Capitolul 1 Numere reale

1.1 Numere raţionale şi iraţionale. Reprezentarea numerelor reale

1.1.1. Scrieţi ca fracţie zecimală infinită următoarele numere:

15 17 3 27 123 523 201
; ;− ; ;− ;− ;
8 6 4 11 17 21 19
1
1.1.2. Să se scrie numărul sub formă de fracţie zecimală infinită.
49
65n + 3
1.1.3. Să se arate că oricare ar fi numărul n ∈
, fracţia este ireductibilă.
39n + 2
21n + 4
Aceeaşi problemă pentru fracţia .
14n + 3
(O.I.M, 1959; 3758, G.M.F.B. 8/1959)
1.1.4. Să se determine funcţiile f :  →  de gradul întîi cu proprietatea că fracţia
5 f ( x) + 7
este reductibilă, ( ∀ ) x ∈  .
8 f ( x) + 9
(Elvira şi Nicolae Crainic, 20070, G.M. 4-5/1984)
1.1.5. Scrieţi ca fracţie ordinară ireductibilă următoarele numere:
3, ( 6 ) ;1, 72 ( 32 ) ; 2, 073 ( 83) ; − 4,3 ( 042 ) ; 0, 01( 02 ) ; − 0, 01( 023) ; 0, 23 ( 459 )
1.1.6. Să se determine primele trei cifre după virgulă ale numerelor:
a) x + y , unde x = 1, 3426... şi y = 1,1243...
b) 7 − 5
c) −0, 710710071... × 6
1.1.7. Folosind rigla şi compasul, figuraţi pe axa reală punctele de abscise:
2; 3; 5; 6; 10
1.1.8. Să se arate că următoarele numere nu sunt raţionale:
a) 3 b) 3 2 c) 2 + 3
d) 2 + 3 + 5 (Doru Ştefănescu, 16922*, G.M. 11/1977)
1.1.9. Să se demonstreze că oricare ar fi n ∈
, numerele 5n + 2 şi 5n + 3 sunt
iraţionale.
1.1.10. Să se arate că numărul 18951985 + 19851895 nu este raţional.
(D.M. Bătineţu, 20537*, G.M. 9/1985)
1.1.11. Fie a, b ∈  astfel încît a + b 2 ≠ 0 . Este posibil ca a − b 2 = 0 ?
1.1.12. a) Să se demonstreze că nu există a, b ∈  astfel încît 3
2 = a+b 2 .
b) Să se demonstreze că 3
4 nu poate fi scris sub forma 4 = a + b c , unde
3

a , b, c ∈  . (Vasile Tomiţă, 19292, G.M. 7/1982)

1.1.13. a) Arătaţi că nu există numerele raţionale a şi b astfel încît 3
9 = a +b3 3 .
 b) Generalizare: dacă n ∈
∗ nu este cub perfect, atunci nu există a, b ∈  astfel
încît 3 n 2 = a + b 3 n . (Petre Simion, E:7550, G.M. 2-3/1982)
1.1.14. Să se arate că numărul 3 + 2 este iraţional.
3

1.1.15. Să se arate că numărul 3 2 + 3 3 + 3 4 este iraţional.

1.1.16. Fie numerele a, b, c ∈  astfel încît a + b 3 2 + c 3 4 = 0 . Să se arate că
a = b = c = 0.
1.1.17. Fie a, b ∈  astfel încît numărul 3 a + 3 b este raţional şi nenul. Să se arate
că numerele 3
b sunt raţionale.
a şi 3

(Concurs Ungaria, 1969; 9599, G.M.B. 5/1969)

1.1.18. Să se arate că dacă a, b, c ∈  şi ax 2 + bx + c ∈  pentru orice x ∈  atunci
c ∈  şi a = b = 0 . (I. Vladimirescu, 1984)
1.1.19. Fie a, b, c ∈  astfel încît a 2 + b 3 + c 5 = 0 . Să se arate că a = b = c = 0 .
1.1.20. Să se determine mulţimea:
 1 
A = ( m, x, y ) ∈  ×  ×  x 2 + 3 y 2 5 + m 2 + 3 x − 7 y 5 + 4 5 = 0 
 4 
(C. Rusu, 18930, G.M. 10/1981)
1.1.21. Dacă n ∈
şi a, b, c, d ∈  , să se arate că:
2 3
a + b 4 4 n + 3 + c 4 ( 4n + 3 ) + d 4 ( 4n + 3 ) = 0 ⇔ a = b = c = d = 0 .
(Olimpiadă, Mongolia, 1985)
1.1.22. Fie a, b ∈  \  si r ∈  . Care dintre următoarele numere pot fi raţionale ?
a) a + b b) a + r c) ab d) ar e) a f) r
g) a + r h) a + b i) a + r j) r + a
1.1.23. Fie a, b, c trei numere iraţionale. Să se arate că dacă a + b + c ∈  şi
a 2 + b 2 + c 2 ∈  , atunci a 3 + b3 + c 3 ∈  dacă şi numai dacă abc ∈  .
(I. Nănuţi, 17429*, G.M. 10/1978)
1.1.24. Fie p, q, r ∈  astfel încît pq + qr + rp = 1 . Să se arate că
(1 + p )(1 + q )(1 + r ) ∈ 
2 2 2

1.1.25. Fie n ∈
, n ≥ 5 .
1
a) Să se arate că n2 + 1 < n + .
10
b) Să se determine prima zecimală a lui 19992 + 1 .
1.1.26. Pentru n ∈
∗ , să se determine prima zecimală a numărului n 2 + n .
(Iacob Didraga, 19332*, G.M. 8/1982)
1.1.27. a) Să se determine primele două zecimale ale numărului
A = n 2 + 3n + 2, n ∈
, n > 11 . (Al. Loga, 1984)
b) Să se determine primele două zecimale ale numărului 4n 2 + n , n ∈
.
 (Rodica şi Alexandru Loga, E:8133, G.M. 9/1983)
1.1.28. Pentru care numere naturale n prima zecimală a lui n + 1 − n este 2?
1.1.29. Găsiţi n ∈
astfel încît n să aibă primele două zecimale de după virgulă
egale cu 1, respectiv 2.
1.1.30. Să se determine cel mai mic n ∈
astfel încît primele trei cifre după
virgulă în reprezentarea lui n să fie (în această ordine) 1,2,3.
1 1
1.1.31. Fie a = a0 , a1a2 a3 ... . Să se determine a2004 dacă: a = ; a = .
7 13
1.1.32. Să se arate că în reprezentarea zecimală a unui număr iraţional există cel
puţin două cifre care se repetă de o infinitate de ori.
 1 
1.1.33. Să se demonstreze că mulţimea A = a ∈  \ {−1;1} a + ∈   este inclusă
 a 
în mulţimea numerelor iraţionale.
1.1.34. Numerele reale x, y satisfac relaţia xy = 1 + x 2 .
a) Să se arate că dacă y este număr iraţional, atunci şi x este număr iraţional;
b) Este reciproca adevărată ? Justificaţi răspunsul.
(Emil Constantinescu, Olimpiadă locală, Bucureşti, 1978)
1.1.35. Se dau n numere reale x1 , x2 ,… , xn , diferite de zero. Să se demonstreze
că există un număr iraţional α astfel încît toate numerele α xi , i = 1, n să fie
iraţionale.
(Nicolae Ceti, Valentin Marchidan, 17824*, G.M. 7/1979)
1.1.36. Fie a, b ∈  astfel încît a ≥ b . Să se arate că dacă numărul
2
a 2 + ( b − 1) + ( a 2 − b ) ∈
, atunci a = b . Este reciproca adevărată ?
2

(Vasile Zidaru, E:7620*, G.M. 5/1982)

1.1.37. Fie numărul a0 ∈
. Definim mulţimea infinită A = {a0 , a1 ,..., an ,...} unde
ai +1 = ai2 + 1 ( ∀ ) i ≥ 0 . Să se arate că A \  ≠ ∅ .
1.1.38. Să se determine mulţimile:

{
a) A = n ∈  n 2 + 1 ∈  }
b) B = {n ∈  n 2 − 17 ∈  }
c) C = {n ∈  n2 + n + 1 ∈  }
1.1.39. Să se determine mulţimile:

{ } {
A = k ∈  k 4 + 17 k 2 + 60 ∈
şi B = k ∈  4 k 4 + 17 k 2 + 60 ∈
.}
(Adrian Ghioca, 17044*, G.M. 2/1978)

{
1.1.40. Fie mulţimile: A = k ∈  k 2 − 7 k ∈
} şi B = {k ∈  }
k 2 + 63 ∈
. Să se
determine mulţimile A ∪ B, A ∩ B, A − B şi B − A .
 (Dan Popescu, 19893, G.M. 10-11/1983)
1.1.41. a) Să se afle mulţimea:

{
A = x ∈  x = 25n 2 + 33n + α , n ∈
, α ∈ {5, 6,… ,15} . }
(Valeriu Tulbă, E:8526, G.M. 3/1985)
b) Să se determine mulţimea:

{
B = x∈ x 2 + 6 x + 12 ∈
}
(Nicolae Halmagiu, Concursul “Spiru Haret”, 1985)
1.1.42. Pentru numerele naturale a, b definim mulţimea:
M ( a, b ) = {( x, y ) ∈  ×  x 2
+ ax + b = y 2 }
a) Să se arate că dacă a este impar, atunci M ( a, b ) este nevidă şi finită.
b) Rămîne adevărată această afirmaţie pentru a par ?
c) Să se determine mulţimile M (1, 4 ) , M ( 2,1) , M ( 0, 2 ) .
(Nicolae Papacu, 20538, G.M. 9/1985)
1.1.43. Să se determine mulţimea:
{
A = ( x, y ) ∈  ×  y 2 = x 4 + x 3 + x 2 + x + 1 }
(20675*, G.M. 2/1986)
2
1.1.44. Pentru ce x ∈  , numărul 3
( 2 x + 3)( 4 x − 3) ∈ ?
(Liviu Pîrşan, 20763*, G.M. 5/1986)
1.1.45. Să se determine numerele x, y ∈
pentru care x 2 + y + 1 + y 2 + x + 4
este natural. (Marcel Chiriţă, 18978*, G.M. 11/1981)
1.1.46. Să se arate că graficul funcţiei f :  → , f ( x ) = x 4 + 3 x 2 + 7 nu trece prin
nici un punct cu ambele coordonate întregi. Aceeaşi problemă pentru
g :  → , g ( x ) = x 4 + 5 x 2 + 5 .
1.1.47. a) Să se demonstreze că nu există nici o pereche de numere naturale
nenule ( m, n ) astfel ca expresiile m 2 + 4n şi n 2 + 4m să fie simultan pătrate perfecte.
(Ion Cucurezeanu, 17647*, G.M. 3/1979)
b) Să se determine numerele naturale nenule m şi n ştiind că m 2 + 5n şi
n 2 + 5m sunt simultan pătrate perfecte.
(Gh. Szollosy, 20481, G.M. 7/1985)
1.1.48. a) Dacă a, b, c sunt numere întregi impare, să se demonstreze că ecuaţia
ax 2 + bx + c = 0 nu poate avea rădăcini raţionale.
(Olimpiadă naţională, 1980)
b) Generalizare, pentru orice ecuaţie algebrică de grad par cu coeficienţii
numere întregi impare. (Ştefan Alexe, 16707, G.M. 6/1977)
c) Să se determine numărul prim p ∈  , ştiind că ecuaţia x 2 − 3 x + p = 0 admite
rădăcini întregi.
1.1.49. Să se demonstreze că ecuaţia x3 − px + 1 = 0, p ∈
, p > 2 , nu are rădăcini
raţionale.
1.1.50. Dacă numerele reale x1 , x2 ( x1 ≠ x2 ) satisfac condiţiile: x1 + x2 ∈  şi
x1 − x2 ∈  , atunci 2 4 ( x18 − x28 ) ∈  .
(I.V. Maftei, 16925*, G.M. 11/1977)
1.2 Operaţii cu numere reale. Identităţi

1.2.1 Structura algebrică a lui  . Operaţii de bază.

1.2.1.1 Formule de calcul prescurtat

1.2.1. Numerele reale x, y, z verifică egalitatea:

2 2 2 2 2 2
( x − y) + ( y − z ) + ( z − x) = ( x + y − 2 z ) + ( y + z − 2 x ) + ( z + x − 2 y ) . Să se
arate că x = y = z . (3217, R.M.E.T, 1977)
1.2.2. Fie expresia E = x − z + 4 xyz + 2 y ( x + z
3 3 2 2
) + xz ( x − z ) .
a) Să se descompună expresia dată în factori;
b) Dacă x + y = a şi y − z = b , să se calculeze E în funcţie de a şi b .
(Kiss Elemer, 5224, G.M.F.B. 4/1962)
4 4
1.2.3. Se ştie că x y + z t = 3 şi că ( xy + zt ) − ( xy − zt ) = 48 , să se calculeze
2 2 2 2

produsul xyzt . (Paul Schneider, E:6109*, G.M. 1/1978)

1.2.4. Dacă a + b + c = 0 , să se arate că:
a) a 3 + b3 + c3 = 3abc ; deduceţi că
3 3 3
( x − y ) + ( y − z ) + ( z − x ) = 3 ( x − y )( y − z )( z − x ) , x, y, z ∈ 
2
b) ( ab + bc + ca ) = a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2
a 2 + b 2 b 2 + c 2 c 2 + a 2 a 3 b3 c3
c) + + = + + , unde abc ≠ 0
a+b b+c c+a bc ca ab
(Titu Andreescu, E:6090*, G.M. 12/1977)
1.2.5. Dacă a, b, c ∈  , să se arate că
1
( 2 2
a 3 + b3 + c3 − 3abc = ( a + b + c ) ( b − c ) + ( c − a ) + ( a − b )
2
2
)
Deduceţi că, dacă a + b3 + c3 = 3abc , atunci a + b + c = 0 sau a = b = c .
3

1.2.6. Numerele reale a, b, c satisfac simultan relaţiile:

a + b + c = m

abc = 1 , unde m ∈  ∗ . Să se stabilească următoarele
 3 3 3 3 2
a + b + c = m − 3m + 3
egalităţi:
a) ab + bc + ca = a + b + c ;
b) a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 = a 2 + b 2 + c 2 ;
c) a 3b3 + b3c3 + c3 a 3 = a 3 + b3 + c3 .
(T. Cohal, 6344, G.M.B. 5/1964)
1.2.7. Fie a, b, c ∈  . Arătaţi că:
( a + b + c ) − ( a 3 + b3 + c3 ) = 3 ( b + c )( c + a )( a + b ) . Deduceţi că dacă
3

3 2 n +1
( a + b + c ) = a 3 + b3 + c3 , atunci ( a + b + c ) = a 2 n+1 + b 2 n+1 + c 2 n +1 , ( ∀) n ∈
∗
1.2.8. Dacă x, y, z ∈  , notăm sk = x k + y k + z k , k ∈
. Să se determine m, n ∈
∗
s s s
ştiind că s1 = 0 şi m + n = m = n .
m+n m n
1.2.9. Să se arate că:
3 3 3 3
( a + b + c ) − ( b + c − a ) − ( c + a − b ) − ( a + b − c ) = 24abc .
(E:1829, G.M.F.B. 4/1962)
1.2.10. Să se descompună în factori expresia:
3 3 3 3 3 3
E ( x, y , z ) = ( y − z ) ( y + z − x ) + ( z − x ) ( z + x − y ) + ( x − y ) ( x + y − z )
(Eliza Vasiliu, 7636, G.M.B. 7/1966)
1.2.11. Să se arate că expresia:
3
E ( x, y, z ) = ( x 2 + y 2 + z 2 ) + 2 ( xy + yz + zx ) − 3 ( x 2 + y 2 + z 2 ) ( xy + yz + zx )
3 2

este un pătrat perfect. (Cezar Coşniţă, 3674, G.M.F.B. 5/1959)

1.2.12. Să se arate că:
3 3 3 3 3 3 3
( x + y ) + ( 2 x + y ) + ( 9 x + y ) + (10 x + y ) = y3 + ( 4 x + y ) + ( 7 x + y ) + (11x + y )
(7328, G.M.B. 1/1966)
1.2.13. Fie n ∈
, n ≥ 2 şi numerele reale ai , bi , i = 1, n . Să se demonstreze
identitatea (Lagrange):
2
n n
 n 
∑ ∑  ∑ aibi  + ∑ ( ai b j − a j bi )
2 2 2
ai⋅ b
i =
i =1 i =1  i =1  1≤i< j ≤ n

1.2.1.2 Expresii algebrice raţionale

1.2.14. Să se simplifice fracţiile:

x8 + x 4 + 1
a) f1 ( x ) = 7
x + x5 + 1
x10 + x8 + 1
b) f 2 ( x ) = 8
x + x4 + 1
x8 + x 4 + 1
c) f 3 ( x ) = 7
x + x5 − 1
(Vasile Buţă, 7438, G.M.B. 3/1966)
1.2.15. Se dau expresiile:
2
E1 = x 4 + x3 + x 2 + x + 1 + şi
x −1
2
E2 = x 4 − x 3 + x 2 − x + 1 − . Să se arate că produsul E1 E2 este egal cu
x +1
produsul obţinut după suprimarea fracţiilor din cele două expresii. Generalizare.
(E:2612, G.M.B. 11/1966)
1.2.16. a) Să se arate că triunghiul ale cărui laturi verifică relaţia
c −b a −c b−a
+ + = 0 (1) este isoscel. (Admitere în liceu, 1985)
a b c
 b) Arătaţi că dacă relaţia (1) este verificată, atunci are loc şi
b−c c −a a −b
+ + = 0 , pentru orice x ∈  admisibil.
x−a x−b x −c
(Carol Szasz, E:1376, G.M.F.B. 8/1959)
x y z a b c
1.2.17. Să se arate că dacă + + = 1 şi + + = 0 , atunci:
a b c x y z
xy yz zx
+ + =0 (Ionel Atanasiu, 7552, G.M.B. 5/1966)
ab bc ca
1.2.18. Fie numerele reale distincte două cîte două a, b, c . Notăm
ak bk ck
sk = + + . Să se arate că:
( a − b )( a − c ) ( b − a )( b − c ) ( c − a )( c − b )
a) s0 = s1 = 0, s2 = 1, s3 = a + b + c ;
b) s4 = a 2 + b 2 + c 2 + ab + bc + ca .
1.2.19. Folosind eventual exerciţiul precedent, arătaţi că:
1 1
a) ∑ =
a ( a − b )( a − c ) abc
1 ab + bc + ca
b) ∑ 2 =
a ( a − b )( a − c ) a 2b 2 c 2
1.2.20. În condiţiile exerciţiului 1.2.18. notăm
σ m = am
( a + b )( a + c ) + b m ( b + a )( b + c ) + c m ( c + a )( c + b ) .
( a − b )( a − c ) ( b − a )( b − c ) ( c − a )( c − b )
Să se calculeze σ 1 , σ 2 şi σ 3 .
x3 + y 3 + z 3 − 3 xyz
1.2.21. Să se simplifice fracţia F ( x, y, z ) = şi
x 2 ( y + z ) + y 2 ( z + x ) + z 2 ( x + y ) + 3 xyz
apoi să se arate că expresia ( xy + yz + zx ) ⋅ ( F ( x, y, z ) + 3) reprezintă un pătrat
perfect. (Martin Mettler, 8771, G.M.B. 3/1968)
1
1.2.22. Se ştie că x + = a . Evaluaţi în funcţie de a sumele
x
1
Sk = x k + k , 2 ≤ k ≤ 8 .
x
x x3
1.2.23. Se cunoaşte că 2 = 3 . Să se calculeze 6
x + x +1 x + x3 + 1
1.2.24. Numerele reale x, y, a, b verifică relaţiile:
1 1
x + = y + = a, xy = b, a ≥ 2, b ≠ 0, b ≠ 1 . Să se determine o relaţie numai
x y
între a şi b . (Maria Elena Panaitopol, Olimpiadă judeţeană, 1979)
1.2.25. Fie a, b, c, x, y, z numere reale astfel încît:
 1 1 1
x = bc + , y = ca + , z = ab + şi ax + by + cz = 1 . Să se deducă o relaţie numai
a b c
între a, b, c şi o relaţie numai între x, y, z .
(Octavian Stănăşilă, Olimpiadă naţională, 1985)
1.2.26. Se dau relaţiile:
1 1 1 1
x + y + z = a, x 2 + y 2 + z 2 = b 2 , + + = . Să se calculeze, în funcţie
x y z c
de a, b, c suma x3 + y 3 + z 3 .
1.2.27. Să se arate că:
x− y y−z z−x
+ + =
( x − y )( y − z )( z − x ) , pentru toate valorile
1 + xy 1 + yz 1 + zx (1 + xy )(1 + yz )(1 + zx )
admisibile ale numerelor reale x, y, z .
(C. Ionescu-Ţiu, E:2449, G.M.B. 1/1966)
1.2.28. Numerele reale strict pozitive x, y, z au produsul egal cu 1. Să se arate că
1 1 1
+ + =1
1 + x + xy 1 + y + yz 1 + z + zx
1 1 1
1.2.29. Dacă + + = 0 , să se arate că:
a b c
b+c c+a a+b
a) + + = −3
a b c
a b c a 3 + b3 + c3
b) + + =−
b+c c+a a+b abc
1 1 1
1.2.30. Dacă + + = 0 , să se arate că:
a b c
a + b b 2 + c 2 c 2 + a 2 bc ca ab
2 2
+ + + 2 + 2 + 2 =0
ab bc ca a b c
(E:1817, G.M.F.B. 4/1962)
1 1 1
1.2.31. Să se arate că dacă + + = 3 , atunci are loc şi relaţia:
a b c
1 1 1
+ + = 0 , unde a, b, c ∈  \ {0,1} .
a ( b − 1)( c − 1) b ( c − 1)( a − 1) c ( a − 1)( b − 1)
(Ştefan Marica, E:2320, G.M.B, 1965)
1.2.32. Să se arate că dacă a, b, c sunt numere complexe nenule astfel încît
1 1 1
x + y + z = 0 şi + + = 0 , atunci are loc egalitatea x 6 + y 6 + z 6 = ax 2 y 2 z 2 , unde
x y z
a este un număr complex convenabil determinat.
(Profil electric, 1983)
1 1 1 1
1.2.33. Fie a, b, c ∈  ∗ astfel încît + + = , a + b + c ≠ 0 . Să se arate că:
a b c a+b+c
a) printre numerele a, b, c există două a căror sumă este nulă;
(Matematică, 1988)
 b) pentru orice număr natural n ≥ 1 are loc egalitatea:
1 1 1 1
2 n +1
+ 2 n +1 + 2 n +1 = 2 n +1 2 n +1 2 n +1
a b c a +b +c
c) Fie a ∈  . Să se determine x, y, z ∈  care satisfac simultan relaţiile:
∗ ∗

x + y + z = a

1 1 1 1
 + + = (U.P.B, septembrie 1988)
x y z a
 xy + yz + zx = −2
d) Aceeaşi cerinţă pentru sistemul:
x + y + z = a

1 1 1 1
 + + = (Matematică, sesiune specială, 1987)
x y z a
 x 2 + y 2 + z 2 = 3a 2

1.2.34. Dacă a + b + c = ab + bc + ca şi a 2 + b 2 + c 2 = a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 , să se arate
că a n + b n + c n = a n b n + b n c n + c n a n , oricare ar fi n ∈
∗ .
(5633, G.M.F.B. 2/1963)
1.2.35. Dacă numerele reale nenule a, b, c verifică relaţia a + b + c = abc , atunci:
1 1 1 1 1 1
a  +  + b  +  + c  +  + 3 = ab + bc + ca
b c c a a b
(Dan Seclăman, 17384, G.M. 9/1978)
b ( −a + b + c ) a ( a − b + c )
1.2.36. Să se arate că dacă a > 0, b > 0, c > 0 şi 2
= 2
, atunci
(b + c ) (a + c)
a =b. (Liviu Pîrşan, 9260, G.M.B. 11/1968)
x y z
1.2.37. Să se arate că dacă + + = 1 , atunci:
y z x
x 3
y 3
z 3
x + y + z3 x ( x − z ) y ( y − x) z ( z − y )
3 3
+ + + = + +
y3 z 3 x3 xyz y2 z2 x2
(Ştefan Ralescu, E:2922, G.M.B. 3/1968)
1.2.38. Se consideră numerele reale nenule a, b, c , distincte două cîte două. Să
 b − c c − a a − b  a b c 
se arate că produsul P =  + +  + +  este egal cu:
 a b c  b − c c − a a − b 
a) 9 , dacă a + b + c = 0 ;
b) 1 , dacă c = a − b .
1.2.39. Să se arate că dacă xy + yz + zx = 1 , atunci:
x (1 − x 2 ) y (1 − y 2 ) z (1 − z 2 ) 8 xyz
+ + =
2 2
(1 + x ) 2 2
(1 + y ) 2 2
(1 + z ) (1 + x )(1 + y 2 )(1 + z 2 )
2

(C. Ionescu-Ţiu, E:2668, G.M.B. 2/1967)

1.2.40. Dacă ab + bc + ca = 1 , atunci:
 1 1 1 2abc
+ + = 2+
1 + a 1 + b 1 + c2
2 2
(1 + a )(1 + b )(1 + c )
2 2 2

(8166, G.M.B. 4/1967)

1.2.41. Dacă xy + yz + zx = 0 , să se arate că:
x2 + y 2 y 2 + z 2 z 2 + x2
+ + = 4( x + y + z)
x+ y y+z z+x
(I. Bodea, E:3324, G.M.B. 10/1969)
1.2.42. a) Fie x, y, z ∈  . Să se arate că expresia:
∗

 x y  y z   z x
E ( x, y, z ) = 4 +  +  ⋅  +  ⋅  +  se poate scrie ca sumă de trei
 y x  z y x z
pătrate.
b) Există valori ale lui x, y, z astfel încît E ( x, y, z ) = 0 ?
(Laurenţiu N. Gaiu, E:6199, G.M. 4/1978)
2 6 6
1.2.43. Ştiind că a 2b 2 + c 2 d 2 = şi că ( ab + cd ) − ( ab − cd ) = 0 , să se calculeze
3
produsul abcd . (Nicuşor I. Zlota, E:8164, G.M. 10-11/1983)
1.2.44. Fie numerele reale a1 , a2 ,… , an astfel încît:
a1 a2 an
+ +… + =0
a2 + a3 + … + an a1 + a3 + … + an a1 + a2 + … + an −1
1 1 1 n
Să se arate că + +… + = n .
a2 + a3 + … + an a1 + a3 + … + an a1 + a2 + … + an −1
∑ ai i =1
(Ovidiu Popescu, E:2592, G.M.B. 10/1966)
1.2.45. Să se arate că:
a1 ( a1 − a2 ) a2 ( a2 − a3 ) an ( an − a1 )
+ +… +
a2 + a3 + … + an a1 + a3 + … + an a1 + a2 + … + an −1
= a1 + a2 + … + an
a1 − a2 a2 − a3 an − a1
+ +… +
a2 + a3 + … + an a1 + a3 + … + an a1 + a2 + … + an −1
pentru toate valorile admisibile ale numerelor reale a1 , a2 ,… , an .
(Liviu Pîrşan, 7330, G.M.B. 1/1966)
n
1
1.2.46. Să se arate că dacă ai ∈  \ {0,1} , i = 1, n astfel încît ∑ = n , atunci:
i =1 ai

1 1 1
+ +… + =0
a1 ( a2 − 1)( a3 − 1)… ( an − 1) ( a1 − 1) a2 ( a3 − 1)… ( an − 1) ( a1 − 1)( a2 − 1)… ( an −1 − 1) an
(I. Cojocaru, I. Atanasiu, 8227, G.M.B. 5/1967)
1.2.3 Radicali

1.2.3.1 Definiţie. Puteri cu exponent raţional

1.2.47. Calculaţi 2+ 3 ⋅ 2+ 2+ 3 ⋅ 2+ 2+ 2+ 3 ⋅ 2− 2+ 2+ 3 .
1.2.48. Să se arate că 10 + 24 + 40 + 60 = 2 + 3 + 5 .
1.2.49. Să se arate că expresia E = 33 + 10 2 + 12 5 + 6 10 se poate pune sub
forma unei sume de rădăcini pătrate a patru numere întregi pozitive.
1.2.50. Să se determine a, b ∈  astfel încît 3
9 3 − 11 2 = a 2 + b 3
1.2.51. a) Fie P ( x ) = x − 3x − 3x − 1 şi x0 = 1 + 3 2 + 3 4 . Calculaţi P ( x0 ) .
3 2

(E. Vişa, Olimpiadă regională, 1958)

2
b) Considerăm P ( x ) = x3 − 3 x 2 − 3 ( a − 1) x − ( a − 1) şi x0 = 1 + 3 a + 3 a 2 , a ∈  .
Calculaţi P ( x0 ) . (Liviu Pîrşan, 7885, G.M.B. 12/1966)
1.2.52. Să se determine numerele naturale ai , i = 1, n, n ∈
∗ pentru care este
definit radicalul:
1+ 2 a1 − a22 1+ 2 a2 − a32
(2489, R.M.E.T 2/1976)
2
…1+ 2 an − a1 a1 + a2 + … + an
1.2.53. Calculaţi, scriind ca puteri raţionale:
a5 a 30 a 5 5 3
a) 5 4 ⋅3 5 ⋅ ⋅ a ,a>0
3
a2 a a
3
a2 a2 a a 8 a11
b) 2
⋅ 3 ⋅4 ⋅ ,a>0
a a 3
a a2
3
a

a b a b…
1.2.54. Se consideră expresia En = , numărul radicalilor suprapuşi
b a b a…
fiind n ≥ 2 , atît la numărător, cît şi la numitor. Să se pună expresia sub forma
x
a
En =   . (I. Teodorescu, 8279, G.M.B. 6/1967, enunţ parţial)
b

1.2.3.2 Formula radicalilor compuşi. Radicali compuşi de ordin superior

1.2.55. Utilizînd formula radicalilor compuşi, să se aducă la o formă mai simplă:

a) 28 − 16 3

b) 17 − 4 9 + 4 5
 c) 2 3 + 5 − 13 + 48

d) 2+ 9+4 2

e) 4 + 25 + 96

f) 13 + 4 8 − 2 6 + 20

g) 13 + 30 2 + 9 + 4 2

1.2.56. Diferenţa 40 2 − 57 − 40 2 + 57 este un număr întreg. Să se

determine acest număr. (Admitere, U.R.S.S, 1977)
1.2.57. Să se arate că numărul:

x = 26 + 6 13 − 4 8 + 2 6 − 2 5 + 26 − 6 13 + 4 8 − 2 6 + 2 5 este raţional.
2+ 3 2− 3
1.2.58. Calculaţi + (Olimpiadă, 1950)
2+ 2+ 3 2− 2− 3
1.2.59. Pentru ce valori a ∈  avem 14 + a − 14 − a ∈  ? (G.M., 1991)
1 1
1.2.60. Dacă x ∈ (1; 2 ) , calculaţi E ( x ) = +
x + 2 x −1 x − 2 x −1

1.2.61. Să se arate că numărul N =

2 a
a ( )
1 − 2 a + a + 1 + 2 a + a este natural
şi pătrat perfect, oricare ar fi a ∈ , a ≥ 1 .
(Gheorghe Giurgiu, E:8193*, G.M. 12/1983)
1.2.62. Să se arate că dacă a ∈ (1;3) , avem:
a +1 a −1 a +1 a −1
+ + − = 2
4 2 4 2
(C. Ionescu-Ţiu, 7527, G.M.B. 4/1966)
1.2.63. Determinaţi intervalul cel mai mare al valorilor lui x pentru care expresia
f ( x ) = x − 1 + x + 24 − 10 x − 1 are o valoare constantă.
(Olimpiadă, Anglia, 1966; 7912, G.M.B. 1/1967)
1.2.64. Determinaţi un interval [ a; b ] ⊂  pe care expresia

E ( x ) = 2 x + 19 − 8 2 x + 3 + 2 x + 7 − 4 2 x + 3 este constantă.
1.2.65. Să se aducă la o formă mai simplă expresia

(
E = x 2 + 2a x + a + x 2 + 2ax + a 2 )
1.2.66. Dacă a 2 + b 2 < 4 , să se demonstreze egalitatea:
 2 2
 a b 4 − a2 − b2   a b 4 − a 2 − b2 
1−  +  + 1−  −  =b
2 2 a 2 + b2  2 2 a 2 + b 2 
  
(Ilie Stănescu, 7947, G.M.B. 1/1967)
1.2.67. Să se arate că:
a) 26 + 15 3 + 26 − 15 3 = 3 6
b) 3
26 + 15 3 + 3 26 − 15 3 = 4 .
1.2.68. a) Să se arate că numărul x0 = 3 7 + 4 3 + 3 7 − 4 3 este rădăcină a
ecuaţiei x3 − 3 x − 14 = 0 .
b) Notînd y0 = 3
1 3
2
( )
14 + 2 47 + 3 14 − 2 47 , arătaţi că y0 = x0 .

(Dan Seclăman, 18576*, G.M. 1/1981)

1.2.69. Arătaţi că numărul x0 = 3 a + 3 a 2 este rădăcină a ecuaţiei
x3 − 3ax − a (1 + a ) = 0 (G.M., 1982)
1.2.70. Să se calculeze numerele:
a) x0 = 3 7 + 5 2 − 3 7 − 5 2
b) x1 = 3 5 + 2 13 + 3 5 − 2 13
(Mircea Costeniuc, E:8214, G.M. 1/1984, enunţ modificat)
1.2.71. Să se arate că 3
2 + 5 + 3 2 − 5 ∈  şi 3
2+ 3 + 3 2− 3 ∉ .
1.2.72. Fiind date numerele reale x = 3 17 + 18 5 + 3 17 − 18 5 şi
n n +1
y = 3 23 + 8 61 + 3 23 − 8 61 , să se arate că ( − x ) + ( − y ) = 0 , oricare ar
fi n ∈
. (E:8887*, G.M. 6/1986)
19 2 3 19 2
1.2.73. Să se arate că numărul x0 = 3 + + − este raţional. Aceeaşi
27 3 27 3
cerinţă pentru x1 = 3 45 + 29 2 + 3 45 − 29 2 .
1.2.74. Să se arate că:
3
4a + 3 3 8a 3 + 4a 2 − 2a − 1 + 3 3 8a 3 − 4a 2 − 2a + 1 = 3 2a + 1 + 3 2a − 1 , unde a ∈  .
(Mihai Bogza, 6609, G.M.B. 11/1964)
1.2.75. Să se arate că numărul x0 = 5 41 + 29 2 + 5 41 − 29 2 este raţional.
(2513, R.M.E.T. 2/1976)
1.2.76. Să se arate că 3 + 5 ⋅ 3 1− 5 ⋅ 6 7 − 3 5 + 2 = 0 .
(G.R. Tudor, 6685, G.M.B. 1/1965)
1.2.77. Să se arate că 5
3 + 53 2 + 5 + 5 3 + 53 2 − 5 = 1.
(Ion I. Cristea, 7233, G.M.B. 11/1965)
1.2.3.3 Expresii algebrice iraţionale. Raţionalizări

1.2.78. Fie k > 1 . Să se calculeze valoarea expresiei

1 1
− −
 1
2 −2  2  1
2 −2  2
(1 − x ) +1  (1 − x ) −1  2 k
E ( x) =   +  pentru x = .
 2   2  1+ k
   
1+ x + 4 1− x 4 4ab ( a 2 + b 2 )
1.2.79. Se consideră expresia E ( x ) = 4 . Fie x0 = ,
2 2
1+ x − 4 1− x ( a 2
+ b ) ( )
+ 2 ab
2

unde numerele reale nenule a, b au acelaşi semn. Calculaţi E ( x0 ) .

(Liviu Pîrşan, 9077, G.M.B. 8/1968)
x −1 − y + 1
1.2.80. Să se calculeze valoarea expresiei E ( x, y ) = pentru
x −1 + y +1
2a 2 − 2 a + 3 −4a + 2
x= 2
şi y = 2 , a∈ .
a +2 a +2
(Lucia Ţene, Olimpiadă judeţeană, 1968)
1.2.81. Fie a > b > 0 . Calculaţi valoarea expresiei:
−2
 −
1
−
1
−
1
− 
1

E ( x) = 
( a + x ) ( 2 x + b ) (2 + a − x ) (2 x − b ) 2  pentru x = ab .
 1 1 1
− 
1
2 ( x + b) 2 − ( a − x) 2 ( x − b) 2 
− − −
 ( a + x ) 
1 − 3 x 1 + ax 1 6−a
1.2.82. Calculaţi valoarea expresiei E = pentru x = , unde
1 + 3 x 1 − ax 3 a
a ∈ ( 0; 6 ) .
1.2.83. Să se scrie sub o formă mai simplă expresiile:
a) ( x 2 + xy + x − xy )( xy + y 2 − xy + y )
 1   1 
b)  1 − a +  : 1 + 
 1+ a   1− a2 
 ab 1 1   ab 1 1
c)  −a +  ⋅  −b + 
 a+b a b   a+b a b 
 xy + y   x y 2 xy 
d)  x −  ⋅ + + 
 x + y   x + y x − y x − y 

8− x  3 2 
x 3 2 3 x  3 x2 − 4
e) :  2 +  +  x + ⋅
2 + 3 x  2 + 3 x   3
x − 2  3 x 2 + 2 3 x
a + b a + a b + b + 2 ab a 2 a + ab a − ab b − b 2 b
f) + 2
a −b+ a b −b a a a − ab a − ab b + b 2 b
(Florica Ionescu, Olimpiadă regională, 1964)
1.2.84. Să se simplifice fracţia:
x − 5 z 2 + 3 y 2 − 2 6 x3 y 2
x − 2 6 x3 y 2 + 3 y 2 − 210 x5 z 2 + 5 z 2 − 215 y 5 z 3
(Al. Bîldea, 8488, G.M.B. 9/1967)
1.2.85. Se dă expresia:
a 3 + b3 − 2ab ab a 3 + b3 − 2ab ab − ab
E= −
( )(
a − b a + b + ab )
a a − b b + ab
a) Să se aducă expresia la forma cea mai simplă;
b) Să se afle valoarea numerică a expresiei pentru a = 2 + 3 şi b = 2 − 3 .
(Ştefan Musta, Olimpiadă regională, 1959; 3648, G.M.F.B. 5/1959)
a + ab + 2a b − b b + ab + 2b a − a
1.2.86. Se dau fracţiile F1 = şi F2 = , a, b ∈ ( 0; ∞ ) .
a + ab + b a + ab + b
a) Să se simplifice fracţiile;
b) Dacă a + b = 6 şi ab = 1 , să se calculeze valoarea produsului F1 F2 ;
c) Să se arate că dacă a şi F1 (sau F2 ) sunt raţionale, atunci b este tot
raţional;
d) Să se arate că dacă a, b sunt raţionale şi F1 ⋅ a + ab + b este tot ( )
raţional, atunci b este de asemenea raţional. Să se stabilească o
proprietate analogă şi pentru a.
(Ion I. Ciobanu, E:7434, G.M. 11/1981)
1.2.87. a) Să se aducă la forma cea mai simplă expresia:
 3 a 2 + 3 ab − 2 3 b 2 3 a 2 − 3 3 ab + 2 3 b 2  3
E =
 3 a 2 − 2 3 ab + 3 b 2
−
3 2
a − b 3 2
⋅ a + 3 b
 ( )
 
1
−
 1  2
810,75 +  
b) Să se calculeze valoarea expresiei pentru a =  25  şi b = a .
−1
( 0,5 )
(A. Matei, Olimpiadă naţională, 1966)
1.2.88. Se dă expresia:

f ( x) =
( ) (
x 2 2 x 1 − x 2 − 1 + x 2 x3 − 1 − x 2 ) , x ∈ ( 0;1)
( )( (
x − 1 − x 2 1 − 2 x3 + 1 − x 2 + 2 x 1 + 1 − x 2 ))
a) Să se aducă expresia la forma cea mai simplă;
 2 ab 
b) Să se calculeze f   , unde a > b > 0 .
 a+b 
(Al. Ţigănoiu, 7441, G.M.B. 3/1966)
 −3 −3

1.2.89. Se dă expresia E ( a ) =
(1 + a ) + (1 − a )
, unde a ∈ ( −1;1) . Să
−3 −3

(1 + 1− a 2
) + (1 − 1− a 2
)
 1 
se aducă expresia la forma cea mai simplă şi să se calculeze E  4  .
 3
(C. Ionescu-Ţiu, 7610, G.M.B. 6/1966)
1.2.90. Dacă a, b, c sunt numere reale astfel încît a > 0 şi b a ≠ c , atunci:
3 3
 ac − b a   ac − b a 
 a+  + a ⋅ 
 b a −c   − 
   b a c  = ( a − 3) b a + 2ac

2
 
2
b ( a − 1)
ac − b a ac − b a 
 a+  + a ⋅ 
 b a −c   b a − c 
  
(D.M. Bătineţu, 8584, G.M.B. 11/1967)
a 3 − 3a 2 + 4 + a 3 − a 2 − a + 1
1.2.91. Se dă expresia E ( a ) = . Să se arate
a 3 + 3a 2 + 3a + 1 − a 3 + 5a 2 + 8a + 4
că E ( a ) este constantă, ( ∀ ) a ∈ (1; 2 ) .
(Liviu Pîrşan, 9762, G.M.B. 8/1969)
1.2.92. Să se simplifice fracţiile:
x 3 − 3 x + ( x 2 − 1) x 2 − 4 − 2
a)
x3 − 3 x + ( x 2 − 1) x 2 − 4 + 2

x3 − 12 x + ( x 2 − 4 ) x 2 − 16 + 16
b)
x 3 − 12 x + ( x 2 − 4 ) x 2 − 16 − 16

x 3 − 27 x + ( x 2 − 9 ) x 2 − 36 − 54
c) (Mihai N. Ionescu, 7692, G.M.B. 8/1966)
x3 − 27 x + ( x 2 − 9 ) x 2 − 36 + 54

x3 − 48 x + ( x 2 − 16 ) x 2 − 64 + 128
d) (8523, G.M.B. 10/1967)
x 3 − 48 x + ( x 2 − 16 ) x 2 − 64 − 128

x ( x 2 − 3a 2 ) + ( x 2 − a 2 ) x 2 − 4a 2 + 2a 3
e) , a > 0.
x ( x 2 − 3a 2 ) + ( x 2 − a 2 ) x 2 − 4a 2 − 2a 3
(C. Manole, 8775, G.M.B. 3/1968)
1.2.93. Să se simplifice fracţiile:
x3 − 3x 2 + ( x 2 − 4 ) x 2 − 1 + 4
a)
x3 − 3x2 + ( x2 − 4 ) x 2 − 1 − 4
 x3 − 9ax 2 + ( x 2 − 36a 2 ) x 2 − 9a 2 + 108a 3
b)
x 3 − 9ax 2 + ( x 2 − 36a 2 ) x 2 − 9a 2 − 108a 3
(Ştefan Porcsalmi, 9306, G.M.B. 12/1968)
1.2.94. Să se arate că:
2
x x+2  x x+2
a) dacă x > 0 , atunci + − 4+ −  =0;
x+2 x  x+2 x 
2
x x+2  x x+2
b) dacă x < 0 , atunci + + 4+ −  = 0.
x+2 x  x+2 x 
(C. Ionescu-Ţiu, 7418, G.M.B. 2/1966)
1.2.95. Să se raţionalizeze numitorii fracţiilor:

2
a)
2+ 2+ 2
1
b)
6 − 3 + 2 −1
2
c)
2− 3+ 5
1.2.96. Să se raţionalizeze numitorii fracţiilor:
1
a)
1− 2 + 3 4
3

1
b) 3
4 + 33 2 −1
2 3 4 + 3 2 +1
c) 3
4− 3 2+2
1
d) 3
2 + 9 + 3 12
3

1
e) 3
(Marius Constantinescu, 19524, G.M. 12/1982)
1+ 2 + 3 3
1
f) 3
3− 3
1.2.97. Să se raţionalizeze numitorii fracţiilor:
1
a)
3+35
1
b) , k ∈
∗
3 3 2
a+b k +c k
1
c) . Aplicaţie: x = 2 .
1 + ( x + 1) 3 x + x 3 x 2
 (Dan Seclăman, E:7653, G.M. 6/1982)
1
d) 3
a+ b+3c
3

1
e)
a−n b
 1
1.2.98. Să se raţionalizeze numitorul fracţiei 10
. (Florin Vulpescu-Jalea)
∑
k =1
k

1
1.2.99. Raţionalizaţi numitorul fracţiei F = 5
.
4 − 5 2 +1
(Constantin Cobîrzan, 18841*, G.M. 7/1981)
1
1.2.100. Să se raţionalizeze numitorul fracţiei n , n ∈
, n ≥ 2 .
6 4 − 11n 2 + 3
2− 2
1.2.101. Să se arate că 3 < <4
2− 2+ 2
(Ionel Atanasiu, E:6384, G.M. 11/1978)
1.3 Inegalităţi

1.3.1 Structura de ordine pe  . Intervale. Minimul şi maximul unei mulţimi

de numere reale.

1.3.1. Să se determine mulţimile:

 1
a) ∩ 0; 
n ≥1  n
 n − 1
b) ∪  0;
n ≥1  n 
1 2 3 99 
1.3.2. Se dă mulţimea A =  , , ,… , 
2 3 4 100 
a) Să se definească mulţimea A în mod analitic;
1
b) Să se arate că oricare ar fi a ∈ A , există b ∈ A astfel încît b − a < .
5
(9496, G.M.B. 3/1969)
p
1.3.3. a) Fie
q
( p, q ∈
∗ ) o aproximantă raţională a lui 2 . Să se arate că
p + 2q
numărul raţional aproximează mai bine pe 2 .
p+q
p
b) Generalizare: Fie a ∈
astfel încît a ∈  \  şi ( p, q ∈
∗ ) o aproximantă
q
p p + aq
raţională a lui a astfel încît a− < 1 . Să se arate că aproximează
q p+q
mai bine pe a. (Andrei Marinescu, 20423*, G.M. 5/1985)
1.3.4. Dacă r este un număr raţional pozitiv care aproximează pe 5 , atunci
2r 2 + 5
numărul 2 aproximează mai bine pe 5 decît r . (17915, G.M. 9/1979)
r +2
m
1.3.5. Dacă m si n sunt numere naturale nenule astfel încît 7 − > 0 , să se
n
m 1
arate că 7 − > . (Radu Gologan, Olimpiadă naţională, 1978)
n mn
1.3.6. Fie a, b, c ∈  . Să se arate că:
a+b+ a −b
a) max ( a, b ) =
2
a +b − a −b
b) min ( a, b ) =
2
c) max ( a, min ( b, c ) ) = min ( max ( a, b ) , max ( a, c ) )
(Matematică, septembrie 1986)
 d) min ( a, max ( b, c ) ) = max ( min ( a, b ) , min ( a, c ) )
e) a − b + b − c + c − a = 2 ( max ( a, b, c ) − min ( a, b, c ) )
f) a + b − 2c + c + a − 2b + b + c − 2a ≥ 2 max ( a − b , b − c , c − a )
1.3.7. Să se arate că oricare ar fi a, b, c, d ∈  are loc relaţia:
max ( a + b + a − b , c + d + c − d ) ≤ max ( a, b ) − min ( a, b ) + max ( c, d ) − min ( c, d ) +
+ max ( a, c ) + max ( b, d )
(Gh. Ciobanu, 17966*, G.M. 10/1979)
1.3.8. Fie n ∈
, n ≥ 2 şi numerele reale ai , bi , i = 1, n . Să se arate că:
 n n
 n
max  ∑ ai , ∑ bi  ≤ ∑ max ( ai , bi )
 i =1 i =1  i =1

1.3.2 Inegalităţi în care intervin două numere reale

1 1
1.3.9. Presupunem că x, y ∈ , 0 < x < y . Să se arate că > . Reciproca este
x y
adevărată ?
1.3.10. Să se afle toate perechile de numere întregi ( x, y ) cu proprietăţile
1 1 1
+ > . (Olimpiadă, R.D.G, 1964, 6780, G.M.B. 3/1965)
x > 2, y > 2 şi
x y 2
1.3.11. Fie f :  ×  → , f ( x, y ) = xy − 6 ( x + y ) + 42 . Să se arate că dacă
x, y ∈ ( 5; 7 ) , atunci f ( x, y ) ∈ ( 5; 7 ) .
(C. Joiţa, N. Joiţa, 20617, G.M. 12/1985)
1.3.12. Fie numerele reale α > β > 0 . Să se afle care dintre numerele
1+ α 1+ β
A= 2
şi B = este mai mare.
1+ α + α 1+ β + β 2
1.3.13. Fie x, y numere reale strict pozitive astfel încît x − y = x3 + y 3 . Să se arate
că ( x 2 + y 2 − 1) ( x − y ) < 0 şi că x 2 + y 2 < 1 . (Concurs treapta a II-a, 1986)
a+b a b
1.3.14. Fie a, b ∈  . Să se arate că ≤ + .
1+ a + b 1+ a 1+ b
1.3.15. Să se arate că dacă x, y sunt numere reale şi x < 1, y < 1 , atunci
x− y
< 1. (Matematică, septembrie 1983)
1 − xy
a b
1.3.16. a) Dacă a, b > 0 , să se arate că + ≥2
b a
a b
b) Dacă a > 0 si b < 0 , să se arate că + ≤ −2 .
b a
1.3.17. Se consideră numerele reale a, b > 0 şi se definesc numerele:
 a+b
ma = (media aritmetică)
2
mg = ab (media geometrică)
2
mh = (media armonică)
1 1
+
a b
2 2

Să se arate că: a) ma − mg ≥ mg − mh ; b) ma − mg ≤
(b − a ) c) ma − mh ≤
(b − a )
8a 4a
1.3.18. Să se arate că oricare ar fi numerele reale a şi b avem
( a + b ) ≤ 8 ( a 4 + b4 ) .
4

(Olimpiadă, Olanda, 1965, 8444, G.M.B. 8/1967)

1.3.19. Fie a, b ∈  astfel încît a + b = ab . Să se arate că dacă ab > 0 , atunci
ab ≥ 4 . (Concurs Oţelu Roşu, 1984)
1.3.20. Se consideră numerele a, b > 0 astfel încît a + b = 1 . Să se arate că:
1 1
a) 0 < ab ≤ şi ≤ a 2 + b 2 ≤ 1 (F. Kacso, 8103, G.M.B. 3/1967)
4 2
2 2
 1  1  25
b)  a +  +  b +  ≥ (I.V. Maftei, 7877, G.M.B. 12/1966)
 a  b 2
1.3.21. Fiind date două numere reale a, b astfel încît a + b = 1 , să se arate că
1
a 3 + b3 ≥ .
4
(Concurs treapta a II-a, 1979; E:9604, G.M. 11-12/1988)
1.3.22. Fie a, b ∈  astfel încît a 2 + b 2 = 1 . Să se demonstreze că:
1
a + b ≤ 2; a − b ≤ 2; ab ≤ . (17176*, G.M. 5/1978)
2
1.3.23. Fie a, b ∈  . Să se arate că:
a) dacă a + b = 10 , atunci (1 + a 4 )(1 + b 4 ) ≥ 45 ;
b) dacă a + b = 30 , atunci (1 + a 4 )(1 + b 4 ) ≥ 640 .
(V. Cîrtoaje, 8840, G.M.B. 4/1968)
1
1.3.24. Fie x, y ∈  astfel încît x + y ≤ − . Atunci x 2 ≥ y şi y 2 ≥ x .
4
(Carmen şi Costel Dumitrescu, 20069*, G.M. 4-5/1984)
1.3.25. Dacă x3 + y 2 > 4 şi y 3 + x 2 > 4 , să se arate că x + y > 1 .
(L. Panaitopol, 20813*, G.M. 7/1986)
1
1.3.26. Numerele reale x, y verifică egalitatea x 2 + y 2 + x + y + = xy . Să se arate
4
3
că xy + 3 ( x + y ) < − . (Dan Seclăman, Olimpiadă locală, Dolj, 1985)
4
  1
1.3.27. Dacă a, b ∈  0;  , atunci
ab
≤
(1 − a )(1 − b )
2 2
 2 ( a + b) ( 2 − a − b)
2
 a+b
1.3.28. Fie a, b ∈ [ −1,1] . Să se arate că 1 − a2 + 1 − b2 ≤ 2 1 −   . În ce
 2 
condiţii are loc egalitatea ? (Concursul anual G.M, 1980)
2a − a 2 + 2b − b 2
1.3.29. Dacă a, b ∈ ( 0; 2 ) , atunci ≤1
2
4(a + b) − (a + b)
(V. Ţifui, 18569*, G.M. 1/1981)
2
1 1  a2 − b2  a 2 + b2 a + b
1.3.30. Dacă a ≥ şi b ≥ , atunci:   ≥ − .
2 2  2  2 2
(Kvant, 1980; C:113, G.M. 5/1981)
1.3.31. Dacă a, b > 0 şi a + b = 1 , arătaţi că:
1 3 1
3 + 11 + 4 ≥ 6 .
11 +
4
(G. Manole, 19544*, G.M. 1/1983)
a b
1.3.32. Să se demonstreze inegalităţile:
a) a 2 − ab + b 2 ≥ 0 a, b ∈ 
3
a 3 + b3  a + b 
b) ≥  a, b ≥ 0
2  2 
 1 1  1 1
c) ( a 2 + b 2 )  2 + 2  ≥ ( a + b )  +  a, b > 0
a b  a b
a 3 b3
d) + ≥ a 2 + b 2 a, b > 0
b a
a b
e) + ≥ a + b a, b > 0
b a
f) 8ab (1 − ab ) ≤ (1 + a 2 )(1 + b 2 ) a, b ∈ 
g) 2a3 + b3 ≥ 6ab ( a − b ) a, b ≥ 0 (C. Ionescu-Ţiu, 17003, G.M. 1/1978)
h) (1 + a 2 )(1 + b 2 ) ≥ 2 ( a + b )(1 − ab ) a, b ∈ 
(C. Ionescu-Ţiu, 16897, G.M. 10/1977)
a (1 − a 2 ) 1
i) ≤ a∈
2 2
(1 + a ) 4

1.3.33. Să se demonstreze că oricare ar fi a, b ∈  \ {−1,1} , avem:

(1 − a )(1 − b ) ⋅ 1 +
2 2
4ab 
 ≤1.
(1 + a )(1 + b )  (1 − a )(1 − b ) 
2 2 2 2

(Dragomir Costea, 18651*, G.M. 3/1981)

1.3.34. Dacă a, b ∈ ( 0; ∞ ) , să se arate că:
a+b  1 1  a + b + 2ab
+ +  ab + ≥3
1 + ab  1 + a 1 + b  (1 + a )(1 + b ) ab
(C. Ionescu-Ţiu, 17699, G.M. 4/1979)
1.3.35. Să se afle valoarea minimă a expresiei E ( x, y ) = x 2 + y 2 , x, y ∈  ştiind
că mx + ny = p şi p > 0 , iar m, n ∈  .
(Gabriela Kadar, 16404, G.M. 2/1977)

1.3.3 Inegalităţi în care intervin trei numere reale

1.3.36. Trei numere reale a , b, c satisfac simultan relaţiile

2a ≥ b + c; 2b ≥ c + a; 2c ≥ a + b . Să se arate că a = b = c . Analog, dacă a, b, c > 0
şi a 2 ≥ bc; b 2 ≥ ca; c 2 ≥ ab , să se demonstreze că a = b = c .
2ab
1.3.37. Să se arate că dacă există relaţiile: a ≥ c, b ≥ c, ab > 0 şi c = , atunci
a+b
a =b = c. (C. Ionescu-Ţiu, 16222*, G.M. 1976)
1.3.38. Fie x, y, z ∈ ( 0,1) . Demonstraţi inegalitatea x + yz > xy + xz
(Rev. Arhimede, 9-10/2003)
1 1 1
1.3.39. Să se demonstreze inegalitatea + + > 0 ştiind că
a −b b −c c − a
a >b > c.
1.3.40. Fie numerele reale a, b, c astfel încît a > b > c > 0 . Să se arate că
a 2 2c 2 b 2 2c 2
+ > + . (Nicolae Păuna, E:8571*, G.M. 5/1985)
b2 a 2 a 2 b2
1.3.41. Dacă x, y, z sunt numere pozitive, avem:
( y + z − x )( z + x − y )( x + y − z ) ≤ xyz
(Math. Gazette, 1963, 6322, G.M.B. 5/1964)
2
1.3.42. Dacă a ≥ b ≥ c > 0, a < b + c şi ( b + c ) ( a + b − c )( a + c − b ) ≥ 4a 2bc , atunci
b=c. (V. Ţifui, 18368*, G.M. 8/1980)
1.3.43. Arătaţi că dacă a + b + 3abx < 0 şi x ≤ a + b , atunci x < 0 .
3 3

(Iancu David, E:8791*, G.M. 2/1986)

1.3.44. Să se demonstreze că dacă a ≥b≥c >0, atunci
3b ( a + c ) ≥ a ( b + c ) + c ( a + b ) + 2abc .
2 2 2 2 2 2

(Dan Seclăman, C:52, G.M. 9/1980)

1.3.45. Fie a, b, c ∈ ( 0;1) . Să se demonstreze că cel puţin unul dintre numerele
1
a (1 − b ) , b (1 − c ) şi c (1 − a ) este mai mic sau egal cu .
4
(Olimpiadă, Anglia, 1985)
1.3.46. Fie a, b, c ∈ [ 0;1] . Să se demonstreze că:
a b c
+ + + (1 − a )(1 − b )(1 − c ) ≤ 1
b + c +1 c + a +1 a + b +1
(Olimpiadă, Marea Britanie, 1980)
1.3.47. Dacă a, b, c ∈ [ 0; ∞ ) , atunci există inegalitatea:
a b c
+ + ≤ 1.
ab + a + 1 bc + b + 1 ca + c + 1
(Marian Dincă, O:471, G.M. 3/1986)
1 1 1
1.3.48. Fie x, y, z ∈ [1; 2] . Arătaţi că ( x + y + z )  + +  ≤ 10 .
x y z
(Gh. Stoica, O:491, G.M. 10/1986)
1.3.49. Numerele strict pozitive x1 , x2 , x3 satisfac inegalităţile:
1 1 1
x1 x2 x3 > 1 şi + + > x1 + x2 + x3 . Să se demonstreze că:
x1 x2 x3
a) Nici unul dintre aceste numere nu este egal cu 1;
b) Exact unul din cele trei numere este mai mic decît 1.
(Concurs, Oţelu Roşu, 1984)
1.3.50. Să se determine numerele reale strict pozitive a1 , a2 , a3 ştiind că:
 a1   a2   a3  1
max  a1 ,  = max  a2 ,  = max  a3 , = .
 a2 + a3   a3 + a1   a1 + a2  2
(Vasile Zidaru, 19331*, G.M. 8/1982)
1.3.51. Fie numerele reale pozitive x, y, z astfel încît xy + yz + zx = 3 . Să se
demonstreze inegalitatea: 1 + x4 + 1 + y 4 + 1 + z 4 ≥ 3 2 .
(Ştefan Smarandache, E:9560, G.M. 10/1988)
1.3.52. Dacă xy + yz + zx = 1 , să se demonstreze inegalitatea:
2 x (1 − x 2 ) 2 y (1 − y 2 ) 2 z (1 − z 2 ) x y z
+ + ≤ + +
2 2 2 2 2 2 1+ x 1+ y 1+ z2
2 2
(1 + x ) (1 + y ) (1 + z )
(C. Ionescu-Ţiu, 8030, G.M.B. 2/1967)
x+ y+ z 3
1.3.53. a) Fie x, y, z ≥ 0 . Să se arate că ≥ xyz .
3
1
b) Dacă x, y > 0 , să se deducă inegalitatea x + y + ≥ 3 . Cînd are loc
xy
egalitatea?
1.3.54. a) Date fiind numerele reale a, b, c , să se arate că
a 2 + b 2 + c 2 ≥ ab + bc + ca . Deduceţi că ( a + b + c ) ≤ 3 ( a 2 + b 2 + c 2 ) .
2

b) Un paralelipiped dreptunghic are lungimea diagonalei d . Să se determine în

funcţie de d valoarea maximă a ariei paralelipipedului.
(E:9457*, G.M. 5-6/1988)
1.3.55. Să se demonstreze că dacă x, y, z sunt numere reale astfel încît
2xyz − ( x + y + z ) 2
x3 + y 3 + z 3 ≠ 0 , atunci fracţia F = 3 3 3
ia valoarea dacă şi numai
x +y +z 3
dacă x + y + z = 0 . (Titu Andreescu, 17386*, G.M. 9/1978)
1.3.56. Fie x, y, z ∈  cu xyz ≥ 0 şi x + y + z ≠ 0 . Dovediţi că dacă:
x3 + y 3 + z 3 + 3 xyz 2 2 2
= 1 , atunci ( x − y ) + ( y − z ) + ( z − x ) ≤ 2 .
x+ y+ z
(Lucian Tuţescu, 19529*, G.M. 1/1983)
1.3.57. Numerele reale strict pozitive a, b, c au suma 1. Să se arate că:
1 1 1
a) + + ≥ 9
a b c
1 1 1 27
b) + + ≥
a + bc b + ca c + ab 4
(Vasile Peiţa, 2517, R.M.E.T. 2/1976)
1 1 1 1
c) ≥ + + + 18 (Doru Firu, 9478, G.M.B. 3/1969)
abc a b c
1
d) abc ( a + b )( b + c )( c + a ) ≤ (V. Cazan, 9710, G.M.B. 7/1969)
64
b (1 − b ) c (1 − c ) a (1 − a )
e) + + ≥6
ac ab bc
(Anca-Maria Dumitru, 19730, G.M. 6/1983)
ab bc ca 1
f) + + ≤ (N. Vîjîitu, A. Zaharescu, 20366*, G.M. 3/1985)
c +1 a +1 b +1 4
g) a 3 + b3 + c3 + 6abc ≤ a 2 + b 2 + c 2
(Dan Seclăman, 16963, G.M. 12/1977)
h) n
bc + n ca + n ab ≤ n 3n − 2 (Liviu Pîrşan, 9400, G.M.B. 1/1969)

1
1.3.58. Dacă a, b, c ∈  şi a 2 + b 2 + c 2 = 1 , să se arate că −
≤ ab + bc + ca ≤ 1 .
2
(Concurs, Ungaria, 1910)
1.3.59. Se consideră numerele reale a, b, c cu proprietăţile a + b + c = 0 ,
a 2 + b 2 + c 2 = 1 . Să se demonstreze că:
1
a) dacă a ≤ b ≤ c , atunci b 2 ≤ ;
6
( 2 2
b) 1 ≤ max ( a − b ) , ( b − c ) , ( c − a )
2
)≤ 2.
(Dorel Miheţ, Olimpiadă naţională, 1981)
5 1 1 1 1
1.3.60. Dacă a, b, c > 0 astfel încît a 2 + b 2 + c 2 = , să se arate că + − < .
3 a b c abc
1.3.61. Să se arate că dacă a, b, c sunt trei numere strict pozitive astfel încît
1 1 1
ab + bc + ca = 1 , atunci are loc inegalitatea + + ≥ 3 ( a + b + c )
a b c
(D. Acu, 8412, G.M.B. 8/1967, Olimpiadă locală, Bucureşti, 2004)
1.3.62. Fie a, b, c > 0 astfel încît ab + bc + ca = 1 . Să se arate că
1 1 1 ab bc ca
+ + ≥ 3+ + +
a+b b+c c+a a+b b+c c+a
(Olimpiadă naţională, 2002)
1.3.63. Fie numerele strict pozitive a, b, c astfel încît a + b + c = 1 . Să se arate
32
că ( a + b + 3c )( a + 3b + c )( 3a + b + c ) + 8 ( ab + bc + ca + abc ) ≥ abc .
3
(Dan Seclăman, 17649, G.M. 3/1979)
1.3.64. Dacă numerele reale a, b, c verifică egalitatea abc = a + b + c , atunci
ab + bc + ca ≤ 0 sau ab + bc + ca > 2 . (I. Safta, 19016, G.M. 12/1981)
1.3.65. Numerele reale strict pozitive a, b, c verifică egalitatea a + b + c = abc . Să
9 + a 2b 2 c 2
se demonstreze dubla inegalitate 9 ≤ ab + bc + ca ≤ .
4
(Ion Chiţescu, 7137, G.M.B, 1965)
1.3.66. Fie numerele a, b, c ∈  . Dacă a + b + c = abc şi a 2 = bc , să se
∗

demonstreze inegalităţile:
a) a 2 ≥ 3 ;
b) a 2 n + b 2 n + c 2 n ≥ 3n +1 , ( ∀ ) n ∈

(Ion Ursu, 18119, G.M. 2/1980;
Mircea Mureşan, 20227*, G.M. 10/1984)
1.3.67. Fie a , b, c ≥ 0 astfel încît a + b + c ≥ abc . Să se arate că
a + b + c ≥ 3 ⋅ abc .
2 2 2
(O.B.M, 2001)
1.3.68. Să se arate că dacă a, b, c sunt numere reale pozitive astfel încît
a 2 + b 2 + c 2 = 4 abc , atunci a + b + c ≥ 2 abc .
(Nistor Budescu, E:9601*, G.M. 11-12/1988)
1.3.69. Dacă a, b, c ∈ ( 0; ∞ ) astfel încît abc = 1 , să se arate că:
1 1 1 3
a) + + ≥
c (1 + b ) a (1 + c ) b (1 + a ) 2
(Ioan V. Maftei, 7507, G.M.B. 4/1966)
a b c 1 1 1
b) 2  + +  ≥ a + b + c + + +
b c a a b c
(V. Popa, 19052, G.M. 1/1982)
1.3.70. Numerele strict pozitive a, b, c au produsul 1. Să se găsească numărul
6
 a+b+c 
pozitiv q astfel încît inegalitatea ( a + b )( b + c )( c + a ) ≤   să fie verificată
 q 
pentru toate valorile lui a, b, c , existînd şi posibilitatea de egalitate.
 (C:1263, G.M. 5/1992, enunţ modificat)
1.3.71. Numerele reale pozitive x, y, z au suma 1. Să se demonstreze că:
7
0 ≤ xy + yz + zx − 2 xyz ≤ . (O.I.M, 1984)
27
1.3.72. Fie numerele a, b, c > 0 astfel încît abc = 1 . Să se demonstreze
inegalitatea:
1 1 1 3
+ 3 + 3 ≥ (O.I.M, 1995)
a (b + c) b (c + a ) c ( a + b) 2
3

1.3.73. Să se demonstreze că dacă a, b ∈ ( 0; ∞ ) , a < b şi x1 , x2 , x3 ∈ ( a; b ) , atunci

 1 1 1  ( 2a + b )( 2b + a )
există inegalitatea ( x1 + x2 + x3 )  + +  ≤
 x1 x2 x3  ab
(Mircea Lascu, 20287, G.M. 12/1984)
3
1.3.74. Să se demonstreze inegalitatea x 2 + y 2 + z 2 + xy + yz + zx + x + y + z + ≥ 0 ,
8
pentru orice x, y, z ∈  . (V. Popa, 19053, G.M. 1/1982)
1.3.75. Să se determine cea mai mică valoare a numărului natural n , astfel încît
2
(x 2
+ y2 + z 2 ) ≤ n ( x4 + y 4 + z 4 ) , ( ∀ ) x, y , z ∈  .
a2
1.3.76. Să se demonstreze că dacă x + y + z = a , atunci x + y + z ≥ .
2 2 2 4 4 4

3
1.3.77. Să se arate că oricare ar fi x, y, z , k ∈  are loc inegalitatea:
( 2k 2
+ 2k + 1)( x 2 + y 2 + z 2 ) ≥ ( 2k + 1)(α xy + β yz + γ zx ) unde α , β , γ ∈ [ −1; 1] .
(Birant Ramazan, 19253, G.M. 6/1982)
1.3.78. Dacă a, b, c ∈  , să se arate că:
1
( 2 2 2

2
)
a) min ( a − b ) , ( b − c ) , ( c − a ) ≤ ( a 2 + b 2 + c 2 )

 3 ( c − a )2 3 ( a − b )2 3 ( b − c ) 2 
b) a + b + c − ab − bc − ca ≥ max 
2 2 2
, , 
 4 4 4 
 
(Aurel Giol, 18929*, G.M. 10/1981)
1.3.79. Dacă x + y + z = a, xy + yz + zx = b , să se arate că:
2 3 2
max ( x, y, z ) − min ( x, y, z ) ≤
a − 3b
3
x y 1 1
1.3.80. a) Fie x, y > 0 . Arătaţi că 2 + 2 ≥ + .
y x x y
a+b b+c c+a 1 1 1
b) Fie a, b, c > 0 . Să se arate că 2 + 2 + 2 ≥ 2  + +  .
c a b a b c
(Olimpiadă judeţeană, 2005)
 x2 y 2 z 2 x y z
1.3.81. Fie x, y, z ∈  ∗ . Să se arate că+ + ≥ + + şi să se determine
y 2 z 2 x2 y z x
cînd are loc egalitatea. (Dorin Andrica, 1983)
1.3.82. Să se demonstreze că dacă x, y, z ∈ ( 0; ∞ ) , atunci:
x y z 3
+ + ≥
x + 2 y + z y + 2z + x z + 2x + y 4
(Gh. Eckstein, 1986)
1.3.83. Fie a, b, c ∈ ( 0; ∞ ) . Să se arate că:
1 1 1 a+ b+ c
+ + ≤
a+b b+c c+a 2 abc
(Grigore Ciocanea, E:6200, G.M. 4/1978)
1.3.84. Să se arate că oricare ar fi numerele x, y, z ∈ ( 0; ∞ ) , are loc inegalitatea:
x y z x2 + y2 + z2
+ + ≤
(x 2
+ y 2 )( x 2 + z 2 ) (y 2
+ x 2 )( y 2 + z 2 ) (z 2
+ x 2 )( z 2 + y 2 ) 2 xyz
(Constantin Caragea, Olimpiadă locală, Constanţa, 1988)
1.3.85. Dacă a, b, c > 0 , stabiliţi inegalităţile:
a) ( a + b )( b + c )( c + a ) ≥ 8abc a, b, c > 0
b) ( − a + b + c )( a − b + c )( a + b − c ) ≤ abc, a, b, c > 0
(6322, G.M.B, 1964)
c) ab ( a + b ) + bc ( b + c ) + ca ( c + a ) ≥ 6abc
d) a ( b 2 + c 2 ) + b ( c 2 + a 2 ) + c ( b 2 + a 2 ) ≥ 6abc
 b  c  a 
e)  a +  b +   c +  ≥ 8
 ac  ba   cb 
2  b 2 c 2 c 2 a 2 a 2b 2 
f)  + +  ≥ abc
3b+c c+a a+b
ab bc ca abc ( a + b + c )
g) + + ≥ a + b + c ≥ 3 ( ab + bc + ca ) ≥ 3 4
c a b 3
(f), g)
C. Ionescu-Ţiu, 8629, G.M.B. 12/1967)
1 1 1 1 1 1
h) + + ≥ + + (Dorin Andrica, G.M. 1977)
2a 2b 2c a + b b + c c + a
i) a 3 + b3 + c3 ≥ a 2 bc + b 2 ca + c 2 ab
3
1.3.86. Se consideră funcţia f : ( ∗+ ) → ∗+ , f ( x, y, z ) =
( x + y )( y + z )( z + x ) . Să
xyz
se demonstreze că f ( x3 , y 3 , z 3 ) ≥ f ( x, y, z ) , ( ∀ ) x, y, z ∈  ∗+ .
(22742, G.M. 1/1993, enunţ parţial)
a b c 3
1.3.87. Să se arate că dacă a, b, c > 0 , atunci + + ≥
b+c c+a a+b 2
1.3.88. Dacă a, b, c > 0 , atunci:
a 3 + b3 + c3 ≥ a 2 ( 2c − b ) + b 2 ( 2a − c ) + c 2 ( 2b − a )
(A.V. Mihai, 17658, G.M. 3/1979)
1.3.89. Fie a, b, c > 0 . Să se arate că
 1  1  1  1  1  1
 a +  b +  c +  ≥  a +  b +  c +  .
 a  b  c  b  c  a
(Olimpiadă locală, Olt, 1978)
1.3.90. Fie x, y, z ∈  . Să se demonstreze inegalitatea:
∗

2 2 2 2 2 2
 x2 y 2   y 2 z 2   z 2 x2   x y   y z   z x 
 2 + 2  + 2 + 2  + 2 + 2  ≥  +  + +  + + 
y x  z y  x z   y x  z y x z
(I. Safta, 18734*, G.M. 5/1981)
1.3.91. Dacă a, b, c > 0 , dovediţi inegalitatea:
ab bc ca a+b+c
+ + ≤
a+b b+c c+a 2
Deduceţi inegalitatea:
ab + bc + ca + a 2 ab + bc + ca + b 2 ab + bc + ca + c 2
+ + ≤ a+b+c
b + c + 2a c + a + 2b a + b + 2c
(Mihai Boloş, Laurenţiu Năstase, E:8575, G.M. 5/1985)
1.3.92. Să se arate că pentru orice a, b, c ∈ ( 0; ∞ ) avem inegalitatea:
b+c a+c a+b 3
+ + ≥ . (17228, G.M. 6/1978)
2a + b + c a + 2b + c a + b + 2c 2
a 4 + b4 + c 4
1.3.93. Dacă a, b, c > 0 , atunci a + b + c ≤
abc
1.3.94. Dacă xy + yz + zx ≥ 0 , să se arate că:
a) ( x + y + z ) ( x3 + y 3 + z 3 + xyz ) ≥ x 4 + y 4 + z 4
(Ioan Tomescu, E:2149, G.M.B, 1964)
b) x y + y z + z x ≥ 3 x y z
3 3 3 3 3 3 2 2 2
(Ioan Tomescu, 8691, G.M.B. 1/1968)
1.3.95. Fie a, b, c numere reale.
a) Dacă suma oricăror două dintre cele trei numere este nenulă, să se
demonstreze inegalitatea:
5
a 5 + b5 + c5 − ( a + b + c ) 10 2
3
≥ (a + b + c)
a + b + c − (a + b + c)
3 3 3
9
(Titu Andreescu, 19450, G.M. 11/1982)
5
b) Să se arate că expresiile A = a 5 + b5 + c5 − ( a + b + c ) şi
3
B = a 3 + b3 + c3 − ( a + b + c ) au acelaşi semn.
(Gh. Stoica, 19823*, G.M. 8/1983)
1.3.96. Să se arate că oricare ar fi numerele reale a, b, c avem
2 3
(a 3
+ b3 + c3 − 3abc ) ≤ ( a 2 + b 2 + c 2 ) .
1.3.97. Dacă a, b, c ∈ [ 0; ∞ ) , să se demonstreze că:
(a 2
+ b 2 + c 2 )( a 3 + b3 + c3 + 2abc ) ≥ a 5 + b5 + c 5 + 4abc ( ab + bc + ca )
(Ioan Tomescu, 8164, G.M.B. 4/1967)
1.3.98. Dacă a, b, c ∈ ( 0; ∞ ) , atunci are loc inegalitatea:
1 1 1 1
( ab + bc + ca ) ⋅ 1 −
≤ ab − + bc − + ca −
abc c a b
(E. Dobre, G. Dobre, E:7532, G.M. 2-3/1982)
1.3.99. Să se demonstreze că dacă a, b, c ∈ ( 0; ∞ ) şi a > c, b > c , atunci
c ( a − c ) + c ( b − c ) ≤ ab .
1.3.100. Să se arate că dacă a, b, c ∈  , atunci:
2 2
(a + b) + c2 + (a − b) + c 2 ≥ 2 b 2 + c 2 . Cînd are loc egalitatea ?
(C. Ionescu-Ţiu, 16402, G.M. 2/1977)
1
1.3.101. Fie x, y, z ≥ − astfel încît x + y + z = 1 . Să se arate că
2
2 x + 1 + 2 y + 1 + 2 z + 1 ≤ 15 .
x y 3 z 3
1.3.102. Fie x, y, z > 0 . Demonstraţi inegalitatea + + > . (MvŞ)
y z x 2
1 
1.3.103. Fie trei numere reale x1 , x2 , x3 ∈  ,1 . Să se arate că pentru orice
2 
permutare σ ∈ S3 are loc inegalitatea:
 1  1  1  5
3

 x1 +  x2 +  x3 + <  (U.P.B, 1989)

 x  x  x  2
 σ (1)  σ ( 2 )  σ ( 3 ) 
1.3.104. Să se arate că dacă a, b, c ∈  astfel încît a + 2b + 3c ≥ 14 , atunci
a 2 + b 2 + c 2 ≥ 14 . (Ştefan Ţifui, 17385, G.M. 9/1978)

1.3.3.1 Inegalităţi cu laturile unui triunghi

1.3.105. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, să se demonstreze

inegalităţile:
8 a + b − c a − b + c −a + b + c 9
a) < + + ≤
a+b+c ab ca bc a+b+c
b) 3 ≤
( −a + b + c )( a − b + c ) + ( −a + b + c )( a + b − c ) + ( a − b + c )( a + b − c ) < 4
ab ca bc
a b c
c) + + ≥3
−a + b + c a − b + c a + b − c
(V. Boghiu, 7797, G.M.B. 10/1966)
1.3.106. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci avem:
 0<
( a + b − c )( a + c − b )( b + c − a ) < 1
2abc
(Mihai Catană, 18492, G.M. 11/1980)
1.3.107. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, să se demonstreze
inegalităţile:
1 1 1 1 1 1
a) + + ≥ + +
−a + b + c a − b + c a + b − c a b c
(Gh. Marghescu, E:6293, G.M. 8/1978)
2 2 2
a b c
b) + + ≥ a+b+c
−a + b + c a − b + c a + b − c
(G.G. Niculescu, 7298, G.M.B. 12/1965)
−a + b + c a − b + c a + b − c3
3 3 3 3 3 3 3 3
c) + + ≤ ab + bc + ca
−a + b + c a −b +c a+b−c
(Gh. Marghescu, E:8769*, G.M. 1/1986)
1.3.108. Dacă a, b, c reprezintă lungimile laturilor unui triunghi, să se arate că
a 2 + b 2 + c 2 < 2 ( ab + bc + ca ) .
1.3.109. a) Să se demonstreze că segmentele de lungimi a, b, c pot reprezenta
lungimile laturilor unui triunghi dacă şi numai dacă
1
a 2b 2 + b 2 c 2 + c 2 a 2 > ( a 4 + b 4 + c 4 ) .
2
b) Să se arate că inegalitatea a 8 + b8 + c8 < 2 ( b 4 c 4 + c 4 a 4 + a 4b 4 ) este o condiţie
necesară şi suficientă ca triunghiul de laturi a, b, c să fie ascuţitunghic.
(Şerban Gheorghiu, 17693, G.M. 4/1979)
1.3.110. Dacă a, b, c sunt laturile unui triunghi, să se arate că:
3
(a + b + c) + 8abc < 4 ( a + b + c )( ab + bc + ca )
(Marin Toloşi, 17046, G.M. 2/1978)
1.3.111. Dacă a, b, c sunt laturile unui triunghi, să se arate că:
 b  c 2
 a +   a +  > ( b − c + 1) (Dincă Marian, E:3182, G.M.B. 3/1969)
 c  b
1.3.112. Să se arate că laturile a, b, c ale unui triunghi verifică inegalitatea:
4 ( a 3 + b3 + c3 ) < ( a + b + c )
3
(Gh. Marghescu, E:6347, G.M. 10/1978)
1.3.113. Să se arate că, dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci
a , b , c pot fi de asemenea lungimile laturilor altui triunghi.
1.3.114. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, să se demonstreze că:
( b + c − a )( a − b + c )( a + b − c ) ≤ 2abc
(Math. Gazette, 1963, 6322, G.M.B. 5/1964)
1.3.115. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, avem:
15 p + a p + b p + c 9
≤ + + <
4 b+c c+a a+b 2
 unde 2 p = a + b + c este perimetrul triunghiului.
(N. Ciorănescu, 7112, G.M.B. 8/1965)
1.3.116. Triunghiurile ABC şi A′B′C ′ au lungimile laturilor a, b, c respectiv a′, b′, c′ .
Cum sunt cele două triunghiuri dacă are loc egalitatea:
a+b+c
aa′ + bb′ + cc′ = 2 pp′ , unde p= reprezintă semiperimetrul
2
triunghiului ABC ? (G.M. 1/1975)
1.3.117. Dacă a, b, c sunt laturile unui triunghi şi 2 p = a + b + c , să se arate că:
2 p − 2 ab + ac + 2 p − 2 bc + ab + 2 p − 2 ac + bc ≤ a + b + c
(Marcel Chiriţă, 18200, G.M.B. 4/1980)
1.3.118. Dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, să se demonstreze că
a 2b ( a − b ) + b 2 c ( b − c ) + c 2 a ( c − a ) ≥ 0 , precizînd cazurile de egalitate.
(O.I.M, 1983)

1.3.4 Inegalităţi cu patru sau mai multe numere reale

1.3.119. Să se determine numerele a, b, c, d ∈  care satisfac simultan

inegalităţile:
a + b + c ≥ 6
a + b + d ≤ 5

a + c + d ≤ 4 (Liviu Pîrşan, O.G:32, G.M. 9/1986)
b + c + d ≤ 3

d ≥ 0
1.3.120. Fie a1 , a2 , b1 , b2 ∈  astfel încît a1 ≥ a2 , b1 ≥ b2 . Să se arate că
a1b1 + a2b2 ≥ a1b2 + a2b1 . Cînd are loc egalitatea ?
1.3.121. Se dau numerele a > 0, m < 0, n < 0, p, q ∈  . Să se arate că dacă
x1 x
≥ a + mp , 2 ≥ a + nq şi p + q < 0 , atunci x1 şi x2 au acelaşi semn.
x2 x1
(I.M. Stancu-Minasian, 9139, G.M.B. 9/1968)
1.3.122. Să se arate că nu există patru numere reale a, b, c, d care satisfac
simultan relaţiile:
a + b < 0
a + b + c + d > 0

 (Liviu Pîrşan, 16564*, G.M. 4/1977)
 ab + ac + ad + bc + bd + cd > 0
ab − cd ≥ 0
6
1
1.3.123. Dacă ai ∈
, i = 1, 6 sunt numere distincte şi ∑ = 1 , atunci
∗

i =1 ai

min ( a1 , a2 ,… , a6 ) ≤ 3 . (Vasile Berinde, 20175, G.M. 8/1984)

1.3.124. Dacă a , b, c , d ∈  cu a 2 + b2 ≤ 1 şi c2 + d 2 ≤ 1 , atunci
2 2 2
( a − c ) + (b − d ) ≥ ( ad − bc ) . (I. Ursu, 18622, G.M. 2/1981)
1.3.125. Dacă a, b, c, d ∈  astfel încît a + b = 4 şi c + d = 6 , atunci avem
2 2
inegalitatea ( ac + bd ) + ( ad − bc ) ≥ 144 .
(Mircea L. Rusu, 19062, G.M. 1/1982)
1.3.126. Fie a, b, c, d ∈  astfel încît a + b 2 = c 2 + d 2 = 2 şi a + c ≥ 2 . Să se arate
2

că:
a) b + d ≤ a + c ; b) c 2 − b 2 ≥ 0 .
(Vasile Zidaru, E:7765*, G.M. 9-10/1982)
1.3.127. Să se arate că oricare ar fi numerele naturale prime distincte a, b, c, d ,
avem: 15 ( abc + abd + acd + bcd + 1) ≤ 31abcd .
(C. Ionescu-Ţiu, E:3100, G.M.B. 11/1968)
1.3.128. Se condideră numerele reale strict pozitive şi diferite între ele a, b, c, d .
x x
Se consideră toate expresiile numerice de forma E ( x1 , x2 , x3 , x4 ) = 1 + 3 . Să se
x2 x4
determine cea mai mică şi cea mai mare dintre expresiile E şi să se arate că
( min E ) ⋅ ( max E ) > 4 . (Eugen Onofraş, C:313, G.M. 6/1983)
1.3.129. a) Fie a, b, c, d ∈  + . Să se demonstreze că ( a + c )( b + d ) ≥ ab + cd .
În ce condiţii are loc egalitatea ?
b) Fie numerele a ∈ ( 0; 1) , b ∈ ( 0; 2 ) şi c ∈ ( 0; 3) . Să se arate că:
2
a − a 2 + 2b − b 2 + 3c − c 2 ≤ 6 ( a + b + c ) − ( a + b + c )
(Daniel Marius Codeci, 18897, G.M. 9/1981)
1.3.130. Numerele pozitive a, b, c, d , e, f verifică inegalităţile a + b ≤ e şi c + d ≤ f .
Să se arate că ac + bd ≤ ef .
1.3.131. Fie a1 , a2 , a3 , a4 patru numere strict pozitive astfel încît a1 + a2 + a3 + a4 = 1 .
Să se arate că:
a1 ( a2 + a3 + a4 ) + a2 ( a3 + a4 + a1 ) + a3 ( a4 + a1 + a2 ) + a4 ( a1 + a2 + a3 ) ≤ 2
Generalizare. (Gh. Moraru, E:7108, G.M. 1/1981)
1.3.132. Fie a, b, x, y numere reale strict pozitive. Să se arate că:
2 2
 x   y  2
 a + b  +  a + b  ≥ 2 ( a + b) (Gh. Marghescu, E:5721)
 y   x 
1.3.133. Fie x, y, z trei numere pozitive nenule, legate prin relaţia x + y + z = 1 .
Dacă a, b sunt numere pozitive, atunci avem:
 b  b  b 3
a)  a +   a +   a +  ≥ ( a + 3b )
 x  y  z
(I.V. Maftei, 8420, G.M.B. 8/1967)
 4 4 4
 b  b  b 4
b)  a +  +  a +  +  a +  ≥ 3 ( a + 3b )
 x  y  z
(I.V. Maftei, 18420*, G.M. 9/1980)
1.3.134. Dacă a, b, c, d > 0 , să se arate că
a + b + c − d a + b − c + d a − b + c + d −a + b + c + d
+ + + ≥8
d c b a
1.3.135. Să se arate că dacă a, b, c, d sunt numere reale pozitive, atunci:
( a + b + c − d )( b + c + d − a )( c + d + a − b )( d + a + b − c ) ≤
a)
≤ ( a + b )( b + c )( c + d )( d + a )
(Dorinel Anca, 17871*, G.M. 8/1979)
b) ( a + b + c − d )( b + c + d − a )( c + d + a − b )( d + a + b − c ) ≤ 8 ( a 2 d 2 + b 2 c 2 )
(Florin Pîrvănescu, 17947, G.M. 10/1979)
1.3.136. Dacă a, b, c, d ∈  şi abcd = 1 , atunci :
a 2 + b 2 + c 2 + d 2 + ab + ac + ad + bc + bd + cd ≥ 10
10 10
1.3.137. Dacă ai ∈ , i = 1,10 şi ∑ ai2 = 1 , să se arate că
i =1
∑a
i =1
i ≤ 10 .

1.3.138. Să se arate că dacă x, y, z , t ∈  , atunci:

2 2 2
1 + ( y + z + t − x ) + ( z + t + x − y ) + (t + x + y − z ) +
2
+ ( x + y + z − t ) ≥ 2( x + y + z + t )
(Mihaela Banyai, 18851, G.M. 8/1981)
1.3.139. Fie numerele reale a1 , a2 , a3 , a4 , a5 care verifică inegalitatea:
≥ 3 ( a12 + a22 + a32 + a42 − a52 ) . Să se demonstreze că
2
( a1 + a2 + a3 + a4 − a5 )
oricare ar fi x, y ∈  are loc inegalitatea:
2
( a1 + a2 + a3 + a4 − a5 − x − y ) ≥ a12 + a22 + a32 + a42 − a52 − x 2 − y 2 .
(Dorin Andrica, Olimpiadă naţională, 1983)
1.3.140. Dacă a, b, c, d sunt patru numere reale strict pozitive, atunci avem
inegalitatea:
12 1
≤∑ (suma din membrul drept avînd şase
a+ b+ c+ d a+ b
termeni). (Iudith Mentzel, 17992, G.M. 11/1979)
1.3.141. Fie a, b, c, d ≥ 0 . Să se arate că:
a + b + c + d + b + c + d + c + d + d ≥ a + 4b + 9c + 16d
(Mihaela Predescu, 21164*, G.M. 7-8/1987)
1.3.142. Fie numerele reale a, b, c, d , a căror sumă este 0. Fie s1 = ab + bc + cd şi
s2 = ac + bd + ad . Să se arate că 5s1 + 8s2 ≤ 0 şi că 8s1 + 5s2 ≤ 0 .
(Titu Andreescu, 1985)
1.3.143. Dacă x1 , x2 > 0, x1 y1 − z1 > 0, x2 y2 − z2 > 0 , să se demonstreze că
2 2
 8 1 1
2
≤ + .
( x1 + x2 )( y1 + y2 ) − ( z1 + z2 ) x1 y1 − z1 x2 y2 − z22
2

Să se determine condiţiile necesare şi suficiente pentru ca egalitatea să aibă

loc. (O.I.M, 1969; 9865, G.M.B. 9/1969).

1.3.5 Inegalităţi generice cu n ≥ 2 numere reale

x1 x2 xn
1.3.144. Fie x1 , x2 ,..., xn > 0 . Să se arate că + + ... + > 1.
x2 + x3 x3 + x4 x1 + x2
1.3.145. Fie numerele reale a1 > a2 > ... > an şi b1 > b2 > ... > bn . Să se arate că
a1b1 + a2b2 + ... + an bn > a1bn + a2bn −1 + ... + anb1 (Olimpiadă, U.R.S.S, 1961)
1.3.146. Fie un şir a0 , a1 ,… , an , unde n ≥ 2 , astfel încît 2ak ≤ ak −1 + ak +1 pentru orice
k
k ∈ {1, 2,… , n − 1} . Atunci avem: ak ≤ ( an − a0 ) + a0 , ( ∀ ) k ∈ {1, 2,… , n − 1} .
n
(Martin Weiss, 19060*, G.M. 1/1982)
1 1 1
1.3.147. Fie S = 2 + 2 + ... + . Să se arate că S − 0,105 < 0, 007 .
10 11 1000 2
1.3.148. Dacă 0 < a ≤ ai ≤ b, i = 1, n , atunci:
1 1 1  2 b
a) ( a1 + a2 + ... + an )  + + ... + ≤n .
 a1 a2 an  a
2
1 1 1  (a + b) n
2

b) ( a1 + a2 + ... + an )  + + ... +  ≤
 a1 a2 an  4ab
(P. Schweitzer, 1914; Olimpiadă, U.R.S.S, 1978; O:19, G.M. 3/1979)
2 2
 n   n t  (a + b)  n 
c)  ∑ ti ai  ⋅  ∑ i ≤ ⋅  ∑ ti  , unde ti ≥ 0, i = 1, n
 i =1   i =1 ai  4ab  i =1 
(Inegalitatea lui Kantorovici)
2
1 1 1 n ( n − 1)  b a
c) ( a1 + a2 + ... + an )  + + ... +≤n +
2
 − 
 a1 a2 an 2  a b 
(C. Caragea, 17929*, G.M. 9/1979)
1.3.149. Fie numerele pozitive ai , i = 1, n, n ∈
, n ≥ 2 şi α ≥ 0 . Să se arate că:
n n n
2n
∏ (α + ai ) ⋅ ∏ (1 + α ai ) ≥ (α + 1) ⋅ ∏ ai
i =1 i =1 i =1
(C.C. Florea, Olimpiadă locală, 1978)
n n
1.3.150. Dacă a1 , a2 ,..., an ∈  , să se arate că ∑ ai ≤ ∑ ai .
i =1 i =1
1.3.151. Să se arate că a12 + a22 + ... + an2 ≥ a1a2 + a2 a3 + ... + an −1an + an a1 , unde
ai ∈ , i = 1, n .
1.3.152. Fie a1 ∈  ∗ şi a2 , a3 ,… , an ∈  . Se consideră inegalitatea
a12 + a22 + … + an2 ≥ a1 ( a2 + a3 + … + an ) . Să se arate că dacă n ∈ {2,3, 4,5}
inegalitatea este adevărată, iar dacă n ≥ 6 este falsă.
(Liviu Pîrşan, 18494, G.M. 11/1980)
1.3.153. Să se arate că dacă numerele reale ai , bi , i = 1, n sunt alese astfel încît
a1 + b1 = a2 + b2 = … = an + bn = 1 , atunci:
≥ ( a12 + a22 + … + an2 )( b12 + b22 + … + bn2 − n )
2
( a1b1 + a2b2 + … + anbn )
(Radu Popovici, 17991, G.M. 11/1979)
1.3.154. Să se demonstreze că oricare ar fi numerele pozitive x1 , x2 ,… , xn are loc
inegalitatea:
x22 + x32 + … + xn2 x12 + x32 + … + xn2 x 2 + x22 + … + xn2−1
+ +… + 1 ≥ x1 + x2 + … + xn
x2 + x3 + … + xn x1 + x3 + … + xn x1 + x2 + … + xn −1
(M.I. Ştefănescu, 7742, G.M.B. 9/1966)
1.3.155. Fie numerele strict pozitive a1 , a2 ,… , an . Să se arate că:
a +a a +a a +a 1 1 1
a) 12 22 + 22 32 + … + 2n 12 ≤ + + … +
a1 + a2 a2 + a3 an + a1 a1 a2 an
(I. Atanasiu, 9703, G.M.B. 7/1969)
1 1 1 1 1 1 1 
b) + +… + ≤  + +… + 
a1 + a2 a2 + a3 an + a1 2  a1 a2 an 
(I. Atanasiu, 9801, G.M.B. 8/1969)
1.3.156. Fie n ∈
, n ≥ 2 şi numerele pozitive a1 , a2 ,… , an astfel încît
a1 + a2 + … + an = 1 . Să se demonstreze că:
a1 a2 an n
+ +… + ≥
1 + a2 + a3 + … + an 1 + a1 + a3 + … + an 1 + a1 + a2 + … + an −1 2n − 1
(O.B.M, 1984)
1.3.157. Fie a1 , a2 ,..., an ∈  + , unde n ∈
, n ≥ 2 , astfel încît a1a2 ...an = 1 . Să se
∗

arate că:
a) (1 + a1 )(1 + a2 ) ... (1 + an ) ≥ 2n , (Olimpiadă R.D.G, 1971)
n
b) ( a1 + k )( a2 + k )… ( an + k ) ≥ ( k + 1) , unde k ∈
∗ .
(Serghei Popescu, 18415, G.M. 9/1980)
n
( n + 2 )!
c) ∏(a i =1
2n
i + iain + 1) ≥
2
(Gh. Tutulan, 17710, G.M. 4/1979)

( )( ) ( )
d) a1 + a1 + 1 a2 + 2 a2 + 1 … an + n an + 1 ≥ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅… ⋅ ( n + 1) ⋅ ( n + 2 )
(C. Ursu, 18457, G.M. 10/1980)
1.3.158. a) Să se arate că pentru orice numere reale pozitive a, b, c, a′, b′, c′ are
loc inegalitatea 3
( a + a′)( b + b′)( c + c′ ) ≥ 3 abc + 3 a′b′c′
b) Generalizare: fie numerele pozitive ai , bi , i = 1, n unde n ≥ 2 . Să se
n n n
demonstreze inegalitatea n
∏ ( ai + bi ) ≥ n ∏ ai + n ∏ bi
i =1 i =1 i =1

(Olimpiadă, U.R.S.S, 1961; 4678, G.M.F.B. 5/1961)

1.3.159. Fie numerele reale strict pozitive a1 , a2 ,..., an . Să se arate că:
a a a a
a) 1 + 2 + ... + n −1 + n ≥ n .
a2 a3 an a1

b)
(a
2
1 + a1 + 1)( a22 + a2 + 1) ... ( an2 + an + 1)
≥ 3n
a1a2 ...an
a 2
a1   a22 a2   an2−1 an −1   an2 an 
c)  + + 1  2 + + 1 ...  2 +
1
2
+ 1  2 + + 1 ≥ 3n
 a a2   a3 a3   an
2 an   a1 a1 
1.3.160. Dacă x1 , x2 ,… , xn sunt numere reale strict pozitive, atunci:
2 2 2
 x1   x2   xn 
 1 +  +  1 +  + … +  1 +  ≥ 4n .
 x2   x3   x1 
(Gh. Ciobanu, 17537, G.M. 12/1978)
1.3.161. Fie n ∈
. Să se arate că:
∗

a) n n > 1⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1)
b) 2n − 1 > n 2 n −1
c) 2 n n ! < n + 1, n ≥ 2 (Gh. Motelică, 8544, G.M.B. 10/1967)
1.3.162. Fie numerele reale pozitive a1 , a2 ,..., an , n ≥ 2 . Notăm cu
a + a + ... + an
A= 1 2 şi G = n a1a2 ...an media aritmetică, respectiv media
n
geometrică, a celor n numere. Să se demonstreze că:
n n
(1 + G ) ≤ (1 + a1 )(1 + a2 ) ... (1 + an ) ≤ (1 + A )
1.3.163. Fie numerele pozitive x1 , x2 ,… , xn , n ∈
, n ≥ 2 . Să se demonstreze
inegalitatea:
x12 x22 xn2−1 xn2
+ + … + + ≤ n −1
x12 + x2 x3 x22 + x3 x4 xn2−1 + xn x1 xn2 + x1 x2
(Propusă de Canada pentru O.I.M, 1985)
n −1 n 2
1.3.164. Să se demonstreze inegalitatea ∑
1≤i < j ≤ n
ai a j ≤ ∑ ai , unde
2 i =1
ai ∈ , i = 1, n . În ce caz are loc egalitatea ?
1.3.165. Se consideră numerele reale pozitive a1 , a2 ,..., an . Să se demonstreze
2
1 n  1 n
inegalitatea  ∑ ai  ≤ ∑ ai2
 n i =1  n i =1
n n n
1.3.166. Dacă ai , bi ∈ , i = 1, n , atunci ∑a
i =1
2
i − ∑b
i =1
i
2
≤ ∑ ai − bi .
i =1

n
1.3.167. Fie numerele reale strict pozitive a1 , a2 ,..., an astfel încît ∑a
i =1
i = 1 . Să se

arate că:
n
1 1 n 2
a) 0 < ∏ ai ≤ b) ≤ ∑ ai < 1
i =1 nn n i =1
n
1.3.168. Numerele ai > 0, i = 1, n, n ≥ 2 au proprietatea că ∑a
i =1
i = k . Să se arate

că:
1 − ai2 n 2 − k 2
n n
ai2 − nai + 2 2n 2 + k 2 − n 2 k
a) ∑ ≥ b) ∑ ≥
i =1 ai k i =1 ai k
(I. Burghină, 16974, G.M. 12/1977)
n n
1.3.169. Fie numerele ai ≥ 0, bi > 0, i = 1, n astfel încît ∑ ai = ∑ bi = 1 . Să se arate
i =1 i =1
n 2
a
că ∑b
i =1
i
≥ 1. (17923*, G.M. 9/1979)
i
n
1.3.170. a) Se consideră numerele pozitive a1 , a2 ,..., an astfel încît ∑a
i =1
i = 1 . Să se
n
demonstreze că ∑
i =1
4ai + 1 ≤ n ( n + 4 ) .
n
b
b) Generalizare: fie a ≥ 0, b ∈  şi x1 , x2 ,..., xn ≥ −
a
astfel încît ∑x
i =1
i = c . Să se
n
demonstreze că ∑ i =1
axi + b ≤ n 2b + nac . Pentru ce valori xi , i = 1, n are loc

egalitatea ?
1.3.171. Fie numerele reale a1 , a2 ,..., an > 0 , unde n ∈
, n ≥ 2 . Să se arate că
avem inegalitatea:
1 1 1 
( a1 + a2 + ... + an )  + + ... +  ≥ n 2 . Deduceţi că dacă a1 + a2 +… + an ≤ 1 ,
 a1 a2 an 
1 1 1
atunci + + … + ≥ n2 .
a1 a2 an
 n n n n
1.3.172. Să se arate că dacă ∑ kxk ≥ ∑ k , atunci
k =1 k =1
2
∑ x ≥ ∑k
k =1
2
k
k =1
2
. În ce caz se

obţine egalitatea ? (Ştefan Ilisiea, 18502*, G.M. 11/1980)

1.3.173. Dacă x1 ≥ x2 ≥ … ≥ xn ≥ 0 , să se arate că:
2
x12 + 3 x22 + 5 x32 + … + ( 2n − 1) xn2 ≤ ( x1 + x2 +… + xn )
(Maria Elena Panaitopol, 19109*, G.M. 2-3/1982)
n
1.3.174. Fie xi > 0, i = 1, n cu proprietatea ∑x i =1
i = 1 . Să se arate că există un

1 1
k ∈ {1, 2,… , n} astfel încît xk +
≥ n + . (Nicolae Burcea, C:169, G.M. 12/1981)
xk n
1.3.175. Să se arate că dacă a1 , a2 ,… , an sunt numere reale nenule, atunci există
n n n n
1 1
inegalitatea: ∑ ai2 ⋅ ∑
i =1 i =1
2
ai
≥ ∑
i =1
ai ∑
⋅
i =1 ai
.

(V. Cîrtoaje, 9497, G.M.B. 3/1969)

n
1.3.176. Fie numerele ai > 0, i = 1, n, n ≥ 2 şi sn = ∑ ai . Să se arate că
i =1
2 2
n
 1 s n
∑a + a  i ≥ n ⋅ n +  .
i =1  i   n sn 
n
1.3.177. Fie ai > 0, i = 1, n astfel încît ∑a
i =1
i = 1 . Să se demonstreze că
n
1 n2
∑
i =1 1 − ai
≥
n −1
. (Gh. Szöllösy, 8990, G.M.B. 6/1968)

1.3.178. Fie ak ∈
∗ , k = 1, 2n . Folosind inegalitatea mediilor, să se demonstreze

2n n
1 1
că ∑a
k =1
≥ 4∑
k =1 a2 k −1 + a2 k
. (N. Bebea, 18493*, G.M. 11/1980)
k
n
n n
( n − 1)
1.3.179. Dacă ai > 0, i = 1, n şi ∑a
i =1
i = 1 , să se arate că ∏ a (1 − a )
i =1
i i ≤
n2n
. Cînd

are loc egalitatea ?

1.3.180. Fie ai ≥ 0 astfel încît 2ai − ai +1 ≥ 0, i = 1, n , cu convenţia an +1 = a1 . Să se
arate că ( 2a1 − a2 )( 2a2 − a3 )… ( 2an − a1 ) ≤ a1a2 … an .
(Gh. Marghescu, 18503, G.M. 11/1980)
1.3.181. Să se arate că dacă {a1 , a2 ,… , an } ⊂  + , a1 = an = 1 şi
ak −1 ⋅ ak +1 ≥ ak2 , ( ∀ ) k ∈ {2,3,… , n − 1} , atunci {a1 , a2 ,… , an } ⊂ [ 0;1] .
(Dorinel Anca, 19335, G.M. 8/1982)
1.3.182. Fiind date numerele reale ai , bi ∈  + , i = 1, n , să se demonstreze că
 n n n

∑
i =1
ai bi ≤ ∑ ai ⋅
i =1
∑b
i =1
i .