Arsinoaei Beatrice-Anca, BFKT II, gr 7

Resuscitare cardio-respiratorie
Resuscitarea cardio-pulmonară, realizată de personal nemedical, de cele mai multe ori,
poate salva viața, dacă este efectuată corect și la timp. Pentru a oferi primul ajutor, o primă
regulă ar fi recunoașterea urgenței, evaluarea rapidă a situației și a stării victimei. Acest lucru
poate fi posibil doar în condițiile în care persoana care acordă primul ajutor deține cunoștințe
minime de fiziologie respiratorie și cardio-pulmonară. RCP presupune asocierea dintre
respirația artificială (respirație „gură-la-gură”) și resuscitare cardiacă, în scopul menținerii
fluxului sangvin spre creier și la celelalte organe vitale.

Dacă activitatea inimii este oprită, întreruperea aportului de oxigen poate afecta grav
creierul în doar câteva minute. Dacă activitatea inimii nu poate fi reluată, moartea survine, de
obicei, între 8 si 10 minute. Din aceste motive, timpul este extrem de important atunci când se
încearcă resuscitarea unei persoane care nu mai respiră.

Înainte de executarea manevrei, persoana trebuie să evalueze starea pacientului,

urmărind:

 Starea de conștiință. Dacă pacientul pare inconștient, trebuie scuturat ușor și se

întreabă dacă poate auzi;
 Dacă persoana nu răspunde, se apelează serviciile medicale de urgență.
 Se verifică dacă pacientul respiră (se urmărește respirația timp de 5 secunde).
Pentru aceasta, se urmăresc mișcările cutiei toracice, sau se apropie
obrazul/urechea de pacient pentru a simți curentul de aer ce iese din gura
victimei.
 Dacă victima nu respiră, se verifică pulsul (timp de 5 secunde).
 După evaluare: dacă victima nu are puls și nu respira se anunță serviciul 112 și se
încep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie: respirație artificială și masaj cardiac în
raport de 1:5, dacă sunt 2 salvatori, și 2:15 dacă e unul singur. După 10 cicluri se reevaluează
starea victimei. Dacă se detectează puls dar victima nu respiră: se fac 10 respirații artificiale,
se anunță 112 și se continuă ventilația artificială verificând periodic pulsul.

Tehnica de resuscitarea cardio-pulmonară (RCP)- succesiunea respirație -- masaj

cardiac trebuie să fie:

 2:15- 2 respirații gură la gură urmate de 15 compresii toracice dacă o singură

persoană efectuează RCR
 1:5 -- 1 insuflație urmată de 15 compresii toracice dacă sunt două persoane care
efectuează RCR.

ETAPELE DE BAZĂ ale tehnicii de resuscitare cardio-pulmonara (ABC-ul):

A (Airway) Eliberarea căilor respiratorii

B (Breathing) Respirația artificială
C (Circulation) Masaj cardiac

A (Airway) -- Eliberarea cailor respiratorii. Se verifică și se eliberează căile aeriene

astfel:

 se face hiperextensia capului: apăsând cu o mână pe frunte se împinge capul pe spate

și cu cealaltă mână ridicând bărbia; aceasta manevră are rolul de a deschide larg căile
aeriene superioare
 se face subluxația mandibulei și se deschide gura
 se verifică dacă există corpi străini care obstruează căile respiratorii: proteze dentare,
dinți căzuți etc. și se îndepărtează. În cazul unui traumatism, când se suspectează o
posibilă fractură a coloanei cervicale, nu se va face hiperextensia capului.

B (Breathing) --
Respirația artificială.
Respirația artificială se face celor accidentați care au ajuns în stare de inconștiență. Respirația
artificială se face energic, continuu, chiar ore în șir dacă este nevoie, atât timp cât accidentatul
respiră sau ii bate, cât de slab, pulsul; ba chiar și în cazul unei morți aparente. Metoda „gură la
gură” se efectuează astfel:

 victima fiind în decubit dorsal (culcată pe spate) pe un plan dur, cu capul în

hiperextensie și gura menținută deschisă
 salvatorul (in genunchi lângă victimă dacă aceasta este pe sol sau în picioare dacă e pe
un pat) pensează nasul victimei și trăgând aer în piept se apleacă asupra victimei și
aplicând gura etanș peste buzele victimei expiră cu putere 2-3 secunde; dacă sunt
prezente leziuni la nivelul cavității bucale atunci aerul va fi insuflat prin nasul
victimei, în timp ce gura va fi acoperită ermetic cu mână -- aceasta fiind respirația
„gură la nas”
 o respirație eficientă determină ridicarea peretelui toracic .Fiecare respirație trebuie să
fie suficient de puternică astfel încât toracele să se ridice. Țineți capul în hiperextensie
cu bărbia ridicată îndepărtând gura de la gura victimei și lăsați ca toracele pacientului
să revină. Volumul de aer pe care îl insuflăm este mai important decât ritmul în care îl
administram.

C (Circulation) -- Masaj cardiac. Masajul cardiac constă în compresii aplicate la nivelul

sternului inferior:

 se plasează podul palmei la 2 degete superior de apendicele xifoid (osul pieptului) iar
cealaltă palmă deasupra acesteia
 cu coatele în extensie (brațele întinse) se comprimă toracele cu putere, ritmic, cu o
frecvență de 80-100 compresii pe minut
 la fiecare compresie sternul trebuie să se deprime cu 3-4 cm.
 Pentru reanimarea cardiacă (a inimii) accidentatul se așează pe spate direct pe sol, cu
picioarele mai sus decât restul corpului pentru ca sângele să se scurgă (natural) spre
inima și cap. Victima este întinsă pe spate pe o suprafața dură, în aceeași poziție ca
pentru respirația gură la gură.
 Comprimați toracele (pieptul) victimei apăsându-l cu ambele mâini si plasându-va în
laterala victimei.
 Se plasează podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.
 Aplicați palma cealaltă peste prima, trageți în sus degetele pentru a se obține o
puternică presiune numai pe podul palmei, și se împinge în jos, până la întinderea
completă a brațelor.
 Apoi mâinile se retrag pentru ca inima sa se reumple cu sânge. Se procedează în acest
fel de 70 de ori pe minut până accidentatul își reia pulsul.
 Comprimarea trebuie să fie ritmică și rapidă, cu palma tot timpul în contact cu toracele
(pieptul) victimei.
 Se fac 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni durează 9-11 secunde).
 Se fac două insuflații la fiecare 15 compresiuni.
 După un minut (80 compresii cel puțin) vă opriți și verificați pulsul timp de 5- 10
secunde.
 Se continuă masajul cardiac și respirația gură la gură până la sosirea ajutorului medical
 Reanimarea efectuată de două persoane concomitent este mai eficientă: primul se va
ocupa de respirația gură la gură, introducând în gura accidentatului aer din plămânii
săi, în același ritm ca mai sus, iar al doilea va masa prin apăsare cu palmele, așezate
încrucișat una peste alta, treimea inferioară a osului stern, în jos, cu grijă, puternic dar
nu forțat, pe cutia toracică până când aceasta se turtește cu 3-4 cm, pentru a pompa
sângele din inima.
 .

EFICIENŢA
MANEVRELOR

Verificarea eficienţei
manevrelor este unul
dintre principiile ce trebuie respectate.
Respiraţia gură la gură se verifică privind
pieptul bolnavului. Dacă acesta se umflă
după fiecare respiraţie, manevra este
executată corect, şi aerul ajunge în plămâni.
Eficienţa masajului cardiac se verifică prin
palparea pulsului. Acesta se poate palpa
prin apăsarea cu trei degete în partea
laterală a gâtului, lângă trahee (pentru
artera carotidă). Este necesar să aplicăm la masajul cardiac o presiune pe torace, în aşa fel
încât acesta să coboare cu 4 cm.

Aceste manevre nu se vor întrerupe nici după apariţia pulsului sau revenirea culorii
pielii la normal, deoarece bolnavul poate intra din nou în stop, datorită lipsei de oxigen. Se
aşteaptă (continuând manevrele) sosirea unei echipe de intervenţie specializată – ambulanţă,
SMURD.

Reanimarea trebuie continuată până când victima își regăsește propria sa autonomie
respiratorie și circulatorie sau până la constatarea decesului de către un medic. Resuscitarea se
repetă timp de minim o jumătate de ora, în unele cazuri abandonându-se abia după mai multe
ore. Resuscitarea nu se face cu pauze ci într-un un ritm bine determinat, cum ar fi 10-12
insuflări pe minut.
 Bibliografie

 https://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3001-
resuscitarea-cardio-respiratorie.html
 https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/stopul-cardio-respirator-
masuri-de-prim-ajutor/
 https://fasmr.ro/wp-content/uploads/2020/03/Prim-ajutor-clasa-a-II-a.pdf
 http://www.chirurgievasculara.ro/primul-ajutor.php