Sunteți pe pagina 1din 176
[SEARCH - CORRORAT|ON Ir, inventar ......9.6.0.¢ [BIBLIOTECA _TEHNIGA) JCS 91,060.01; 91.120.20 SR EN 1997-2 lulie 2008 STANDARD ROMAN Eurocod 7: Proiectarea geotehnica Partea 2: Investigarea si incercarea terenul Eurocode 7: Geotechnical design Part 2: Ground investigation and testing Eurocode 7: Calcul géotechnique — Partie 2: Reconnaissance des tenrains et essais APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 august 2007 Standardul european EN 1997-2:2007 are statutul unui standard roman ‘CORESPONDENTA, Acest standard este identic cu standardul european EN 1997-2:2007 This standard is identical with the European Standard EN 1997-2:2007 La présente norme est identique 4 la Norme européenne EN 1997-2:2007 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Direcia Standarcizare: Tel, +4021 310 1730, +40 21 310-43 08, 440 21 312 47 44, Fax +40 21 31558 70 Direcfa Pubicafi- Serv. Vanzéii/Abonamente: Tel +40 21 316 77 25, Fax +4021 317 25 14, +4021 31294 68 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO —_—_—Reproducerea sau ulilizaraa integrala sau partial a prezentuiui standard in orice publicll gi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfimare etc.) este interzisé daca nu exist acordul seris al ASRO Ref: SR EN 1997-2: 2007 Editia 1 Preambul national ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 1997-2:2007. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca gi versiunile oficale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard reprezinta versiunea romana a textulul in mba engleza a standardului european EN 1997-2:2007, Standardul european EN 1997-2:2007 a fost adoptat, la data de 31 august 2007 prin publicarea unei ole de confirmare a adoptaril, Nota de confirmare a adoptaril este Inlocuita de acest standard. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romaine este pre- Zentata In anexa nalionala NA STANDARD EUROPEAN EN 1997-2 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Martie 2007 ICS 91,060.01; 91.120.20 Inlocuieste ENV 1997-2:1999, EN 1997-3:1999 Versiunea romana Eurocod 7: Proiectarea geotehnica Partea 2: investigarea si incercarea terenului Eurocode 7: Geotechnical _Eurocode 7: Calcul géolechnique~ _Eurocod 7: Entwurf, Berechnung design Part 2: Ground Parle 2: Reconnaissance des terains und Bemessung in der investigation and testing etessais Geolechnik ~ Teil 2: Erkundung und Untersuchung des Baugrunds Acest standard european a fost aprobat de CEN la 12 iunie 2006. ‘Membrii CEN sunt obligati sa respecte regulamentul intem CEN/CENELEC care stipuleaz condiile Jn care acestul standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nicl o modificare a standardului european. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde ajjonale pot i oblinute pe bazé de cerere caitre secretariatul central sau oricare membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, francez, germana). O versiune in oricare alta limba, realizala sub traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, In limba sa nati- onalé si notificarea Secretariatului central, are acelasi statut ca i versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Bulga- ria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee flr Normung Centru de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles © 2007 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma si in orice mod uni rezervate in lumea intreaga membrilor nalionali CEN Ref.: EN 1997-2:2007 RO SR EN 1997-2:2007 Cuprins Pagina Preambul 6 Sectiunea 1 Generaiia ae aa 9 Domeniu de apiicare. Se 9 Domeniu de apiicare a Eurocodului 7. 9 Domeniu de aplicare a EN 1997-2. 10 Referinte normative. : 4 Ipoteze. soe ee 4 Distinctia dintre principi i reguli de aplicare eed 1 Definiti, : at 12 Termeni comuni tuturor eurocodurilor. a 2 Termeni comuni la Eurocodl 7........ 2 Definiti speciice utiizate in EN’ 1997-2.. 2 Rezultatele incercarii si valorile derivate... aa B Legaturacnre EN 1997-4 gf EN 1987-2 14 ‘Simboluri si unitat : 6 Secliunee 2 Planificarea investigaril terenulu.. a 19 24 Obiective. 19 2.4.1 Generalitat. 7 19 242 Terenul : : 20 2.1.3 Materiale de constructi... ReEeeeet 20) 2.14 Apa subterana nanaBne 24 22 Etapele investigarii terenuiu ms at 2.3 Investigatiipreliminars.........sovn-« 22 24 __Investigali pentru proiectare 23 2.4.1 Investigatiipe teren 23 2.4.2 Incerodii de laborator.. 26 2.5 Controlul si monitorizarea. 29 Seclunea 3 Prlevaree pamaniurlr roi $ m8surari plezoretrice ale apel sublerane... 34 3.1 Generali. atti oi oes eee 31 3.2 Prelevarea prin forare.. : 31 3.3 Prelevarea prin excavare.. 31 3.4 Prelevarea de pamant. at 3.4.1 Categorie de metode de prelevare si clasele de callate ale esaniioanelor de laborator, 31 3.4.2 Identificarea pamantului i aoa ‘ 32 3.4.3 Planificarea prelevari esantioanelor de pamant. 32 3.44 Manipularea, transportul si epostarea epantioancon 33 3.5 Prelevarea roci.. Ae 33 3.5.1 Categorii de metode de prolevare........ 33 3.5.2 Identificarea rocit. 34 3.5.3 Planificarea prelevari egantioanelor de roca... . 34 3.5.4 Manipulerea, transportul si depozitarea egantioanelor... uM 36 Masurari ale apei subterane in pamanturi gi roc... 4 36.1 Generalitat. He : 34 3.6.2. Planificarea $i efeciuarea masuratllor..... i a 35 3.6.3 Evaluarea rezultatelor masurarilor apel sublerane.. 36 Sectiunea 4 Incercéri pe teren in pamaniu ir. 37 41° Generalitat... 37 Cerinte generale. : a7 Planificarea unui program spec ic de incercari. a Executia aa 38 Evaluarea. 38 incercarite de Pentre cu con $i cu piezocon (CPT, crn)... 38 Obiect.. aie : 38 Cerinte specifice... 30 Evaluarea rezuitatelor incercarlior. 39 Utilizarea rezultatelor incercéii si a valorilor derivate... 39 Inceresiri presiometrice (PMT) sesso 7 at SR EN 1997-2:2007 44.1 Obiect. 442 Cetinje specifce.. : 4.4.3 Evaluarea rezultatelor inoerc&tilor cn - 4.4.4 Utilizarea rezultatelor Incercatil gia valorior derivate... 45 Incercerea cu dilatometrul flexibil (FDT)..... 4.5.1 Obiect.. 45.2 Cerinle specifice.. oo 4.5.3 Evaluarea rezultatelor incercarir...... fe 4.5.4 _Ullizarea rezultatelor incercari si a valorlor derivate. 4.8 Incercarea de penetrare standard (SPT)... 4.6.1 Obiect. 46.2 Cerinte specifice.. fe 4.6.3 Evaluarea rezultatelor incercarlor. 4.6.4 Utlizarea rezultatelor Incercari si a valorilor derivate. 4.7 Incercarile de penetrare dinamica (OP). 4.74 Obiect.. Seta 4.72 Cerinte specifice 4.73 Evaluarea rezullateior incercarior... 4.7.4 Ullizarea rezultatelor incercari si a valorilor derivate. 4.8 Incercares prin sondare cu greula (HST) 4.8.1 Obiect....... 4.82 Gerinte specifice... 4.83. Evaluarea rezultatelor incercarior. : 4.84 Ullizarea rezullatelor incercari sia valorlor derivate. 4.9 Tncercarea cu scizometrul de teren (FVT}... 4.9.1. Obiect. 4.9.2 Cerinle specifce.... 7 4.93 Evaluarea rezultatelor incercarior. 4.9.4 Utiizarea rezultatelor incercari gia valorlor derivate... 4.10 incercarea cu ditatometrul plat (OMT). 4.10.1 Obiect : 4.10.2 Cerinte specifice...... i 4.10.3 Evaluarea rezultatelor incercairior. 4.10.4 Utlizarea rezultatelor incercati gia valorilor derivate. 4.11 Incercarea de incarcare cu placa (PLT) 4414 Obiect... Se 4.142 Corie specitice. 4.11.3. Evaluarea rezultatelor incercarlor...... 4.11.4 Utilzerea rezultatelor Incerc&ri sia valorior derivate. Sectiunea 5 incercéri de laborator pe pamanturi gi roc 5.1 Generalitii........ 52 Gerinte generale pentru incerearile de laborator.. 5.2.1 Cerinte generale........ 5.22 Proceduri, aperatura si prezentare 5.23 Evaluarea rezultatelor Incercarl 5.3 Pregattrea probelor de pamant pentru incercare.... 5.3.4 Obiect. 5.3.2 Cerint 5.4. Pregalirea probelor de roca pentru incereare.. : 5.4.1. Obiect. : 5.4.2 Cerinfe, 5.5 Incercari pentru 5.5.1 Generalitati ait ir 5.5.2 — Cerin{e pentru toate incercarile de clasificare. 5.5.3. Determinarea umicitati... 5.5.4 Determinarea densitatii aparente, 5.5.5 Determinarea densitati partculetor... 5.5.6 Analiza granulomettica......... 5.5.7 _Determinarea limitelor de consistenta...... 55.8 Deteminarea gracuiul de indesare a pamdniu granu. 5.5.9 Determinarea dispersivilaji pamantuli... 5.5.10 Susceptibiltatea la inghet (gelivitatea) . SR EN 1997-2:2007 Incercarea chimica a paméntulul si a epel subterane.... Cetinie pentru toate incercarile chimice....... Determinarea continutului de materi organice.. Determinarea continutului de carbonati 6.4 Delerminarea continutului de sulfa. 56.5. Determinarea valorii pH (aciditatea si alcalinitatea), 5.6.6 Determinarea continutului de clorur.. 57 incercarea pentru indicele de rezistenja al pamanturior.... 52.4 Obiect... aaa 57.2 Cetin... 5.73 Utiizsrea rezultatelor incercarir.... rivind rezistenta pdmadntul jomeniu de aplicare......... 5.8.2 Cerin{e generale. 5.8.3. Evaluarea gi utiizarea rezultatelor incercari. 5.8.4 Incercarea de compresiune cu deformare laterala libera.. i 5.8.5 _Incercarea de compresiune triaxialai neconsolidaté nedrenata... 8.8.6 _Incercarea de compresiune triaxial consolidata... fa 5.8.7 Incercari de forfecare directa consolidata.. 5.9 Incerciri de compresibilitate gi de deformatie a pamantulul. 5.9.1 Generalitt....... 59.2 _Incercaree de compresibiltate ia edometru, 5.9.3 Incercari de deformabilitate triaxial 5.10 Incereéri de compactare a pamantului 5.10.1 Domeniy de aplicare. 5.10.2 Incercari de compactare......... 5.10.3 incercarea indicelui de portanja califomian (CBR)....... 5.11 Incercarea de permeabilitate a pamantului ee 5.14.4 Obiect. : 5.11.2 Cerinje 5.11.3 Evaluarea gi utlizarea rezultatelor incere 5.12 Inceroari pentru clasificarea rocilor. 5.1241 Generalitati 5.12.2 Cerinte peniru toate incercarile de ciasificare. 5.12.3 Identifcarea si descrierea rocil 5.12.4 Determinarea umicitafi.. 5.12.5 Determinarea densitatii si porozitati. 5.13 Incercarea de umflare a rocil 5.13.1 Generalitai. 5.13.2 Cerinje generale. 5.13.3 Evaluarea rezultetelor incercaii. 5.13.4 Indicele presiunii de umflare in conditile variatiei de volum nul 5.13.9 _Indicele deformatiei de umflare pentru probe confinate radial cu Suprasarcina axial 5.13.6 Deformatia de umiflare produsa la o proba de roc neconfinala 5.14 Inoercari de rezistenta a rocilor... : 5.14.1 Generalitati 5.14.2. Cerinte pentru toate incercaiile de rezistenta 5.14.3 Evaluarea rezultatelor incercéti 5.14.4 Incercarea de compresiune si de deformabiltate monoaxiala 8.14.8 Incercarea de incdrcare punctuala.. 5.14.6 Incercarea de forfecare direct 5.14.7 Incercarea braziliand.. zl 5.14.8 incercarea de compresiune triaxial. ‘Secliunea 6 Raportul de investigare a terenului 61 Cerinfe generale............ 6.2 Prezentarea informajilior geotehnice. 63 Evaluarea informatillor geotehnice. 6.4 Stabilirea valorilor derivate... Anan A (format) Lista rezulotelor Inerorlor pe Baza etandardao! os carci geolehnice. aeieaeeate 7 cee : SR EN 1997-2:2007 Anexa B (informativa) Planificarea investigatilor geotehnice.... ‘Anexa C (informativa) Exemplu de determinari ale presiunii apei subterane bazate pe un model si pe masurari de lunga durata : ‘Anoxa D (informativs) Incercari de penatrare cv conul si cu piezoconul Anexa E (informativa) Incercarea presiometrica (PMT)... ‘Anexa F (informativa) Incercarea de penetrare standard (SPT)... Anexa G (informativa) Incercarea de penetrare dinamica (DP). ‘Anexa H (informativa) incercarea prin sondare cu greutali (WST). ‘Anexa | {informativa) Incercarea cu scizometrul pe teren (FVT)....--seerseessnseeseseerese Anexa J (informativa) Incercarea cu dilatometrul plat ‘Anexa K (informativa) Incercarea de incdrcare cu placa (PLT). f ‘Anexa L. (informativa) Informatii detaliate privind pregatirea probelor de pamant pentru incercare ‘Anexa M (informativa) Informatii detaliate privind incercérile pentru clasificarea, identificarea si descrierea PAMANLUIi .rseseseenenn a cr Anexa N (informativa) Informatii detaliate privind incerearile chimice esupra pamantului.... Anexa 0 (informativa) Informal dataliate privind Incercarile de stabilie a indicelui de rezisten{a a pamantului Anexa P (informativa) Informatii detaliate privind incercarile de rezisten{a a p&méntului Anexa Q (informativa) Informatii detaliate privind Incercarile de compresibilitate a pamédntului... Ritts putdaldetistetistatsatat Anexa R (informativa) Informa detaliate privind incercarlle de compactare @ pamantul..... Anexa S (informativa) Informatii detaliate asupra incercarii de permeabiltate a pAmanturilor Anexa T (iinformativa) Pregatirea probelor de roca in vederea incercarilor ‘Anexa U (informativa) Incercari pentru clasificarea rocilor...... ‘Anexa V (informativa) Incercarea ta umflare a rocilor.... Anexa W (informativa) Incercari pentru determinarea rezistentei rocilor..... ‘Anexa X (informativa) Bibliografie. 1 99 101 110 114 17 120 121 125 126 129 135 141 145 146 148 149 150 152 153 155 187 161 ‘SR EN 1997-2:2007 Preambul Acest standard (EN 1997-2:2007) a fost elaborat de cétre comitetul tehnic CEN/TC 250 Eurocoduri Structurale, al carui secretariat este detinut de BSI Acest standard european trebuie sé primeasca stalutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in septembrie 2007, iar toale standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana cel tarziu in martie 2010, Acest standard european inlocuieste ENV 1997-2: 1999 si ENV 1997-3:1999. CENITC 250 este responsabil de elaborarea tuturor eurocodurilor pentru structuri Conform Regulamentuiui Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare din urmaloare- ‘e tari sunt obligate s& aplice acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxem, burg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Poriugalia, Republica Ceha, Romania, Slova- cia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria, Istoricul programului de eurocoduri In 1975, Comisia Comunitatior Europene decidea demararea, in baza articolului 95 al Tratatului, unui Program de actiune in domeniul constructilor. Obiectul programului era eliminarea barierelor tehnice in schimburile comerciale si armonizarea specificatiilor tehnice. ‘n cadrul acestul program de actiune, comisia a luat inifiativa stabiliri unui ansamblu de reguli tehnice armonizate pentru proiectarea consirucjlor; in prezent aceste reauli sunt utiizale in sialele membre a o alternativa, intr-o prima etapa, le reglementrile nationale in vigoare pe care urmeaza sa le ino. cuiasca ulterior. Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alcaiuit din repre- zentantil statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt ce a condus la apariia primei generalii de coduri europene in anii 1980. {mn 4989, comisia si statele membre ale Uniunii Europene si ale Asocialiel Europene a Liberului Schimb ~ AELS - au decis, pe baza unui acord” intre Comisie si CEN, sa transfere la CEN, printr-o serie de mandate, pregatirea si publicarea eurocodurilor, cu scopul de a le alribui Tn viltor statutul de standard european (EN). in acest mod, se stabileste, de facto, o legaturd intre eurocoduri $i tolalitalea directive- {or Consiliului sisau decizile Comisiei privind standardele europene (de exemplu Directiva Consiliui S9/106/CEE privind produsele pentru constructii - DPC - si Directivele Consiliului 93/37/CEE, S2/SOICEE $i 89/440/CEE privind lucrarile si servicile publice, ca si directivele echivalente ale AELS” destinate revigoréii pietel interne). Programul eurocodurior pentru structuri cuprinde standardele urmatoare, alcatuite fiecare, in general, in mai multe part EN 199 Eurocod: Bazele proieciaii structurilor EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra siructurilor EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de olel si beton EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lema EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidérie EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu * Acord intre Comisia Comunitatii Europene si Comitetul European de Standardizate (CEN) privind actvitalea de ‘eleborere a eurocodurlor pentru proiectarea constructiior gi lucrétioringineresti (BC/CEN/OQ/89) 6 ‘SR EN 1997-2:2007 Siandardele eurocod recunosc responsabilitatea autoritatior de reglementare din fiecare stat membru si stipuleaza dreptul acestora de a stabil, la nivel national, valori ale unor parametri de calcul, care sa fle incluse in reglemeniaiile privind sigurante constructor, in cazul in cate aceste valori continua sa fle diferite de la 0 tara la alta Domeniu de aplicare si statutul eurocodurilor Sialele membre ale UE gi ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referinta care pot fi utl zale drept — mijioc de a proba conformitatea constructor gi a lucrarilor ingineresti cu cerintele esentiale din Directiva Consiliului 89/108/CEE, in particular cu Cerinta Esentiald nr.1 ~ Stabilitatea si rezistenta me- canicd — si Cerinta Esentialé nr. 2 ~ Securitatea in caz de incendiu; — ca baza de specificatii pentru contractarea lucrarilor de construc si a servicilor tehnice asociate; — cadru de specifica tehnice armonizate pentru produsele de construct (EN si ATE) jin masura in care se referd la lucrarile de construc in sine, eurocodurile au o relatie direct’ cu d cumentele interpretative * la care se face referire in articolul 12 al DPC, chiar daca au o natura ciferta de cea a standardelor armonizate de produse”’. In consecinta, aspectele tehnice care rezulta din lucra- file de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere, In mod adecvat, de catre comitetele tehnice de lucru ale EOTA, care elaboreaza standardele de produse, in vederea obtineri Lunei compatibiitaii totale a specificatilor tehnice pentru produse cu eurocodurie. Standardele eurocoduri contin reguli comune de proiectare structurala pentru calculul complet al struc- turilor $1 produselor componente de natura traditionald sau inovatoare. Deoarece eurocodurile nu abordeaza, in mod special, cazuri de constructii cu forme neregulate sau condiii deosebite de proie tare, proiectantul trebuie s4 apeleze la consultanta unor experti pentru consideratii suplimentare py vind aceste cazuri Standardele Eurocod furnizeaza reguli de baz in proiectarea uzuala a structurilor si a produselor ‘componente alat pentru proiectarea traditional cat si cea inovativ. Aspectele exceptionale in con- struclii sau proiectare nu sunt acoperite in mod specific find necesar in astfel de cazuri un studiu de specialitate a proiectantului. Standarde nationale care implementeaza eurocoduri ‘Standardele nationale care implementeaz eurocoduri trebuie s& contin textul integral al eurocodului {inclusiv anexele) aga cum a fost publicat de CEN; textul eurocodului poate fi precedat de o pagina nalionalé de tiluri si un preambul nafional si poate fi urmat de 0 anexé nalionalé. ‘Anexa nalionalé poate $8 contin’ numal informati si date privind parametri din eurocod defini drept parametti care se determina la nivel national; informatile si datele care fac obiectul optiunii autoritaior nationale sunt utiizate pentru proiectarea constructilor si a lucrarilor ingineresti din {ara respectiva $i se referdi la: — valor ale coeficientilor parjali si/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale; = valori care se pot utiliza in cazul in care eurocodul nu furnizeaza valoarea parametrului $i indicd ‘numai simbolul acestuia; ® Conform articolului 3.3 al OPC, cerintele esentiale (CE) trebuie 96 fie prezentate intr-o forma concreta in cocumentele interpretative (DI) pentru a asigura legalura necesard intre cerinjele esentiale i prevederie slandardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ATE) si ghidurilor europene armonizate pentru ggremente tehnice, Conform aricolului 12 al DPC (Directiva Consliului 69/106/CEE) documentele interpretative trebuie: a) 88 prezinte int-o forma concret’ cerinlele esentiale prin armonizarea terminologiei si bazel tehnice $i prin indicarea, dupa caz, a claselor sau nivelurlor pentru fiecare cerinia; ») 8 indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerintelor cu specificatile tehnice, ca de exemplu rmetode de calcul gi de incercare, reguil de prolectare, etc; ©) 88 serveasca drapt documente de referintS pontru elaborarea _standardelor armonizate $i recomandarilor pentru aprobarl tehnice la nivel european aoremente tehnice armonizate. Eurocodutle, de facto, au un rol similar in comeniu! Cerinfel Eseniiale nr.1 si al unei parti a Cerintei Esentiale 2. SR EN 1997-2:2007 date speciice {Sri respective (geografice, climatice, etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru ‘ngércarea data de zépada; — procedura care trebuie utilizala atunci cand eurocodul prezinta proceduri alternative, ‘Anexa nationala poate s contin’: — deciaii de aplicare a anexelor informative . — refer la informatii complementare care s4 nu contravina textului standardului, cu scopul de a ajuta ullizatorul fa aplicarea eurocodului Legatura dintre eurocoduri si specificatille tehnice armonizate de produse (EN si ATE) Este necesar sa existe 0 coerent in ceea ce priveste specificatile tehnice armonizate pentru produ- sele de constructi $i regulile tehnice pentru lucrérile de construct” Pe langa aceasta, orice informa- lie referitoare la eurocoduri, care insoteste marcajul CE pentru produsele de constructii, trebuie s& ‘mentioneze cler parametrii determinati la nivel najional care au fost luati in considerare. Informatii suplimentare specifice Eurocodului 7 Standardul european EN 1987-2 fumizeaza un ghid pentru planificarea si interpretarea incercarilor in laborator si pe teren care sunt ullizaie spre a veni in sprijinul proiectarii geotehnice a cladirilor si a lucrérlor de consiructi inginerest. EN 1997-2 se adreseazé clientilor, proiectantilor, laboratoarelor geotehnice, laboratoarelor pentru Incercéi pe teren si autortaitilor publice EN 1997-2 este prevazut a se utiliza impreuna cu EN 1997-1 Atunci cand se utilizeaz8 EN 1997-2, este indicat s& se dea o alentie specialé ipotezelor si condit indicate la 1.3. Cole gase sectiuni ale EN 1997-2 sunt completate de 24 anexe informative. ‘Anexa national ta EN 1997-2 Se recomanda ca standardul national care implementeaza EN 1997-2 s& alba o anexa nationala care 84 conjiné toate informatie privitoare la aplicarea standardului european EN 1997-2 in fara respectiva. 4) Ase vodea Art.3.3 gi Art. 12 din DPC, cat gi articolele 4,2, 4.3.1, 4.9.2 si5.2 ale DI 1. 8 SR EN 1997-2:2007 Sectiunea 1 Generalitati 4.4. Domeniu de aplicare 1.4.1 Domeniu de aplicare a Eurocodului 7 (1) Standardul european EN 1997 este destinet s& se utilizeze impreund cu standardul european EN 1990:2002, care siabileste principle si cerinlele privind siguranta si aptiudinea de exploaterea normal, descrie bazele proiectarii si verificarii structurilor gi precizeazd directive privitoare la aspectele fiabilitati acastora, (2) Standardul european EN 1997 se intentioneaza sa se aplice la aspectele geotehnice ale proiectaril cladiilor silucrarilor de construct ingineresti. Se sublmperte in diferite parti (a se vedea 1.1.2), (3) Standardul EN 1997 are in vedere cerinjele de rezistent&, stabilitatea, aptitudine in exploatere si durabilitatea structurilor. Alte cerinte, de exemplu cele privind izolarea termica gi acustica, nu sunt luate in considerare. (4) Valorile numetice ale acjunilor asupra cladirlor $i ucrarlor de constructii ingineresti de Iuat tn Cconsiderare in proiectare sunt stabifte in EN 1991 pentru diferte tipuri de construct. Actiunile impuse de teren, ca de exemplu presiunile pamantului, trebvie calculate in conformitate cu regulle din EN 1997. (5) Standarde europene distincte se utilizeaza pentru tratarea problemelor de executie gi manopers. Acestea sunt mentionate in sectiunile corespunzaitoare. (6) In EN 1997 execuiia este abordata in masura in care este necesar sa fie conforma cu ipotezele regulilor de proiectare. (7) EN 1997 nu abordeaza cerinjele speciale ale proiectérii seismice. EN 1998 fumizeazé reguli suplimentare pentru proiectarea geotehnicé seismic, care completeazd sau adepteaza regulile acestui standard 4.1.2 Domeniu de aplicare a EN 1997-2 (1) Standardul EN 1997-2 este destinat s8 fie utlizat suplimentare fata de EN 1997-1, referitoare la: preund cu EN 1997-1 si stabileste regu ~ planificarea si prezentarea investigafilor terenului, = cerinfe generale pentru un numér de incercari de laborator si pe teren ulilizate in mod curent; = interpretarea si evaluarea rezullatelor inoercarior; — _ stabil valorilor parametrilor si coeficien|ilor geotehnici Jn plus, sunt date exemple de aplicare ale rezultatelor incercarilor pe teren. NOTA - Stabiirea valorilor caracteristice este abordala in EN 1997-1 (2) Acest document nu furnizeaza prevederi specifice pentru investigarea terenului legat’ de protectia mediului (3) Acest standard trateaza numai incercarile de laborator si pe teren utilizate in mod curent. Acestea ‘au fost alese pe baza importantei lor in practica geotehnic8, a disponibiltatii in laboratoarele geotehnice si a existentel unei proceduri de incercare acceptale in Europa. incercatile de laborator ‘sunt in principal aplicabile la paménturile saturate. NOTA - Se asteapié ca revizuir ale prezentlui standard 8 ncludtrptatincorcdr de laboratr gi pe teron care ‘4 stableasea alle aspect ale comport pamantulis recor SR EN 1997-2:2007 (4) Prevederite acestui standard se aplicd in principal la proiecte care apartin categoriei geotehnice 2, aga cum a fost definité la 2.1 din EN 1997~1:2004. Cerinfele privind investigatille geotehnice pentru proiecte care apartin categoriei 1 sunt in mod normal limitate, inirucat verlficarile se bazeaz’ deseori pe experienta locala. Peniru proiecte ale categoriei geotehnice 3 volumul de investigalii neceser este In mod normal cel putin acelasi cu cel indicat in secfiunile care urmeaza pentru categoria geotehnica 2. Pot fi necesare investigalii suplimentare si incercari speciale, asociate circumstantelor care ineadreaza un proiect in categoria geotehnicd 3. (5) Valorite derivate ale parametrlor se utiizeaza in special proiectavii fundatilor directe gi pe pilofi pe baza Incercaiilor pe teren, dupa cum se detaliaza in anexele D, E, F gi G ale lui EN 1997-1:2004. 1.2. Referinte normative (1) Urmatoarele documente normative contin prevederi care prin referinte in acest text, constituie pre- vederi ale acestui standard european. Pentru referintele datate, amendamentale sau rovizuitle ulte- fioare ale acestor publicalii nu se aplica. Totusi, partie care incheie acorduri bazate pe acest standard ‘european sunt inourajate sa studieze posibiltatea de a aplica editiie cele mai recente ale documente- lor normative precizate in continuare. Pentru referinjele nedatate se aplica ultima editie a documentu- Iui normativ la care se face referinta, EN 1990:2002 Eurocode — Basis of structural design EN 1997-1:2004 Eurocode 7 — Geotechnical design — Part 1: General rules EN ISO 14688-1 Geotechnical investigation and testing — Identification and classification of soll — Par 1: Identification and description EN ISO 14688-2 Geotechnical investigation and testing — Identification and classification of soll — Part 2: Classification principles EN ISO 14689-1 Geotechnical investigation and testing — identification and classification of rock - Part 1: Identification and description EN ISO 22475-1* Geotechnical investigation and testing — Sampling by drilling and excavation and groundwater measurements — Part 1: Technical principles of execution EN (SO 2476-1" —_Geotechnical_investigation and testing—Field testing — Part 1: Electrical CPT and CPTU EN ISO 22476-2 Geotechnical investigation and testing — Field testing — Part 2: Dynamic probing EN ISO 22476-3 Geotechnical investigation and testing —Field testing — Part 3: Standard penetration test EN ISO 22476-4° Geotechnical investigation and testing—Field testing—Part 4: Ménard pressuremeter test EN ISO 22476-5° Geotechnical investigation and testing— Field testing —Part5: Flexible tometer test EN ISO 22476-6° Geotechnical investigation and testing — Field testing — Part 6: Self boring pressuremeter test EN ISO 22476-8° Geotechnical investigation and testing— Field testing— Part8: Full displacement pressuremeter test EN ISO 22476-9° Geotechnical investigation and testing — Field testing — Part 9: Field vane test Sin curs de publicare 10 SR EN 1997-2:2007 EN ISO 2476-12" Geotechnical investigation and testing — Field testing — Part 12: Mechanical cPT EN ISO 22476-13° Geotechnical investigation and testing— Field testing — Pari 13: Plate loading test NOTA Biblogratia cuprinde un numér de spectfical tehnice CEN ISO (CEN ISO/TS), care precizeaza informati asupra procedurlor, echipamentuli, evalubril si prezentéri unor incercdri pe teren i de laborator. La timpul weil, aceste Specifcati tehnice pot deveni standard europeneliSO. Organismui nalional de standardizare poate decide s& mentina in vigoare Standardul séu nafional pe durata de vielS a CEN ISO/TS. Anexele nationale la. EN 1997-2 pol furiza informal privind practice nafional in domeniy. 1.3. Ipoteze (1) Se face referire la 1.3 din EN 1990:2002 si 1.3 din EN 1997-1:2004, (2) Prevederile acestui standard au la baza ipotezele enumerate in cele ce urmeazé: = datele necesare pentru proiectare sunt colectate, calificare corespunzatoare; registrate si interpretate de un personal cu o — _ structurle sunt proiectate de un personal cu o calificare corespunzétoare si cu experient inte personalul implicat in culegerea de date, proiectare si execulie exist o legaturd gi comunicare adecvata 1.4. Distinctia dinte principii si reguli de aplicare (1) In functie de caractorut artcoelorindividuale, in EN 1997-2 se face o distin inte principi si requ de apicare. (2) Principite cuprit ~ _afirmati generale gi defini pentru care nu exista alternatives, — cerinje si modele anaitice pentru care nu este admis nici o allernativa, exceptand © menjiune speciicd In sens contra. (3) Princpite sunt precedate de litera P. (4) Regulle de aplicare sunt exemple de regu generale recunoscute care respecta gi satisfac cerintele acesiora (8) Se permite utiizarea unor alternative la regulile de aplicare indicate in acest standard, cu condifia s& se demonstreze c& regulile altemative sunt in conformitate cu principle relevante si sunt cel putin echivalente In privinta siguranjei structurale, exploatarii normale si durabiltati, care este de asteplat cand se uillzeaza eurocodurile. NOTA - Dacd se introduce o regula de proiectare alternativa in locul unei regull de aplicare, nu se poate sustine A proiectarea este in tolaltate conform EN 1997-2, cu toate c& proisctarea ramane in conformitate cu principle din EN 1997-1. Cand se utilizeazS EN 1997-2 cu referire la o propristate enumerata in anexa Z a unui slendaré de produs sau @ unui ETAG, (Ghid pentru un agrement tehnic european) uliizarea unei regull de proiectare alternative poate 4 nu fie acceptaté pentru marcajul CE. (6) Regulile de aplicare sunt identificate in EN 1997-2 printr-un numar pus in paranteze, ca in acest atticol " SR EN 1997-22007 1.8. Definitii 1.5.1 Termeni comuni pentru toate eurocodurile (1)P Termeni utfizati in comun pentru toate eurocodurile sunt defint in EN 1990. 1.5.2 Termeni comuni cu Eurocodul 7 (4)P Termenii specifici pentru EN 1997 sunt definit la 4.5.2 in EN 1997-1:2004. 1.5.3. Definitii specifice utilizate in EN 1997-2 15.3.4 valoare derivaté valoare a unui parametru geotehnic obtinuté pe baza rezultatelor incercarilor printr-o analiza teoretica, prin corelare sau pe cale empiricd (a se vedea 1.6) 15.3.2 esantion tulburat esantion la care structura pamantului, umiditatea si/sau componer prelevatii au fost modificate in cursul 15.3.3 valoare masurata valoare care se masoara In timpul incercéiii 15.3.4 proba naturata proba realizata din egantionul disponibil(tulburat, netulburat, remaniat) 15.3.5 clasa de calitate categorie de prelevare a terenului care permite evaluarea in laborator a calla esantionului NOTA - Pentru incercérile de laborator, esanticanele de pamant sunt clasiicate tn cinci clase de calitate (a se vadea 3.4.1). egantion a carui structura a pamantului sau rocii este complet tulburata 1537 proba foarte tulburata(remaniata) proba complet tulburata, avand umiditatea natural 15.3.8 proba recompactata prob& compactaté intr-un tipar cu ajutorul unui mai sau sub o presiune care corespunde unei stéri impuse de efort static 15.3.9 proba reconstituita proba pregatité in laborator; in cazul paménturilor fine, este pregatité ca un noroi (la sau deasupra limitei de curgere) si apoi consolidata (sedimentata); in cazul paménturilor granulare, este fie tumala fie impragtiata in condii uscate sau umede si compactatd sau consolidaté 1.53.10 proba reconsolidata proba comprimatd intr-un tipar sau 0 celulé, sub presiune staticd, fara a permite drenarea apei 1.5.3.11 egantion portie de pamant sau rocé recuperata din teren prin metode de prelevare(recoltare) 12 SREN 1997-2:2007 15.3.12 proba Parte din egantionul de pamant sau din roca utilzata pentru o incercare de laborator 1.5.3.13, incercarea pentru indicele de rezistenta incercare care conduce Ia 0 indicatie asupra rezistentei la forfecare, fara a furniza obligatoriu o valoare reprezentativa NOTA. Rezultalele unei astfel de incercair sunt supuse incerttudin 1.5.3.14 umflarea expansiune datoralé reducerit efortului efectiv rezultand fie din reducerea efortulul total sau din absorbtia (in general) de apa sub un efort total constant NOTA. Unilarea include reversul atat al comprimari cat gi al consolidri 1.53.15 esantion netulburat egantion la care in cursul prelevar consecine prac caracteristicile pamantului nu au sulerit decdt modificéri fara 1.6 Rezultatele incercarii gi valorile derivate (1) Rezullatele incercarii i valorile derivate constituie baza pentru alegerea valorilor caracteristice ale Proprictatilor terenului de utilizat in proiectarea structurilor geotehnice, conform 2.4.3 din EN 1997-1:2004. NOTA 1 - Procesul proistari geotehnice cuprnde cateva faze succesive (a se vedea gua 1.1) din care prima stabilesteinvestigarea s incorcarea terenul, cea de a dova este dovicaté determinarivaloriorcaracorstice lar ultima stabileste calulele de proiectare si verfcare. Reculle pivind prima faza sunt precizale in prezentul siandard. Delorminarea valorlor caractersice si prelectarea sirululloe sunt abordate in EN 1997-1 Tipul de incereare Fl f2 ote Corsteti nvormati ein ate eee surse acupra fezultatele incercdrt 31 —F faites: Z] | embiesamentut valor derivate pamanturor EN 1997-2 roclor $i asupra papal use EN 10074 Modetui geotehnic gi valor caracteristice alo paramottior gootohnici ‘Plicarea costicie lor partials Figura 1.1 — Cadrul general pentru aflarea valorilor derivate ale proprietajilor geotehnice 13 SR EN 1997-2:2007 (2) Rezuttatele incercari pot fi curbe experimentale sau valori ale parametrilor geotehnici. In anexa A Se indicd o list a rezultatelor incercarii pentru a servi ca referinta la standardele de incercare®. (3) Valorile derivate ale parametilor si/sau coeficientilor geotehnici sunt obfinute pe baza rezultatelor incercarii prin teorie, prin corelare sau in mod empiri, NOTA 2 Exemplele de corelaliutiizate pentru a determina valorile derivate, indicate in anexele la secjiunea 4 2 acestui standard, sunt objinute din literaturd. Aceste corelati pot corela valoarea unui perametru sau cosficlent geotehnic cu rezultatul unei incercari, ca de exemplu q. de la un CPT. Acestea pot corela de asemeneg un Paramelry geotehnic cu rezultatul unei incercafi prin intermediul unor consideratii teorelice (de exemplu, la

S-ar putea să vă placă și