ANUL X.

IULIE -AUGUST, 1941

GRA ICER
CORPUL GRANICERILOR - Telefon : 2.65.80

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANUL X Nr. AUGUST,

M. S. REGELE MIHAI I, PE FRONT

SUVERANUL, INSOTIT DE DOMNUL GENERAL ANTONESCU, A ASISTAT LUPTELOR

Majestatea Sa Regele, de La inapoiere Majestatea Sa General I.

Militare Adjutantul de Serviciu, a sosit Mier- Antonescu s'au oprit la un spital dintr'o loca-
9 dimineata din Moldova din apropierea frontului, unde functiona
de unde a fost de : Ge- o ambulantd divizionard.
neral I. Antonescu, Conducdtorul Statului Majestatea Sa, s'a interesat de starea rániti-
de Cdpetenie al Marelui de cum stint Unii dintre ei,
Stat Major, Comandantul Armatei respective, rániti chiar acea dimineatd, povesteau Majes-
Seful Misiunei Germane Romania ofiterii atii Sale imprejurdrile care au greu-
din stat majoarele respective.
D-1 General I. Antonescu a Majestatea Sa Regele a
tat Majestatii Sale Regelui situa- tuturor ränitilor
tia trupelor pe intreg teatrul de In amiaza de 9 lulie,
operatiuni. jestatea Sa Regele General
ora 8,30, Majestatea Sa I. Antonescu, s'au dus automo-
de D-1 General Antonescu, bile la un alt cartier, instalat chiar
a plecat pe front. Ajun§i la
mandamentul unei mari unitäti,
pe Prutului. ce a pri-
mit raportul D-lui General coman-
ce Majestatea Sa, s'a intere- dant al marei s'a interesat
sat de desfä§urarea operatiunilor, de mersul operatiunilor din acea zi.
a fost condus la un observator din Inaltii oaspeti au inspectat
imediata apropiere a Prutului. Comandamentul, cum sunt
Timp de ore, Majestatea Sa realizate transmisiunile, hrana tru-
a urmärit desfä§urarea luptelor de pelor mersul general al aprovi-
pe inältimile dela Est de Prut, ; deasemeni au cercetat
actiunea bravei noastre felul cum evacuati ränitii.
fanterii tragerea a bate- MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I
Inapoindu-se depe front, Majes-
riilor artileriei. tatea Sa Regele General I.
General I. Antonescu a dat Majestätii Antonescu s'au oprit la un teren de avia tie,
Sale toate explicatiunile asupra luptelor ce se unde au inspectat escadrilele. Starea de spirit
Era prima sub ochii ta- a vitejilor no§tri sburätori, care se inapoiau
närului nostru Rege, osta§ii se jertfeau din misiunile executate pe front, a impresionat
pentru a goni peste pe cotropitorii mod deosebit pe Majestatea Sa.
strámo§esc. Bravele noastre unitäti In dimineata de 10 Majestatea Sa
printr'o sfortare suprema au rupt zidul gele General I. Antonescu au sosit la
§i au inaintat, sprijinite de artilerie. Ia§i, de unde cu automobilele au trecut Ba-
Cu greu s'a despärtit Majestatea Sa Regele sarabia. Sträbätand drumuri basarabene, au
de observatorul de pentru juns la postul de al mari unitáti.
al Neamului auzise bubuitul Aici au inspectat detaliu mersul operatiuni-
starea trupelor. La unitätile

www.dacoromanica.ro
 UL
nite in drum Inaltii Oaspeti oprit au ce- Majestatea Sa a intrat toate i s'a
rut relatii asupra actiunilor din precedente interesat de starea ränitilor tuturor
In amiaza de 10 Majestatea Sa ofiterilor soldatilor pachete de
Regele a vizitat câteva de aviatie ger- Majestatea Sa a apoi pe ger-
mane Prezenta a Majestätii Sale mani, deasemenea a
sburatorilor germani, a provocat un Aflând gara o
entuziasm deosebit. a Crucei Ro§ii, care pe
Comandantii unitätilor au dat Majestätii germani in trecere Majestatea Sa a donat o
toate explicatiunile relative operatiuni. de bani pentru a inlesni aceastä frumoasä
jestatea Sa, s'a interesat deaproape de perso-
materialul unitätilor germane. In timpul In seara de 10 lulie Majestatea Sa Regele a
când Majestatea Sa se afla pe teren päräsit Ia§ii, cu clorinta de a se mai
poiat din misiune câteva escacirile. curând in bravilor osta§i.
de vânätoare obtinuse in cursul acestei e§iri opt La plecare Majestatea Sa Regele a fost sa-
victorii aeriene. Majestatea Sa a fie lutat de General I. Antonescu,
prezentati i-a felicitat pe fiecare. rul Statului Comandantul de Capetenie al
Spre Majestatea Sa Regele inapoindu-se tirei, Majesta tea Sa adus multumiri
la Ia§i, a vizitat Sf. Spiridon. Intâmpi- pentru strälucit in care se bravele
nat de medicul de toti medicii spitalului, noastre trupe, - in lupta de desro-
Majestatea Sa a cerut sä fie condus in bire a neamului românesc.
unde sunt *

CUVÂNTAREA M. S. REGELUI LA RADIO EROII NEAMULUI

OSTASI,
cu Mama Mea Tara Noastrá caldá de
Ne smerenie ofife- grijá ce purtám.
rilor, subofijerilor trupei, Prin faptele voastre de vitejie, pásim
germani, care jertfit viafa din cu fruntea sus, fiindcá jertfa
desrobirea ne-a spálat umilirea des-
ostasi, care v'afi chis drumul viitorului.
gele pentru Tarn, pentru onoarea Nea- tofi ce au lup-
mului pentru Tron, recu- tat pentru ea.
EROISMUL ARMATEI LUPTA DE DESROBIRE A BUCOVINEI
BASARABIEI, CONTRA BARBARIEI
DOMNUL GENERAL ANTONESCU ADUCE LUPTATORILOR RECUNOSTINTA ROMÂNIEI

ORDIN DE ZI
ADUC AVIATIEI, CORPULUI 5 ARMATA DIVIZIILOR 21 DE GARDA,
RECUNO$TINTA PENTRU LUPTA REZISTENTA LOR EROICA DIN
ZIUA DE 12 JULIE.
MA INCHIN RESPECTUOS IN FATA MULTUMESC LUPTA-
TORILOR PENTRU BRAVURA LOR.
COMANDANTII, OFITERII AVIATIEI CORPULUI 5 ARMATA
AU BINEMER1TAT DELA PATRIE.
CONDUCATORUL STATULUI COMANDANTUL DE CAPETENIE AL
GENERAL ANTONESCU

www.dacoromanica.ro
 99

PROCLAMATIA DOMNULUI GENERAL ION ANTONESCU

CONDUCÂTORUL STATULUI PREEDINTELE CONSILIULUI DE

BASARABENI, BUCOVINENI, Voiu conduce Eu organizarea

Cu vrerea Domnului, Basarabiei Bucovinei voi reface
al germani, am asezArile.
nit de pe pmiintul pe dumanii In popasul an de präbuire, Tara
Neamului, redându-vd libertatea credinfa, vechia Patrie s'a schimbat.
onoarea drepturile. domnie o ordine
Am intunericului care a temeiatä pe cinste munc, pe dreptate
pustiit bisericile, casele avutul vostru. azi a viitorului.
Am spulberat, cu vitejia cotropirea Vom duce lupta mai departe,
a celor ce v'au robie au tot ce a impiedecat Neamul
pe nostru, nostru s se înalfe.
moartea focul. vor fi adeviirat
Ne intoarcem stApâni Tara
vor simti adevilrat bucuria
Mare, deapururi
Neamului Românesc. Voi veghia la moarte ca
drepturile voastre s fie
BASARABENI, BUCOVINENI, ca viafa ce intemeiem
Anul sbuciumat de pcatelor
dreptate, de cotropire vrajbä noastre din trecut.
a luat Prindefi-v dar, cu incredere,
prin propria in de pe care îl
umilirea cepem
in care ce
munismul. BASARABENI, BUCOVINENI,
putut judeca viafa ordine, prin
libertate proprietate, GENERAL ION ANTONESCU
dreptate familie, nafionale.
este mai cumplitä Sub scutul Armatei desrobitoare, la
cât moartea. fapt
armatei noastre v'au liberat ! Am scump blestemul trecu-
jertfa lupta fapta !
Din jertfa lum prin vrednicia de
invfturei. azi uitarea de eri.
Un neam se inalf fapta de
credinf munca sbuciumul fie- PATRIA !
din
Din
azi noui de REGELE NOSTRU MIHAI I,
Tiecutul s'a întemeiem viitorul. MARELE
Trebue tergem urmele CONDUCATOR AL GERMANIE1 ADOLF
distrugem uneltele HITLER.
bor. GENERAL ION ANTONESCU

www.dacoromanica.ro
100 GRANICERUL
PAGINA RELIGIOASA
CUVÂNTUL BISERICII PENTRU SFÂNT
al vostru al tuturor, se
ce un an de zile cu fiecare dintre voi, care locuiti bine-
toti am am durerea ru§inea cuvântatei noastre patrii, plämädit
neamului Tärii noastre, durerile su- sângele parintilor no§tri,
ferintele la care dulcea scumpa Ba- din care nici un nu este nemestecat de
sarabie smulsä din trupul au fost supuse de eroi ; voi toti care
de neamul celor de Dumnezeu ; ce un In vinele voastre sânge, care vorbiti
an de zile am pe copiii pe femeile inchinati la altar.
batjocorite, pe preotii chinuiti de mi-ar fi
isgoniti, ogoarele intelenite mea mii de bu-
nimicite, casele ne- cati ca pun in
ingrijite, bisericile devastate ruia dintre voi o
Domnul astfel simtiti tot
pe cari necontenit - de pe simt eu,
noapte - L-am rugat ca grija iubirea mea.
nu-§i la cer-
tarea Sa", a invrednicit
zilele In care, räsuflând de
u§urati din bucu. pretudindeni,
ce se apropie, ne simtim Cuvântul meu se
din urma§ii lui voi toti, ca sä strig
fan Mihaiu, din coapsa Da- din toatä luptati-vä cu
sentinela vitejie, luptati-vä
a a civi- voi faceti parte din
lizatiei. lui Dumnezeu luptati lupta
cea
Prin glasul
Tara noasträ e In räzboiu Tärii, Dumnezeu ne chia-
neamul celor de Dumnezeu. ne trimite la Lup-
Cu drept
räzboiul -
a numit acest
Conducatorul
In el se
- nezeu". Lupta
toti,
cáci cu noi este Dum-
va aduce
Ro-

nu numai cauza na- nu numai desrobirea fratilor

tionalä a refacerii unor hotare, tri, ci cu aceasta desro-
ci mai ales doborirea balaurului birea milioanelor de ru§i, cari
apocaliptic al bol§evismului, care de de ani duc cea mai
a pravoslavnica Rusie mare greutate, jugul
cuibul tuturor färädelegilor, Lupta va aduce biruinta
cuibul tuturor acelora care
au declarat chiar lui Deaceia ce la
Dumnezeu, a tuturor acelora cari ATRIARHUL. NICODIM hotarele Tärii, pe uscat, pe
in sau
lumea, groaznica sufleteasca. vrednici de mo§tenirea duceti cu
Aläturi de glorioasa de tie lupta, toate ei ori-
toate natiunile ce dat acum natiu- care ar fi ce vi s'ar cere pentru aceasta !
nea Tara träesc marea bucurie de a Cei ce aflati la sotii, copii,
se numära printre ce o§tirea cea luptati ! cu totii suntem
a lui Dumnezeu, fruntea luptä nu numai cei de pe front, ci dela
in chip pentru nimicirea cum cei de pe front trebue fie pururea
ciosului du§man. De aceia, in ceasul acesta de treji gata de oricât de grea, tot
grea, dar de frumoasá, astfel cei dela trebue fie pururea
meu de duhovnicesc luptä.

www.dacoromanica.ro
 ANICERU L 101

mai fiecare, timp parintele la care tot luptätorul

la locul vostru datoria, munciti mai mult, mai !

cinstit, mai cu tragere de Postiti Puneti in lucrare tot harul preotiei voastre,
lui Dumnezeu pentru neintarziata prin el de foc cari sä
a armatelor noastre lini§tea lumineze tuturor ! Invä pe luptátori
stralucita biruintä a pretuind moartea, tot rece, sä se
cum de pe fronturile de luptá impotriva du§manului de lege de neam
suferinte, tot astfel noi cei dela sub steagul Crucii, peste tot pacea
vaträ primim toate greutätile cari Evangheliei Domnului Hristos !
Aratati-le ce vor da viata, vor fi nu
Cei de pe front Cei dela numai eroi nationali, dar eroii credintei celei
dea munca neostenita dra- adevarate prin aceasta päcatele vor
gostea felul care fiecdruia fi ertate de bunul Dumnezeu sufletele
va fi cerut. §ezate In impärätia cea de nein-
nu deci prea
sau prea ordinele autoritätilor Dar se tot
nu prea aspre sau prea grele, alimentele stáruinta ce sunteti pe frontul
nu prea scumpe sau prea putine, impo- vaträ.
zitele sä nu prea mari sau prea multe, Cinstiti Parinti, Apostolul Nea-
indatoririle ce ni se cer nu nimänui murilor : Luati la turma care Duhul
prea apásátoare, bombardamentele v'a a§ezat". Nu din ochi nici o
nu prea jertfele ce se turma ce vi s'a incredintat spre pastorire,
vor cere nu prea mari. pot intra
iubitii' mei chiar un lucru lupii rapitori".
mic de ar avea cineva de tot trebue Voi sunteti ofiterii
oarecare suferinta, oarecare pururea ! Nu incetati a a
Se coase un nasture se consumä timp a a pildui !Tineti
stäruintä ; dar mai intotdeauna cel ce deschise chemati la rugaciune
prime§te o de ac. Dar e pentruca, pe aripi nevazute, trimiteti armatei
vorba de o mai de dela hotare ! Puneti la
credinta milioane de oameni ? porului tot mai mare incredintarea
Ce va fi prea mare ? ar fi cu noi este ! Amintiti-i tot mai
oare jertfe sau suferinte ? des de n'ar Domnul cetatea, in zadar
Nici ceva ! Ci, toti sä se ostenesc ce ajutorul nos-
gata a jertfi nu numai timpul, munca, avutul, mare e la Domnul, Cel ce a
dar chiar viata pentru a ne putea pämantul" prin acest ajutor, necaz
printre luptätorii Crucii, printre osta§ii se intristare se
lui Dumnezeu. temere se Domnul este ajutorul
meu, de cine voi teme ; Domnul este päzi-
drept credincios, torul vietii mele, de voi
mai deaproape ca acum de toate
In razboiul, care din mila lui Dumnezeu familiile celor mobilizati faceti ca
ne afläm, Biserica are, ca intotdeauna, rolul nu sotiile ! Alcatuiti
ei Pe fronturile, pe care acte de ajutorarea acestor familii, cete care sä
se duce - la hotarele Tárii sau la vatrá le munceasca ogoarele sä le roadele !
- Biserica trebue implineascá acest Facet! circule tot mai neimpiedicat tot
rol prin straduinta odihnire la mai regulat ajutorul celor mai stare tre
jertfá, a Prea Cucerniciilor Voastre. mai lipsiti ! toata
Deci, la hotare, luptele ce se fata", descretiti fruntile ini-
pentru biruinta Crucii, pentru desrobirea mile cele intristate sau prea ingrijorate.
fratilor a brazdei voi tineti mereu Indemnati la ascultare
in sufletele luptätorilor la Cultivati increderea stralucita
dii a lui a armatelor aliate tineti
nezeu Aflandu-vä pururea cu frun- de Patrie !
tea" armatelor, infläcárati pe toti cu pilda voa- descoperiti pe care
de curaj, de de credinta, in In ascuns strecoare mincinoase,

www.dacoromanica.ro
102 ANICERUL
producátoare de chiar turburdri cita domnie a Majestäti Sale Regelui Mihai I.
Eu binecuvintez lupta suferinta, munca
Conducand suflete§te armata dela fronturi sau voasträ a tuturora. Eu ingenunchez
pe dela dovediti-vd preotii lui Hris- ziva noaptea mä rog celui din
tos, care Indeamnä, vä bratul, vä lumineze
care - oriunde s'ar afla - aduc mintea, sä sporeascd puterea de
curaj, incredere. räbdare, sä imputineze suferintele,
Conducand suflete§te pe poporul românesc trupeascd sufleteascd
cel sfânt al desrobirei fratilor ai vá puterea. Voi fiti vrednici de
credintei, voi veti putea socotiti pururea li- chemarea unicä ce aveti de a vä dovedi ade-
turghisind astfel binemeritând váratii singurii stäpanitori ai meleagurilor pe
plata slugii bune credincioase", ceeace eu care ne-a gäsit istoria, aci ne-a a§ezat
v'o doresc tuturor. Dumnezeu.
totii, cu pace cu smerenie, plecând
lubiti mei genunchile noastre ne Domnului
Cler când :
binecredincios.
Doamne Isuse Hristoase - Fiul lui Dumnezeu
In fruntea rdzboaielor celor drepte celui Mântuitorul sufletelor noastre, pri-
Dumnezeu. Nu temeti dar de me§te sfântul cd mai presus de ceruri
de spuneti du§manilor, prin armele, jertfelnic", truda noasträ,
prin rabdarea, prin munca credinta voa- suferinta, credinta lupta noasträ, pe care noi
: Murim mai bine glorie strä- le smeriti la picioarele tale ca pe o
bunk decât fim in vechiu-ne
; ti-le pentru cel Izbäve§te Doamne, Tara aceasta Intrucare se
ce ne iube§te, tot ce avem noi däm cu drag, prosläve§te numele izbäve§te Doamne de
dar când neamul hulue§te du§man ne foc de sabie de venirea asupra-i a altor
vine'n prag, mii de o§ti cu el noi suntem neamuri".
români destui, când de piept cu noi se Doamne puterea Ta pe prea
ceru'n mila lui" ; spuneti-le dreptatea inältatul Rege Mihai I, pe Conduatorul Statului
nu poate zace'n lanturi", nu s'a a armatelor luptätoare pe vitejii
cel drept päräsit de Dumnezeu, sau copiii lui aliati, pe care i-ai ales sä dreptate
cmind noi ne-apäram popoare. Umbre§te-i Doamne haru la zi
nevoile neamul", dar din pämântul de virtutea
mo§esc din credinta cre§tineascd, noi nu Doamne, ta soborniceascd
apostoleascd cea de la margeni,
in su- la marginea lumii, pe care ai räscumpd-
ferintä fiti siguri foarte vom sär- rat-o scump sângele curäte§te sfintele
tara máritä, Infrumuse- Tale Altare de ce s'a de
tata, biruinta cea Recunoscatori bunului cei de lege.
care a fost din veci Mântuie§te Doamne Poporul
pentru sändtatea Führerului mo§tenirea Ta, binecredincio§ilor
Adolf Hitler a sale armate, pentru asupra celor potrivnici därue§te cu Crucea
Conducatorului Tärei, Generalul ta pe poporul
tonescu, suflet in suferintä t NICODEM
credinta cea pentru sändtatea Patriarhul

CREZUL OSTAULUI
Cred
1. Regele nostru, Conducätorul Tärii Neamului Românesc.
Port
2. suflet icoana adevärate jur jertfesc vieata pentru hotarele ei.
3. Indeplinesc ordinele nu primejdia, nici trufia dusmanului.
4. Uräsc de moarte : minciuna, hotia, trädarea, ele necinstesc pe ostasi.
5. lubesc camarazii ; ei sunt ca mine chezäsia libertätii ostasi bravi räzboiu lucrätori
harnici uzine ogoare, timp de pace.
ajute Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 GRANICERUL 103

PARASTAS PENTRU CTITORII UNITÄTII NATIONALE

In ziva de 20 lulie a. c. s'au patru- Antal Targovisteanul, asistati de un sobor de
sprezece ani dela trecerea cele vesnice a prcoti au oficiat
Regelui Ferdinand I - Fauritorul oficierea Sfintei Slujbe, Domnul General
Mari - ani de sufletul Celei ce a Ion Antonescu, urmat de Ordinului
Mare Maria s'a Mihai Viteazul intreaga asistentá, se
ltat Domnul. spre mormintele Regelui Ferdinand al Reginei
Cu ocazie s'a oficiat la Sfânta Maria pe lespedea au fost depuse nume-
triarhie un serviciu religios pentru pomenirea roase Intr'o reculegere,
odihna sufletelor Mari lor dispäruti. torul Statului omagiul Aceluia sub
Au fost de Membri Guvernului frunte al sceptru regesc s'a infaptuit Intregirea
cu Domnul Profesor Mihai Antonescu - vice- Neamului lui firesti.
presedinte presedinte ad-interim al Consiliu- La Bran, In prezenta M. S. Regelui, a M. S.
lui de ministri, precum Reprezentantii Autori- Reginei Marne Elena, a A. I. Arhiducesa
Militare Civile. Arhiducele Anton de Habsburg,
A. S.
Serviciul religios a fost oficiat de I. P. S. S. a avut pomenirea sufletelor Marilor
Patriarhul Nicodem. ruti Regele Ferdinand I Regina Maria.
Serviciul divin a fost oficiat in Bisericuta de
La Manästirea Curtea de a avut Lemn din Plaiul unde Marea
oficierea parastasului pentru Ferdinand petrecea momentele de reculegere
Intregitorul Regina Maria, blânda a unde se ruga cu mare piosenie pentru
ranitilor, din räsboiul mondial. ritatea fericirea Neamului Romanesc.
In prezenta General Ion Antonescu, oficierea serviciului religios, s'au
Conducatorul Statului Comandantul de ajutoare populatiei nevoia§e din regiune.
petenie al al Cavalerilor Ordinului Mihai In veci fie memoria Inaltilor dis-
Viteazul a unei numeroase asistente civile páruti, In veci fie prea opera de
militare, S. S. Episcopul Dionisie P. S. S. consolidare timpul Domniei Lor.
*
A UN GRÄNICER
A un Odihnä dupä Sd truda hain
A o din Cer, ducea in jihad Nu ca un
din Un in
Un bujor prins nostru gränicer
Dar a al glas : Aprinde la :
A un Veniti ! luptei ceas! cd de mormânt
A o stea din Cer, De nu ne ducem la Mai bine mort cu Domnul Sfânt ;
A in munti un brad Cu-o de robie
A un camarad. Un sä nu ?
Cdci nu e ci e un chin
Trec suspinând Un plâns amar un suspin,
Plâng izvoare ari ogorul
Std câmpie Sd n'ai in casa ta un ?
câte-o Marie ; n'ai un bou, sä n'ai un plug
Stau mioarele'n Ci jug ;
in brazda din ogor
S n'ai copil, lisus
ridici ochil sus,
Plânge-o de mohor, ceri o mild la cel
nu vine de
brazda bine,
'n std Tara mea! rai din
la umbra de sub Pleri-voi eu un
Jar in de Pieri-vor sute, mii zeci
Un cotoi tese-o Vom sta senini la soare
o poveste Dar ce ne-o dai
Ce o spune-un colt de Oo colt de
de-orn
odatä un viteaz E vai amar de Tara Pentru pentru
La harnic, la somn E omul rob, e omul orb, Pentru un Rege 0-un Popor
Avea din spor, noroc Nu are libertate ogor.
Si la fereasträ Nu are plug, nu are jug,
Avea ca o floare ogor, popor, A un grdnicer
din noapte, ziva mare, E-o de A cdzut o stea din Cer,
Avea La mintea slab'a tututor, lumind din
cal mari, Ce vor tot mormântul Un bujor spini.
Avea in harul Serg. Ion Plopu
www.dacoromanica.ro
REPORTAJ DE
CRUCIADA CONTRA BOLEVISMULUI

CONDUCATORUL STATULUI M. S. REGELE CONDUCATORUL STATULUI STUDIIND

S. REGELE
ZONA DE OPERATII PLANUL DE OPERATII

M. S. REGELE PE FRONTUL DE

POST DE OBSERVATIE TN PRIMA LINIE

POST DE OBSERVATIE TN PRIMA LINIE GERMANA TN
D-L GENERAL ANTONESCU INSPECTIE

PE COLOANA DE PRIZONIERI SOVIETICI

TRUPE MOTO-MECANIZATE GERMANE SPRE PRIMA LINIE TN SPRE FRONT
PE FRONTUL ROMANO-GERMAN PE FRONTUL ROMANO-GERMAN TANC SOVIETIC CAPTURAT

www.dacoromanica.ro
106 A NICERUL
PAND URUL
Constantin Pandurul, pensionar domi- voi care luptat stropit cu
ciliat - näscut la 10 Mai 1880 - vostru acest scump pämânt - rámas astäzi
printr'o ie Comandamentului, pe care am jurat
stäruitor sä fie mobilizat regiment de mai departe ca putem da
grdniceri pentru a putea lua parte la rkboiul tenire primit.
dus contra hoardelor sigur de victoria noasträ, sigur
Ce dar ce cerere. Constantin vântul nostru este dus tot
Panduru - in de 61 - care a fäcut de focul clocotitor din piepturi ca ale tale, pe
campania din 1913, care a parte la räzboiul care ni aprins arde cu aceia§i
de intregire 1916-1918, când patria vie piepturile noastre.
la arme, - el românul cu plete Condu§i de marele nostru Conducdtor,
albe, se din nou ca un de märea fa invincibila germanä,
deoparte toiagul din sumanul de pe el spre victorie, strigäm ca tine :
cere in schimb o o de Cu Dumnezeu
cer, care cu a acelor România,
neri se avânte din asupra dqmanului
pentru strämomti. Germania,
Cinste fie Pandurule ! Majesta tea Sa Regele Mihai I
Dogoarea din pieptul ne Marele Fuehrer Adolf Hitler,
sufletul, ne piepturile, iar pilda ta ne General Ion Antonescu.
gändurile spre spre *
**

PRINDE BINE
In Monitorul Oficial Nr. s'a executati serviciul de la frontiere
publicat Decretul Lege privitor la im- cea mai mare pentru a impiedica
Fortului de ruble. ducerea rublelor contravenientii
Conform dispozitiunilor acestui Decret Lege procesul verbal incheiat, se vor prin
portul rublelor U.R.S.S. de hârtie sau metal, este toane, vämilor respective.
terzis teritoriile realipite Basarabia, Bucovina
de Nord Moldova de Nord tot cuprinsul PRESCHIMBAREA RUBLELOR DIN BUCOVINA DE
mâniei. NORD, MOLDOVA DE NORD BASARABIA
Acei cari vor introduce vor Banca Nationald va emite bilete de 1, 2, 5, 20 lei
cale, ruble U.R.S.S. de
sus, se vor cu inchisoare dela 2-5 ,,Monitorul Oficial" Nr. 179, data de Joi 31 Julie
cu confiscarea sumelor care corpul delictt. 1941, publicd urmdtorul Decret-Lege :
se vor peclepsi ART. -
Banca Nationald a
la baterea monetei corespunatoare,
este
ca
Judecarea contravenientilor este de competinta tri- pentru in Ministerului bilete 1,
bunalelor civile, afara de teritoriile realipite din Ba- 2, 5, 20 100 lei, la urmdtoarele sume maximale :
sarabia, Bucovina de Nord Moldova de Nord, Lei 35.000.000 in bilete leu
va fi de competinta instantelor militare. 130.000.000 bilete 2
Constatarea se va face de autoritate, politic- 170.000.000 in bilete 5 lei
precurn de 215.000.000 in bilete 20 lei
mod special de Ministerul Finantelor 450.000.000 in bilete 100 lei
de constatare. 1.000.000.000 lei Total.
organelor de constatare, precum ART. - Aceste se vor emite pe baza
functionar public care va contraverdrea conventiuni ce se va incheia Ministerul Flnantelor
la dispoziliile lege, vor fi se Banca Nationald a vor servi la preschim-
vor pedepsi lei la rublelor din Bucovina de Nord, Moldova de Nord
oo.00c inchisoare dela la io ani. Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 GRANICER UL 107

Aceste bilete emise pentru locul Ministerului din Moitorul Oficial"

Finanteior nu fac parte din emisiunea Nationale cretul-Lege de jos:
a vor fi retrase inlocuite de Ministerul
Finantelor, cu de ce ART. - Se conventiunea
rile vor permite baterea acestela. intre Ministerul Finantelor Banca la data
de 30 lulie 1941, inregistratá Ministerul Finantelor sub
ART. III. - Biletele emise potrivit prezentului Decret- Nr. 170512 din 30 lulie 1941, privitor la emisiunea bile-
Lege au aceea§i putere ca aceea a mone- telor : 1, 2, 5, 20 100 lei, pentru locul Minis-
delor metalice de valori, emise potrivit legilor Finantelor.
vigoare. R.

CONTRABANDE CONTRAVENTII DESCOPERITE DE GRÂNICERI IN CURSUL LUNEI MAI 1941

a). Contrabande de 30 Kgr. porumb, 2 biciclete, 14 metri mätase,

21.908 lei 30 dinari 31 metri 180 sculuri de mätase
b). Contrabande diferite 2 metri zefir, 9 Kgr. 3 per. pantaloni,
2.300 plugar, pachete igäri, vestä, 2 cämäsi, 3 efecte, 4 damigene, 26
10 cutii 582 pachete tutun, 9 cutii tutun, porci, 735 6 cu trase de 10
980 cutii chibrituri, 66 pertol, 161 Kgr. cai, 3 4 cai, ham, 4 vaci, 9 juncani
piaträ 7 litri esentä, litru spirt 2
naturat, 3 Kgr. drojdie de bere, 20 Kgr. sodä, c) Contraventii:
28 Kgr. zahar, 28 Kgr. orez, 135 Kgr.
166 Kgr. cartofi, 17 Kgr. arbagic, Kgr. stafide, 137 Legea Pa§apoartelor, 4 Legea Spio-
litru otet, 1 Kgr. cafea, Kgr. Kgr. najului, 3 Legea Pescuitului, Legea Codului
säpun, 8 Kgr. 8 Kgr. porumb, Silvic.
R.

FAPTE BUNE DE GRANICERI

- In noaptea de Aprilie 1941, ora 0,45, patrula de ce treceau tranzit pentru

pichetului compusä Caporalul Bärbulescu Palestina.
Frt. Nae Gh. Nicolae Frt. Chicioatä Gheorghe, Ajuns la vapor acest evreu a propus Sergentului
au surprins momentul când sä Fiaralambie aflat in serviciu, de control, sä-i
tiera din România, contravenienti de originä a pe vas lei, pentru a-i preda
magbiarä. verilor lui, schirnbul acestui i-a oferit
La perchezitia ce s'a s'a gäsit asupra
8 9 fotografü ale maghiari din cei contravenient suma de lei
refugiati din Comuna in teritoriul cedat. Sergentului Haralambie, a fost invitat la pichet pentru
In când au fost capturati, contravenintii a räspunde de fapta sa
au sä mituiascä patrula de Pe drum evreul a oferta de la ju-
sumele
de lei, pentru a le da libertatea. mätate din sumä, 5.500 lei apoi
de i.000 lei, drept pentru a-i
gräniceri nu vândut
consecintä au bertatea.
pe cei 4 contraveniemi
cu mita Sergentul Gränicer nu s'a läsat tentat de oferta
respective, pentru
a li se aplica rigorile legii. evreului a predat pe contrabandist
Pentru suma la companie.
abnegatia de care au dat Evreul contravenient pentru contrabandä
patrulei pichetului in indeplinirea
de mitä a fost predat autoritätilor respective
serviciului de pazä, au fost citati prin ordin de zi
pe Corpul pentru a fi sanctionat conform legilor vigoare.
Sergentul Haralambie dela pichetul din portul
Fapta acestor ostasi gräniceri demnä de toatä lauda stanta va primi prima cuvenitä, a se recompensa
trebue sä fie un exemplu frurnos pentru de
frontierä fapta sa frumoasä.
ca sä fie cunoscutä de se exemplu, dela
Revista Gränicerul". Gräniceri dela hotarele Tärü
cest Sergent care mai presus de toate a pus constiinta
indeplinirea nefiind ten-
- In de Mai 1941 a tat oferta a contravenientului, care a
Portul Constanta, un evreu care a sä intre pe cercat bani românesti prin contrabandä in
vaporul Dacia, pentru veclea pe doi veri ai säi tot

www.dacoromanica.ro
108

In ziva de Mai 1941, patrula de control - In noaptea de 19-2o.VI.1941, patrula Piche-

pichetului Nr. din Sergentul Popa tului Cernabora, compusä din Caporalul Corneanu Mi-
vian a prins dreptul P. F. hail soldatul Bäniteanu Florea, au surprins
Nr. Chisirig, pe individul Florea Macovei. divizi cari voiau contrabandä, cu o
La legale de individul in fostul urmatoarele märfuri
s'a constatat susnu- cu litri petrol
a prins
trecea prin contrabanda in Ungaria
articole.
- 2900kgr.
cutii
sare
chibrituri
-- Cafea I25kgr.kgr. una damigeanä
una cu
20 petrol
litri petrol
-- Tutun kgr. pachete cal. III-a.
- bidon cu
pachete tutun
5

- Plugar"
-Contratandistul
artificialä
2.000.
suluri.
- 2000
i000 nationale
a cäutat marfa Sergentu- bucegi
lui, numai dea drumul, dar Sergentul a primit 1900 pachete foi tutun
a (predat pe individ cu marfa la 54 mosoare
tocmit formele legale la punctul vamal, Vama 264 bobine diferid
Bicaz Chisirig. baterii lanterne
kgr. cafea
In ziva de 27. V. 1941, Fruntasul Zaharia catalog pentru mostre
Soldatul Dräghiceanu la controlul facut 1940
tren ce venea din intra prin punctul - 1905
Lunca au gäsit mai
vizi au intrat trenul pe teritoriul romanesc.
Individul Loite Ludovic oferit granicerilor suma - Täran Petru din Uzdin (Jugoslavia).
de lei a le da drumul. - Fize§an Constantin
au predat pe contravenienti cu - Groza Nicolae
suma oferitä drept plotonului. - - Iota
- Adam Miclea
ziva de 28. V. 1941, Sergentul Asaftei - Adam Voivodeanu
ridon, Caporalal Soldatul Strungaru Marcovici Gh. din comuna Banloc jud.
Constantin Soldatul Cirea Dumitru, din Pichetul Torontal

voia
au surprins pe individul Master Marton, care
Ungaria sa care. avea
- Torontal
din comuna Banloc jud.
trei casnic'e efecte de
mutare ale femeil Maria Neuman din Comuna Indivizii cu contrabandele actele
gale au fost inaintati Cruceni.
Individul a oferit granicerilor suma de lei pildä de faptele fruntoase
pentru a le da drumul. §ite de camarazii vostri, care trebue fie un exemplu
Granicerii au predat pe individ cu suma viu indeplinirea care vi s'a
ca actele legale drept. paza hotarelor

SFATURI
ALIMENTATIA CAILOR
In organismul animal, repaus mai nu se mai poate desvolta care
in timpul muncei, se produc reactiuni chimice, motorul in funcOune.
a substantelor de rezervä, libertate Pe la masini distruse se
energia din alimente. face prin - benzinä, petrol, etc., in
Consumatia materiilor de arderile din
organism repararea materiilor arse transformate
organism, se pot acelea a energie se face numai alimente.
pentruca fie a merge in se care introduse
e necesar materialele in organism servesc la: producerea repararea

www.dacoromanica.ro
 lÓg

suturilor care in constitutia diferitelor organe, deck atunci e uscat, nu se va

precum la procurarea de energie, pentru face operatie deck 2-4 luni
nirea functiei a
descrierea alinzentelor la luni determina anumite
turburari gastrice.
Alimentele cu care se pot hrani sunt: prea vechi - peste un an are, o
gro.siere: anurile naturale arti- valoare
ficiale, care a fost plouat timpul
Atimentele concentrate: de cereale, ia o gälbuie-spälacitä, miros, gust
alimentatia zaharatä. se rupe repede.
Alimente anorganice: aerul, Apa valoroase organice minerale
minerale. din plante, timp 0/0
Alimente grosiere. aceste substante.
- este produsul cosit
naturale sau artificiale.
uscat este
umede,
acela care e recoltat elm
pe sa
Este tipul alimentului complect, care poate
Un asemenea este iritant pentru organismul
repara toate pierderile organismului.
-
cailor,
tonstitue
alimentul de
de
(lest) care
animal,
boale.
aduce cu el germemi diferitelor

stomacul intestinele, acestea sunt puse Pentru a-1 da in consumatie, se va bate bine
functiune, producandu-se miscarea peretilor, aer ce nivte nuele sau va fi scuturat cu furca.
mucoasei gastro-intestinale, provocand secretiei sau fermentat, capätä o culoare
sucului gastro-intestinal, aceasta dige- un gust miros neplacut, greselilor
stiunea din timpul
este adeväratul excitant al are o culoare galben-brung, cenuvie
e de 3 feluri: sau chiar negricioasa, un gust un miros de
-- Otava livezelor naturale mucegai.
praf abondent iritant.
asemenea se un

- livezilor artiflciale se
pe suprafata frunzelor, a unor pep, a
caracterizeaza prin prezenta
culoare
a) la brun negricios,
trebue sä o culoare verzuie de la galben
Un
gust uvor dulceag, un miros plan- ete de
lele compun tulpini fine, subtiri, aciunoase.
cu frunze intacte. Spicul ierburilor cuprinde un praf negru. e
Ierburile care compozitia unui bun sunt: mare cantitate e animalelor.
coada vulpei, timoftica, sau
paragina, golomkul, firivorul, iarba cailor, trifoiul rovu,
sparceta, lucerna, sau mai pot diferite
ghizdeiul, diferiti
toare, sau taioase, precurn
Produc animalelor.
de de deal este mai gustos, mai calitate inferioara sau acelea care nu
de
parfumat mai hränitor de
se vor da in
miros nepläcut al este un au alteratii
reduse, amestecate cu alte alimente mai bogate.
este alterat.
un caz se dau simple
intens alterate, ca exemplu: mucecle
mai valoros de vede're cele se exclud din depunAndu-se
tritiv, este acela care se epoca la platforma de sau se Nu este perms
care mod practic coincide cu inceputul ca se
Prin plantelor, se scade valoarea Animalele avternutul, a
alterate in acest scop, a nu le exclude
Uscarea - Este faza cea importantä consumatie.
din deaceea trebue supraveghiatä
scade, b) Otava.
cu grija, valoarea
fi chiar compromisä. Este ultima a naturale, este
Conservarea - Se poate face hambare, iarba care se cosevte dui* a doua sau a
In vire sau presat. Presarela nu se va face treia

www.dacoromanica.ro
110 CERUL
Ea se compune din frunze tulpini destul de este un aliment excelent,
crescute, lipsesc este un aliment complect ca
E un fân märunt Incercärile flcute prin hränirea exclusivä
livezelor este fânul provenit au arätat dupl. un tirnp animalele släbesc
cultivarea plantelor obisnuite pentru nutre anume: mai mânca.
lucerna, (borceagul), sparceta, trifoiul, me- Oväzul bun trebue aibä bobul scurt
varietki (meiul, parängul, dughia, mohorul). tare la uscat, pocmnd când cade pe o su-
Cositul trebue se in momentul inflorirei. tare. Când oväz bun, nu
Primele 4 plante sunt cele mai hränitoare mar trebue putem ori apäsa.
uzitate in boabele sunt lungi subtiri se
Nu se vor consuma verzi sau umede le mânä, este o cä
mari, produc colici gazoase. e de calitate inferioarä.
Culoarea poate fi galbenä sau
sunt särace substante hränitoare, se ml-
deci sunt dupä varietate.
stuie greu nutritive.
Gustul este asemänitor al alunei, amärä-
parte din energia latentä
ele, o cheltueste cu mestecatul,
ciune este un semn e urned.
asimilarea. ovezului.
Nu toate pärtile din paie au aceiall valoare când este umed, se incälzeste
tritivä, principiilor nutritivi ce
diferitelc pärti ale paiului se pot
astfel:
se pe timp
Acest de are miezul negricios, coaja ne-
r. Spicele goale sunt cele mai bogate. sbarcitä, gustul este
2. Foile. nitor.
3. Partea de sus a paiului.
boabele acoperite
4. Partea de jos a Ipaiului.
Paiele nu formeazä un complect.
pulbere albästruie negricioasä, gustul iute
numai paie mor de mizerie ros de mucegai. Acest de nu se
cäci produce colici.
Paiele pot numai parte din fânul sau sec sau prea usor, miezul este prela
tele din ratie anume : 2 kgr. paie, pentru kgr.
fân sau 4 kgr. paie kgr. de Se va refuza: oväzul jilav, muced,, plin
Din toate cele de orz sunt cele de praf, la gust, boabele sbarcite, sed
mai bogate nutritivi deci cele ware.
hränitoare. Paiele de contin cele mai multe Oväzul nou ca anul se va da treptat cailor,
aproape au din recoltat e foarte gustos,
valoarea nutritivä a unui ordinar. nâncä mestice bine le pot provoca
ndele de calitate au o culoare lici sau urticarie.
galben-aurie, un miros pläcut un gust dulceag. Oväzul se dä consumatie toate
Paiele pot suferi ca fânul: cestea este mare avantaj de strivi, mai la
- paie prea vechi, präfuite, muceglite, lacomi la care este redusä deer
etc. nemestecate.
Paiele alterate nu se vor chiar pentru Cercetärile tiintifice au dovedit oväzul poate fi
asternut, consumate de astfel tur- substituit sau din cailor, parte sau
grave. färä a diminua vi-
paiele au o digestie dificilä, ele ca goarea rezistenta la
fânul, ca lest, stomacul intestinele, Orzul este prin aceia cl
ajutând astfel mistuirea. mai starea de intretinere a corpului decât
energia rezistenta animalelor la obosealä. Se poate
2. jumätate din de oväz, färä nici diminuare
de cereale. a rezistentei la mum..
este cel mai intrebuintat, special pentru Orzul bun are o culoare gälbuie, un miros un
hrana cailor, a animalelor tinere, precum a anima- gust pläcut.
lelor mascule de präsilä. Alteratiunile sunt ca la
In el sunt principii Orzul având bobul prea tare, trebuie dat la animale
tritivi, animalul este a consuma o cantitate uruit sau muiat 24 ore
mare i turbure digestia. Consumat intreg, pe cea mai mare parte

www.dacoromanica.ro
 lit
din el este nemistuit, dar mai poate pro- Cantitatea ce se poate da cal pe zi,
voca colici violente. este de de kgr., cantitatea douä,
Uruiala nu va fi prea se kgr. se o cantitate mai mare, a
care turburari digestive. produce o märire a se
Conservarea uruielei se face mai greu, deaceia nu duce o generall.
se a se deck pentru intervale zaharului asupra se
7-8 5-6 minute inghitere.
Porumbul este un aliment foarte bun pentru nu
malele adulte, dar minerale, nu repará numai energia
el In timptl
se recomanda pentru animalele tinere in crestere. muncii, nu par,te la repararea substantekr
Porumbul trebue fie uscat, tare, la gust, muschiului uzat Dela fabricarea
miros. Porumbul muced cel nu se vor se un rezidiu numit care se pre-
da consumatie, producand intoxicatiuni. un sirop inchis 44-64 0/0
bobul tare nu va da sau muiat La se va da moderate, 2
24 ore kgr., pentru un 500 kgr.
Digestia lui se face mai deaceia se cantitate mai mare produce
stomacului a rinichilor, din cauza sarurilor de po-
timpul necesar pentru mistuire.
Porumbul poate
ca
jumatate din rafia
diminue capacitatea de sau pro-
tasiu, - melasa se cailor
kgr. melasa', la 3 litri
cu
apoi se va stropi cu
-
ducä turburari. aest amestec paiele tiocate gräuntele.
sunt restUrile ce din mäcinarea 3. anorganice.
diferitelor boabe de cereale.
sunt greu digestibile pentru caL Aeral este cel mai cel mai bun aliment,
sunt date ca mod continu, In grajduri aerul trebue se
curat, numai caü stare
mari, slabesc intrucatva organele tubului
au de
gestiv mai starea de
a corpului, producera de energie. Aerul din grajdurile neaerisite este o
Pentru cai, este recomandabil se dea numai ca caii se molesesc, debiliteaza sunt
actiunii tuturor microbilor.
álimentatie supliinentar maximum 2-3 kgr.
zi.
Deaceea se va face o aerisire
trebue uscate, dulci, omogene,
mare a grajdurilor, orele caii se gäsesc la
seryiciu.
corpi sträini, o culoare care dela
Vara se
galben la rosu. deschise toate ferestrele dintr'o parte,
ziva noaptea; iarna numai e
ele trebuie s'o scoatem acoperitä cald, caii acoperindu-se cu
putin cu
Atunci e timp frumos, se recomandä a
Negustorii necinstiti corpi
ca de ex.: cel 2 ore, aceasta constituind
praf de var,
gunoiu, de lemn, etc. de aer.
au fost la umezealä, se
tereaza, un gust acru, un miros de
cocoloase. Organismul este format 6o la din apä,
Asemenea nu se dau zilnic se transpiratie,
produc grave. aerul expirat.
Aceasta este cu aceia
care o bea aniinalul.
Substantele hydrocarbonate din alimente se trans- Apa trebue fie bunä (potabilä), se
organism in care este la timp.
de energie animalä. Apa trebue sä. fie rece,
Din experientele fäcute s'a constatat zahärul prea calda. Apa colici, deaceia
puterea obosirea este frig, apa se va scoate cu o mai
gata din fabrica, un aliment inte a fi
scump, nu poate fi vorba de intrebuintarea lui ali- Cailor sau li se da bea
mentatia a cailor, se aminteste de el. in timpul lucrului, cu ei
ca titlu de curiozitate, in folosit in lucrul, altfel nu se da 2 ore.
hrana cailor care se antreneaz1 pentru curse rai- Cantitatea de unui la o
duri, precum la ,cail obositi. este de io litri. Apa ce se este rap,ort

www.dacoromanica.ro
 UL
cantitatea de uscate ce se consumä. anume de in timpul gestatiei, se fetusul
3-4 ori mai mare. timpul perioadei de lactatie. '

prea nu trebue sä-1 Alimentele bogate calciu sunt: de

sä bea prea mult dinteodati, pe se trifoi, de de
poate imbolnävi, dar apa prea multä constitue o minoase fasolea, lintea, etc.).
greutate in stomac, fäcandu-1 moale la Alimente särace sunt: paiele,
Caii care beau multä mai greoi, cerealelor (oväz, orz, porumb),
au diaree.
éste a caii sä bea apä prea Cele gr. de calciu, de care organismul are ne-
Pe de
multä deodatä, pe mai riu, este de a nu li se voie zilnic se pot 2 kgr. de lucernä, 4-5
kgr. in 20 kgr. paie, in 35 kgr.
da apä la qimp, cäci
kgr.
colici chiar moartea.
In timpul se va seama de In caz nu avem alimente bogate calciu,
ceiurile cailor. a da la tinere, la cele in gestatie, sau la
Caii nu vor fi luati repede la adipat, cele care se va corecta säräcia prin
ci vor a bea, vorb fluierat; acaogire la zilnic o de calciu,
celor lacomi li se vor apa, sunt phosphat de calciu, carbonat de calciu, etc.
din cand, secunde din a
In principiu, caii se adapä de 2-3 ori pe zi
lama; vara de 3-4 ori pe Controlul furajelor, a gräuntelor a apei au o
Nu da apa pe nemancate, ci mai foarte
se va da cailor putin Din cercetarea statisticei animalelor bolnave moarte
Apa se va da de gräunte. In caz de fortä pe Armatä, s'a constatat mor de intoxica-
majora, caii nu s'ar deck dupä cu furaje gräunte, de trei ori mai multi cai
gräuntelor, timpul intre dec. de toate boalele la un
va fi de cel putin 3 ore. vedere complexitatea alegerei furajelor
ideal este acela care apa ar fi la precum pe
permanentä, cum e la de curse. le pot prezenta, trebue ca de fiecare datä
Obisnuit se face cu gäleata individualä ce lot receptionat, sä fie un specialist.
acela jghiab numai la unitate. Jghiaburile Cel mai indicat pentru aceasta este meclicul vete-
vor fi perfectä Utilizarea
burilor dela Ipublice, este interzisi,
pentru o mai riguroasi se vor
expu a se imbolnävi de
probe la laboratorul Spitalului Militar Veterinar
boale con-
Bucuresti.
tagioase special de
Deci cailr trebue supaveghiat cu Recoltarea probelor
pentra a evita toate turburArile erganice, care Probele se trimit la se recolteazä in
decurg dintr'un räu felul urmätor:
inträ In compozitia alirnentelor Pentru se probe cAt mai numeroase din
sunt necesare locuri diferite. Se din acestea se scot
organismului cloruri, phosphati, ioduri, ckeva probe. Se acestea uniform
sulfuri, carbonati, etc. din ele se scoate o medie definitivA, de
Dmtre elementele minerale importante sunt: 400-500 gr.
calciul phosphorul. se recolteazä astfel, fie este vorba de
Cu cantita,tea aliment este mai analiza fie a unui cantitate mare.
cu animalul, care acest se Pentru probele se
desvoltä mai bine. astfel, corespundä cu compozitia a
Lipsa särurilor minerale, din produce tur- din care provin. Cantitatea nece,sarl
burki chiar moar.tea. S'a constatat animalele unei este de 500 gr. Proba. se Intr'un
tinere, hränite särace skuri de calciu, vas de bine In care nu pätrundä
de a e inmoaie se
oasele, släbesc din ce ce, ce mor stare de
mizerie ap, ridicarea se face de
un specialist, care trebue sA aibä aparatura necesarä.
Nevpile in calciu ale organismului sunt märite
perioada crestere, se scheletul, I.

www.dacoromanica.ro
 CHEIA DELA Plotonierul Major se la el mirat. - Care cheie
care
Pe magaziei, - Hapol, sh cheia broasca dela
comingentului efectele de mare echi- Plotonierul Major zâmbeste. - Ia vezi nu sunt acolo
pament ranita sistem neagrá sub ?
cu cadru de lemn ca sta bine in Stanciu se apleacä cam cinci minute sub pat.
Se raporteazh nu a gäsit
Magazionerul, un sergent hazliu, le dä nierul Major foarte serios spune se uite mai bine.
le s'o poarte ani,
7 fach Stanciu Stanciu se iar vre'o cinci minute
armata, se timpul lui Cremene, 7 ani iar se - Hapoi nu e ntci o chese
sub pat.
Când s'a prezentat recrutul Stanciu Stanciu Cio- Plotonicrul mai serios: - Nu se
cârlie, sergentul i-a dat o i-a poate, mai bine
urat lui s'o poarte 7 ani. Stanciu Stanciu Su.nciu Stanciu se apleach cauti ce
Ciochrlie
o urare bine politicos
urare -
broasch
barosane, dar nu e nici chew
se

el cu un ,,mullumesc asemenea"... mai - Nu

Sergentul el,
- ars
pe se:iosul.
Plotonierul Major deabia
se poate, mai bine!
mai

Stanciu Stanciu gâfâe, se se sub pat

cumetre mi-o Phi se sprijinindu-se pe genunchii - Nu
cheia dela sefule, nu o broascä o cheie.
Stanciu Stanciu Plotonierul Major face pe supäratul: - Mai
pe dos, pe flancuri, ca broasca, mai bine ch in seará.
dach are cheie, trebue De cinzeci de ori tot aplecat Stanciu Stanciu
suceste-o, broasca Se duce la Ciocârlie caute cheia broasca dela Apa
instructorul lui de cheie. curgea de el. A cinci zeci una
Instructorul incepu ca o batozá bálábänindu-se pe picioare, se
- Te-ai ars. Acum trebue intreagh, sprijimndu-se de pat. - Nu... nici o..
i-ai pierdut broasca cheia. nici... o che...
Stanciu fuga la magazioner care pe Plotonierul Major drumul inimii
fundate. hohot: bine Domnule soldat,
- Hapoi mâncate-as, dai asta e cum sh cheia dela când nu are
cu N'arc nici cheie, ci se strânge in curele ?
nici cheie.
Sergentul face pe seriosul. - Du-te la d-1 -
acum ara
Halea nu le-am väzut, dar
tonier Major dea. pe din familie
Stanciu o trap cancelarie buzna si ridichndu-mä.
peste Plotonierul Major: - Am venit Plotonierul Major
cheia broasca. - Mai Unde nu e cap vai de picioare.
Locot. Paul Epureanu

www.dacoromanica.ro
 CATECHISMUL GRANICERULUI

Regele moment gata jertfe§ti

viata pentru Ei.
2) ordinele tu executant
apärätor al
3) neadormit neclintit la serviciul din dra-
goste convingere timp
4) curajios puterile tale, camarazii
5) durerile nevoile tale, numai
te pot ajuta.
Nu dispera niciodata, ori de grea fi situatia care te vei
camarazii vor ajutor la
cinstit, corect societate §i con§tiincios serviciu.
8) Nu pleca urechca la rele slaturile cari oamenii de rea
credinta, ar cauta
9) camarazii, ca la te ajute la
de sta nimeni chesti-
uniie
11) Nu trage foe, deat atunci e§ti primejdie, nevoia cere.
12) spaima contrabandi§iilor, a spionilor, a terori§ti/or
temut contra
13) In cAtre Dumnezeu care
nu te va
14) Mori cu drag, ca apArarea hotarelor
Mari.

www.dacoromanica.ro