NUL X.

NOEMBRTE, 1941

ostaului
Adrninistratia : CORPUL GRÄNICERILOR Telefon : 2.65.80

M. S. REGELE DRAPELELE REGIMENTELOR DISTINSE LUPTELE

DIN BASARABIA, BUCOVINA ODESA

11

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANUL X, Nr. NOEMBRIE, 1941

ZIUA VICTORIEI -8 NOEMBRIE 1941 -

TRIUMFALA A TRUPELOR DESROBITOARE IN

Cerul ploios din zilele in care se aflau Domnii

toare de 8 Noembrie, s'a luminat Profesor Mihail Antonescu, Vice-Preae-
Neamului Românesc. dinte Pre§edinte ad-interirn al Consiliului de Mi-
Praznic al Arhanghelilor niatri, celui Regal. Urmau apoi aducând
vnl, ziva Scumpului Nostru Suveran, persoanele din suitä.
rea Desrobitor, precum intrarea Pe tot parcursul, pe lea Victoriei
Ercilor Neamului Capita la Majestatea Sa Regele Domnul Auto-
s'a bricurat de binecuvântarea Dumnezeirii. nescu au fost viu indelung ovationati de imensul
de 8 Noembrie 1941, ea prin tarmec public adunat.
rea s'a schimbat lu- a ora 10 Domnul
de un soare stralucitor, a nescu, au ajuns la Arcul de
luminat calea eroilor populatiei Accentele solemne ale Imnului Regal se
care i-a preamarind pe acei tecä cu uralele nesfâraite ale multimii. In picioare,
cari au adus victoria Neamului Românesc. M. S. Regele Antonescu,
Se vitejii Intregitori ai Neamului cari au bastonul de multimea.
eroic dusmanului din
din zorii zilei populatia Capita lei s'a TRECEREA IN A TRUPELOR
dreptat spre de Triumf, a face pod
de pe unde vor trece Suveranul, ce Domnul General I. Iacobici,
torul Eroii care au däruit Neamului Romänesc Cartiel a dat raportul, 'Majestatea
VICTORIA".
Trupele sosite de pe front au lost intâmpinate
de Prirnarul General al Capita a intra
in Capita cu BINE ATI VENIT" aateptau
cu neräbdare momentul vor triumfal
in Capita la
In noua a Arcului de Triumf s'au con-
struit tribune in care luat Bisericii,
Guvernul, Comandantii Ostirei, Corpul Diplomatic,
Misiunea etc.
SOSESC SUVERANUL CONDUCATORUL
La 9 50 minute cea dintre cele M. S. REGELE I, INSOTIT DE MARESAL ANTONESCU.
TRECE TRUPELE REVISTA. TN URALELE MULTIMII.
101 lovituri de tun, au anuntat pornirea M. S.
Regelui dela Palatul Regal, spre Arcul de Triumf. Sa Regele, Domnul Antonescu, Domnul
Suveranul s'a urcat in automobilul Domnul Profesor Mihail
Keitel
in pe Mareaal Antonescu. Un alt tonescu urmati de suit& drumul spre

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL
sosea, departe sunt aliniate trupelc de in fata Drape-
intoarse victorioase, care defileze. lelor Stindardelor care se
Este trecutá revistä unitate unitate. Dra-
pelele se fata Suveranului, din pieptu-
rile miilor de ostasi isbucnind vijelioase urale.
Majestatea Sa Regele, Domnul Maresal
nescu Domnul Keitel bas-
tonul de trupele.
timp la locul serbärii au sosit Majestatea
Sa Elena Doamna Maria Mare-
L Antonescu. Muzica intoneazd din Imnul
Regal. Majestatea Sa Regina Doamna Mare-
Antonesci, in loja
La ora 10, ce au terminat trecerea
EPISCOPUL CIOPRON AL ARMATEI, STROPESTE TRUPELE
vistä a Majestatea Sa Dornnul CU APA SFINTITA.
Maresal Anionescu, Domnul Feldmaresal Keitel
Donmul Profesor Mihail Antonescu, Salutând mai Tricolorul Sfânt al Neamu-
sedinte al Consiliului de lui, cu propria Sa decoratia de
se la Arcul de Drapel.
Domnul Profesor Mihail a Apoi, El Drapelul care este ridicat
tribuna in Membrilor Guvernului, pozitia sa
in vreme ce Suveranul Maresali Salutul Regelui este de salutul
nescu Feldmaresal Keitel, au luat pe Antonescu Feldmaresal Keitel,
trada asezatá fata de care de pe bastoanele
Sträjnit in cele patru colturi de obuziere grele
spre vázduh, câteva tunuri anticar
Bofors" de alte numeroase arme de foc, Arcul
de pare mai impozant, asteptând
el acopere o clipä pe eroii de
câmpurile Bucovinei, Basarabiei, Transnistriei

SERVICIUL

Inconjurat de un sobor de preoti, I. P. S.

Partenie Ciopron, Episcopul a oficiat un
serviciu religios, date de corul
Seminarului Nifon". M. S. REGELE DECOREAZA DRAPELELE REGIMENTELOR DIS-
TINSE LUPTELE DIN BASARABIA, BUCOVINA ODESA.
SOLEMNITATEA DECORARII DRAPELELOR REGI-
MENTELOR VICTORIOASE Au fost decorate astfel cu acest impresionant
ceremonial, Drapelele Stindardele urmAtoarelor
oficierea serviciului divin, a urmat regimente:
emotionanta solemnitate a decordrii Infanterie, 30 Dorobanti, 24 Infanterie, 27
Stindardelor Drapelelor regimentelor glorioase. Dorobanti Infanterie, care au luptat glorios
Domnul General Pantazi, Subsecretarul de Stat campania 1916-1919; au fost decorate
al Armatei de Uscat, cetire Decretului Regal tunci Ordinul Mihai Viteazur, Cl. III, li se
decorare, care Majestatea Sa Regele, azi Ordinul Mihai Viteazul" Cl. II; se

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 147

Ordinul Mihai Viteazul" III Dra- Primul este Domnul General Coman-
pelelor Regimentelor de Mihai Viteazu, 11 dantul Armatei a IV-a. Suveranul prinde Crucea
12 Dorobanti, 35 Infanterie, 37 pe atinge pe cu spada särutä.
Dorobanti,
Generalul von Speidel, Misiunei Aero-
fanterie, 8 Artilerie, 51 Artilerie, 5 Artilerie, 24 nautice Germane România, ca o consfintire a
Artilerie, 30 Artilerie 4 frätiei de arme Româno-Germane, primeste
Steaua Rornâniei" Cl. spade de distinctie este de Suveran.
Virtutea Militard" Drapetelor regimentelor: 1
§iori, 25 Infanterie, 23 Artilerie, 13 Artilerie; se
Ordinul Steaua Românier Cl. IV cu
spade de ,,Virtutea Militard", Dra-
pelelor regimentelor: 5 Artilerie Grea 11
Drapelelor de aviatie; cu Virtutea
Aeronauticr, Flotila
toare, Virtutea Reronauticd", Cava ler: Flotila
Bombardament, Flotila 3 Informatie, Regimentul
2 Artilerie Medalia
Cl. III: Regimentele Artilerie
3 Artilerie Anti-Reriand.
Când de le decorate
se§te locul solemnitätii, publicul isbucneste
urale.
POST MORTEM
pe Câmpul de Onoare pentru
garea hoardelor comuniste stepele Asiei de
unde venit pentru reintregirea hotarelor OFITERII ROMANI GERMANI DISTINSI IN LUPTELE DIN
noastre sfinte, sunt la un BASARABIA, BUCOVINA TRANSNISTRIA SUNT
S. REGELE.
DECORATI DE
s'au intors.
Intr'o reculegere, asistentä,
Sunt apoi decorati:
de mii de frati, surort, mame, sotii, copii Domnii General Atanasiu Vasile, General Jie-
luptätorilor, atmosferä de nescu, Subsecretarul de Stat al General
reculegere citirea Decretului Regal care se General Potopeanu, General General
Post Modem": Decoratia Ordinului Mi- Stavrat, General Tätäranu, General
hai Viteazu" Cl. II Generalului de Ritter
Colonel Pasange, Comandantul unei germane
von Schobert, pe frontul de
care a luptat Armata pentru cucerirea
coratia ordin, Cl. III; Generalului Ioanitriu
Odesei; Colunel Oncica având
Alexandru, Marelui Cartier General, Colonel
nitä; Colonel Cosloski, Colonel Bardan
Niculescu Grigore, Colonel Nasta Andrei,
Colonel Seracin Ghedeon, Colonel Constantinescu
N. Gheorghe, Halunga Sublocotenentului
Ion, Colonel Säulescu Gheorghe, Colonel
Marius Dumitrescu.
Constantin, Lt. Colonel Ion, Lt. Colonel
DECORAREA OFITERILOR, SUBOFITERILOR Dirnitriu Gheorghe, Lt. Colonel Marcel Olteanu,
TRUPEI Lt. Colonel Nicolae, Major Rusu Liviu,
decorarea cu Ordinul Mihai Viteazu" Maior Joita Constantin, Tacu Mihail,
a care au acte de pitan Angelescu Gheorghe, Eftimie
s'au distins in mod deosebit in luptele dela Prut, Schmidt Alexandru,
Bucovina Basarabia Transnistria, la tonie Ababei Mihail,
cucerirea Odesei. escu Petre, L ocotenent Aviator Polizu

www.dacoromanica.ro
148 NICER UL
tinerii Sublocotenenti Pusca$iu Constantin Divizia de Gräniceri
pleanu Dan. Divizia Blindatä.
Cu Virtutea Militarä" Cl. II, au fost apoi Trecerea trupelor este insotitä de uralele ne-
corati subofiterii, gradele inferioare soldatii, ale populatiei potopul de de toate
care primit panglica ro$ie, cinstirea vitejiei culorile cari cad semn de dragoste pe umerii
chiar din Suverainului, Eroilor No$tri aducdtori Victorie.

PARADA LA STATUILE REGELUI FERDINAND, REGELUI

CAROL I VOEVODULUI MIHAI VITEAZUL
Solemnitatea decorärii s'a terminat.
Trupele aliniate defilare, dincolo de In ei spre cazarmä, Armata Desro-
de Triumf fluturä soarelui bitoare a trecut pe prin fata statuei
vântului Drape lele glorioase. gelui Ferdinand, Intregitorul de Neam, statue
M. S. Regele, urmat de rein i-a dat onorul.
tonescu de Domnul Feldmare$al Keitel se Apoi, in Piata Palatului Regal, Armata Victo-
dreaptä sunetele Imnului Regal, spre Tribuna a Mihai I, a dat
unde vor primi defilarea. onorul statuei Regelui Carol I, Intemeietorul
nastiei, Fäuritorul Independentei Tärii a
gatului.
Ostasii invingätori dela Odesa au defilat apoi
in Voevodului Mihai Viteazul, cel
care a realizat unirea Românilor.
de a se duce la cazarmä, unitätile,
in triumfdtorul mars, au trecut prin Piata
6 Septembrie prin trofeelor dela
inamicul pus pe
PLECAREA M. S. REGELUI A DOMNULUI
MARESAL ONESCU

M. S. REGELE, AVAND IN JURUL SAU PE D-L ANTO- terminarea defilärii, Majestatea

PE PRIMESTE DEFILAREA
La ora 14
NESCU
TRUPELOR VICTORIOASE DELA ODESA. Sa Regele, Majestatea Sa Regina Domnul
I. Antonescu, Doamna Maria Maresal
Din depärtare sä se sunetele Antonescu invitatii, au plecat spre Palatul
marsului Se'ntorc vitejii din räsboiu" in cu- Regal, unde a avut o rnasä camaradereascä
se sub Arcului de Triumf D-nul a Cavalerilor Ordinului Mihai Viteazu".
General Iacobici, Comandantul Armatei a IV-a, Grdniceri de pe toate frontierele s'au
care merge fruntea paräzii. intors Eroii de pe Front cu ei toti camarazii
In urma sa Domnul General Tätäranu, din Divizia de Gräniceri.
Stat Major glorioasei Armate. Sä strigdin din tot sufletul:
Multirnea incepe sä freamdte. Uralele aplau- S. Regele Mihai I,
cresc tumultos curând sunetele M. S. Regina Elena,
fanfarei. Sä Domnul Ion Antonescu,
Cavalerii Ordinului Mihal Viteazu" Conducdtorul Statului.
la oarecare distantä, apoi: Armata Românä,
Divizia de Scumpa
Unitätile de Aviatie,
Un Bata lion German, RED.

www.dacoromanica.ro
 L 149

CAVALERII ORDINULUI MIHAI LA PALATUL REGAL

In ziva de 8 Noembrie 1941, parada Zdrobit de apse, cu trupul

Trupelor Victorioase Capita la TArii, incercat de zdruncinarea de
a avut la Palatul Regal o masä zdruncinarea a unora, Neamul Ro-
de M. S. Regele. a putut totusi, numai popas de
Cu aceastä ocaziune, Domnul aseze de viatä
nescu a rostit urmätorul discurs: porneascd o
onoarea redobandi pämänturile Vierdute
Majestate, vremelnice cotropiri.
Doinnule Feld Maresal Keitel, Este aceasta cea mai Nea-
vechi noi, mul este puternic;
Neamul nu poate fie
Traditia Ordinului Mihai Viteazul, pe cd intunecat demni-
Cavalerii purtätori in aceastä zi sfintitä - pentru tatea nedrept drepturile.
a cinsti camaraderia, luptä de sänge care Neamul s'a reasezat pe temeliile lui
ne a dura din ea de credintä in morale (Aplauze).
jurul Tronului. Neamul träeste azi, nu numai
Adunarea Cavalerilor are bucuria tatea unei biruinte prin lupte
toreascä azi pe Regele Cava ler al Ordinului jertfä, este morminte, da sign-
Viteazul (aplauze indelungate). ranta vieti de in care Patria
de azi, sunteti Sire, nu nu- viitorului apasä cu greutatea
mai Regele Neamului, dar Cava ler al Ordinului in toate
cari trudit au luptat ste-
Sir2, simtiti omnia a
rnelia lui.
nu numai pentru noi, dar Tara Majestätii Voastre, este de
crestin de de sä sdruncine
nostru (Aplauze $i nimic pe lume nu
De aceia, numele Cavalerilor al
putere care va scri de acum istoria
Vä urez Sire, ca Dumnezeu Vä invredniceakä noasträ.
dati numelui de legendä pe care-L In de cinstire
purtati, strälucirea implinitoare de drepturi este de datoria de
pe care i-a zämislit-o pietate care
ce a inscris oarä acest nume mame sotii, surori prunci, pentru ca
istoria (Aplauze furtunoase). cu petele trecutului ä
cu mormintele Nea-
Vä mai doresc, Sire, ca viata de
curat, intreg plin de iubire
cum sunteti azi, viata VoastrA, Neamul Eroi, urmasi de eroi, recunostinta
priveascA de iubire, cum priveghiat strijui jertfa, cum jertfa
de nädejcie, cum Vä tine- poruncitor datoria Neam
de onoare cum Vä asteaptä viitorul. ostasii
Adunarea Cavalerilor Mihai Viteazu se face turi de Mihai Viteazu, pier-
acesta sub semnul unei biruinte. duti bätälie, Neamul nostru a avut
Am biruit la Räsärit ne-am drep- ca, desrobirea lui, strä-
prin vred- nostri, sä lupte sä sau birue
nicia a ofiterilor, subofiterilor sol- eroii gennani. (Aplanze
indelungate). Azi, acesti bravi prezenti nos-
Istoria, cu seninatatea ei va judeca, in tru, nu numai prin a e care Neamul
ectiva veacurilor, a civilizatiei a dreptu- n'o va uita, dar
rilor, lupta armatei jertfa Nearnului Ro- la aceastä cinstire a
pentru drepturi, pentru Cruce Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu
dreptate. - Fuehrerului Adolf Hitler Armate
Dar Neamul a biruit numai la mane, care ne-a ajutat sä ne drepturile
Räsärit, prin Neamul a ne dovedim onoarea. (Aplauze
biruit pretutindeni prin dintre germani, cari au pe
nationale. (Aplauze). nostru;

www.dacoromanica.ro
150 GRAN ICERUL
lor dintre germani, cari au biruit alaturi care a luptat a murit pentru
de noi; unitate o temelie de o poruncä de Ro-
Ca Oaste de (Aplauze puternice).
Adolf Hitler, Cavalerii Ordinului Mihai Viteazu aceastä convingere, cu acest suflet, sä
le märturisesc azi, sufletul de luptä onoarea toti:
de luptax aläturi drepturi Regele,
civilizatie. (Aplauze prelungite).
Germania.
Sire,
(Urale).
Camarazi,
RASPUNSUL SALE REGELUI
Neamul nostru, prin desrobirea de la Räsärit
pentru reinvierea de pretutindeni, a pornit Domnule Maresal,
cum pa$i noui spre un destin.
fi Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu, Tin sä muiturnesc din tot sufletul pentru
cinsti printeo de luptä, de frurnoasele cuvinte ce Mi le-ati adresat.
noare credintä cornandamente ale pe voi, ai Ordinului Mihai
Neamului ale Tronului ale de Viteazu, din pentru tot
de osta$. curajul destoinicia pe de o-
fi Cavaler al Ordinului Mihai Viteazu,
noare.
sä nu uiti nici o traditia voevodala
a faci din simbolul celui

MAREA ADUNARE PLEBISCITARÄ

ziva de 9 Noernbrie 1941, a inceput

Tara, Adunare La 6 Septembrie 1940 am cu
biscitarä a Natiunei, pentru a-5i exprima cu- nitele singurä, zdrobitä, tri-
asupra guvernarei desrobitoare a Dom- sub anienintarea cotropirii streine.
nului Maresal Antonescu, ConducAtorul intreg se trudise de veacuri
Ceiace un
Cu mare entuziasm Natiunea Românä a räs- zideasca, se tragic sub povara unor
puns: DA". de cätiva numai, ceas prea
ce a spas Statului pro- usurinta prea mare.
clamatia adresatá Tärii mnainte de adunarea Ob- Monarhia era amenintata, Armata dezonoratä
neincrederea ingenunchiase sufletul
Plebiscitard :
românesc.
ROMANI, Statul se sub frângerii gra-
un an de sbucium, de crân- nitelor a morale, dezorganizat,
cene de lupte sfinte, am aprind din
din nou voastre drepte, pemru
cere fapte sä-mi sprijiniti frângerii lumini de reinviere.
raspunderile viitorului. Zi de zi, ceas de ceas, am inseilat chinuit
Ladiie porunca toate Neamului m'am luptat apär
a vrernii noastre cer conducatorilor de destinul de Axei, singurele pe
popoare reune credinta cu a Neamului, cari se putea rezema fiinta Nationala,
pentru a intrupa crezul national pentru a nu cotropita de invazia cornu-
a-$i insufleti prop ria putere. n
De aceia, chem din nou Natiunea in Adunare Cu loialä a Fuehrer
pentru a-mi da aprobare Hitlera Ducelui Musollini, am
asupra luptei ce am dus, asupra carmuirii mele Natiunii noastre popasul de
de azi pentru exprima increderea tare.
vointa de a implinirea sarcinei Am reorganizat Armata, am dat Statului noui
ce-mi de a proceda la reorganizarea natio- Monarhia prin curatul
nalä a Statului la drepturilor noastre. nostru Rege prin aspra a

www.dacoromanica.ro
 ANICERUL 151

cinstii a rnuncii pusä noasträ publicä. Acest lucru nu-1 vom uita.
Am ajutat refugiatii; am repus ordinea In aceastä lupta, ostasul vred-
ministratie; am ajutat agricultura märindu-rpro- al luptätorilor lui cel Mare al lui
ductia preturile recoltelor; am inmultit Duca ne-a adus nu numai desrobirea, dar
cäile ferate; am marit salariile pensiile, färä de a ne fi jertfit pentru Cruce, pentru
sarcini noui, din economiile infäptuite. dreptate pentru Europa de
Am ajutat am sprijinit Biserica, Räzboiul a fost nu stänca pe care
Magistratura, am ajutat studentimea, mun- ne-am rezemat unirea noasträ, dar el ne-a
citorirnea pe cei säraci, prin opera de asistentä viata de Neam pe creste de istorie nouä.
am conditiile sanitare. Prin eroilor
Am fäcut Reforma expropriind Azi ne-am täcut, fata constiintei
nurile evreesti am redat Neamului dreptul de noastre, spälate de dezonoare, dar in fata tuturor
täind väscul care apäsa viata. popoarelor drepte vrednicI,
Am fäcut mobilizarea Armatei färä a stäpanesc destinul cä muri pentru zidirea
ordinea nevoile productiei am pästrat vietii drepturilor Patriei pentru marilor cre-
economice o stare care nu poate fi cu dinte ale lumii.
secätuirea restristea din ultimul räzboiu.
ROMANI,
Infäptuirile guvernärii v'au fost credin-
cios la vreme, pentru ca puteti Sä ne privim trecutul durerii cu
vedea cu ingrijire a fost intrebuintat fapta desrobirii cu räspundere.
banul vostru, banul Obstesc. Azi, in se toarnä tipare de
In alte vremuri, nu de räzboiu greu de veacuri pentru viitorul Natiunilor.
zdruncinare generalä vietii economice, s'ar fi fim trezi, sä fim vrednici de cei care
putut mai mult. murit pentru soarta Neamului, sä
Dar, sä nu uitati, pe deasupra Lumea care se va zidi trebue sä o lume
cumplitelor greutäti ale luptei Europene, anul a- de dreptate, in care popoarele clasele sociale
cesta ne-a adus chinuitoare incercari pentru noi. sä-si drepturile.
Präbusirea Statului a dreptelor lui Numai natiunile care sä lupte pentru drep-
cu izgonirea romanilor refugiati, fost turile prin lupta dreaptä, prin vor
de incercarea cutremurului, de putea supravietui marei sbuciumäri de
unei recolte neindestulätoare, nedreapta sbu- täzi de
ciumare a revoltei din de dreapta popoarele care sä-si aseze viata pe
a unui temeiuri noui de disciplinä Nationald de justitie
Nu cred Providenta putea sä in socialä vor putea fi temelii civilizatiei de
främäntarea unui Neam in chinuita raspundere vor biruitoare din criza ce
a unui Conducätor mai multe poveri de
stat in calea noasträ din Septemvrie 1940
azi.
au Nearnul
tr'un an de sbucium, de luptä de
proba vointei lui de viatä
a trecut -
a puterii lui de
-
Prin puterile nebiruite ale spri-
jinul vostru al tuturor, prin Aliatilor Dar, jertfa Armatei a ca desrobirea
prin lupta noasträ, - Dum- dela nu este Neamului
nezen ne-a invrednicit sä le pe toate spre mari notti destine. Viitorul, deschis
sä din Neamul pe drumul onoarei pe stänt al eroilor, spälat de lacrimile
al drepturilor. orfanilor, ne stä poruncitor in fatä.
Räzboiul a tuturor ce primejdie Deaceia, chemarea mea la judecata implinirilor
sdrobitoare ne astepta din intunericul comunis- de un an - care sunt voastre ale
mului, hoardele dela räsärit ceasul turor, nu este numai o scrutare a trecutului, dar
ne cotropeascd ne un pas pentru despicarea viitorului.
susi fiinta prin invazia care ne coplesise ROMANI,
anul trecut - nedrept sälbatic - Basa-
rabiei a Bucovinei. Sä nu Neamul nostru mai
Numai Cruciadei impotriva bolsevis- biruinte.
pornitä de marea a lui Dar nu intotdeauna le-am sluji fapta
Adolf Hitler urmatä de aliatii nostri, am putut noasträ viitoare. Deaceia, azi, vä chem pe toti,
prin jertfa soldatului - valul din orase din sate, tineri, ca sä
cotropitor desrobi pämanturile strämosesti. aduceti nu recunoastere de

www.dacoromanica.ro
152

dar faptä de credintä inatisez curat Constructii de case pentru muncitori, cämine
gändul meu de räspundere cantine, pentru bunii muncitori,
cer sprijinul vostru, tuturor. ditii noúi viatä pentru familiile
trebue sä fie infäptuite odatä cu inmultirea
MATA lelor de meserii, organizarea cdminurilor de uce-
Armata a dat in acest an totul: linistea, nici, formarea muncitorilor calificati de cari
ordinea, onoarea. Pe ea apasä povara viitorului, nevoie industria
siguranta de drepturile Grija Statului a Natiunei trebue sä se aplice
vesnice. Trebuie sä däm Armatei toatä jertfa asupra tuturor muncitorimei, de
cum ea ne-a dat ridicarea depinde independenta puterea
ne-a arätat nouä, prietenilor strä economica ordinea socialä de
dusmanilor, intemeierea a Principatelor BURGHEZIA DE
lupta bätäliile lui Mircea,
ale lui Mare, ale lui Mihai Viteazul, nou trebue sä-si toatä
ale lui Carol I-iu Ferdinand I-iu au fost date strädania la formarea intärirea burgheziei noa-
de un popor de ostasi. stre.
Trebue zidim Neamul pe aceastä menire. o clasä mijlocie puternicä
Disciplina Nationald trebue sä-si gäseasd nu se poate asigura National.
organizarea rostul exis- Noi o burghezie plutocraticd, dar trebue
noastre. burghezie de mund toate
Sä-1 filtratifle ale capitalurilor internationale care
AGRICULTURA
ne-au impiedicat desvoltarea, ne-au minat Statul
ne-au umilit puterea de creatie
Poporul este un neam de agricultori Comertul Industria trebuesc reorganizate
de disciplinei Nationale constituite cor-
Proprietatea munca ogoarelor ne-au tin- puri profesionale sändtoase puternice. Numai
tuit viata nationalä dealungul veacurilor. vom ajunge la adevärata romanizare a vietii
Agricultura Täränimea trebuiesc sprijinite economice la formarea elementelor
pentru ca sä putem in Sud Estul cari infiltratia
ropei in rosturile de ale Continentului Politica -creditelor va fi de aceastä func-
sarcina noasträ creiatoare. tiune nationalä a industriei a comertului.
Trebue productia organizand
BISERICA JUSTITIA
munca, inventar agricol täranului §i pro-
ducdtorului, organizand imprumuturi Pentru a o asezare temeinicä Nea-
sätesti pentru a-i inlesni productia. mului trebue sä däm structurii noastre Ispirituale
le sätesti, organizarea imbolduri.
munale, productia importul de masini unelte va fi pe o realistä, prac-
agricole ridice puterea a ticä, seama de nevoile nationale de formare
nului a prop rietarului agricol. a cadrelor de de rostul nostru
rietärirea täranilor a luptätorilor in Europei.
desrobite, intemeerea bunului de Biserica trebuie sä-si traditia
milie a unui lot mijlociu inalienabil, vor asigura sä factorul moral care va face din
familiei noui puteri de religioasä a poporului o
Intemeerea industriei agricole va putea dea educatoare a familiei a statului.
bratelor noui mijloace, sä ajute pe Justitia, liberatä de povara incätusätoare
ranii reazeme viitorul copiilor a prea multe, trebuie sä fie implinitd prin
täranului nostru, pe un prea mic, räspunderea constiinta judecätorului.
asigurand timp tuturor producdtorilor
preturi pentru recoltele TINERETUL
MUNCITORIMEA Tineretul de trebuie format
inteun spirit de disciplinä National de
Muncitorimea trebue sä se bucure in noW drumare nu numai
de grija dreptätii educatie de lamilie, dar prin ordonarea lui
Munqa Nationalä trebue sä garantia in slujba Neamului, prin de
vredniciei muncitorilor nostri tru- prin organizatii inchinate acestei
diti. a cetätenilor a ostasilor de

www.dacoromanica.ro
 153

REORGANIZAREA STATULUI lege de organizare va stabili noua asezare

Toate aceste teluri ale revolutiei nationale a profesiunilor. Muncitorii manuali, muncitorii
pot fi nici de starea de telectuali de categorie, comerciantii,
de lupta care nu este cultorii industriasii vor fi constituiti corpuri
se duce azi nu numai de armate, ci de profesionale, pe profesiuni cu organizatii judetene
natiune. nationale.
Frontul intern, coheziunea nationald Reprezentantii profesiunilor din
sunt nedespärtite de frontul räzboiului. vor constitui o corporativd, care va face
statelor care va urma parte din Consiliul de Stat.
iului, cu toate consecintele lui grele pustiitoare, CONSILIUL DE STAT
vor triumfa numai statele care depe Se va institu de coheziune
pârghiile vietii de Pentru putea care va avea trei sectiuni:
asigura viitorul de al Neamului, trebue a) o sectie corporativä, din
azi Statul organizat. zentantii profesiunilor.
Statul nostru are tipare prea vechi pentru or- b) o sectie technicä, cu pregätirea
dinea care straate lumea pentru legilor fundamentale ale Natiunii a legilor ce-
Mrea nevoilor vietii nationale. rute de Guvern.
administrative care n'au im- c) o sectie din reprezen-
in trecut abuzuri risipe, tre- tantii corporative, ai nationale
buesc revizuite, inlocuite, pentru a-i da noului
Stat puteri de infäptuire. diferitelor institutii.
va fi deci simplificatá FO*TILOR LUPTATORI
reorganizatd principiul räspunderii ini-
tiativei ministrului. Neamului nostru astäzi
lege fundamentalä va stabili noua organizare prin lupt jertfa fostilor luptätori, pentru
ministeriald pe aceste baze. a putea lega Tärii de acei care au con-
Rdrninistratia Localä va fi ea tribuit la asigurarea se va o orga-
pentru a introduce principiul primarului, preto- care sä uneascä fiecare judet pe fostii
rului notarulni fimctionar administrativ perma- combatanti.
nent, organizat corp adrninistrativ care ALTE ORGANIZ NATIONALE
selectioneze meritul sä asigure stabilitatea
traditia acestei noui magistraturi. Pentru a putea realiza programul Guvernului,
Pe lângä Prefecturi, Preturi vor se vor creia treptat:
fi sfaturi administrative care sä lege or- organizatie de na-
ganic administratia de interesele obstesti prin tionale, indrumärii ei;
laborarea cu cetätenii constituiti in sfat. Agricola, care va coordona
sectia a gospoddriei
CADRELOR STATULUI inventarului;
Un Stat nou trebue sä se reazeme pe cadre organizgie Culturalä propaganda natio-
a satelor formatä din preoti,
Universitätile noastre vor fi reorganizate fruntasii
tru a putea forma cadrele prin sectii de organizatie a Tineretului, care se va ocupa
invätämânt practic, care sä spre func- cu toate problernele de educare,
tiunile elementele cu o pregdtire temei- nationald a tineretului Român.
ROMANI,
atunci, se vor forma pe Ministere
corpuri de consilieri ministeriali adrninistrativi, Toate aceste asezäri nu pot fi infaptuite din-
cari sä indrumeze noua administratie. tr'o
ORGANIZAREA PROFESIUNILOR
Instituirea functionarea va fi trep-
tat, pentru a putea construi temeinic.
Profesiunile indeplinesc Stat o functiune Voiu veghea atunci la organizarea apro-
Nationald. la ajutorul functionarilor munci-
Ele trebue fie timp organe de torilor depozite de alimente imbräcdminte,
solidarizare a intereselor de selectie a la alimentarea satelor la coordonarea vietei eco-
mentrilor, asociatiile profesionale devenind cor- nomice, pentru ca agricultura, comertul
puri technic in timp. dustria, poatä da ordinei economice contri-

www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE
CRUCIADA CONTRA

BATERIE ANTIAER1ANA PE FRONTUL ODESEI. MOTOCICLISTII TREC NIPRUL

INAINTAREA SPRE EST.

D-L ANTONESCU DESFASURAREA

COLOANA MOTOR1ZATA 1NAINTAND SPRE ODESA.
DE PE FRONTUL ODESEI.

1NFANTERIST LINIA INDIVIDUAL BRANDT-UL IN INAINTATA PE

FRONTUL NIPRULUI.
IN ATACULUI PUSCA MITRALIERA INTRA IN ACTIUNE.
CURATITORII DE MINE IN ACTIUNE.

CAMUFLATA PE FRONTUL. DIN PRIMELE BARICADE LA ODESA AU FOST

NOASTRE MOTORIZATE SPRE ODESA. NORDUL STRAPUNSE DE TRUPELE NOASTRE. PE

www.dacoromanica.ro
156

butia de de care are nevoie Neamul pentru Vä cer sä-1 care

luptele viitoare. voi puterea de infäptuire, cugetul curat vointa
Voiu veghea, deasemenea, ca orfanii de a sprijini Tara Mihai
duvele de sä-si primeascä sprijinul ce se
cuvine jertfei ca invalizii sä ocrotirea ROMANI,
Statului cinstirea intâietatea,
cum voiu de improprietärirea tuturor Tara viata de luptä
roilor in tinuturile desrobite. a Europei, ne-am prins de Marea Ger-
Dar, Români, nu mi-asi face datoria fatä manie national-socialistä a lui Hitler de
Netm n'a§i putea primi judecata istoriei, Imperiul Latin al Ducelui Musollini.
nu v'asi spune räspicat care stint nevoile Aläturi, ne-am dus pentru izbävi
Statului ale nationale, dacä v'asi cere
sä sprijiniti ca päsesc la infaptuirea Europa de primejdia comunismului, de
Lipsa unei temeinice sändtoase German ne-am desrobit pämânturile.
dus Neamul nostru la präválirea granitelor, la Räzboiul acesta nu numai o de arme,
cea este o luptä de drepturi de dreptate.
fi putut vä cer urmati Europa nu va putea sä rämânä sau se
partid politic, intemeiat vechiul sistem al
coheziunei vorbelor, partid de discursuri prin acest spirit.
de organizar2 a intereselor fiecäruia. Toate popoarele Europei träiesc azi revolutii
Aceasta apartine trecutidui. nationale scuturäri de din care
Statul nou cere o unire nationalá numai pe trebue o unire a tuturor natiunilor
temeiuri de asezare technicä, de corporatiuni tinentului, nu voim ca anarhia intunericul
numai pe baza tuturor fortelor pro-
ductive creiatoare, incadrate in disciplina sä ceiace cu veacuri civilizatie de
tionalä stäpänite de de justitie asezat.
fi putut sä copiez fälarnic institutii sträine, Dac vreti ca lume
la suprafatä organizând grupuri de uniforme nouä rosturi de puternicä,
defilare in Capitala in fiecare vreti sä ducem mai departe ceiace acest an sfânt
asemenea organizäri de paradä.
Incercarea Frontului Renasterii care a vrut sä ne-a adus ca jertfa desrobitori sä nu
copieze la suprafatä nesincer spiritul nou al vre- fie zadarnicä,
mii Tineretului de a-si forma grupuri
de miscare. nu pot sä fie scopurile mele. ROMANI,
Eu am datoria sä zidesc temeinic Statul Uniti-vä, cum de atâtea ori s'au unit
coheziunea nationalä. mosii nostri ceasurile binecuvântate de istorie;
reorganizarea sänätoasä, din a
Statului organizarea profesiunilor a tineri
ganelor technice de ridicarea Neamului, eu ghezia, tineretul, cum unit
pot implini revolutia nationalä pentru care toti cugetul rdzboiului sfânt, sub steagurile
intrat in care este singurul rost desrobitoare;
tional pe care trebue o infaptuesc 'pentru a Cinstiti porunca ziditi drepturile
merita celor pe cari i-am dus la moarte copiilor;
si'n lupta desrobitoare.
Eu nu am nevoie de de Ridicati sufletul vesniciei noastre;
de parade, ci de zidirea Neamului, ca poatä pregätiti, prin crezul nostru national, marea
toate primejdiile sä se poatä iniplinire a drepturilor a tuturor
pentru luptele ce vor sä rilor, a României
Deaceiz, Români, chem la
cer sprijinul vostru: al tuturor.
.ROMANI,
In acest ceas mare sfânt, care ne-a Regele.
desrobitoare, vä chem pe toti
desrobiti de urmele trecutului ráspundeli cu al României
onoare la porunca Istoriei la chemarea mea.
Intre trecut viitor am pus un zid. Conducatorul Statului

www.dacoromanica.ro
 GR 157

$1 DE EDUCATIE NATIONAL-PATR1OTICA

CUVÂNTUL I. P. S. S. NICODIM, PATRIARHUL ROMÂNIEI

In ziva de 6 Noembrie c., P. S. S, Räzboiul nu s'a
codim, Patriarhul Romaniei, a vorbit la postul Problemele mari stau in Natiunei,
radio despre insemnätatea nationald in istoria glorioasä a Neamului nostru de
a PLEBISCITULUI. ale continent
european, pentru intocmiri spirituale
ai Bisericii strabune, ciale.
un an de grele Natiunea providential, Ion Antonescu,
este spue asunra din nou adunare plebiscitarä,
actelor de de ca sä ne rostim asupra faptelor sale de
Antonescu sä dea votul aprobare sau pentru tot ce a fäcut acum pentru
p rob are. Tara lui Tara Voevozilor a
trecutul, cu tot cuprinsul de eroilor slävili; pentru tot propune
fapte exceptionale: Monarhiei a la indeplinire, prin reformarea structurei a
tätii de de a popor ganizärii Statului
romänesc. Cu judecatä nepärtinitoare a istoriei tuturor
Cercetand apoi rezultatele activitätii incordate, veacurilor, cu constiinta romaneascä a drepturilor
numai in rästimp de un an, putem aprecia, restabilite, cu sufletul intreg aläturi de distinsa
dreaptä providentia1e ale omului, intelepciune a om de Stat vasnic apä-
care asumat räspunderea Statului rätor al drepturilor Bi-
serica Ortodoxä deslegare
Maresalul Ion Antonescu este omul roviden- lului Ion Antonescu.
pe care Dumnezeu ni l'a trimis. Numele Pentru reform2le necesare de natucä sä asi-
in inim5, in pe buzele tuturor ro- gure consolideze peste veacuri
Statului lui geograficä spi-
Dupä ce a inläturat adeväratele catastrofe ce intre hotarele statornicite
s'au asupra Neamului din pricina unor Durnnezeu döm bine cuvantarea Noasträ
imense politice, lipsiti de prieteni triarhiceescä.
afarä de solidaritate nationalä ai Bisericii noastre, drept
Numai el a a asigurat prietenia ritoare ai reintregite,
rilor nostri a Germaniei a
reparatiunei unor greseli care au dus la Patriarhul Bisericii Ortodoxe se
sfartecarea trupului Tärii, dreaptä astäzi voi la aceastä a
Dupä ce a pus la contributie puterile creatoare timpurilor, cum nu a fost alta in istoria popo-
ale Natiunii in pragul desnädejdii al desträ- rului
cu credintä in ajutorul lui Cu grija de pärinte räspunderea spiritualä
Dumnezeu, Dumnezeul pärintilor strä- acestui Neam, din sufletului cer
mosilor - a pornit räzboiu de desrobire iubirea unirea.
a pämanturilor rombnesti, cbtropite oamenii Ridicati dragostea voasträ la
färä de lege de Dumnezeu. a marilor transfortnäri, pe
Intreg poporul, unanimä care le croesc indeplinesc popoarele lumii.
incordare, urmat. armatä, cu armele prin märturia glasului vostru soarta
nädejdea ajutorul sfintei Cruci, a glorioasä a Tärii a Poporului
cucerit ce ni s'a furat. Noi, cu Patriarhiceasca binecuvantare,
rämasi i-am dat ascultare prin muncä ajutorul lui Dumnezeu din inimii zi-
färä de preget, i-am dat toatä iubirea, care intregului Popor
condus in lupte. Regele Mihai I al tuturor
A nilor.
Conducätorul Statului al Armatelor Maresalul Antonescu, Viteaz Con-
se astäzi glorios, cu fruntea sus de Ostire iscusit Conducätor al
spre Dumnezeu cu dreptatea tului
nesti implinite. Träiascä tuturor Romönilor in veci
românesti dinspre Räsärit sunt unitä nedespärtitäl
täzi din nou intregite la trupul Tärii.

www.dacoromanica.ro
 URARE DE ZIUA M. S. REGELUI MIHAI I
In fum de foc, din tunuri grele Din munti, din din departe
Ta, Ti-ai Tu slova, prind dor,
Steaua Ta pe drum de stele De ziva Ta, rugi de
A pe Nistru la Moldova. Un Chip Tricolor.
Te-ai dus Tu vezi bujorii 'n clipe de amare
lupte greu Se vor ruga la Chip" mereu,
drag Ai ei doar la hotare
In paturile de In nostru mai greu.
Apoi ai pe Ta! In pasul
Neinfricat iad de zmei, Iti spunem cum ni-e dat sorocul;
sunt un semn al un far valul cetii
duc Victoria ei. drumul norocul.
Lt. Epureanu

ORDINE DE ZI DATE DE COMANDANTUL ARMATEI III-a

IN URMA VICTORIILOR OBTINUTE PE IMPOTRIVA

ORDIN DE Nr. 24 parte la räpunerea trupelor numeroase

Ostasi ai Armatei III-a, care s'au luptat, cu ultima energie Nipru
Marea de
Bätälia clintre Nipru Mama de Azov s'a färä rägaz, trebue
terminal cu victoria la
tele 9-a circa inamicului care s'a in Crirneia. Vom
18-a sovietice au fost distruse.
cimenta frätia de arme
6700 prizonieri, 16 tunuri grele, 9 tunuri de
10 tunuri anticar, 10 autocamionete, ne- de fericit la Prut.
Am incredere oteliti in luptele grele ati
armament individual automat,
purtat, luni. veti ridica
cantitäti munitii materiale tot felul au odatä la mare cinste numele ostasului
fost eforturilor supra omenesti, §i
veti mândrie tot mai departe culorile
de voi timp 5 zile, alte 10 zile de
Drapelului al Tärii.
pentru stävilirea atacului
Cu
prin comunicatul radio
-al Cartierului General al
Linistea caminurilor voastre
rului vostru nu pot fi asigurate
munca
nu
Fuehrerului Adolf Hitler - inscris incä o
ultimele forte ale
de glorie in istoria neamului românesc. Regele, Conducätorul nostru toatä Tara,
Pentru vitejia voasträ, Patria voi, urmärind cu mândrie pas
este recu- al vostru.
noscatoare.
COMANDANTUL ARMATEI Cu ajutorul lui Dumnezeu, din toate puterile
General C. noastre sä ne facem acum pe deplin datoria
(ss) P. Dumitrescu de ostasi, pentru Patriei Nea-
mului.
ORDIN DE ZI Nr. 25 COMANDANTUL ARMATEI III-a
General C.
Infruntând cele mai grele oboseli (ss) P. Dumitrescu
precupetind sângele vostru, ati luat cea mai * *

www.dacoromanica.ro
 CERUL 159

ÎNAINTE VITEJI
Românul se lasä. mari, cu contra unui neo-
El nu poate fi de nimeni, el nu se menos, crud, barbar, tiran hräpäret, care nu a
lasä mai prejos de el nu poate avut, timp de 25 ani, alt alt scop,
trebue sä fie invins de nirneni. de a se pentru jefuirea Europei a dis-
In trecutul nostru glorios, marile noastre truge neamurile necomuniste.
bätälii purtate dealungul secolelor cu dusmanii Pe deasupra, ne la cot
neimpcati, barbarii cruzi, care tindeau a ne europene in frunte cu German,
cotropi Tara Neamul, o de osteni care va trece in istorie salvatorul crestinätätii
dusi de Voevozi cäpetenii bravi hotariti, au al civilizatiei europene, contra eataclismului
sdrobit hoardele dusmane prin sacrificiul sevic care urma sä se ca un
tejia seamän pe lume au scäpat dela dacä preveierea, agerimea hotärirea Marelui
pieire Neamul. Fuehrer al Germaniei, Adolf Hitler, nu ar fi pre-
Istoria noasträ de mii de ani e venit atentatul pus la cale de bolsevici prin
glorioase fapte vitejesti, recunoscute de toatä birea de pune aplicare
lumea, chiar de vräjmasii nalul plan, care, dacä s'ar fi realizat, ar fi
porul românesc, din Tisa la Nistru, din Codrii cufundat lumea mai ingrozitor haos, dand
Cosminului in Balcani dela Mare e omenirea cu 1000 de ani
frmantat cu neamului nostru Rzboiul pe care cu bärbätie aläturi
cu oasele sträbunilor nostri. In toate colturile de puternicii nostri aliati, frati camarazi, contra
dat lupte pentru celui mai hoardelor bolsevice, este un räzboiu pe viatä
sfânt patrirnoniu al nostru, limba, credinta pe moarte pentru intregul nostru neam
vatra trebue ar dura
$i am isbutit acest räzboiu jertfe ar el.
Am biruit pentru cä niciodatä nu am tinut Nu vom pune sabia teac nu vom
seam de numärul Nu ne-am temut räpune hidra oriunde s'ar ascunde ea
de nimeni cu credintä in umnezeu in vir- spre a nu mai scoate capul, spre a ne ameninta
destinul neamului am luptat am in- din nou.
vins. Pentru umanitate civilizatie, pentru fami-
Ducem azi un alt räzboi victorios al nostru. pentru mândria onoarea noasträ
Azi cu mai mult vom lupta de români, sub comanda gloriosului nostru
când ducem cea mai pentru liber- resal, bravi vitejil
tate, pentru credintä, pentru ogorul nostru
Tara v priveste cu dragoste
pentru Cruce.
Vitejia sunt cu mai

FAPTE BUNE DE GRÂNICERI

- In 8 Septembrie 1941, Contravenientii escortati la ploton, pe

Damian Gheorghe, ctg. 1938, Fruntasul Soban drum au sä mituiase pe Fruntasul Da-
ctg. 1938, ambii din Compania Gheorghe, oferindu-i suma de 1000 lei,
Ludus, au surprins pe indivizii Czarki Mal- pentru a-i pune libertate.
bert cari au incercat a trece prin Numitul a primit suma oferitä, a
contrabandä din Ungaria, suma de predat Comandantului de Ploton pe contrabandisti
143.000 lei. impreunä cu pe care Intentionau

www.dacoromanica.ro
160 ANIC ERUL
sä-i peste frontiera, cum de 1000 inteo comisie pentru controlul pieilor brute,
lei, ca pentru care a descins la magazinul S. Solomon"
actele legale. Bucuresti.
Pentru fapta frumoasa, care este cea mai Evreul Pruchter Hermann, patronul acestui
educatie cinste, au fost citati gazin, gäsit in cu registrele, a
prin ordin de zi pe regiment pentru a fi mituiascä pe ofiter, oferindu-i drept
d2 toti granicerii de la suma de 21.500, pentru mai face
structie, se in revista nici un control.
Graniceri luati exemplu de la camarazii vostri CApitanul St. C. luat banii, a fäcut controlul,
puneti mai presus de toate datoriei la un proces-verhal in care
pentru paza scumpelor noastre hotare. consernnat incercarea de mituire
suma pe Evreul Pruchter Hermann,
tilor judiciare.
C-tin din 'hind numit

ORDIN DE ZI Nr. 19 DIN 4 OCTOMBRIE 1941

Gradele inferioare, mai jos, din 1. Sergent Joan

gimentul 8 Graniceri Compania Cdpitanului 2. Soldatul Oprea Dumitru.
uca Gheorghe, se prin Ordin de Zi pe
Cornandamentul Militar pentru COMANDANTUL MILITAR AL CHI$INAULUI
devotament indeplinirea serviciului ordonat Colonel
acest Comandament: (ss) Dumitrescu

CONTRABANDELE CONTRAVENfIILE DESCOPERITE DE GRÂNICERI

IN CURSUL AUGUST 1941 d) Contra ventii:
Contrabande de valutä. L egea Pasapoartelor,
L egea Pescuitului.
7.204 lei, 290 märci germane, 28
167 IN CURSUL LUNEI SEPTEMBRIE 1941
a) Contrabande
b) Contrabande L egea Monopolurilor:
180.650 lei 13 pengö.
2000 dorobanti, 1000 nationale,
50 pachete 5 pachete tutun, 2 cutii b) Contrabande Legea Monopolurilor:
2337 cutii chibrituri, 4 brichete. 2.400 1,200 kgr. foi tutun.

c) Contrabande diferite: c) Contrabande

5 cai, I cu material lemnos de
41 litri cu 1 butoi 2 damigene, 2
2 3 vite, 107 kgr. sare, 5 saci
kgr. Frank-Cafea, 10 kgr. mälai, 4
cu 10 kgr. 3 kgr. ceai, 1,500 kgr.
sare, 7 litri ot2t 5 perechi papuci, 1 pereche
cacao, 3 kgr. 10 kgr. 36
cisme, secerä, 4 saci ambalaj,
petrol, 150 piei
obiecte casnice, 4 porci, 25 oi, 12 boi, 4 cai,
8 cärute, 4 hamuri, 2 biciclete, 261/2 d) Contraventii:
fulgi 2 perne. 280 Legea Pasapoartelor.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 161

SCRISOAREA UNUI GRÄNICER

Mdi frate ! E un atac de care grele dela roate jos,
Ce vin prin limbi de foc.
Ce stai la de Si din in Prinde in
scriu tie din Puzderie de fier foc. La mai dihai
mai petrecem pe la noi, In prinde Venea un
prinde a Din sacii grei de putern
pe bondarii, un ou de rdscopt pe
Si vin de fier din fier, Atunci veni do'n Cdpitan
Sd stea la piept cu'n un plan,
Atinte strigd Sd-i ca pe
te Cd te dl benzind ei
mi-e cd cam trei sticle ochi
Pe unde tot pietre striga pe peste pomi gropi,
in sfânt, ! gaia ne la turele
Al neamului nostru de-o Lege face potaia, Unde erau
Ce are-un Dumnezeu Rege ; d'ala stau sd-i dau plocon prin fereastra
sar in luptd Un ou de fier prin dl oblon". benzind in ochii
Ca la La dreapta tunul anti Apai un foc
Cu chiote, cu qi glume 'n care pe se incinse
cum e ;
Dar un colos de ici colo altul
dacd pied, el tot tunul Din zeci fu asaltul,
Cdci doar nu-i dele" un de soi N'a mai pe de
Ci e rare 'n iute viol, un fier in foc
Smolit de de ploi, repede roate Si-atunci din cer se ndpusti
Crescut ca fie
Doud grenade de e coapte. ne din
libertate pe-a lui monstrul de Dar Dumnezeegti
libertate pe ogor, Pared a dat strechea in el, Veneau pe
Un neam o popor.
Se 'n Si au pe ei
d'aia-ti rate tie prinde 'n foc Tot pe cioc
A wtejie,
Se duse taurul de fier" Si au vere
Sd fie lumii Spune Cum ai da 'n pere,
tut Dar zice Io-te dracu
;
fier obuze. Cum se berbeleacu,
La un Venea ca bobocu
In greu sau linigtit.
Se tot moartea el, Sd ne ciocu,
trece 'n goand pèste o mind din n'a
frate te sare 'n sus praf Si in a picat".
meu cu drag citeste. Noroc" ne un tunar
Spre se norii Dar lud vorba un
Pe deal sta roata morii noaptea se pe deal
Ce vend din cer Nipru un
E ora de
Era un duh moldovenesc
lancu,
Un fulger a in ape Rupt dintr'un ;
Cel ochitorul", din morminte
Un a in Se ca;ard sus pe un car
Apoi, pe bufnesc din sufletele sfinte,
Si-i puse 'n buzunar.
Trei fulgere legate 'n Si din adâncul
Apol fi pe
alte fulgere s'abate pe nume din
Fiorul le desporte, Si din
haosul de fum foc ca din Si-acuma frate din
mer.ul 'n Mai colo cade 'n care
Spre o s'aprinde se tot sbate prins in dorm de veci un somn
spre se trei granate Te 'ncet zi Amin" !
Un sgomot ca la le trimite drept sub roate.
Se-aproprie treptat, treptat. Un negru gros Sergentul Ion Plopu

www.dacoromanica.ro
162

DREPTATEA TRIUMF
Räzboiul purtat de Europa cu judaismul mondial, tindea sä distrugä na-
crestinä, in frunte cu Germania invincibilä, contra tiunile cu tot ce ele aveau mai sfânt: viata,
barbariei sovietice este pe cale a se termina, cum onoarea, bunuri muncite, familie, societate
era de asteptat prin sdrobirea complectä a Patrie, de parte natiunile viguroase
regimului cornunist. dornice de pace, de progres de pdstrarea tra-
Näscut din principii doctrinare abstracte, puse ditiilor mostenite sträbuni.
aplicare de cätre cel mai popor de pe Cu de acest conducätorii
continent, in cap cu aventurierii acestui natiunilor Axei, au dat alarma semnalând ome-
merat care se numeste Rusesc nirei pericolul iminent care era comunismul dis-
oportunistii omenirit, cari sunt evrei, trugätor, dar n'au ascultati.
nismul rusesc constitue cel mai mare al Cele mai multe popoare europene, de
timpului de fatä pentru Europa chiar jidovesti care aveau tesute o
omeni re. retea diplomatia presa europeanä care
Intocmai ca pecinginea, comunismul s'a le apartineau, ascultat glasul
tins repede, trecând din Rusia tinuturiie asiatice rnântuirei Incurcate de firma cu cel mai gol
s'a desvoltat sub diferite aspecte mij- inteles, care s'a numit Democratia", au dormit
loacele de teroare coruptie ale agentilor sovie- pe laurii trecutului, timp ce comunismul,
tici, gäsind teren prielnic regiunile ocupate daismul masoneria internationalä in
de popoarele ale tuneric.
Din anul revolutiei rusesti, 1917, gräbitä de Cu putin de masca pomi
tarismului, timp de un sfert de secol la masacrarea a poporelor europene,
a sä cuprindä restul Axei, frunte nemuritoarea Germanie,
ropei prin infiltratiuni uneltiri diabolice, care binefäcätoarea salvatoarea omenirii, au dat lo-
au isbucnit diferite state, mai mare vitura de moarte bolsevismului prin distrugerea
in Spania, din cauza terenului prielnic fortelor iadului reprezentate prin hoardele
apatia poporului vietice asiatice cu toate mijloacele de
Reactiunea promptä a venit la timp, prin distrugere.
bända nationalismului social Germania sub Poporul Român se simte mândru prin vitena
ducerea genialä a cancelarului Hitler a sale contribue aläturi de nostri aliati
fascismului italian sub conducerea latin sfärâme puterea comunismului sä distrugä
Duce le Benito Musolini. din rädäcini cuiburile bolsevismului barbar.
Lupta era deschisä. Deoparte comunismul a-

CREZUL OSTA*ULUI
1. Cred Regele nostru, in Conducatorul vesnicia Neamului Românesc.
2. Port suflet icoana României adevärate jur sä-mi jertfesc vieata pentru hotarele ei.
3. Indeplinesc ordinele färä nu mä'nfricoseazA nici primejdia, trufia dusmanului.
4. Uräsc de moarte: minciuna, hotia, trädarea, ele necinstesc pe ostasi.
5. camarazii ; ei sunt ca mine chezäsia ostasi bravi räzboiu lucrAtori
harnici uzine ogoare, timp de pace.
sä-mi ajute Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 GRAN 163

DECRET-LEGE PENTRU BATEREA DE MONEDE JUBILIARE

In Monitorul Oficial din 9 Noembrie 1941, De jurul .imprejurul efigiei se gravat
apärut Decret-Lege pentru baterea de litere majuscule de 3,5 mm. textul: MIHAI
.monede jubiliare din argint. REGELE ROMANILOR", din
Art. 1. - Se autorizä Ministerul Finantelor text intercalat câte punct.
batä sä in circulatie monede jubi- Dedesubtul efigiei se aflä gravat milesimul
liare de 500 lei, in numär de 1.000.000 nedei, in dreapta, litere de
valoare de 500.000.000 având caracteristi- artistului Basarab.
,cele arätate la art. 3. b) Dosul (reversul) monedei are gravat chipul
Art. 2. - Punerea in circulatie se va face Voevodului Mare, cu coroana voe-
cu incepere dela data de 8 Noembrie 1941, pe cap tinând ingenunchiat fata
Administratiile Financiare, din Ministerul spre stânga, cu o reproducere
nantelor, precum de cätre sediile a Manästirei Suceava, terminate
Nationale a României. prin cruci.
Art. 3. - Monedele de 500 lei cari se pun in De jur se aflä gravat cu litere
au urmätoarele caracteristici: juscule 3,5 mm. textul: LUI
1. Compozitia: IN VECI ROMANIEI", intre
sunt fabricate din aliaj de cuvânt din text intercalat un punct.
cupru. Titlul aliajului este de 835 la mie Sub chipul Voevodului Mare, este
o de 5 la mie, varia valoarea rnonedei 500 lei", cifre
830 la mie la 840 la litere 5 mm. In dreapta cifrei
2. Dimensiuni: 500 lei", sunt gravate cruci de Malta
de 2,5
a) Diametrul monedei este de 37 mm. cu o c) Muchea formeazä o suprafatä
(plus-minus), 0,05 mm.; putând
lindricä, având in adâncime,
varia 36,55-37,05 mm. majuscule de 1,6 mm. textul: PRIN
b) Greutatea unei monede este de 25 grame, TORNICIE ISBANDA", cuvântul
o tolerantd de 10 la mie, pu- fiind o cruce.
tând intre 24,75-25,25 grame. 4. Sunet:
3. Gravura: Moneda are la lovire o de
a) Fata (aversul) monedei are gravatä efigia niarmorä sau sticlä, sunetul argintiu caracteristic
S.Regelui Mihai I, in profil spre aliajului.

PENTRU FALSIFICATORII DE MONEDE

In Monitorul Oficial din ziva de 8 Noembrie Art. 1. care infractiunile

1941, a apärut Decret-Lege pentru preväzute de art. 385 (Nr. 2) art. 388
sanctionarea pedeapsa moartea a falsifi- aliniatul ultim din Codul Penal, se pedepseste
catorilor de monede: moartea.

PAGINA
LUI IVAN
Ne roan imprejurul unui ofiter beam, care mai care, sä-1 intrebäm, despre
de gräniceri ce venise câteva zile de pe tot ce noasträ de români ne sä
de de la Odesa. grä- pentru vitejiile osta§ilor mai ales

www.dacoromanica.ro
164 ANICERUL
pentru virtutile o santinelä ro5ie care chema
ofiterul un zämbet coltul sä vie un tank face
stâng al care ne pe mare. unde incepurä sä In biata
Fratilor, vä spun una, sä cutä, cu tot felul de arme de tunuri, sä arunce-
voi, cum am eu, cu tot gloantelor la sä lumineze cu sute de
schijelor ce jucau impre- proectoare, ba peste timp vie vre-o
jurul meu. zeci avioane de rdscolirä cu bombele
...Pe la 4, in dimineata zilei
tot de grâu porumb. Eu
cusem una cu pämantul. Väcuta trase
ultimul asupra Dalnikului, una
aduce un biet basa- de Spurcatii se speriar mai
din santinelele noastre
mai tare:
rabean, necäjit amärit ca vai de
parcä din celuilalt - Tavarä5i idite scoro s polcu, rumânschi
cum erau mai toti cei cari liberam din iadul tank prapala s pulimiot i
bol5evic. uitai la el intrebai a
dacä a apä, lucru rar pe la Odesa ofiterii cu tot
tankul cu mitraliera
fumat vre-o papirosä". Imi semn
nu. Il invitai ia o gustare
tunul. Eu tremuram de fricä, dar de
tristete
cioloveci care luase rägetul drept tun. Auzii
cu mine, din cele ce aveam eu sacii de
o zarvä mare cinci tankuri
merinde. La un moment dat, se
se5ti de cele muntele
sele5te sä zambeascä. eu,
eu surd cauza veselii.
toate gurile de foc dreapta de
trase credeai cä se luptä vitejii bolciovici cu zece
Dar el se putin ceafä,
mente, nu cu o de
cäciula mai bine pe cap sä-mi
un timp, lovitä de numeroase
pätania lui din noaptea
gloante, biata dädu ob5tescul
Apoi, domn ofiter, eu locuesc räget prelung. Bolciovicii cre-
de al dumneavoasträ necuratilor celor sute de in-
vin zeci
de ru5i. In noapte, impro5cat dela
hämar tunurile, armele o luarä la
de la dreapta, m'am socotit iau ce mä mai bine, o
mi-oi lua ce mi-o mai rämas de funie umplea de unde biata
sä plec incotrova, doar voi putea scäpa din somnul de veci. Am
iadul de foc. am pornit in bezna noptii cuta, dar am de
prin lanurile de porumbi, cu väcuta mine,
tece comedia bolciovicilor. Mi-am fäcut
incotro mä norocul. gräbi5,
cruci am luat-o inspre Cred
deam voi de osta5i voi intra
Divizia bolciovica, care a fugit ca zmei
in ca scäparea. Pe de biata nu s'a oprit tocmai
de numai un la Urali...
sparge lini5tea noptii, limba
isprävi povestea ofiterul de gräniceri, era
- Stoiii!
Eu mä oprii mä pe un hohot de
de, ca animal, o luä
tetirä.
StrigAtele se - la
el, voi, cä eu
radeli
la Odesa, nu m'am putut
Idite suda rumanschi tank. Hei! Idite opri de a intr'una.
suda. Vladimir Nicolovici, Alexei Vasilevici... idite
suda, rumanschi tank delui prapalä. Lt. Paul Epureanu

www.dacoromanica.ro
 Toti granicerii sunt de drept colaboratorii publicatiunii.
Articolele de publicat trebue scopul de noi contri-
buind la instructia educatia militará
cunostinte generale, etc., a trupei.
Ele vor fi scrise la pe o Lucrarile trimise vor
fi redactia având dreptul de a le publica intregime
sau cu urmare; ele au fost admise pentru publicat.
Pentru lucrarile care nu sunt originale, se va izvorul; pen-
tru autorizatia autorului.
Crochiurile desenurile, ce eventual vor articolele, trebue fie
executate tus, pe hârtie cea mai potrivita.
Redactia dreptul a aduce unele modificari, pentru
gerea scopului urmärit, articolelor primite, a denatura
Autorii care nu consimt, i se facá modificAri, vor comunica aceasta
redactiei, cu articolul.
nepublicate nu se
Facem apel la toti cititorii nostri a colabora la publicatie.
I
DIRECTIA

www.dacoromanica.ro
 "7/

Tara, Regele Statului moment

gata sá-ti jertfesti viata pentru Ei.
2) Respectä ordinele primite, tu cel executant
al
3) neadormit neclintit la drago-
ste timp
4) curajios cu incredere puterile tale, in camarazii
5) spune-le durerile tale, pentrucá numai ei

6) Nu dispera niciodatä, ori de grea ar fi situatia care te vei

gási, camarazii vor avea aju-
la
7) cinstit, corect
8) Nu pleca urechea la vorbele rele sfaturile cu care oamenii de rea
ar invenineze sufletul.
9) ei la rândul
camarazii, ca sä te ajute la nevoie.
Io) Fereste-te de spioni. Nu sta de cu nimeni despre chestiunile
militare.
) Nu trage foc, decât atunci când esti in.primejdie, sau când nevoia cere.
12) spaima contrabandistilor, a spionilor, a cel mai
temut luptätor contra Tárii.
o
13) In momentele grele, care
nu te va párási.
14) Mori cu drag, ca täi, pentru hotarelor Româ-
niei ari.

TIRAJUL", tr. Savu, 2.42.93

www.dacoromanica.ro