE BINE !
DECRET-LEGE de ori tarifar
reglementarea trecerii produselor vor confiscate trecute
proprietatea C.A.M.
(C. A. M.) peste granitä. Art. 5. - Dintre bunurile prevazute legea Nr:
Art. 1. Trecerea produsetor monopolizate A. 1.059 din 4 Decembrie 1941, se produsele
M.) peste granita, se face numai de ckre Casa Auto.. Casei Autonome a Monopolurilor,
a Monopoluriler Regatului sau produse efectuându-se eonformitate
autorizatia sa. zitiunile prezentului decret-lege.
Scoaterea din a Casei, Autonome a Art. 6. - Dispozitiunile legii administrarea
(C.A.M.), incercatä sau exploalarea Monopolurilor Regatului se
mai mari deck cele preväzute in prezentul totul prevederilor prezentului decret-lege,
sau pentru care nu se autorizatia care nu contrarii.
C. A. constitue delict de Dat Bucure§ti 25 Noembrie 1942.
se§te dispozirtiunilor prevazute ant. 3 4 ANTONESCU,
al decretului-lege de al României Statului
Art. 2. care scoate din
autorizatia C.A.M., la 100 grame tutun Ministru Finantelor
sau tigarete, ori 20 de foi, 4 cutii Alexandru D. Neagu
brituri, pentru o Nr. 3.424.
reche de de joc.
Art. 3. - Produsele C.A.M. care DECRET-LEGE
cantittile pentru acordarea unei
de 2 din decret-lege, de scumpete la
care nu se pensiile de
autorizatia C.A.M., de a fi
din aunt declarate la revizia vor fi Art. 1. - Se incepere 1 Octombrie
retinute la dispozitia posesorului, dacä se 1942, o scumpete la pensiile stabilite
in termen ce nu va 30 zile, sau ce se vor stabili viitor invalizilor, vaduvelor
trecerea ele aunt socotite ca orfanilw de cum
vamä devin proprietatea C.A.M., vre-o 20 celor pensii la 20.000 lei lunar.
pagubire. 4.000 lei lunar pensii mai mari de 20.000
de produse C.A.M., mai mari deck cele lei.
arkate la art. 2, care nu au fost declarate, dar au Art. 2. - In ce se vor sta-
fosi la revizia fi socotite drept bili ulterior, indemnitatea de scumpete mai
contrabanda, posesorii acelor produse a sus va putea fi sub de bonuri de
amenda egalä de ori tarifar, vizionare märfuri alimente.
produsele vor fi confiscate trecute ,Art. 3. - IndemnItatea de scumpete. va fi
,sau suprimata printeun al Consiliu-
Dacä produsele au au fost &site lui de Min4tri, care va fi de
revizia vamalä, posesorul va o posibilitatile financiare ale Stkului.
de tarifar, iar produsele vor fi Art. - Bugetul Casei Invalizilor, Orfanilor
proprietatea C:A.M. de pe exercitiul 1942/943, se
seoaterea din a produselor C.A.M. a la venituri la cheltueli suma de
sau incercat afara punctelor destinate 350.000.000 lei, sporindu-se la venituri
peratiunilor vamale, produselor vor fi pe- contributia Ministerului de pentru plata pen-
de zece ori tarifar, I. O. V. in proportional
produsele vor fi confiscate trecute in proprieta- credit de art. 1, 2, 3 4 din bugetul de
tea al Casei.
Art 4. - Personalul de serviciu al trenurilor, vase- Dat Bucureiti la 25 1942.
aeronavelor, etc., care granita nu ANTONESCU,
peste produse al României Conducatorul
mai deck acele prevazute la art. 2 din
decret-lege. Ministrul Nationale
se' vor asupra acestui personal de serviciu General de Divizie Constantin Pantazi
gantitäti cari pe cele permise a fi scoase din Ministru
cantitäti fi socotite .drept contraband, Alexandru D. Neagu
de serviciu respectiv va fi pedepsit Nr. 3421.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL
PAGINA

Adresez aceste sfaturi in special grAnicerilor de pe manta, veston flanel,

.convins ei le cunose sunt descoperite, bocancii uzi sau ciorapi o-
- nu vor avea de suferit, cu patrulärilor, bide umede - intri in post, nu te
la in locuri de braci imediat in picioare!
geros, sau atunci
zile
dela -
fac de santineld; le adresez
sub zero grade - chiar
la instruc-
merg
N'ai

chilor, a
aceste
de
de prevedere trebue ca
ce simti o a ure-
nasului, a degetelor, etc., sau un alt
diferite servicii, ordonate, ca delegatii, servicii de camarad te face atent s'a albit ori
etc. urechilor, sA freci grabnic cu ori
Mai trébue ce sunt degeräturile? rece numai deat vei
(leziuni) pe care le se este
&supra asupra corpului omului mai bine zis
asupra din omului expuse frigului, ca n'ai grabnic,
urecbile, extremitätile membrelor inferioare sau supe- ai o pe care trebue tratezi.
rioare, (degetele dela dela picioare), organele Aa dar care e tratamentul
genitale, etc. uloare, al ziselor degerAturi de
täria gerului a duratei expunerii la ger,
pot fi de trei categorii:
mijlocii grave.
dul
2-3 ori zi,
se fac

degetelor dela
de 5 -
camforat, de
e la
sau dela picioare, Iratamentul
1. se prin umflarea poate face de de de
locului degerat, prin pielii prin care se aplia un pansament alcool
se aceasta mai ales la vârful
a pe la degetele Se pot intrebuinta cu mult
ale picioaretor. camforatä.
2. DegerAturi mijlocii se prin aceia apare
acum, care e tratamentul
un fel de pe degerat, chiar sau cum se mai zice degerAturii de al
ale pielii uneori ulceratiuni doilea, acelea ale pielii sau
turi foarte dureroase care lesne.
dureroase abia se tine pe picioare?
se sub ele se vede carnea vie, De data asta trebuesc aplicate pansamente; de-
un de ce se vindea foarte anevoe. geratul va fi spre a i se freca
Aceasta a fost cam mare, mortite, sau sau i se
adia a jos de *le, a trecut chiar la in arpe inmuiate in rece schimbate
simea de sub dese ori produce mortificarea poate
degetelor, a urechitor a nasului. Când s'au format, trebue apli-
3. Degeráturi grave, se cunosc prin aceia pielea cat pansamentul care se face ori
este partea tare ca mai bine cu ca tot
ce este Acest
lemnul
mele
totul simtire dup cum
- numele de
turburarea de
-
a trecut de
tament se face de
In sA
la infirmerie sau
care e tratamentul
piele protectoare de sub piele -
a sau de al treilea?
o suprafata mai mare sau mai micä, adân- Se partea de corp ca
tesuturilor, muqchii chiar easele, mai sau - mai apoi
depinzând aceasta de locul unde s'a rece spre a in
dus având ca urmare, cangrenarea acelei din cildura corpnralii; obtinând aceasta, se
corp amputatia sau dA degeratului bäuturi de exemplu:
adia pierderea ei, omul devenind infirm cu vin cald indulcit
restul un ceai call rom, o cafea
Cum ne de degerAturi care sunt la rom, etc., a degerat
de dat in cazul s'au produs? din amorlealii, care va fi internat cât mai grab-
Trebue cunoscut, ca pe vreme in spital, unde va face un tratament foarte inde-
nu pled la drum a te fi lungat.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 165

Dar, o recomandatie importanti, atrag lupta gerul, dar asta e numai o Were
deosebi este care ar fi de din alcoolica intrat in
degeraturi, nu introducem pe degerat vasele de care
dela frig la trecerea aceasta absolut ne- gele, in la din vasele, de
se treptat, astfel dilatate se foarte de jur
acela§i timp, amintese faptul deobste imprejur din corp animalá, pe
'ori care tngbet, omul care el o pierde impresia
generala, tot corpul, o mare slabiciune o do s'a schimb el pierzând cor-
la somn, circulatia se face mai deck atunci el n'ar
atunci, din ce in ce mai anevoios vine si- fi vasele sngelui in piele nu s'ar fi
gur, in timp c are cele mai visuri dilatat.
de fericire, de aici recomandatia in caz un sfat pe care H ca incheere: Ce fa-
de ger nu stai locului, ci din un om inghetat Il trans-
te misti lupta, astfel, contra care rece, foc,
vine pe nesimtite. mare de ca pe timpul transportarii
Este o mare a bea vin nu i care
spirtoasa de a la drum, in timpul iernei, ar plesni foarte aci va fi i se vor face
pe jos sau sanie. frictiuni pe tot corpul cu sau rece,
asta o fac special n'o§trii, care se semne de numai
nu la drum fi o de aceasta va face putin foc in care i
mica de sau a se va da bäuturi intaritoare se va pe Corp
cum zic ei; omul are cu calde de mantale ce se la
s'a simte bine, ar a fi mai bine.
R.

CALUL iNGRIJIREA LUI

Din cele mai vremuri, calul a fost ingrijiri ca la proprii suferind
al omului, care s'a ajutat la la moartea lui.
invingerea vietii, astfel la baza age- din (cartea le
dragoste atentie, asigurându-i
Omul domesticit, crescut, ingrijit iubit. li se vor boabe
Calul a una din cele mai importante arme de de vor da zilnic cailor
de care s'a servit popoare, contri- Pentru arabi: mai este de
cea mai distractie este de
cea mai este de mai
ales de a intretine un cal pentru sfânt.
Exemplul arabilor trebue
prin dragostea o de tot ce
e vietuitoare pe pamântului, ne
cAt mai mult de Dumnezeu.
Ingrijirea a

buind la cucerirea
sabie
distrugerea multor -
aripi" cum a
sau pansajul
prevenind ivirea diferitelor boale conta-
pielii de

gioase sau parazitarea precum

spus Mahomed. diferitele functiuni ale pielii, pulmonului, rini-
de dare s'a bucurat odinioara chilor a
- ca exemplu - vestitul Bucefal", care a Pentru a evidentia rolul pansajului amintesc
de atâtea ori dela pe Alexandru Macedon, mu- matoarele:
rind a fost
tocul unde a in amintirea lui, s'a - Un bun pansai
este mama
sfert
construit se o
productie perfectionare treptata. de rafie.
toate arabii au fost sunt cei Numai printr'o piele
mai vestiti, in dragostea pentru cre§terea se pot bune
La ei face parte din dându-i celea§i transpiratie, se din corp,

www.dacoromanica.ro
166 ANICERUL
diferite substante se orga- trebue 2 Km., se
aismul. mai inceatk
corpul animalului se produc anumite se face curätitul cu
tocmai ca ori in acest caz, (sau numai apoi
nu se burlanul acesta Perierea se face partea sus a
tot fumul gazul gâtului imediat dedesubtul urechei.
duce care locuesc ea. Se trece de ori pärului
La se petrece pielea este dupä aceia se trece prin dintii
sunt astupati de sub- pentru a se scoate din ea.
se produc a cu mai efect, ingrijitorul
Cu munceste mai cu se produc trebue stea mai departe de cal, ca bratul
mai multe

pielei.
fie deschisi,
deci mai mult ca
periatul zilnic al care va fi
mai ales la caii
greutatea corpului pe
piele nu cu -
Obiectele de sunt: aproape de cal, bratul
de paie, buretele, pieptenele o nu poate de a pärul
calului deci de a ridica
Intrebuintarea cu se desprinde Terminând de periat o parte se procedeazá la
roiul praful de piele, scotându-se apoi parte. pansajul se face la o unitate
ajutorul periei. sub atund toti vor executa in
Cu se trece usor, mai ales räspär, teate acelasi timp, urmând ordine
cArnoase.
dreapta apoi pe stânga.
Capul, lira Picioarele fi separat sau timp.
rile, sulacul, picioarele pe dinhuntru Chisitele trebuesc curate uscate, ca sä
dela genunchi jos, nu trebue atinse pe ele nisip sau praf, toate acestea
imbolnAvesc calul de (craparea pielii).
Nu se trage cu Calul astfel e in staul, cu capul la
Deasemenea pe cari prea scurt sau linia grajdului se capul,
sunt tunsi. apoi cu burete sau curatk se
In aceste cazuri se numai de se sterge ochii
paie cu care se peste tot corpul, apoi Perierea se face dela
se face tinând calului jos
Pentru a scoate praful din se aceasta De regulä se in stânga, impere-
din and, de chiati atelaje o afark
Praful din se este o a e
de sau lemn, lovirea tesalei de frumusete. bine
ei. Obiceiul, de a aduce se fruntaFul se scoate sau
praful linia grajdului parte este
este bun, - Se intoarce apoi calul din nou la se
dus bocancii in asternut, iar parte coada, la se
sau se depune pe corpul in timpul un special.

- Timpul pentru de din dä

- executarea tuturor
a cu de
se

grajd, se un coamei, cozii, sulacului, a picioarelor, a

se va face la ora program, abdomenului (pAntecului), c'opitelor.
ierea dela serviciu. Coada fi
TesAlatul se va face mod din e nevoe de a murdäria.
grajd numai pe timp sau pe frig mare, se La care sulac, acesta trebue spälat
va face grajd. din in and.
se vrednicie. a abdomenului se face
- Pentru o a cal, nu e inapoerea din serviciu, pentru a se
nevoe mai mult de trei sferturi de Copitele trebue fie tetdeauna curate;
Cu se face mai repede cu e bine. un de apoi se
Modul de executare al tesälatuhti: - Imediat la a se in sus.
sirea. dela serviciu, tr.ebue fie mai Aceastá se face zilnic, la intoarcerea cailor
fie in timpul verii - din serviciu, controlându-se atent talpa
frecându-1 cu iarna. De nu ea la in cue, etc.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 167

De pe uscarea protejeaza calul este expus la curenti de

copitei, se unge aer, luciu.
Nu se niciodata unsoare peste Judecarea calului, se face trecând
mai unsoare este de sau degetelor prin pentru a se nu
gudronul - sau un amestec din acestea. cenu§ii de praf.
cailor peste corpul, este pe- pansajul nu a fost bine se mur-
riculoasa, mai ales timpul rece sau in: jghiabul dintre indoitura
Nu se va calul deck atunci când trebuesc a sub abdomen
dicate anumite pete de care nu se li se face mod regulat un bun pan-
cu sau calul are nevoe de un tratament saj, au scurt, lucios un aspect
- spálarea facându-se in acest caz sub controlul Datoria ingrijiterilor este ca atunci
dicului véterinar. semnaleze toate roskurile,
suntem obligati a späla calul, se va da cea etc.; le
mai mare uscatului, calul se raporteze care va imediat ca-
lul la vizita medicului veterinar.
eu din grasimea, care il R.

ATUR I
LUATI CONTRA INCENDIULUI (FOCULUI) Fate udkura u§or bocanci,
LA PICHETE pielea special sfoara dela
Chiar pielea nu este
In trecut s'a foc un pichet, se poate tratament o anumitá
din care am avut pagube: impermeabilitate
- Pichetul, mobilierul, se distrug. De este foarte profitabil ca timpitrile de
Serviciul de sectorul pichetului, ce
se dea o mai mare
acesta se va face din nou va suferi, etc. respectându-se
toate incendiile pichetelor se datoresc turi:
de faptului nu s'au luat mäsu-
surile pe care trebue le casa
lui. 'Rupturile chiar cele mai mici,
Incepând iarna, faceti foc in Co§urile nefiind buesc imediat, apa se
sau prost pichetul pielea talpa, atunci acestea se
Deaceea, e necesar ca de a incepe se nu trebuesc din
foc se ce¡urile sunt stare bunk va prin Cuele noui se
s'au curätat de funingine, etc. vor cele existente.
nu acum, ineti Este bine ca nu se poarte la tocirea
minte pentru intrucât in felul se
de a depozita pichetului, sau va distruge de tot,
inflamabile, (petrol, etc.). se va putrezind intreg
la departare de putin 50 metri se va schimba ori de este
dela pichet. posibil.
de pichet o
de vase, cu ajutorul caz de hârtie, pae sau alte poroase cari sug apa.
interveni pentru a-1 stinge. va fi la locuri
in se mare ingrijire cu potrivita.
timp ce camarazii se odihnesc, santinela dela pichet Nu este bine in locuri prea fierbinti
vegheze s4 nu din pe cuptoare, la din se
sobei fie etc. va scoroji apoi la drum se va pielea
Numai respectând aceste fi de ne- laba
norocirea unui foc. relor.
Bocancii fi zilnic drum,
INGRIJIREA PE TIMPUL PERIOA- cutita§ul de lemn pentru noroiului sau a
DELOR DE NOKOI, INGHET DESGHET.
prinsä de Apoi se vor
Buna intretinere a anotimpurile freca en sau aceasta se ung
red contribuese fearte mult la strat de ce se va intinde peste
in special pielea.
www.dacoromanica.ro
16R GRAN10ERUL
Gräsimea putin pkrunde mai usor Locurile rupte vor repara imediat, lipindu-se
o o face irnpermeabil (de ne- deasupra petice de cauciuc ajutorul nid
un caz nu se vor petice .de piele, etc. de
trebue cu mare ostasi.
de murdärie de unsoare, Rupturile mai mari se
dupa care se se cum s'a vulcanizare la ateliere speciale.
arkat mai uss.
crema de ghete nu fokseste vremea
Cismele de
ud friguroasä deck pentru este
tnintei; -in scorojeste pielea, astfel trebue de de santinele,
ce ese din picioare tori
la degeraturi. trebue in vedere
Deci este bine recomandabil ca pe rece ca le trag bine pe strivi
pe bocancii nu fie sau riturile dela spate, sau a se urca picioarele pe
cremk ci numai unsoare, sau stea pe
ce au fost de de ingrijirea
bine se va face cum s'a explicat mai sus la
de cauciuc. mintea de piele.
Cismele
galosii de cauciuc vor fi mai mult numai din se ca lucru
crotite din postav.
se intrebuinteze
sau patrulare, - se distrug repede Tara
Uscarea se face tot in locul potrivitk
nu arc materia din care se se
se
ciucul. Trebue s'au udat
Acestea vor fi de santinele, umezeala ei, mai trebuesc fie
tori, numai de patrulele ce nu mai cald.
s Din evaporarea
se face
chpa monk rece se a
sau In un caz nu se va apa fel se produc degerkuri chiar la geruri mai mid.
fierbinte, ulei, unsoare, petrol sau obiecte dela hotarele cari pe
tari pentru noroiului sau viscol, pe ger ninseare, fac santinelk
Pentru uscare vor fi locuri calde, dar tori patrulare, datori bine
sub nid un deasupra sobelor sau la astfel propria
pârjoleala tate precum avutul Statului.

stelelor timpul se schimbä peste alta, viscol adesea cu

limp cu ploaie sau Cu licarirea
este mai cu schimbarea vremii se va la mare se forme
produce curtind? de uneori abia perceptibile sub ele
...cercuri marf albicioase jurul soarelui sau lunei late de mai mare, atunci timpul
prevestese vreme turbure, de cele mai multe ori se vom avea vreme
precipitatiimi ...gramezi de nu prea mari, care se
Cirus se pe cer pe aratä
ploaie sau timp di- deasemenea vremii?
ferite alte feluri de sub worii Ci- mari se desfac de
rus, - schimbarea timpului frumos vreme rea se
va produce imediat.
pe timp senin, vântul a zile
albi care apoi dispar, va
se
de
spre
timp senin?
-
straturi de
vânt - ce-
jease
dintr'o se se putem ceboase aceasta timpul
fi signri ziva vom avea ploaie sau senin fárá vânt va mai continua vreme?
- Acelasi lucru se când un lucru se seara in timpul
timp rece vânt puternic se se se in depresiuni,
mari. nu bate fumul se cer drept ca o
de epede se una

www.dacoromanica.ro
 AVIZ
Toti gränicerii sunt de drept colaboratoril publicatiuniL
Articolele trebue atingä scopul de noi contri-
buind la instructia
gioasä, cuno§tinte generale, etc.,
Ele vor fi scrise la ma§inä, o singurä Luctärile trimise vor
fi redactia având dreptul de a le Litregime
mär cu urmar; ele au fost publicat.
Pentru lucrärile nu sunt originale, se va pen-
=WM.
tru autorizatia autoruld
Crochiurile ce vor articolele, trebue sä fie
m executate tu§, pe märimea cea mai potrività.
Redactia dreptul aduce modificAri, pentru
gerea scopului urmärit, a denatura fondul.
Autorii care nu consimt, se vor comunica aceasta
redactiei, odatä cu articolul.
Articolele nepublicate nu se
Facem apel la no§td a colabora la aceastä publicatie.
Revista Gränice rul" contribu- =11
ISOM

www.dacoromanica.ro
 Tara, Regele ConducAtorul Statului moment
gata jertfesti viata pentru Ei.
ordlnele primite, tu fiind cel executant
al bor.
la tudeRlinindu- serviciul din drago-
ste convinger orke Imprejurare.
curajios cu tale, In camarazii
tale, ei
te pot ajuta.
Nu dispera cAt de grea ar In care te vei
gäsi, pentrua vor avea grijä
jutor la timp.
cinstit, corect serviciu.
Nu pleca urechea la vorbele sfaturile care de rea
credintA, ar sufletul.
camarazil, ca la ajute la
de cu despre chestiunile
militare.
Nu trage foc, cAnd sau nevoia cere.
a a terori5tilor mai
temut luptittor
In grele, c5tre Bunul care
nu te va
Mori cu drag, ca pentru hotarelor

www.dacoromanica.ro