protestatarii la 

Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în timpul mișcărilor

de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes pentru a fi nominalizat
candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani mai târziu, a fost
nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte ales al SUA de
până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice protestatarii la Universitatea din California, a comandat trupele Gărzii Naționale(d) în
timpul mișcărilor de protest din 1969, fiind reales în 1970(d). A candidat de două ori fără succes
pentru a fi nominalizat candidat republican la alegerile prezidențiale din 1968(d) și 1976(d); patru ani
mai târziu, a fost nominalizat candidat și a câștigat alegerile, devenind cel mai în vârstă președinte
ales al SUA de până atunci, învingându-l pe președintele de atunci, Jimmy Carter, în 1980(d).
Ajuns președinte în 1981, Reagan a implementat noi inițiative economice și politice. Politicile sale
orientate spre zona de piață a ofertei(d), poreclite „Reaganomics”, au susținut scăderea impozitelor
pentru stimularea creșterii economice, controlul rezervelor de stat pentru frânarea inflației,
dereglementarea economică și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În perioada primului său
mandat a supraviețuit unei tentative de asasinat(d) și a stimulat lupta împotriva drogurilor(d).
În timpul celor două mandate, în economie a avut loc o reducere a inflației de la 12.5% la 4.4% și o
creștere medie anuală a PIB-ului de 3,4; în timp ce Reagan a decretat tăieri la cheltuielile
discreționare domestice, tăierile taxelor și creșterea cheltuielilor militare au contribuit la creșterea per
total a acoperirilor federale, chiar după reglarea inflației. La baza celei de-a doua campanii
prezidențiale a lui Reagan a stat noțiunea „Morning in America(d)”, câștigând cu o majoritate
zdrobitoare de voturi în 1984(d), având cea mai mare victorie din partea colegiilor electorale din istoria
americană. Politica externă a dominat cel de-al doilea mandat, în ea fiind inclus Războiul
Rece, bombardarea Libiei(d) și afacerea Iran–Contra(d).
A descris în public Uniunea Sovietică drept „Imperiul Răului”, iar în timpului faimosului discurs de
la Poarta Brandenburg, președintele Reagan i-a cerut Secretarului General al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice