ANUL XI. N. 2-3 FEBR.

1942

GR
Administratia:
MI001ill ill
- Telefon: 2.65.80

3
www.dacoromanica.ro
 IMOM.

W..
et. PRESEDiNTE /10
General de NEGULESCU MINIM

Co!onel TEODORWU

Colonel ATANASIU VICTOR

Lt.-Col. HRISTESCU ALEXANDRU Maior MOTA ROMEO

116 Redactie:
COJAN ION SACHEM

ATANAS1U VICTOR . . . Director administrativ

Major DOBRONEANU OH. . .

Cpt. CHILIMAN DUMITR.0 .

7114

A
.14

Maresal Ion 9. Reportaj de (Cruclada

a fost decorat Prese- .

dinteie Republicei 10. cä'ti prinde bine *

c:u Marea Croce co Spade 11. cu . .

Trandafirul al R. 12. Bine a-ti * *

2. Decret * 13. . . . Red.
.74 3. fapte de 14. Suna un (poozie) . E.
Sevasto- 15. urmi grup de avioane
Feodosia
.... Stukas frontul de räskit .
. . .

4. Pastorala S. S. Patriarhul 16. Realiz5rile Ministerului

Nicodirn rd Nationale pentru invalizii
5. Instructiuni pentru indrumarea din räzboiul actual . . * *
MION morale patriolicc **
6. La arme (poezie) I 17. 0
7. Posta radio 18. agricole. Pregätirea
.510AM
cari räsärit de . . *
17. Bug 19. gräniceri .

8. St. I. 20. Sfaturi A

www.dacoromanica.ro
ANUL XI, Nr. 2-3 FEBR. MART. 1942

DOMNUL MARESAL ION ANTONESCU A FOST DECORAT DE PRE$EDINTELE

REPUBLICEI FINLANDEZE CU MAREA CRUCE CU SPADE
TRANDAFIRUL ALB" AL FINLANDEI

In cadrul sobre inálttoare solemnitäti Stat pe lângä Departamentul Apärärii Nationale

care a avut la Pre§edintia Consiliului de pentru Marin ; General Constantin S. Constan-
Domnul Eduard Hj. trimis extra- tin, Subsecretar de Stat pe lâng Departamentul
ordinar ministru plenipotentiar al Finlandei In Apárrii Nationale ; General Constantin Z.
- din incredin- siliu, Ministru Subsecretar
tarea Pre§edintelui Republi- de Stat pe Departa-
cei Finlandeze -- a remis mentul Afacenlor Interne ;
Domnului Ion An General Gheorghe Dobre,
tonescu, Conducdtorul Sta- Subsecretar de S pe
tului Român, Insemnele Departamentul
Diploma Marei Cruci cu Nationale pentru
Spade a Oldinului Tran- zestrarea Administrarea
dafirul al Finlandei. Armatei ; General Steflea,
Inainte de sosirea Dom- General Mazarini, Gene-
nului Mare§al Ion Anto- ral Niculescu Constantin,
nescu sala de receptie a Comandantul al
Prqedintiei, se Capitalei ; General Radu
Domnii : Gherghe, General Nicolae
Profesor Mihai A. Anto- Pälängeanu, Gheorghe
nescu, Prepdintele ad-in- videscu, Ministru Plenipo-
terim al Consiliului de Mi- tentiar Secretar de Stat
ni§tri Ministru al Aface- al Ministerului Afacerilor
rilor Sträine ; Eduard Sträine.
trimis extraordinar Domnul Ion
ministru plenipotentiar al tonescu, ConducAtorul Sta-
Finlandei; de tului sose§te sala de
nul Olavi Murto, ata§at al ceptie a Pre§edintiei Con-
Legatiei Finlande ; Gene- DOMNUL ANTONESCU siliului, de
ral Constantin Pantazi, Mi- Col. Mircea Elefterescu.
nistrul Secretar de Stat la Departamentul Se mai gäseau prezenti : Colonel Davidescu,
rárii Nationale ; General Nicolae Stoenescu, eful Militar al Pre§edintiei; Lt. Co-
nistru Finantelor ; General Dumitru I. Popescu, lonel Galin, Director al Cabinetului Militar al
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Primului Ministru ; Demetriad Darie, din
Afacerilor Interne ; General Aviator Gheorghe rectia Protocolului Pre§edintiei Consiliului ; Co-
Jienescu, Subsecretar de Stat pe Depar- Victor Popescu, Comandantul Batalionului
tamentul Nationale pentru ; Contr' de al Mare§alului ata§at de Legatie
Amiral Adjutant Nicolae, Subsecretar de Florin Mironescu.

www.dacoromanica.ro
18

CUVANTAREA DE ranta mea vie, ca stima

DOMNUL EDUARD HL PALIN, TRIMIS care aceste luni de s'au desvoltat
NAR MINISTRU PLENIPOTENTIAR AL FINLANDEL
de fericit oamenii conducátori ai Fin-
Adresandu-se Domnului Maresal Conducator Romaniei, poporul finlandez
in
Romaniei, Domnul Eduard Hj.
urmätoarele :
a rostit - a
ratiune - sä poatä se
este aceastä
sä se
Domnule atunci ziva va
din aceastä va fi
Prtsedintele Republicei Finlandeze a
misiune de a remite Excelentei
consolidatd, Finlanda la Nord
credintat
Sud-Est vor puternici
Voastre Marea Cruce cu Spade a ordinului
Trandafirul Alb" al Finlandei. se vor putea
cura de lupta de pe care acum o
Imi permit rog pe Excelenta de a
vedea aceastä distinctiune - pri- ducem cot la cot cu Marea Germanie
- un omagiu persoana Domniei impotriva unui vecin de temut din
Est, - vecin care Intotdeauna a fost
mare pentru ambele noastre Timp
de secole au trebuit
Indure suferinte grele pericole de moarte
urma ocupatiilor acestui ostil. Intreaga
istorie finlandezd, chiar majoritatea
preistoric, nu a fost o
impotriva Rusilor a Rusiei. nu
a avut un singur dusman, Rusia u-
nitatea evidentä a istoriei noastre,
tatea a noastre. Ce
spune despre viitor ? Istoria ne-a invätat-
din fericire Rusia s'a ridicat mai devreme
DOMNUL EDUARD PALIN, CUVANTAREA sau mai chiar cele mai
Voastre, o manifestatiune de admira- frangeri. Trebue deci, ca noi toti, vecini ai
care este de puternic resimtitä in cestei organizám spatiul nostru vital,
trea ga Patrie a mea pentru Excelenta Voasträ, astfel rezista la fiecare
pentru opera Domniei Voastre ca de stat presiune, trebue - putin personal sunt
desvoltarea un viitor fericit noi domneascd o
glorios, pentru opera Domniei Voastre ca o incredere o colaborare
soldat, Comandant al armatelor victorioase in toatä posibilului.
lupta contra sovietelor. cred Excelenta Voastrá este
Dar, mai rog pe Excelenta Voasträ, sä Insufletitä de sentimente, de aceleasi
in acest gest o márturie a senti- idei.
de frätie de arme, de prietenie de In scurt timp, In care acum am avut
respect, de interese idealuri comune, care cinstea functionez ca reprezentant oficial al
Poporul Finlandez Poporul Patriei mele - aceastä aliatä
lupta pentru integritatea prietend, - am cunosc Exce-
pentru existenta nationald pentru indepen- lenta Voasträ un mare prieten Finlandei, un
denta pentru crestinism pentru civilizatia mare patriot un mare european. Astfel
Europeand. resimt deasemenea, ca o foarte mare cinste,
rog Domnule Maresal, faptul mi-a fost dat remit personal
permiteti a exprima cu aceastá ocaziune, spe- celentei Voastre aceastä decoratiune

www.dacoromanica.ro
 19

numele Pre§edintelui Republicei care se face soldatului Natiunii

Finlandei. Transmitand Excelentei Voastre cal-
dele ale Domnului Risto precum Ali vorbit, Ministru, de trecutul
o scrisoare personalä pe care Domnul Mare- ambelor popoare schitat lapidar, dar
Mannerheim, a adresat-o Excelentei pericolele ce am avut de cursul unei
tre cu aceastä ocaziune, vä rog Domnule vieti de indelungate de furtunoase.
sa-mi permiteti a vä prezenta felicitärile Sunt trecutul nostru lupte asemänátoare
mele a vä remite astfel in Domniei de care fac gloria märirea
Voastre insemnele Diploma Marei cu care ne dau siguranta aceste popoare
Spade a Ordinului Trandafirul al Fin- vor fi stare de acum sä lupte sä
landei. reziste cum am rezistat, victorios, mii de
Rog Excelenta sä o in ani la toate presiunile celor mai puternici ca ele.
spiritul in care ea a fost acordatä. Nu este nici o nostru
este asigurat sunt sigur va fi de
Apoi Domnul Eduard Hj. lin, Ministrul glorios, cum a fost trecutul ambelor
landei Domnului Mare§al Antonescu noastre popoare.
Insemnele diploma Marei Cruci cu Spade a sigur, Domnule Ministru, vä rog sä
Ordinului Trandafirul Alb", al Finlandei transmiteti aceasta Excelentei Sale Pre§edin-
Republicei Finlandeze, poporul
a privit Intotdeauna deosebita simpatie no-
bila glorioasa natiune Finlandeza, care a reu-
sä lupte o exemplara
admirabild energie, in contra unui ad versar care
nu a cunoscut limita in neomenia lui.
Popoarele noastre vor unite pentru
totdeauna in lupta in contra unui inamic, care
nu ne va nici In cum nu a
putut ne doboare trecut,
rämäne uniti, nimic nu ne
parte, ci totul ne une§te.
D-L EDUARD HJ. PALIN PREZINTA INALTA DISTINCTIE, Domnule am admirat
ANTONESCU soldatul poporul nostru glorioasa
eroica Finlandezd.
odatä cu aceasta o scrisoare personald pe
care Mare§alul Mannerheim a adresat-o Mare§a- Am urmärit cu emotiune faptele de arme ale
lului ConducAtor al aceastä oca- vostru conducator militar, Mare-
Mannerheim, care va pentru multi
ziune.
pentru multä vreme un exemplu viu al
DOMNULUI MARESAL ION
ANTONESCU CONDUCATORUL STATULUI Suntem siguri neintrecuta D-voasträ
Viu mi§cat de distinctie primitá Dom- va reu§i in viitor acopere, sub eroica
nul Mare§al Ion Antonescu - adresandu-se lui conducere, de o nepieritoare glorie va
Ministrului Finlandei - a ráspuns urmatoarele: ridice nobila natiune Finlandezä
de stima, rare urcate de alte natiuni,
Domnule Ministru, rari sunt istorie exemplele virtutea
Foarte mi§cat de distinctia cu care am con§tiinta dreptului a dat unei mici natiuni pu-
onorat, multumesc Excelentei Sale terea triumfe in contra unor forte sdrobitoare
Republicei pentru atentia deosebita, ca numär.

www.dacoromanica.ro
20

timp vor pästra aceste virtuti bila natiune, a cärei soartä este azi va fi
ceia§i a drepturilor voastre, nu vom in viitor, de propria noasträ soartä
avea ne temem de numär. transmiteti Excelentei Sale Pre§edintelui Republi-
vom infrunta, ori de ori ne va provoca. Mannerheim stima
aceastä convingere vä rog miratia pentru nobila natiune eroica
act de sentimentele noastre de in no- sa R.

DECRET
CONSILIULUI DE
ANTONESCU MARE$AL AL

CONDUCÂTORUL STATULUI

In baza dispozitiunilor Nr.

3.052 din 5 Septemvrie Nr. 3.072 din 7
Septemvrie 1940.
Am decretat decretäm:
ART. I. General de Divizie Con-
stantin Pantazi, Subsecretar de Stat al Ar-
matei de Uscat se ministru
de stat al Nationale.
ART. II. In pe lângä con-
ducerea departamentului va pästra ve-
chile atributiuni.
la 22 Ianuarie 1942.
ANTONESCU
Marelal
GENERAL DIVIZIE PANTAZI CONSTANTIN
MINISTRUL NATIONALE Conducatorul Statulul

STRALUCITELE FAPTE DE ARME ALE BRIGAZILOR ROMÂNE LA

SEVASTOPOL ODOSIA
ORDIN DE ZI PE ARMATA Nr. 19 DIN 26 IAN. 1942 brigada a pe obiectivele cu-
cerite.
operatiilor dela Sevastopol, Pentru bravura si eroismul dovedit de
tre 17 21 Decembrie o pe acestor lupte, aduc
Româná, cu a recunostinta Patriei, precurn
inamicului, a reusit prin avântul dârzenia Sale Regelui, o citez pe
care a atacat, rezistenta ArmatJ, ca exemplu de vitejeasca
mica, cucerind Corgun, purtare.
Niz Corgun Capella". ANTONESCU
Impotriva tuturor inamice, Maresal al României si Conducatorul Statului

www.dacoromanica.ro
 ANICER UL 2
ORDIN DE PE ARMATA Nr. 20 DIN 26 IAN. 1941 Trecând apoi la atac, cu
In cursul operatiilor dela Feodosia, in- trupele germane, a isbutit sdrobeasca
lanuarie 1942, o Ro-
rezistenta dusmanului alunge din
tre pozitiile e.
mâna, un
extrem de grele, reusit Pentru faptele de arme stralucite,
patrunderea inamicului debarcat la de pe timpul
Feodosia. cestor lupte, aduc multumirile recu-
Mai târziu, tuturor nostinta Patriei, precum ale
repetate ale inamicului - puternic dotat Sale Regelui, o citez ca exernplu pe
cu care de - si-a pästrat Armatä.
credintata, provocând inamicului
grele. al României ConducAtorul Statului

PAGINA RELIGIOASA

PASTORALA I. P. S. S. PATRIARHUL NICODIM

Vineri 13 Februarie orele 12,50, P. S. S. toate luptele, toate j toatä räbdarea
Patriarhul Nicodim, a rostit la posturile noastre tot värsat de noi.
de radio, Cuvântul pentru post, o§tire ogor". De aceia noi - poporul intreg trebue sä
ca unul sä ducem la
DuhovniceVi, de nimicire a dihaniei dela
In pragul post al Invierii suntem pragul postului mare,
Domnului, sä vä trimit iatä iatä indrumarea, iatä porunca mea :
cuvântul de indrumare, de intärire de
! lubitii
Deci ascultati-mä copii; Taina biruintei depline impotriva acestui
greutäti mari, jertfe man potrivnic credintd celei ade-
lupte iatä am acum, unei drepte oranduiri lume,
torul lui Dumnezeu, la inceputul sfântului post, nu numai armele cele de foc §i in
noasträ Romanilor, rajul vitejia osta§ilor ce luptä pe front, ci
se cu onoarea parte din hotare in armele pe care le vom noi cei
fäcute, gäse§te eu fruntea dela vatrá,
armatele noastre, sub comanda iubitului nostru
s'au incununat de victorii, pri- Dumnezeu h Biserica
amenint din partea dihaniei Lui.
dela s'a indepärtat de Aceasta, precum prea bine este cunoscut,
hotarele noastre, ea totu§i nu-i nimicitä, a fost arma cu care no§tri au
ci, ca balaurul d n pove§tile care ne-au legänat tat au biruit.
copildria, ea are capete dar i-au care fapte se cer acum ?
mai ; tot ca acel balaur Apoi, iubitii mei acum când no§tri
din poveste, atâta vreme nu i poate luptând pentru dobandirea biruintei
toate capetele, nu i se va depline pentru deplina nirnicirea bolvvismului,
cel din cap, ea se poate reface noi cu totii, mari mici, trebue in
poate veni din peste noi, ca sä ne ajutor.
cu otrava ei ucigätoare, fäcând astfel de prisos ne tot mai stäruitor, mai

www.dacoromanica.ro
22 L

mai curat, genunchii la Cruce pe Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul sufle-

ajutorul Domnului asupra asupra telor noastre.
. Aceste slugi ale diavolului ale bol§evismu-
Dar noi acum post. lui, acum dihania din
Ei bine postim cu postim Rusia este aproape fie nimicitä,
cum ne Biserica. vinä ajutor. pentru alt
De eu ca toti chip nu pot, ei seamänä poporul nostru
tineti postul vá asigur de de rele de fel de indemnuri
Bunul Dumnezeu, nevointa
noasträ, ne va da puterea Deci, ! cu totii
putem va trimite ce poartä armele pe front, noi
scumpi, tot ajutorul ceilalti aci urmärim la
Eu desleg in acest post numai armata pe totala nimicire numai vom putea sä ne
bolnavi a folosi de carne le duc a- de munca
colo pentru biruinta ceilalti toti trebue De aceea, iubitii de pe intinsul
ne abtinem cu totul dela carne inarmati voi locuitori ai
ceasta cu sä siguri lui strämo§esc, ai romanismului ai lui
Dumnezeu ne va ajuta. Dumnezeu, o Indoialä, o slabiciune,
Bucuria pe care veti avea-o nici o precupetire, o teamä nu lásati vä
ati dat ascultare Bisericei, va fi de mare, in Ci toti ca unul in
va umple va Inaltei cea mai
toatä ascultare, mai marilor tuturor
cu indemnuri : Inapoia
Duhovnice$i, mea Satano". (Mat. 4/10), in
Odatä rugáciunile noastre fierbinti toritätilor respective.
cu postirea de carne noi trebue mai 2. zid jurul
venim ajutorul ascultand numai de
cel duhovnicesc. urechia dela graiul vicleni
Vom face aceasta mai ales in urmatoarele a treia
douä feluri
nostru dela ne-a pus lubitilor
de vreme
tregei Europe civilizate. numai Dumnezeu tineretului nostru, ocupatá acum
i-a oprit acum un an ceva la Prut. cu lupta de nimicire a va simti un nes-
tot Dumnezeu a pe Conducatorul pus de mare dacá noi cei dinäuntrul
Tárii nodstre, ca tärii, noi dela uniti ca unul, ru-
salvatoare cu poporul German cu armatele gáciune ascultare de de
impreunate sä porneascd cei pe care El ni i-a conducátori, vom
triva bol§evismului distrugä tor. cu tot la care ne revine
Dar a stätut In apropierea balau- intregime.
rul bol§tvic, a cu peste ho- prin concentrarea brate pe
tare, in aci a gäsit el suflete de au brate de lucru,
ticaloase care s'au pus simbria lui. Sä campurile de Ogoarele noastre fabricele,
lui Dumnezeu ortaci ai satanei atelierele toate de de pro-
au fost gäsiti mai ales ductii, au de muncitori.
poporul care a chemat singur blestemul asupra Acesta este un front tot de mare de
ui a de au spanzurat pe important, ca cel din largul

www.dacoromanica.ro
 23

Câmpiile noastre sä fie muncite, Tineti poporul strâns mAnunchiu jurul

pentru ca asigure hrana tuturor. vostru !
e nostru al tuturor celor dela Fiti frunte la toate veghiati necontenit!
Deaceea acum la inceputul postului mare, Eu Legati ränile descretiti fruntile celor
sunând mobilizarea pentru acest cäjiti !
boiu, vä pe aceastä tot a- Nu precupetiti nici timpul, nici linistea nici
de ca cealaltä. Toti muncim chiar viata voasträ pentru a biruinta.
mai mult ca acum la muncile
agricole, pentru ca sä nu rámânä nici un colt lubitii mari
de nesämänat.
Chem la pe toti României, Ca conducAtor sufletesc al vostru
pe toti Bisericii Ortodoxe. al tuturor sunând mobilizarea generalä. dau
mai ales mä voi, scolarilor semnul inceperei luptelor pe frontul din :

mari mici, fete de toate vârstele ne fierbinte luí Dumnezeu pentru

de toate categoriile, voi miilor de viitori biruinta definitivä a armatelor noastre a
locuitori de ai acestei täri. aliate.
Voi, auziti-mi chemarea puneti-o la inimä ! postim postul de bucate odatä cu cel
Faceti, noaptea ! Läsati-vä pentru aceastä de fapte.
vreme de fapte epocale, de jocurile de petre- facem zid de iubire de ascultare
cerile voastre ! Gandul fie-vä acum rul celor mai M. S.
»tot la la pentru ca sä vä Regelui, a osârduitorului Maresal ConducAtor
impodobiti mintea cu toate cunostintele folosi- al Statului a onoratului guvern.
toare pe care profesorii vostri harnici iscusiti nu ascultare soaptelor viclene pe
vi le dau. Nu pierdeti un moment, ci care le-ar
prin silinta voastrA, pentru ca printre noi toti sä alergäm ca umpländ go-
voi armata cea tânärä, odatä cu venirea pri- rAmas in urma ostenilor, de pe front, sä
la sfârsitul postului, dato- locul pentru ca sä nu nici
sä plecati totii pe frontul un lucru astfel ne vom
muncilor agricole, unde vä credintä, in luptä, in munc rAbdare cu ei
clestate pe care eroicii osteni le dau pe vom dovedi suntem neam din
câmpurile de coapsa Daciei a Romei", din care, veci,
Plecati cu totii acolo umpleti câmpiile s'or naste pui de lei", meritäm sä
noastre mänoase cu fructul ostenelelor voastre mostenirea cea scumpä a avem
generoase, ca tineretea pe care o aveti ! s'o curatä frumoasä urmasi-
Faceti-vd cea mai pretioasä din nostri, care se vor ne-au avut
goarele pe care le veti munci. inaintasi vor pe Dumnezeu ne-a
Fiecare din voi sä poatä arAta anume ce ajutat toate luptele noastre. Eu,
a dat pe frontul muncilor agricole, pentru triarhul vostru, din toatä i-
ca atunci ostasii nostri se vor nima pentru tot lucrul bun veti
biruitori din lupte, sä aci biruinta necontenit voi ru a cu lacrimi ochi
voastre, tara plinä de roade, ca o ade- pe bunul Dumnezeu, ca »pre
a Maicii Domnului. voi, pe toti binecredinciosii crestini sä vä
impärätia Sa totdeauna acum
binecredincios, pururea in veci Amin".
conducerea bätäliilor duhov- t NICODIM
nicesti pe care le-am Patriarhul Romhniei

www.dacoromanica.ro
24

INSTRUCTIUNI
PENTRU iNDRUMAREA EDUCATIEI MORALE PATRIOTICE

Neamul Românesc a trecut, vârtejul vea- din multe puncte de vedere pot fi considerate
curilor, prin calvarul celor mai grele suferinte, miraculoase. M'am sträduit aduc neamul pe
dar prin apoteoza strälucitoare a celor mai linia credintelor nationale a patriotismului
mari biruinti. pilda marei generatii dela
Atunci a fost, rästimpuri, 1848. Stint convins, lectiile
chiat, s'a mai de povara de Invátäminte ale trecutului, nu ajungeam
greutdtilor numär, decât din slábiciunea la marginile präpastiei, sunt tot
terilor sale de Niciodatd el nu de convins, nu ne vom putea reface deplin
cat fruntea din nevolnicie sau desträ- nu vom pune la temelia noastre,
marea publice particulare, toate acele
Stau sub ochii nostri, mustrdtoare pildui- aptitudini virtuti, care au fäcut mândria
toare, faptele märete ale nostri, intre inta§ilor
care este mai ales vie amintirea tuturora Aceastá de redresare, singura care ne
márea ta a renasterii nationale din veacul poate asigura viitorul, nu se
al XIX-lea, care a realizarea celor poate indeplini repede temei,
uniri - unirea micä dela 1859 marea toate institutiile care fac de educatie
unire din 1918. Stä dimpotrivd, spre sunt convinse de necesitatea utilitatea ei,
toarea pildä, aceia stare din ultimii 20 de stäruintä reali-
ani de desagregare a spiritului national, de zarea ei.
zire, de superficialitate de vräsmäsie 5coala. Biserica, Armata Presa au rolul
desunire, care natia aceasta, de in aceastá actiune de relnältare
marea ei a fost de ideologii de creatiune a unei noi epoci eroice nationale.
riilor umanitariste, de admiratorii Genevei, de Fácând abstractie de programe de
intimii hrubelor iudeo-masonice, de samsarii care cad cornpetenta a institu-
presei Insträinate de crainicii factiunilor respective, opera de educatie
litice. Aceste izvoare de inspiratie actiune, patrioticd trebue urmäreascd obiectivele ur-
sträine de sufletul nostru, au provocat adormi- mätoare:
rea Indltátoarelor sentimente patriotice, morale Din cea mai copildrie la
eroice, care au stat la temelia existentei pätul de al fie toti
cestui neam. Se ajunsese sä se suprime din dreptati pe acelasi drum al cinstei onestitätii
pertoriul sufletului acestei natii Neamul nostru nu se va salva
teaptd-te eroice traditio- vom readuce, aceastä privintd,
ale poporului. Nu este de mirare, timpurile lui
schimb au prins, massele tineretului, alte cu- -i pe toti munceascd sä res-
rente, de imitatie pecte munca truda fiecdruia. Munca
cu - zise legionare - cu pe individ colectivitatea din
niri rdsvrätire anarhie, de distrugere care face parte. Munca un cult
meiurilor de vi ale neamului. In fata Implinirea datoriei, suprema satisfactie.
chiar Imnul national, junsese a fi bagatelizat, Neamul Românesc este succesiunea tuturor
sau cu generatiilor care ne-au precedat, este prezenta
A trecut un an decând destinul mi-a noastrá cum sä o träim este viitorul,
dat putinta pun sä dau cum vom fi stare sä pregatim.
acestei natii satisfactii morale nationale, care Vom cultiva deci amintirea

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 25

zuti in cinste jertfä spre mArirea Patriei. nei cele mai severe sä pe
Vom glorifica cultul eroilor. conducAtori. Nu este chemat fiecare sä judece
Prin cultul mormintele strAmosi- de comandament, dar toti sunt chemati
prin cunoasterea mai temeinicA a sä se supunä, färä comandamentului,
Romanesc, a neamului näzuintilor vreau sä la biruintä.
lui - oriunde s'ar gäsi - vom exalta lubim pe aproapele nostru, dar cu sete
de neam, de traditiile de pe dusmanii neamului nostru. Cine
neasck Ori limbi sträine vom vom nu nu va sä se batä.
un singur graiu, acela al strämosilor nu inving cei ce pun Patria mai pre-
Vom fi sobri cumpätati ; vom fi discreti, sus de viat a
vom cu vorbäria färä pentru ca Aceste directive spiritua le vor sta la baza
sä nu primejduiascA viata noas- educatiei moral-patriotice. Ele nu sunt nici multe
trä sau a fratilor nostri. nici necunoscute. Nu sunt usor de
Tot sä fie constient se nu enuntarea predica ci numai
pe brate de se apärä cu brate cu le poate da
de luptAtori. Trebue sä fim gata la loare pentru renasterea noasträ nationald.
fiecare fim supusi ordinei discipli- (ss) ANTONESCU

Sentinela de la Cetatea lui Mare.

www.dacoromanica.ro
26

LA ARME
Se pregätesc ca noasträ
Sä-i ce ne-a adus intotdeauna biruinta
ca pleava'n puhoaele vräsmase se sfarme
Români ce ce-i cu la arme !
Din parte va veni crud
Ne va mereu de veghe, fruntea sus
suna'va 'n pe plaiuri prin alarme
ai Legiunilor Romane, cu la arme.
Cu pe ca stânca tare la hotar
Stând gata a sdrobi vräsmasul crud tiranic barbar
din calea se darme
Copii ai Patriei Române toti la arme.
Sä momentul nostru semnalul
când Viteaz va trage Maresalul
i când din veni-vor de luptä de larme
Nepoti ai Dacilor din munte, cu la Arme ! ST. I.

POSTA RADIO PENTRU CARI LUPTÁ LA DE BUG

MUNICA T cine trimite ; (comuna sau orasul);
Mare le Stat Major al Armatei aduce la cuno- pe cine subofiter, gradat, soldat),
stinta publicului urmätoarele : arma din care face parte oficiul
Cu dela 15 Februarie 1942, militar unde se ; ce anume trimite,
posta radio pentru vitejii notri spre exemplu :
ostasi ce contra bolsevismului, la Doamna Maria lonescu, Comuna Albesti,
de Bug. Ilfov, pe sotul caporalul
Posta va functiona deocamdatd numai din Gheorghe lonescu, artilerist, oficiul postal mili-
front. tar Nr. 1122, toti suntem sänätosi, am pri-
Transmiterea se va face zilnic prin ajutorul lunar, Radu merge bine
posturile Radio Romania", Radio va trebui sä fie redactatá mai
Postul pe unde scurte, regulat orele 20 scurt posibil nu va cuprinde nici o
20,30. asupra din care face parte
Persoanele care doresc a transmite Primarii, functionarii de Stat,
rudelor sau cumnatilor din unitätile aflate fine dela sate care
la Est de Bug, vor adresa scrisorile Servi- aparate de radio sunt a comunica
ciului Postal Militar al Marelui Stat Major al mäsura de Marele Stat Major ori de
Armatei. ori au ocaziune, bisericd,
tirea va trebui fie scrisä pe o carte chiar in sau ocaziuni particuiare.
deschisä va fi redactatá in felul *

www.dacoromanica.ro
 NICERUL 27

VITEM DELA RASARIT

urnit din made din dela Prat
Luptând pentru singuri ati cerut
Cu pe ochi la semnal
dintr'o privire de Bravul nostru
Pornind la brat de fier pas zorit
Vitejilor din !

cunoscut lupta nici piedici de duman

Plutind deasupra umbra spada Marelui
hotare sterpe Izoarde de
Purtând pe'ntinsele steaguri de
Ca hotare sfinte un neam tntreg de veci
Vitejilor din !

rdsturnat din calea ca uraganul de pe mare,

din care du.Fmanul tare.
De voi s'au barbarii ca pleav'n
vitejie pentru al
In luptei voastre crud s'a näruit,
Vitejilor din !

Voi de veghe pe de zare de

Pe ce desparte'n pune lumi
In aprigi ai stdbunicilor Romani
de vitejii camarazilor Germani
Voi azi pieptul al viitor sortit
din !

In voi puse Tara

credinfa
Acolo se dospesc pe veacuri viata
vitejiei, puterii voastre
puneti pieptul ca stânca tare de granit,
Vitejilor din !
ST. I.

www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE
CRUCIADA CONTRA BOI#EVISMULUI

PATRULA FRONTUL EIEI SUB NINSOARE ABUNDENTA PE CRIMEIEI

D-L G-L PANTAZI, MINISTRUL NATIONALE

DECOREAZA OSTASII VITEJI
TN IA MBARDAMENTULUI AVIATIEI VASELE DE RAZBOI PATRULARE PE MAREA

GER, SPRE FRONTUL CRIME IEI POST DE MITRALIERA TN CRIMEIEI UN POST DE RADIO ASIGURA TRUPELOR MPRIZONIERI BOLSEVICI CRIMEIA
PRIN VISCOL

www.dacoromanica.ro
30 GRAN IC
CkTI PRINDE BINE !

PERMISUL MD. K. Legea Regulamentul Gränicerilor este pre-

Articolul 39 din Legea Regulamentul vdzutä de Decizia Ministeriald Nr. 24.416 din 6
nicerilor prevede pe de fron- Oct. 1931 publicatä in Monitorul Oficial Nr. 246
pe drumurile de patrulare din imediata din 21 Oct. 1931.
ei apropriere, a persoanelor strdine cari nu Permisele Md. K. sum valabile pe timpul pen-
sunt personal cunoscute de grAniceri, este tru care sunt sau pe intreg anul dela
totul ei trebuind din partea la 31 Decembrie.
Comandamentului Corpului GrAnicerilor, un Culoarea permisului se in fiecare an.
mis Md. K. Pentru anul 1942 permisul Md. K. este
Permisul se elibereazd pe baza cererilor loare portocalie.
inaintate Comandamentului, in care se va aräta Permisul Md. K. este valabil numai este
sectorul in care au nevoe de a cir- semnat de Dom nul General Comandant al Cor-
cula numai avizul favorabil dat de pului, contrasemnat de Serviciului Pazei
MODEL DE PERMIS MD. K. Fruntariilor Comanda-
teriorul Permisului mentului.
Posesorul permisului Md. K. este obligat a
CORPUL 1940 semna sub fotografie, imediat ce i s'a
PERMIS acest act.
Pentru toti grdnicerii dela frontierd
Comond Corp permisul Md. K., s'au trimes modele
de permise de culoare portocalie, puse in uz
pe anul 1942.
de
de do
2. AUTORIZATIA DE ART. 94 DIN
LEGEA
GRAN:CERILOR
In zona de frontierd nici o fabricä,
Exteriorul Permisului depozit de märfuri, han, grajd,
NOTA. in stabiliment comercial sau industrial nu
lungul
de km
o bona
de in
se va putea aseza in locurile dent pe
LT.-COLONEL
baza unei autorizatli speciale a Miniterului de
Finante, date in urma avizelor favorabile ale
Corpului de Gräniceri al Prefecturei
PERMIS Md K. lui respectiv.
se constatä stabilimentele sau
prinderile de mai sus inlesnesc introducerea in
a märfurilor sau cälätorilor, Ministerul
perm.
de Finante va dispune retragerea autorizatiei
so imediata inchidere a stabilimentelor sau intre-
treprinderilor.
loanele de sub ordinele Corpului de Gräniceri, Stationarea morilor plutitoare pe care
ploton, companie, batalion, regiment sector. despart Romania de vecine, se va auto-
cererile se una riza numai in vecindtatea a punctelor
tografie taxa pentru eliberarea permisului, unde se vor afla biurouri vamale sau posturi
lei pentru functionarii Statului lei de In nici inteun caz o asemenea auto-
tru particulari. Taxa pentru eliberarea sau rizatie nu se va da contra stipulatiunilor
himbarea permiselor prevAzute de art. 39 din prinse actele internationale existente.
www.dacoromanica.ro
 31

3. MONOPOL nele de hotare nu fie distruse, dislocate sau

Dreptul pe care are numai Statul de a cul- schimbate;
tiva, fabrica vinde diferite mArfuri se nume§te b) asigure respectarea conventiunilor de
frontierä cu statele vecine ;
In Tara noasträ sunt monopolizate c) ajute la asigurarea stäpanirea
sub toate formele de foi, tutun), nurilor nationale publice, precum : ferate,
sarea, alcolul, praful de de joc, etc. §osele, telegrafice telefonice, monumente
Ele sunt date in consumatie de cAtre Stat istorice, semnele geodezice, livezi,
prin debite diferite depozite. cariere, mine, lacuri, iazuri, isvoare
Trecerea peste frontierä este cu totul apele aflate in zona de frontierä, etc. ;
färä autorizatie speciall. d) dea ajutor functionarilor respectivi la
cererepentru executarea legilor vamale ale
GrAnicerii dela frontiere sunt obligati
trecerea peste frontierä a produselor monopolurilor Statului ;
monopolizate, cei prin§i incercand a trece concure la trebuintä in zona frontierei la
astfel de in mod fraudulos peste fron- executarea legilor pescuitului, minelor,
tului, Politiei Generale a Statului a politiei
tierA, li se vor intocmi procese-verbale de
trabandä cari impreunä indivizii mArfurile porturilor, mijloacele permit, färä ca
vor fi inaintate prin biroul vamal mai apro- serviciul pazei frontierei sufere ;
piat biroul C. A. M. e) acolo unde nu sunt birouri
GrAnicerii descoperitori au dreptul la primele vamale, intrarea sau e§irea din a
prevAzute in Legea Monopolurilor Statului. persoane, singure fie cu märfuri ;
f) ajute la trebuintä, dupä cerere, autorita-
4. PA*APORTUL tea insäreinatä cu siguranta ordinea
Trecerea peste frontierä dintr'o in alta, Art. 28. - Indeplinirea acestor indatoriri se
se face cu care va avea viza face pe linia de frontierA in localurile izolate
prezentantul diplomatic al in care de sate sau orw, in interior pe o de io
posesorul km. dela frontierä sau dela linia pichetelor, cand
Papportul se elibereazA de Prefectura acestea sunt a§ezate temporar inapoia frontierei.
Politiei Capitalei Prefecturile de Judet. In cazuri insä de fraglante delicte de contra-
Trecerile cu se fac numai prin pot sunt datori a
tele unde existä puncte de politie de frontierä pe autorii faptelor peste aceastä färä
vamale, pentru a se face viza de intrare ca procesele verbale sä fie lovite de nulitate,
e§ire din inscrierea trecAtorului in
gistrul respectiv al punctului, precum revizia Art. 29. - Cand cei dela frontierA,
vamalä corporalä a bagajelor. in fuga se vor la vre-un local
se prezintä trecätori pappoarte la tuat in cuprinsul ora§elor sau satelor, grAnicerii
punctele izolate unde sunt numai grAniceri, pot la acel
ce§tia vor fi la postul de frontierä, autoritatea administrativA care
de vamä. este datoare preceadA, grAnicerii,
la facerea cercetArilor preliminare prin
5. INDATORIRILE GRANICERILOR (ART. 27 - 40
REGULAMENTUL GRANICERILOR)
de acte.
Art. 27. - In timp de pace Corpul Gräni- Art. 30. - Pentru urmArirea constatarea
cerilor are pe zona de frontierA urmAtoarele contrabandelor, gränicerii au acelea§i indatoriri
indatoriri speciale drepturi ca f unctionarii vamali ai cäror
a) frontiera contra xiliari sunt, procesele verbale fac
rilor de ingrijeascA ca sem- in justitie, la inscrierea

www.dacoromanica.ro
32 GRANICERUL
Art. 31. - Gränicerii ca functionarii va- Art 35. - Gränicerii sunt datori sä escorteze
mali vor putea pentru descoperirea fraudelor, ce li se vor preda de functionarii va-
perchezitiuni, la din zi din mali spre a-i conduce autoritätii in
noapte, toate localurile publice izolate de o- drept cea mai apropiatd, actelele
ra§e sau sate. precum : mori, hoteluri, hanuri, legale.
cafenele carciumi, precum in toate clädirile Escortarea arestatilor pe zona de frontierä
izolate nelocuite, situate pe o de nu se poate impune gränicerilor, acest
Km. dela frontierd, sau dela pichetelor, serviciu i-ar sustrage menirea
acestea sunt instalate inapoia frontierei. Art. 36. - In satele de pe linia de
In locuintele particularilor insd, chiar izolate autoritatea atributiunile gränicerilor
nu se vor putea introduce dent cu autoriza- se numai la paza frontierei, oprirea tre-
tiunea Ministerului Public. peste contrabandelor
Impotrivirea la facerea perchezitiunilor se va altor delicte descoperite timpul patruldrii,
pedepsi conform codului penal. celelalte atribuPuni se lasä de drept seama
Art. 32. - alte perchezitiuni domici- desemnati prin lege sä le execute,
hare sau la magazinele comerciantilor, ori la a da ajutor numai la cerere.
stabilimentele industriale, situate in cuprinsul Art. 37. - La punctele de trecere, actiunea
satelor ora§elor din zona frontiera, granicerilor se limiteazd numai la supraveghe-
de scop constatarea ulterioard a faptelor de rea trecerilor, asigurandu-se persoand,
contrabandd, nu se vor putea face de la intrare, la e§irea din prin a-
ceri decat cu autorizatiunea Ministerului Public. punct, a indeplinit formalitätile vamale
politiene§ti.
Art. 33. - La toate aceste perchezitiuni, pre- acestor autoritäti sunt cari
vlzute la articolele de mai sus, capo- au a supraveghea aplicarea
ralii sergentii gräniceri, trebue sä fie con- a regulamentelor respective, gränicerii sunt da-
du§i de Cornandantul Plotonului Compa- tori a le da numai concursul la cerere.
sau de un functionar vamal. In ceia ce prive§te dispozitivul de
partizarea fortelor, acestea se reguleazd numai
Art. 34. - Fdptuitorii contrabandei surprin,si de Comandamentul GrAnicerilor.
in flagrant delict vor fi condu§i de grAniceri Art. 38. - Cand punctele de trecere se
cu obiectele gäsite asuprä-le la biroul actiunea vamali de
vamal mai apropiat, unde li se vor incheia politie, cea ce prive§te trecerile dintr'o parte
imediat actele de constatare, conform dispozi- alta a frontierei, inceteazd pe tot timpul
tiunilor legii generale a vämilor. chiderii punctului, granicerii se conformä
Actele de constatare, fäptuitorii serviciului de ca pe linie de
obiectele de se predau biroului Cand insä la punctele de trecere se opre§te
vamal, in schirnbul unei adeverinte de primire, numai intrarea sau e§irea din a persoane-
care se va comandantului plotonului. serviciul de ca pe
biroul vamal se situat la o depär- intreaga frontierd numai pentru ceia ce este o-
tare mai mare de Km. de pichetul in raza oprit, ca functionarii autoritäti
s'a prins contrabanda, care au sä execute atributiunile pentru ceiace este
permis.
descoperit-o sunt ca mai de a
convoiul sä avizeze pe de pichet Art. 40. - Ofiterii subofiterii din Corpul
spre a dispune pentru condu- au calitatea de ofiteri ai
contrabanditilor va fi cazul, pre- judiciare in zona de in cazuri de des-
cum suplinirea serviciul de a coperirea unor crime sau delicte, in cari
cerilor descoperitori cari trebue sä escorteze pe ei procedeazd la cercetärile preliminare anuntä
contrabandisti sä fie fatä la incheierea caz autoritätile competinte pentru urmare.
* *

www.dacoromanica.ro
 ÎNAINTE DUMNEZEU
Poporul Romän a intrat de cu furie asupra balaurului monstruos,
puterile pentru isbdvirea lui dela pieirea care desi la pdmânt mai aruneä de
pe care i-o pregáteau dusmanii ai foc prin capetele ce i-au mai räms neretezate.
Europei Slavii bolsevizati, popor näval- ne vrednici de vitejii nostri strä-
nic de origine care dispretuind moartea numärul covär-
In fata acestui pericol care le-a intrecut pe sitor al du§manilor care se mäsura, au
toate au amenintat existenta sdrobit osti de zeci de ori mai nume-
ca neam, nu era de roase, noi tot cursul istoriei noastre
Nu putem alege decât lupta - pe viatä sbuciumate, ne-am nevoile
pe moarte - monstru al timpurilor neamul.
de azi care este comunisrnul barbar, nu ne fie de nimic de nimeni.
tiranic. pentru mai sacru drept de pe lume,
Binecuvantarea celui Atot puternic sfânta dreptul la viatä, dreptul existentd pe
Providentá care de veacuri ocrotesc, au fäcut tul nostru, främântat sängele strämo-
avem norocul ca de astä sä nu silor nostri albit oasele vitejilor, eroilor
singuri fata primejdiei de moarte ce ne martirilor nostri.
In lupta gigantica ce se contra colosului Luptäm pentru pástrarea râurilor noastre care
rusesc au fäcut front toate popoarele Europene au dus la mare mai românese
frunte cu area protectoarea apä.
civilizatiei, a traditiilor europene, a crestindtätii pentru umanitate, pentru cruce, pen-
a micilor popoare amenintate sä fie tru civilizatie pentru liniste pace, care vor
de nesdtiosul colos rusesc, care tindea a cuprinde domni Europa de pe drept
ambele continente aldturate - Asia Europa. pe dreptate.
Deasemenea ne poporul Vom este Dumnezeu,
frate de sânge care varsä noi este dreptatea, cu noi umanitatea.
bilul pentru aceiasi dreaptä cauza Avem prieteni aliati mari puternici,
a popoarelor Europene. traditii de zeci de secole, trecut
Lupta a fost grea va fi la frunte cu oameni geniali care de acum 20 de
definitivd a bolsevismului ani au pericolul, l'au prevenit l'au
Partea cea mai grea a luptelor s'a infruntat bärbätie, perfid
prin victoria a bravilor nostri aliati. incolácirea scabroasei vie-
Jertfele au fost mari dar biruinta a fost täti in jurul grumazului popoarelor europene.
mai mare. Vom suntern popor tânär,
o opintire Româneascd - cum guros, tenace viteaz cum nu sunt pe
cum trebue barbarii vor fi lume.
la ca nu se mai ridice niciodatd. Am dovedit-o decursul veacurilor o
Cot la cot cu admirabilii nostri camarazi vedim zi de pe câmpul de onoare, fata
vom continua lupta la dobordrea celui mai numeros dusman astäzi.
nismului, la stârpirea lui din Europa alun- Vom cáci ne porunceste instinctul
garea lui peste Urali, unde se vor altii de tä al neamului prin gestul graiul
dea lovitura de gratie - la resalului României, trimisul lui Dumnezeu sä
trivit. mântue neamul, Cruce,
Prima noasträ sfortare este ne pregâtim pedepseascd pe asupritori, sä asigure dealungul
sä ne In dinti cum veacurilor fiinta româneascd pe aceste
se vor duce ultimii fulgii de sä ne a- plaiuri.

www.dacoromanica.ro
34 ANICER UL
Dumnezeu. ritul traditional european, dând
Prin unire, prin prin räb- vismul pe care detesta mai eri pen-
dare jertfe, prin pentru neam tru interese egoiste, sträine de spiritul popoarelor
Rege, pentru Lege, pentru Pärintele europene, a pornit cea mai nedreaptd
Conducdtor al Neamului care doreste o contra a Europei lupta
mândrä, mare puternick un neam liber de desfiintare, lupta de interese materiale,
stärit, o pace indelungatá spre a ne putea des- care fiinta jidoveascd care a apäsat destul
volta, sub domnia Regelui nostru tânär iubit, pe umerii are rolul de frunte.
care un nume predestinat, acela al rein- Ei bine, aflati toti acestia, România va
tregirii, al victoriei al vitejiei lupta mai contra atunci când va
Dumnezeu. unde-va pe cämpul de cu constiinta
Avem mândria aláturi de nostri acei mercenari vin ne vin
liati, luptáni pentru Europa de mâine, pentru ne umileascd ne dea din nou pe
Europa unitä in frátie dreptate pentru toate jidovilor hräpäreti pe mâna comunistilor bar-
popoarele conlocuitoare. bari.
Avem deci datoria continudm pentru noi Dar aceasta nu se va niciodatä
pentru continentul din care facem parte, va trebui dea piept cu
chiar dupä nimicirea comunismului barbar. viteji cu Dumnezeu.
Anumite popoare de pe glob, de spi- ST. I.

BINE VENIT RECRUTI

plecat dela casele voastre, petrecuti zarmá. Dati ascultare sfaturilor celor mai
dragoste de ai vostri, de pärinti, ide mari face cum vor
neveste copii, de rubedenii, de prieteni, treaba are sä durn-
de cunoscuti, care la plecare v'au spus: spune Românul vor fi
Umblati deopotrivä efii vostri voi.
cu bine. Fiti ascultati pe mai Veniti astäzi, tinerilor recruti, vremuri
vostri, se cade e bine. grele, vremuri mari, când se plämädeste
Ati plecat de cu soarta popoarelor, când crestine
e Românul când fie se duce pentru isbânda Crucii.
la oaste, cum voi, fie cá se duce Venirea voasträ pentru noi ostasii de me-
aiurea, simte un fel de care serie este o särbátoare cum
nelinisteste o nu doar este cine Românii sunt din fire oameni primitori
stie ce lucru mare, dar cum el nu este când le vin oaspeti la casä,
nuit ca päräseasd satul se cade ne noi cu dra-
printre sträini, i se pare putin deandoaselea gostea din tot sufletul spunem:
se .obisnueste. ati venit dea Dumnezeu noroc.
incredere dragoste ca-

CREZUL OSTASULUI
Cred Regele nostru, in Conducdtorul vecinicia Neamului Românesc.
2. Port suflet icoana României adevárate jur jertfesc viata pentru hotarele ei.
3. Indeplinesc ordinele nu mä'nfricoseazd nici primejdia, trufia
dusmanului.
4. Uräsc de moarte : minciuna, hotia, trädarea, ele necinstesc pe ostasi.
5. camarazii ; ei sunt ca mine libertä ostasi bravi in
lucrátori harnici in uzine ogoare timp de pace.
ajute Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
 ANICERUL 35

SUNA UN BUCIUM
Un buciurn un un Si ziva 'n ;
Prinde 'n coastd Nu vd plecati mortii lacrimile
sune-a vitejie, Când 'n para cad luminile din astre,
Tresar codrii de veacuri Nu din de Si astrul sus pe cer
câmpie; Cdci vine sarbdtoare, rece in mister ;
E cântecul de plânsu-m1 va Dar, tot para noptii
Al neamulul de Si hora 'n freamdt va sburde, Luceafdrul in cheia
E de Si noastrd
De plug, ogor Din qi nuferi va sd creased, !
Si ce ne
Din colturile
Ca pleava 'n vânt se
Din Din câmp
Din deal
Nu-i cu
Din deal La mdrii,
nu strdbatd ploaie,
La un! ce Rege
Nu-i spic de grâu ca sd nu creased Si 'n lupte rnoartea nu v'alege,
Voi! ce mândru 'n cea
Pe-altarul Nu-i
Nu in fata
de-al
in floarea Sd nu 'n de
Când 'n vânturi para ;
din let ca stânca la
Unei cuget, ! ce 'nchinati o
vine viscolul mare;
! ce un stâlp de lege vântul trece,
De vine 'n valul
Ce un Rege, Puternic
neelintitd 'n a ta
sd-I doboare,
Ce Ian ogor arnarul ca pe soare Lt. P. E.

EROISMUL GRUP DE STUKAS, PE FRONTUL DE

100.000 TONE VASE 70.000 AVARIATE, 80 TANKURI 230 TUNURI NIMICITE

de avioane Stukas care actiona port de trupe de räzboiu, atunci se

sectorul de sud al frontului de räsärit sub con- pot calcula pagubele grele pe care grupul de
ducerea apitanului B., Cavaler al Crucii de Stukas le-a adus Rusiei numai pe pä.
Fier, serbat zilele aceste al 500-lea atac
Dar celelalte cifre vorbe§te o limbá lämu-
impotriva Uniunii Sovietelor. Bilantul de succes
al este cea mai de vehe- ritä. In atacuri pentru sustinerea armatei grupa
menta eficacitatea avioanelor noastre Stukas a distrus 80 de tankuri inamice, fácând neutili-
care au cauzat sovietelor dela Inceputul lupte- zabile alte 15-20, 230 tunuri au fost nimicite
imens de mari de nanlocuit. 100 stricate, trenuri au fost sfä-
Dupä ce grupa scufundase campania din râmate 26 trenuri de transport bombardate
Balcani apele grece§ti 70 000 tone de vase distruse. Mai departe bombele Stukas-urilor au
inamice, avariind alte 45.000 tone, a scufundat nimicit 50 de 25 de poduri 800
acum Marea Neagrä 100.000 tone, ava- cládiri, printre care erau ateva cartiere
un tonaj total de 70 000. Printre vasele de nerale ale armatelor sovietice, 1.800 vehicule au
transport scufundate era un vapor de 15.000 bombelor, 700 au fost avariate
tone, trimis la fund fata printre 1000 arute sfärämate. Atacurile asupra aero-
cele avariate sunt mai multe cruci§ätoare porturilor ruse§ti au provocat distrugerea a 40
vase de räzboiu. de avioane pe Trebue mentionat ci-
Dacä se tine seama cá majoritatea vapoare- de mai sus sunt toate cifre minime
scufundate sau avariate erau vase de trans- pierderile ru§ilor sunt realitate mult mai mari.

www.dacoromanica.ro
36

Nu se poate soldätesc se In total au sburat 5200 avioane care au aruncat

cere dela fiecare personalului sburätor aproape 2,5 milioane
al personalului de aeroport pentru acest succes. se tine seamä in acest reportaj
Trebue dintre piloti, unii au mai este vorba de o de Stukas, atunci
mult de 200 de sboruri un mare numär de este u§or sä ne facem o imagine de importanta
echipagii au sburat mai mult de 150 ori dea- activitatea Stukas-urilor din intreaga aviatie,
supra du§manului. Grupa are 84 de decorati cu care va contribai ca pe frontul de lupta
Crucea de Fier cl. 87 cl. 160 sä se victorioasá pentru armata ger-
de 55 oameni bareta de aur
pentru sbor, 83 cea de argint 87 cea de bronz.

REALIZARILE MINISTERULUI APARAREI NATIONALE PENTRU INVALIZII

DIN RAZBOIUL ACTUAL
Una din principalele preocupdri ale Statului, Agricultorii, muncitorii vor primi un
organizarea pregátirea natiunii pentru pilon care poatá fi folosit special pe tim-
a fost problema invalizilor accidentatilor pul lucrului la sau in ateliere.
de celor morti dispáruti In vor fi chamati pentru a li se con-
actualul räsboiu. fectiona proteze ampatatii de membre
In acest prim capitol, se expune o parte din superioare aflati prezent la domiciliu.
realizäri, ce privesc numai pe invalizi,
ca treptat, de ministerul apä- Carte de identitate pentru cilatorie pe C. F.
nationale, aceastá lume de In urma conventiei eiatä ministerul
eroi, asupra grijei ce le-o poartä. nationale directia C. F. R.,
Aceste realizäri sunt : au dreptul.
Clasarea invalizilor - La 24 cälätorii simple gratuite anual
mutilati de ;
Pe fiecare Comandament teritorial
mixtä care
- La cälätorii nelimitate 75°/e reducere,
o Comisiune invalizii de familiile definitiv
stabile§te procentajul de invaliditate ce serve§te
temporar clasati; ace§tia din urmä numai pe
calcularea drepturilor la pensie. timpul au calitate.
Echipamentul de invalid
Carnetul de drepturi
Fiecare invalid ce a fost definitiv clasat, pri-
me§te de päräsirea spitalului, un la primirea carnetului de pensie,
de efecte de postav, culoarea bleu-marin compus grade inferioare (soldat, caporal, sergent,
: manta, veston, pantaloni, bocanci, liberi profesioni§ti) clasati minimum
mic echipament un rand de efecte de doc de procentaj de infirmitate, primesc un
culoare, compus din bluzá, pantalon de drepturi, prin care invalizii vor primi
bonetä. solda gradului hrana bani ce
sesc spitalul.
Protezele
Ofiterii de rezervá, subofiterii functionarii
Invalizii au pierderea unei párti publici mobilizati, carnetul drepturi
din corp : membre inferioare, superioare, ochi, prevAzute in de
etc. primesc la päräsirea spitalulni proteza ne- Plata acestor drepturi se face direct la
miciliu prin administratiile financiare.

www.dacoromanica.ro
 37

Ajutorul de concentrare al familiilor invalizilor Reeducarea plasarea invalizilor diferite o-

To ite farniliile invalizilor marilor mutilati cupatiuni ajutorarea
inditerent de situatia materiala, beneficiaza Operatiunea de reeducare plE:sare,
de ajutorul de concentrare. de legea regulamentul invalizilor,
Drepturile decurg dela data contractärii inva- o serie de pregâtitoare pe care
liditätii la primirea carnetului de pen- Ministerul Apärärii Nationale le-a luat in
siune. Consiliul de Patronaj al Operelor
cu
Lucrarile de detaliu pentru punerea apli- Sociale.
care, sunt in curs de executare.
Aceste constau unor
Decorarea mutilatilor invalizilor censäminte ce vor centraliza dorintele invalizi-
Tuturor mutilatilor grade in raport cu aptitudinile fizice, intelec-
rioare cu procentaj de invaliditate dela tuale pregatirea iar pe de altä parte, se
inclusiv la decoratiuni in vor colecta toate disponibilitätile Statului, ca
raport cu procentajul de invaliditate pentru gra- locuri vacante pentru plasarea eventualele
dele inferioare raport cu pentru ajutorari pentru ce nu-§i päräsesc
ofiteri. rile vechile ocupatiuni.
decoratiunea ce cuvine invalidului,
a obtinut-o chiar pe front, acest caz i se $coli pentru de invalizi orfani de räzboiu
decoratiunea
Parte din aceste decoratiuni anumite In scopul a pune la invalizi-
avantagii, intre care pe aceia de redu- ai ce jertfit viata pentru
cere pe C. F. R. scutire de taxe pen- patrie, de a le da cultura ministerul
tru copiii invalidului sau mutilatului apärärii mod gra-
pentru familiile invalizilor ce vin sä-i
tuit, in urmatoarele institute :
viziteze la spitale a) Colegiul militar Ion Antonescu"
Pe spital s'au amenajat te 2-3 Curtea de care cuprinde un curs pri-
camere mobilate, care adaposteascä pe timp mar un curs
de 3 inclusiv hrana gratuitä, membrii b) Institutul de educatie - din Galati,
miliilor invalizilor ce vin viziteze. care functioneazä in prezent clasele
Ace§tia beneficiazä de transport gratuit pe primare.
C. F. R. cu foi de drum.

Printre faptele bune de ostasii aiergat grabh la locul nenorocirii tre-

grhniceri, este aceia a soldatilor când prin valtoarea focului au intrat
xandru Emil, Ciobanu Constantin Mihai cash au salvat dela moarte copiii
Nicolae, dintr'un regiment de grániceri. locuitorului, precum o parte din averea
cum au ei arate gránicerii sipistratului.
sunt gata ajutorul celor Pentru fapta acesti ostasi
de au fost citati prin ordin de zi pe Regi-
In ziva de 6 1942 un incendiu ment, dati ca de
a isbucnit la locuinta unui locuitor din crificiu.
muna Purcari, Cetatea Albh, timpul Grhniceri, mândri de asa camarazi
când locuitorii comunei se ghseau la fiti la inältimea când
prejurhrile vor cere.
Observând cei trei grániceri, au C.

www.dacoromanica.ro
38

PREGATIREA DE
MINISTERUL AGRICULTURII A ALOCAT 800.000.000 LEI PENTRU PROCURAREA SEMINTELOR.

Economia agricola, care constitue, a- mere repartitia semintelor din exceden-

actuala stare de timp de tare, dându-se dispozitii pentru achizitionarea
pace, izvorul principal de productie de veni- Transporturile de seminte spre regiunile
turi, este mai cu seamä in ficitare, au zilele trecute.
rile de sä joace un rol pe deo- Cu toate räsboiul a redus simtitor mijloa-
parte alimentand nevoile ccnsumului cele de productia trebue sä fie nu numai
de de-alta, asigure cotele de export In felul asiguratä ci sporitä. Deaceea reducerea mij-
acesta, pozitia economica se va situa de exploatare va fi compensata prin
pe primul plan al tärilor producatoare europene. intensificarea prin
Ministerul agriculturei se mod sistematiz area culturilor.
deosebit de pregatirea Din campania de Ministerul Agri-
cum se cere, ca ogorul sä fie bine culturei, reese miscarea semintelor este in
tot astfel trebue sä se cu curs, se va termina foarte curând;
care se ce o va agricultorii vor
trece la insämântarea ogoarelor cu grija.
MIOCAREA CANTITATILOR DE SEMINTE
CONCURSUL ORZULUI DE PRIMAVARA
vederea de primävara
nisterul Agriculturei Domeniilor a o Anul acesta se va organiza concursul
anchetá pe baza planului de zului cum s'a tinut anul trecut concursul
comunicat Camerelor Agricole jude- porunibului.
tene din luna Septembrie 1941 a stabilit Concursul orzului se va tine numai in judetele
nevoile de seminte pentru tiecare judet parte. care se searnänä mai mult orz anume :
La stabilirea acestor nevoi, s'a avut vedere Constanta, Tulcea, lalomita, Ram-
deficitul rezultat neacoperirea suprafetei nicul-Sdrat, Tecuci, Covurlui,
a se cu grâu in toamna Vaslui, Roman, Botosani.
nului 1941 care din cauza timpului nefavora- Concursul are trei 1. Concursul pe
nu s'a putut realiza. coale : 2. Concursul pe Judete, la care parte
in vedere nevoia imperioasä ca premiantii I II pe ocol III. Concursul pe
de primävarä se execute la la care iau parte premiantii I II pe
timp, aprovizionarea cu seminte a judetelor judete.
ficitare se va face de Ministerul Agricul- La concurs se pot toti agricultorii
Domeniilor prin Camerele Agricole ju- vor primi premii bani numai cultivatorii
detene cu concursul lnstitutului National al ce o suprafata de orz de
Cooperatiei prin Federala Cooperativei judetene. putin un hectar cel mult 10 hectare. Ce-
ce cultivä mai mult li se premii de o-
acest scop, Ministerul Agriculturei noare.
a fost autorizat contracteze la C.E.C. Inscrierile se fac la Mai 1942, la Ca-
un de 800.000.000 lei. mera Agricola, ocoale centre agricole,
Din acest imprumut s'a pus la dispozitia de agricultura sau
Camere Agricole prin B. N. R, suma Lanurile de orz inscrise la concurs vor fi
necesará achizitionarii semintelor de care are vizitate de comisii anume alcatuite, pentru a se
nevoe. vedea care sunt cele mai bune.
La se vor face serbäri expozitii
Pe de parte, pe baza anchetei se vor premiile bani.
a datelor obtinute, s'a comunicat Ca-

www.dacoromanica.ro
 SFATURI PENTRU GRANICERI
Grá'niceri, voi primii ostasi ai Ar- Grinicerii frontierä patrulare,
matei noastre, pe care vede simte in apropierea cäilor ferate, pe malul
sträin ce trece frontierele Tärii noastre. litoralul pe unde
purtarea voasträ, din felul vostru de sau se opresc atitudine
a prezenta faptele voastre, pretutindeni sunt ochi cari
nul Ostirea Tärii noastre. urrnäresc.
In toate ocaziunile silinta de a nu se uite cá sunt de camarazii
fi la frumoasei misiuni de ostasi nostri cari, de arme
ai hotarelor noastre. am câstigat simpatia consideratia
GrAnicerii ce fac paza porturi, gäri, desävârsitä a acestora.
punctele de frontierä unde s'ar Imbräcämintea gránicerului trebue fie
afla in serviciu, o totdeauna ingrijitä curatä - o
care care sá se distingä minte chiar veche (reparatä cusutä) este
atât care trebue fie o frumoasä.
cât prin modul corect cu care Localurile pichetelor trebue fie mod
pline5te serviciul. permanent ingriijte curate, pentru a läsa
Gränicerul, in post s'ar fi cea mai impresie celor ce vor avea
ordonatá, va vorbi scurt,, frumos ocaziunea de a le vizita.
nurnai cu cine trebue. Gränicerii sunt la frontierele
Nu va face nici un fel de pozitarii orgoliului Militar al Natiunii".
va executa consemnul ce-1 are cu sfintenie. .

ATURI GOSPOD
Se apropie care etc, cari timp de patru luni, a durat
acopere tot se va topi, deci este cu viscolele vanturile ei, au rezistat acestor
timpul ca gränicerii se la mäsu- intemperii, un de mici reparatiuni
rile pe care trebue le din scopul Le-a venit timpul li se reparatiunile de
ca localul pichetului lui gospo- care au nevoe pentru a da
fie un exemplu pe unita tea de gräniceri pectul necesar unei ocupate de gräni-
din care face parte. ceri. Nu trebue care
In timpul iernei au luptat din greu pavilionul tricolor al nici gardul
din cauza viscolelor de care localul grädina, care au
cu vigoare energie toate fost zi noapte de unele
greutätile pentru Indeplinirea cele mai bune du-se parte, au nevoe a fi Indreptate, e-
conditiuni, a serviciului pe care fiecare gräni- ventual väruite sau vopsite.
cer l-a avut de executat. GRADINA PICHETULUI
Este timpul ca de pe acum sä vä la
cea ce veti avea de fäcut pentru Ingrijirea lo- de pichet a fäcut planul cum
calului, cuptorului de gheretei de santineld, trebue grädina pentru a avea

www.dacoromanica.ro
 40

necesar, pentru hra- mare, ea trebue sä fie de obicei

nei zilnice, când va primi intrarea pichet.
zarzavatul necesar pe acolo Este timpul se curätenie peste tot,
unde grädina este mare, chiar recolteze di- magazia de alimente, podul piche-
verse zarzavaturi pentru timpul iernei. tului, unde de obieei se arund tot felul de
In jumätatea a doua a Martie, grädinile nichele, obiecte vechi, vase goale, efecte, etc.
pichetelor trebuesc arate, Lemnele fie bine aranjate ordine
decât mornentul când comandantii de undeva in pichetului.
plotoane sau companii le va distribui semin- Cotetele pentru bine vopsite váruite,
tele pentru diteritele zarzavaturi ce trebue sä se vor face cä pichetului oameni
semene, la fiecare pichet. din pichet au grij dragoste de aceste
Din o de pichet, nu trebue male, care insotesc cu supunere
: ceapa, usturoiul, morcovul, märarul, patrulele de serviciu control executarea
dovlecelul, rosii vinete, care serviciului de pazä pe frontierá.
la hrana ce se zilnic un Nu uitat aceste au
gust atât de bun care este de voe de hranä curätenie, care scop
hränitoare, pentru ostasul gränicer f ron- cusca sa trcbue fie curatá, asternutul
cuit cu nou, cusca sä fie váruitä pen-
Pomii fructiferi vor fi curátati de crengile tru ca, dinele sä sänätos, viguros curat.
cate, de omizi, la patrulare devine mai devotat
väruiti o solutie de var slab pe tunci când vede asigurá
la de putin un metru. Ingrijire
Acolo unde nu sunt pomi fructiferi este o da- Atât la pichet pe de frontierä,
sä se pomi fructiferi, ce de patrulare nu trebue liberi sau
este mai frumos mai practic ca atunci sä hoinäreasca pe frontierä sau prin satele
obosit, te din serviciu iei din
cine nici un rost.
o coaptä care gura la pichet timpul serviciului
sá-ti dea dispozitie. trebue aibe tinut la lant.
Acolo unde pichetul a avut de pichete nu se scoate din lant decât când i se
vrednici se vede astázi o gospoddrie bine mâncare, i se face
drumatä, grUina frumos pomi la de dresaj.
fructiferi, cea ce denotä cä acolo unde simful care umblä prin sat rost, este un
gospodäresc este desvoltat, pichetul câine hoinar care numai poatc fi intrebuintat
ria lui a fost in progres. executia serviciului de pazá, peri-
Din acest punct de vedere gränicerul trebue culos pentru sändtatea oamenilor, putând aduce
sä activeze pentru ca sfârsitul de fel de boli, ca: turbarea, râia, etc.
fiedrei zile f acá constatarea aceastä de frontierd trebue fie selectionati
subunitate merge tot toate de : Lup, Doberman, Ciobänesc, etc.
ramurile de activitate. Trebue fie tânär, bine conformat robust.
Dela nici un pichet nu trebue sä lipseascd Culoarea preferabilá a de frontiera
florile cari complecteazd frumos trebue fie sur gris.
localul. cu nu ocupe o A.

www.dacoromanica.ro
 Toti gränicerii sunt de drept colaboratorii

Ele vor fi la pe o paginä. Lucrárile vor

fi redactia având dreptul a le publica acela
sau ele au fost admise pentru publicat.
Pentru care nu sunt originale, se va arAta izvorul;
tru autorizatia
Crochiurile desenurile, ce eventual vor articolele, trebue sä fie
executate tu., pe märimea cea mai
Reclactia rezervä dreptul aduce unele modificári, pentru
gerea scopului urmárit, articolelor prirnite, denatura fondul.
Autorii care nu consirnt, i se modificAri, vor comunica
redactiei, odatä articolul.
Articolele nepublicate nu se inapoiazä.
acern apel la toti cititorii notri a colabora la aceastä publicatie.

DIRECTIA

www.dacoromanica.ro
 Tara, Regele Conducdtorul in moment
gata jertfe5ti pentru Ei.
2) ordinele primite, tu cel executant
apärätor al
3) neadormit neclintit la indeplinindu- servicinl din
ste convingere timp in imprejurare.
curajios incredere puterile tale, camarazii täi.
5) Iube5te-ti spune-le durerile pentrucä numai ei
te pot ajuta.
6) Nu dispera niciodatä, ori de grea ar fi situatia care te vei
gäsi, camarazii vor avea vinä
la
7) corect societate con5tiincios serviciu.
Nu pleca urechea la vorbele rele sfaturile care rea
credintä, ar cäuta invenineze sufletul.
camarazii, ca ei la rândul sä te ajute la nevoie.
de Nu sta de nimeni despre chestiunile
militare.
I) Nu trage foc, decât atunci când primejdie, sau nevoia cere.
12) spaima contrabandi5tilor, a spionilor, a terori5tilor mai
temut luptätor contra
13) In momentele grele, Bunul Dumnezeu care
nu te va päräsi.
14) Mori drag, ca strämo5ii pentru apär area hotarelor Româ-
niei Mari.

www.dacoromanica.ro