UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

FACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢELE COMUNICĂRII

ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

REPREZENTAREA MEDIATICĂ A MAGIEI ȘI A

TERAPIILOR ALTERNATIVE

Doctorand: Cositor Oana (Popescu)

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. Mihai Coman

Bucureşti

2019

1
Rezumat - cuprins

Cuprinsul lucrării ........................................................................................................................ 3

Introducere ................................................................................................................................. 6
Abordări teoretice ...................................................................................................................... 8
Metoda de cercetare .................................................................................................................. 8
Structura lucrării......................................................................................................................... 9
Concluzii și limitări.................................................................................................................... 13
Bibliografie ............................................................................................................................... 16
Webografie ............................................................................................................................... 29

2
Cuprinsul lucrării

Cuprins

Introducere............................................................................................Error! Bookmark not defined.

I. Comunicarea, mass-media și cultura media ...........................Error! Bookmark not defined.
1. Comunicarea .......................................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Definiții .................................................................................................. Error! Bookmark not defined.
b. Teorii ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
c. Științele comunicării............................................................................... Error! Bookmark not defined.
2. Mass-media.........................................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Aspecte generale ................................................................................... Error! Bookmark not defined.
b. Abordări teoretice.................................................................................. Error! Bookmark not defined.
c. Noile media ............................................................................................ Error! Bookmark not defined.
3. Cultura media .....................................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Aspecte generale ................................................................................... Error! Bookmark not defined.
b. Exemplificări din literatura de specialitate ............................................ Error! Bookmark not defined.
II. 1. Magia .............................................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Definiții .................................................................................................. Error! Bookmark not defined.
b. Istoricul abordărilor teoretice ................................................................ Error! Bookmark not defined.
c. Vindecarea magică ................................................................................ Error! Bookmark not defined.
d. Magia și știința ...................................................................................... Error! Bookmark not defined.
2. Magia și neo-păgânismul..................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Definiții .................................................................................................. Error! Bookmark not defined.
b. Prezentare generală .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
c. Neo-păgânismul și ritualurile ................................................................. Error! Bookmark not defined.
3. Magia și New-Age ..............................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Definiții .................................................................................................. Error! Bookmark not defined.
b. Prezentare generală .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
c. New Age și sănătatea ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
4. Magia și comunicarea .......................................................................Error! Bookmark not defined.
a. 1. Mass-media – scurt istoric ............................................................... Error! Bookmark not defined.

3
a. 2. Magia și mass-media ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
b. Magia în mediul on-line ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
b.1. Transformări conceptuale ................................................................. Error! Bookmark not defined.
b.2. Elemente de magie în jocurile pe internet ......................................... Error! Bookmark not defined.
III. 1. Terapiile alternative și complementare .............................. Error! Bookmark not defined.
a. Prezentare generală .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
b. Cadrul legislativ ..................................................................................... Error! Bookmark not defined.
2. Terapiile alternative și neo-păgânismul ........................................Error! Bookmark not defined.
a. Șamanismul ........................................................................................... Error! Bookmark not defined.
b. Plantele medicinale ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
3. Terapiile alternative și mișcarea New-Age....................................Error! Bookmark not defined.
a. Noi abordări ale conceptului de vindecare ............................................ Error! Bookmark not defined.
b. Spiritualitate și vindecare ...................................................................... Error! Bookmark not defined.
c. Tehnici comune mișcării New Age și comunităților neo-păgâne ........... Error! Bookmark not defined.
4. Terapiile alternative și mass-media ...............................................Error! Bookmark not defined.
a. Analiza literaturii de specialitate .......................................................... Error! Bookmark not defined.
a. 1. Cadrele (frames) utilizate în studiul relatărilor media despre terapiile alternative și
complementare ......................................................................................... Error! Bookmark not defined.
a.2. Afecțiuni reprezentate în directă legătură cu utilizarea terapiilor alternative și complementare
................................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
a.3. Tipuri de terapii alternative și complementare reprezentate individual în relatările media .... Error!
Bookmark not defined.
b. Terapiile alternative și complementare și mediul on-line ..................... Error! Bookmark not defined.
b.1. Analiza literaturii de specialitate ....................................................... Error! Bookmark not defined.
b.2. Câteva aspecte ale analizei mediului on-line ..................................... Error! Bookmark not defined.
IV. Două abordări teoretice: teoria încadrării și naratologia......... Error! Bookmark not
defined.
1. Teoria încadrării (Framing Theory) ................................................Error! Bookmark not defined.
a. Ritualul ca un cadru de analiză (frame) pentru comunicare ................. Error! Bookmark not defined.
b. Exemplificări din literatura de specialitate ............................................ Error! Bookmark not defined.
2. Naratologia .........................................................................................Error! Bookmark not defined.
a. Perspectiva naratologică în studiul media ............................................ Error! Bookmark not defined.
b. Narațiunea hagiografică ....................................................................... Error! Bookmark not defined.
c. Exemplificări din literatura de specialitate ........................................... Error! Bookmark not defined.
V. Metoda de cercetare; corpus .......................................................Error! Bookmark not defined.
4
1. Metoda de cercetare .........................................................................Error! Bookmark not defined.
2. Corpus ..................................................................................................Error! Bookmark not defined.
3. Interpretarea datelor ........................................................................Error! Bookmark not defined.
3.a. Comentariile utilizatorilor ................................................................... Error! Bookmark not defined.
3. b. Narațiunile terapeuților ..................................................................... Error! Bookmark not defined.
4. a. Analiza categoriilor folosind ritualul drept cadru de interpretare .... Error! Bookmark not defined.
4. b. Perspectiva naratologică asupra corpusului prezentat .................... Error! Bookmark not defined.
4. c. Analiza corpusului din perspectiva unei narațiuni hagiografice ........ Error! Bookmark not defined.
Concluzii și limitări .............................................................................Error! Bookmark not defined.
Concluzii ..................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Limitări....................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Bibliografie ................................................................................................ Error! Bookmark not defined.
Webografie ............................................................................................................................................ 29
Anexe...................................................................................................................................................205

5
Cuvinte cheie: comunicare, magie, terapii alternative, mediul on-line,pagini de internet,
ritual, hagiografie

Introducere

Lucrarea de față aduce în prim plan utilizarea practicilor magice în epoca

contemporană, mai precis felul în care se regăsesc acestea în mediul internetului. Scopul
acestei lucrări este acela de descoperi în ce măsură practicile de terapie alternativă și
complementară sunt reprezentate a fi o continuare a celor magice, și de a analiza reacția
oamenilor în fața acestui fenomen și a reprezentărilor sociale pe care aceștia le fac în legătură
cu aceste mesaje media.
Asemenea altor practici sociale, și magia, sub diferitele ei forme, și-a găsit loc în
mediul on-line și este interesant de studiat felul în care aceasta s-a transformat sau nu în acest
mediu. Se poate afirma cu siguranță că a devenit mai accesibilă în acest fel. Se pot găsi
produse de acest fel pe diferite pagini de internet, blog-uri sau pagini de socializare. Pe
paginile de socializare există grupuri dedicate acestui subiect, iar site-urile oferă abonament
gratuit la scrisori electronice cu știri despre practicile magice.
Magia a fascinat și a atras oameni din diferite domenii încă din cele mai vechi timpuri.
Un exemplu este domeniul psihologiei, care scoate în evidență câteva aspecte ale magiei și
accentuează faptul că ea nu a lipsit niciodată din viața indivizilor și a comunităților. În cartea
sa, ”Psihologia fenomenelor oculte”, Jung face o analiză a unei experiențe spiritiste, pentru că
el considera că fenomenele oculte au numeroase legături cu domeniile medicale și psihologiei,
lucru pe care încearcă sa-l si demonstreze prin studiile sale.” Bolnavii încearcă să refuleze
afectul din viața cotidiană; de aceea, el îi chinuiește noaptea prin vise rele, îi împovărează ziua
cu atacuri bruște de spaimă de moarte, paralizează forța de lucru, face ca oamenii să intre în
secte, cauzează dureri de cap, care rezistă tuturor doctorilor și tuturor leacurilor - minune
electrice, băilor de soare și curelor de îngrășare.” Fiecare își construiește propria realitate.
Jung arată interes științific nu doar pentru spiritism și fenomenele oculte, ci și pentru alte
domenii marginalizate cum ar fi astrologia și alchimia.

6
 Diferite concepte din sfera magiei apar astăzi în ipostaze diverse în mediul virtual,
încercând să păstreze formele lor ancestrale, dar în același timp să le adapteze lumii actuale.
Astfel, concepte precum divinația, comuniunea cu natura, ritualul, mana sau avatar apar
folosite în mediul virtual, acest mediu aducându-le modificări, fără însă a uita forma lor de
bază, antică. Utilizatorii consideră faptul că internetul aduce un plus de valoare practicilor și
conceptelor magiei, iar modificările apărute sunt unele pozitive. Chiar dacă practicile magice
păstrează unele asemănări cu cele ale societăților tradiționale, ele sunt, în esență, foarte
diferite.
Magia pare să fi fost încă din cele mai vechi timpuri un ajutor, pe care omul l-a folosit
pentru a opune rezistenţă în faţa acţiunilor defavorabile ale mediului exterior. Fie că era vorba
de moartea unei persoane dragi, de găsirea alesului, de fenomenele naturale, de situaţia
financiară sau de apariţia unei boli, oamenii au găsit refugiu şi sprijin în practicile magice, în
cei care erau iniţiaţi în magie, în obiectele cu potenţial caracter protector, în plantele
medicinale sau în anumite refrenuri care aveau menirea să le aducă linişte sau sănătate sau
noroc.
John Maxwell vorbește în cartea sa, “Magia”, despre o anumită stare psihologică,
stare a minţii dar şi a sufletului pe care trebuie să o atingă un practicant al oricărui tip de
magie pentru ca actul magic să fie considerat un succes. Se poate trage concluzia că
vindecarea prin magie poate funcţiona doar dacă cele două premise de la care porneşte, ca
procedeu magic, sunt întrunite: voinţă puternică şi relaxarea.
Practicanţii unor astfel de forme de vindecare magică se prezintă ca fiind continuatorii
unor şcoli care transmit din generaţie în generaţi tainele vindecării. Am presupus aşadar că a
existat un traseu de transmitere al proceselor primilor magicieni până în ziua de azi, iar noile
media și ”popular culture” joacă un rol important în ce priveşte formele pe care medicina
magică le îmbracă astăzi.
În plus, am observat în interacțiunile de zi cu zi, sau doar urmărind știrile on-line, că
numărul informațiilor în legătură cu alte practici de medicină, decât cea clasică a crescut în
ultimii ani, acest subiect stârnind interes atât din partea oamenilor, cât și din partea mediei. De
asemenea, utilizarea tot mai mare a internetului a oferit un acces mai larg la acest gen de
informații. Toate aceste lucruri, la care se adaugă interesul personal pentru fenomenul magiei,
m-au condus către o încercare de a clarifica felul în care magia, mai precis vindecarea magică,
face parte din viața noastră contemporană, modernă și tehnologizată și felul în care noi
reacționăm astăzi la ea. Altfel spus, ce este magie în viața noastră și care este semnificația ei
astăzi.

7
 Conceptul de magie însuși apare astfel modificat, adaptat realității în care este
practicat, pentru a servi mai bine comunității în totalitatea ei, dar și fiecărui membru
individual.

Abordări teoretice

În ceea ce privește abordările teoretice, am abordat practicile magice din perspectivă

funcționalist - constructivistă.
Astfel, perspectiva funcționaliste asupra magiei, are în vedere consecințele acesteia și
deriva din gândirea fundamentată de Emile Durkheim în Franța și de Herbert Spencer în
Marea Britanie. Din perspectiva funcționalistă, societatea apare și funcționează asemenea
unui organism în care fiecare organ își îndeplinește funcția sa spre o mai buna funcționare a
întregului. Paradigma funcționalistă nu presupune neapărat că rolurile fiecărei părți sunt
pozitive sau negative, ci doar încearcă să afle care sunt acelea, motivul pentru care persistă și,
dacă se impune, modalități de a le elimina dintr-o societate.
Paradigma constructivistă este cea care afirmă că realitatea este construită, nu
descoperită. Autori precum Berger și Luckmann, Ernst von Glasersfeld, și alții prezintă
ființele umane ca participând în mod reflexiv în cadrul chiar al realităților pe care sunt în curs
să le construiască. Constructivismul se alătură acelor curente de gândire care se concentrează
pe a aduce lumină asupra unor locuri în societate ascunse, pe a asculta vocile reduse la tăcere,
pe a pune la îndoială caracterul firesc al instituțiilor și care sugerează alternative pentru
realitățile trăite. Una dintre manierele de construcție a realității este folosind discursul. Există
discursul medical, legal, științific, al afacerilor, cel public, etc.

Metoda de cercetare

Am considerat potrivită pentru scopul cercetării de față utilizarea analizei de conținut

calitativă și a analizei naratologice.
Am aplicat aceste metode asupra unui corpus alcătuit din comentariile oamenilor de pe
paginile de internet ale practicienilor de terapii alternative, din secțiunea testimoniale și din
textele de auto-prezentare ale acestor practicieni. Am analizat mărturiile de pe un număr de 12
8
de pagini de internet. Această analiză a fost făcută din prisma teoriei cadrajului (Framing
theory). Ulterior acestei analize de conținut, am abordat corpusul și din perspectiva
naratologică, analizând de data aceasta doar discursurile media ale celor care au interacționat
cu practicienii de terapie alternativă. Dintre genurile narațiunii, am ales narațiunea
hagiografică ca model de analiză.

Structura lucrării

Am structurat lucrarea în 5 capitole distincte care fac conexiuni între magie și

comunicare, media în general, noile media, terapiile alternative, și localizează practicile
magice în societatea contemporană.
Astfel, în capitolul I, am vrut să subliniez importanța limbajului și a comunicării în
general în interacțiunile umane. Comunicarea a fost definită din mai multe perspective, iar
studiul comunicării a fost abordat din perspectiva unor numeroase teorii. Cercetările în
domeniul comunicării au condus la dezvoltarea științelor comunicării, care a devenit un
domeniu de sine stătător.
În cadrul științelor comunicării se regăsește studiul comunicării mediate, care se
concentrează asupra comunicării cu ajutorul variatelor mijloace de comunicare, ceea conduce
la studiul mijloacelor de comunicare de masă – studiul mass-mediei.
După prezentarea unui scurt istoric al mass-mediei, am adus în prim plan noile media,
dezvoltarea acestora și implicațiile lor în domeniul comunicării, dar și în ceea ce privește
interacțiunile zilnice ale oamenilor.
O dată cu dezvoltarea mass-mediei, s-a dezvoltat și cultura media, cea a filmelor, a
muzicii și produselor virtuale. Cultura media este un univers eclectic, iar literatura de
specialitate studiată dovedește acest lucru. Au fost studiate fenomene din cultura media
precum telenovelele, cu un studiu de caz asupra serialului Dallas, subiectul religiei este și el
regăsit în acest cadru, cu exemple precum noile mișcări religioase, religia scientologică, cultul
pe care oamenii l-au creat în jurul figurii lui Elvis și reutilizarea unor texte scrise de
Shakespeare în serialele de televiziune. Magia își găsește și ea locul în cultura media prin cărți
care au fost ecranizate, exemplu în acest sens constituindu-l seria Harry Potter, sau prin
reprezentarea mediatică a medicinei marginale care ulterior a căpătat denumirea de terapii
alternative și complementare, cu un studiu de caz în care prezintă și analizează acoperirea

9
media a unei epidemii de rujeolă care a debutat în parcul de distracții Disneyland din Statele
Unite.
Capitolul II prezintă un scurt istoric al abordărilor teoretice care privesc magia,
definirea conceptului de magie și prezentarea perspectivelor teoretice sub care fenomenul
magiei a fost studiat.
Dintre numeroasele practici magice, conceptul de vindecare magică este prezentat și
clarificat în acest capitol. Vindecarea magică presupune atribuirea bolii unei puteri supra-
naturale și poate avea loc în prezența unui vraci, care poate comunica cu aceste puteri sau
chiar le poate controla. Vraciul are aceste capacități deosebite datorită faptului că accesează o
forță magică – mana.
De-a lungul timpului, au fost voci care au afirmat că magia și știința se întrepătrund.
În plus față de aceste concepte, am fost preocupată de aflarea zonelor în care se regăsește
astăzi magia. Astfel, am localizat practicile magice în cadrul comunităților neo-păgâne, care
pot fi încadrate la rândul lor în zona mai amplă a mișcării New Age.
Comunitățile neo-păgâne încearcă să readucă în prim plan figuri ale zeităților din
perioada antichității sau din perioada medievală, și pot adopta de asemenea și o perspectivă
panteistică sau naturală a religiei. O trăsătură comună a acestei comunității este utilizarea la
scară largă a noilor mijloace de comunicare, membrii comunităților reușind să mențină
legătura cu ajutorul internetului, care de asemenea a reușit să facă aceste comunități cunoscute
și accesibile unui număr mare de oameni. Practicile magice apar în acest context, al
internetului, transformate și adaptate acestui nou mediu.
Mișcarea New Age se referă la activități mai diverse, nu doar la cele religioase,
propunând un stil de viață diferit, ecologic, centrat pe sine. În cadrul acestei mișcări, există un
curent holist, care tratează individul și vindecarea acestuia în cazul unor dezechilibre, dintr-o
perspectivă holistă, care presupune rezolvarea acestora din perspectivă spirituală, emoțională
și fizică. Și în cadrul acestei mișcări internetul joacă un rol important, deoarece aici se
regăsesc pagini cu sfaturi și modele oferite celor care vor să trăiască în spiritul New Age.
În ceea ce privește relația dintre magie și mass-media, exemplele din literatura de
specialitate se referă la un interes crescut al mediei pentru orice conexiune se poate face între
ocultism și comportamente sociale deviante, cum ar fi cazul în care un elev a fost suspectat de
crimă, iar motivul suspiciunii a fost faptul că asculta muzică rock. O altă conexiune între
media și magie se referă la filmele care au ca subiect magia sau vrăjitoarele, cum ar fi
Rosmery”s Baby, The Craft, Buffy- Spaima vampirilor, Fermecate, etc.

10
 Practicile magice sunt regăsite astăzi și în cultura internetului, care le face mai
accesibile iar literatura de specialitate prezintă felul în care acestea s-au adaptat noului mediu
virtual. Astfel, divinația, comuniunea cu natura, ritualul capătă valențe noi în cadrul
internetului, se adaptează acestuia, și nu își pierd din proprietăți, ba chiar par a fi mai
puternice datorită răspândirii la scară largă.
Și alte elemente din repertoriul magiei se regăsesc în mediul virtual, de data aceasta în
jocurile pe internet: conceptele de mana și avatar. Acestea sunt adaptate jocurilor, își
păstrează proprietățile și au devenit mult mai cunoscute datorită acestui mediu.
Capitolul III prezintă terapiile alternative și complementare, descrie cadrul legislativ
de funcționare a acestora și reglementările cu privire la denumire, activitate, cursuri de
acreditare și practicile care pot fi considerate terapii alternative și complementare.
De asemenea, am regăsit aceste terapii utilizate în cadrul comunităților neo-păgâne și a
mișcării New Age. Printre practicile care apar în cadrul acestor comunități se regăsesc
șamanismul și plantele medicinale, care sunt în acord cu aceste curente, pentru că abordează
sănătate din punct de vedere holist.
Studiile din literatura de specialitate au surprins aspecte ale felului în care media se
acoperă subiectul terapiilor alternative și complementare. O primă concluzie,comună acestor
studii, ar fi interesul în creștere pe care media îl acordă acestui subiect. O altă concluzie este
că metoda de cercetare este analiza de conținut calitativă. De asemenea, teoria cadrajului este
utilizată în aceste cercetări, iar cadrele de analiză se referă la voci, localizare, reprezentare,
cazuri, afecțiuni. Concluziile trimit către nevoia de implicare mai mare din partea mediului
academic din domeniul medical în ceea ce privește subiectul terapiilor alternative și către
îmbunătățirea comunicării pacient-medic alopat în ceea ce privește adoptarea unui tratament
alternativ.
În ceea ce privește terapiile alternative și mediul on-line, sunt prezentate aspecte
privind costurile ridicate ale acestor tratamente, crearea unor platforme de informare în
legătură cu riscurile la care oamenii se supun atunci când hotărăsc să urmeze un tratament
alternativ și din nou, un dialog mai deschis cu medicul curant, care ar trebui să se implice mai
mult în ceea ce privește un eventual astfel de tratament.
Un aspect pe care l-am observat în ceea ce privește mediul on-line, este acela că
polemicile de pe paginile de internet sau blog-urile care abordau subiectul terapiilor
alternative s-au muta pe rețelele de socializare, cum ar fi Facebook, și o dată cu această
mutare, dialogurile au încetat, pentru că s-au creat grupuri cu acest specific, în care nu sunt
agreate decât persoane care împărtășesc ideile și valorile grupului. Astfel, dialogul

11
constructiv, cu argumente pro și contra, s-au transformat în mulțumiri repetate cu fiecare
comentariu.
Capitolul IV se referă la teoria cadrajului (framing theory) și la perspectiva
naratologică în studiul media. Așa cum am arătat și mai sus, teoria cadrajului apare utilizată în
multe studii din literatura de specialitate cu privire la acoperirea media a terapiilor alternative.
De asemenea, în acest capitol este prezentat ritualul ca un cadru de analiză pentru
comunicare. În cadrul studiului comunicării, apar folosite cadrele de analiză culturale,
deoarece comunicarea implică mai mult decât emisie - recepție, se referă la împărtășire,
asociere, participare și crearea de legături între oameni.
Astfel, sunt prezentate ca acte ritualizate activități precum citirea ziarului dimineața,
urmărirea unui program televizat, și întâlnirile fanilor unei serii de romane sau a ecranizărilor
acestora înaintea lansării.
Din categoria ritualului face parte și ritualul de trecere, caracterizat prin cele trei etape
definitorii – etapa preliminară, liminară și post-liminară.
Literatura de specialitate oferă exemple de ritualizare a activităților cotidiene și nu
numai. Astfel, programarea la medic poate fi privită ca un ritual de trecere, la și procedurile
pe care le urmăm într-un aeroport. De asemenea, ceremonia de acordare a premiilor Grammy
a fost analizată din perspectivă ritualică, la fel și întâlnirile publice, iar în domeniul
publicității se regăsesc simboluri și ritualizări.
Perspectiva naratologică se referă la analiza discursurilor media din perspectiva unor
texte narative scurte, care păstrează caracteristicile unei biografii. Analiza narativă a acestor
texte se referă la nivele diferite ale narațiunii media și pun în evidență felul în care acestea
poartă semnificații și aduce o mai bună înțelegere a corpusului. Narațiunea hagiografică este
genul narativ folosit ca model de analiză.
Capitolul V prezintă corpusul propus spre analiză, metoda de cercetare, interpretarea
datelor și analiza lor din perspectiva unui ritual și a narațiunii hagiografice. Cadrele de analiză
fac trimitere către etapele unui ritual de trecere, pe care oamenii îl parcurg atunci când merg la
un cabinet de terapii alternative.
Perspectiva narativă a relevat faptul că în urma aceste experiențe care include terapiile
alternative, oamenii creează adevărate narațiuni hagiografice prin intermediul mărturiilor pe
care le scriu pe paginile de internet ale terapeuților.
Secțiunea care cuprinde concluziile și limitările se referă la funcția rituală a
experiențelor relatate în cadrul textelor digitale analizate. În ceea ce privește limitările,
acestea se referă la lipsa unor polemici în discursurile media.

12
Concluzii și limitări

Scopul lucrării de față a fost acela de a studia în ce măsură practicile de terapie

alternativă și complementară sunt reprezentate în mediul on-line a fi o continuare a celor
magice, și de a analiza reacția oamenilor în fața acestui fenomen și a reprezentărilor sociale pe
care aceștia le fac în legătură cu aceste mesaje media.
Am avut în vedere două întrebări de cercetare:
1. Pornind de la definiţiile magiei, având în vedere asociere sa cu noi curente
religioase sau spirituale (neo-păgânismul și New Age) şi luând în considerare felul în care
acestea sunt reprezentate în mass-media, care sunt formele sub care se regăseşte astăzi magia
în cultura internetului?
2. Cum reacționează oamenii la imaginea vindecărilor și a practicilor magice
construită în mediul on-line și implicit la aceste mesaje? Cum construiesc ei un sistem de
reprezentări sociale despre magia ”modernă”?
Am încercat să urmăresc relația dintre practicile magice și media, și am observat că în
ultima perioadă interesul media a crescut în ceea ce privește subiectul magiei, mai ales o dată
cu dezvoltarea internetului care a oferit un acces mai facil la practici și concepte magice, unui
număr mai mare de persoane. Astfel, reprezentările media ale magiei se pot regăsi în cultura
media, în filme, cărți, emisiuni televizate, pe pagini de internet, blog-uri și pe rețele de
socializare. Dintre acestea, mi-am concentrat atenția asupra elementelor de magie din mediul
on-line, mai precis asupra practicilor de vindecare magică.
Având la bază gândirea magică, se poate spune că terapiile alternative și
complementare sunt cele care continuă tradiția vindecărilor magice. Subiectul reprezentării
media a terapiilor alternative este unul prea puțin abordat deocamdată, mai ales în țara
noastră. De aceea, studiile de caz prezentate în această lucrare sunt străine, și au ajuns la
concluzia că există un interes în creștere din partea media în legătură cu subiectul terapiilor
alternative, și acest lucru se datorează interesului crescut al oamenilor în legătură cu aceste
practici.
Magia și terapiile alternative au în comun gândirea magică, dar nu este acesta singurul
element. Un alt factor comun al celor două este localizarea. Astfel, am observat că atât
practicile magice cât și terapiile alternative sunt localizate în comunitățile neo-păgâne, care
13
pot fi incluse la rândul lor în cadrul mișcării spirituale mai ample - New Age. În cadrul
acestor zone, apar și alte practici magice în afara vindecării magice.
Era internetului a făcut posibil accesul la aceste practici magice, existând pagini de
internet și blog-uri care au ca subiect magia, și care totodată oferă posibilitatea celor interesați
să creeze comunități.
Astfel, magia și formele sale de ritualizare au fost adaptate la acest nou mediu,
internetul, practicanții afirmând faptul că acesta nu alterează în niciun fel rezultatul practicării
magiei, ci din potrivă o aduce mai aproape de cei interesați și de un număr mai mare de
persoane. Ritualul magic, divinația, comuniunea cu natura, conceptele magice „mana” și
”avatar” apar acum în mediul on-line, își păstrează componenta magică, antică, dar sunt în
același timp adaptate realității moderne.
Membrii comunităților păgâne susțin faptul că internetul a creat coeziune în rândurile
lor și a reușit să facă cunoscute practicile magice ale comunității mai multor persoane, reușind
astfel să-și mărească numărul de membri.
Aceste produse media, paginile de internet și blog-urile, au fost mai puțin accesate o
dată cu dezvoltarea rețelelor de socializare, care au preluat eventualele discuții pe temele
magiei și a terapiilor alternative. Chiar dacă aceste teme erau tratate pe o pagină de internet
sau pe un blog, ele erau redirecționate pe rețelele de socializare, pentru a fi accesate de un
număr mai mare de oameni. Cu toate că astfel au devenit mai accesibile, în același timp
subiectele de magie și terapii alternative puteau fi accesate doar de persoane care erau
membre ale unor grupuri cu acest specific, și ai căror membrii împărtășeau aceleași principii.
Au dispărut astfel polemicile și discuțiile care puteau fi constructive, care puteau oferi
perspective diferite asupra acestui subiect.
Chiar dacă nu se mai regăsesc polemici în mediul on-line în ceea ce privește acest
subiect, există pagini de internet care oferă acces la informații despre terapii alternative, și
oferă posibilitatea de a intra în contact cu practicieni de astfel de terapii.
Pe aceste pagini de internet se regăsesc și mărturiile celor care au ales acest gen
alternativ de terapii. În urma analizei acestor mărturii, am observat că persoanele care au
utilizat practici de terapii alternative sub îndrumarea unui terapeut percep experiența ca pe un
ritual de trecere. În urma acestui ritual, ei renasc și revin la existența cotidiană transformați.
Ritualizarea aceste experiențe le oferă posibilitatea de a evada din viața profană către viața
sacră, devenind astfel un exemplu clara al felului în care sacrul și profanul descrise de Mircea
Eliade se întrepătrund, iar experiențele noastre curente pot declanșa o ieșire din profan.

14
 Mărturiile oamenilor constituie narațiuni media care poartă trăsăturile narațiunilor
hagiografice, în cadrul cărora erau descrise viețile și faptele sfinților. Aceste narațiuni au
apărut pentru a oferi exemple de urmat în societate. Astfel, aceste mărturii oferă o perspectivă
rituală asupra experienței care implică practici alternative și în același timp creează exemple
pentru alți membri ai societății, în imaginea terapeuților.
Din perspectiva funcționalistă abordată în această lucrare, terapiile alternative
îndeplinesc funcțiile unui ritual, care la rândul său are o funcție mai amplă, și anume cea de
comunicare socială.
Chiar dacă textele de descriere a terapeuților nu urmează etapele rituale, prezentările
fac o diferențiere între un trecut și un viitor, care trimit spre o schimbare, despre care nu se
poate spune cum a avut loc. În schimb, auto-prezentările îi plasează pe terapeuți într-o zonă
așa zis ”iluminată”, ca fiind capabili să ajute, să schimbe și să vindece. Se prezintă ca
mediatori ai schimbării, dar ceea ce îi face să fi așa sunt mărturiile oamenilor.
Astfel, prima întrebare la care această lucrare și-a propus să răspundă poate fi
clarificată prin aceea că magia este reprezentată în cultura internetului, în parte, prin practicile
de terapie alternativă și complementară, care utilizează ritualuri de vindecare magică, alături
de alte elemente de magie, cum ar fi: divinația, călătoria șamanică, utilizarea energiei
primordiale, mana, conexiunea cu elementele naturii.
Cea de-a doua întrebare își găsește răspunsul în faptul că oamenii ritualizează aceste
experiențe, le transformă într-o ieșire din mediul profan de zi cu zi și într-o pătrundere în
mediul sacru, în care se pot transforma, pot re-crea cosmogonia. De asemenea, ei construiesc
aceste reprezentări sociale folosind tehnici narative, mai precis tehnici de narațiune biografică,
în care idealizează faptele petrecute, dându-le o aură de sacralitate, biblică, ajungând astfel să
construiască adevărate scrieri hagiografice.
Se poate spune că ritualizarea experienței legate de practici alternative este încă un
exemplu al adaptării practicilor magice la noul mediu, al internetului. De asemenea, scrierea
hagiografică a fost și aceasta adaptată noului mediu, deoarece nu mai îmbracă forma unor
texte ample în format fizic, ci pe cea a unor texte digitale, în format virtual.
Consider că ar fi fost utilă o eventuală polemică pe paginile de internet între
participanți și/sau public în ceea ce privește subiectul prezentat, dar nu am găsit acest gen de
polemică. Chiar dacă, așa cum am arătat mai sus, există numeroase site-uri care oferă accesul
atât la remedii alternative cât și la terapeuții respectivi, numărul celor care dezbat, având
păreri diferite, pe marginea lor este restrâns, spre inexistent. Mărturiile participanților sunt

15
doar de natură elogioasă, experiențele povestite fiind pozitive. Nu am informații cu privire la
eventuala existență a unui moderator, sau a unei verificări anterioare postării mărturiei.

Bibliografie

Al-Azdee, M., Perle, S. M., & He, B. (2018). Biased Online Media Coverage: Chiropractic and Stroke in
Google News. Chiropractic & Manual Therapies , 1-4.

Aldred, L. (2002). ”Money is Just Spiritual Energy”: Incorporating the New Age. Journal of Popular
Culture , 35 (4), 61-74.

Aloi, P. (2009). Rooted in the Occult Revival: Neo-Paganism’s Evolving Relationship with Popular
Media. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 539-577). Leiden:
Brill.

Alsawaf, M. A., & Jatoi, A. (2007). Shopping for Nutrition-Based Complementary and Alternative
Medicine on the Internet: How Much Money Might Cancer Patients be Spending Online? Journal of
Cancer Education , 22 (3), 174-176.

Anand, N., & Watson, M. R. (2004). Tournament Rituals in the Evolution of Fields: The Case of the
Grammy Awards. The Academy of Management Journal , 47 (1), 59-80.

Ang, I. (1985). Watching Dallas. (D. Couling, Trad.) Londra: Methuen.

Ashley, K. (2007). Accounts of Lives. În P. Brown (Ed.), A Companion to Medieval English Literature
and Culture C.1350–C.1500 (pg. 437-454). Oxford: Blackwell.

Astin, J. A. (1997). The Psychosocial Determinants of Alternative Health Care Utilization. Ann Arbor:
UMI.

Atkinson, J. M. (1992). Shamanism Today. Annual Review of Anthropology , 21, 307-330.

Aupers, S., & Houtman, D. (2010). Beyond the Spiritual Supermarket: The Social and Public
Significance of New Age Spirituality. În S. Aupers, & D. Houtman (Ed.), Religions of Modernity (pg.
135-161). Leiden: Brill.

Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. Iași: Polirom.

Baeckr, D. (2013). Systemic theories of communication. În P. Cobley, & P. J. Schulz (Ed.), Theories and
Models of Communication (pg. 85-101). Berlin: De Greuyter Mouton.

Baer, H. A. (2003). The Work of Andrew Weil and Deepk Chopra-Two Holistic Health/New Age Gurus:
A Critique of the Holistic Health/New Age Movements. Medical Anthropology Quarterly , 17 (2), 233-
250.

Bainbridge, W. S. (2014). An Information Technology Surrogate for Religion: The Veneration of

Deceased Family in Online Games. New York: Macmillan.

16
Baker, D. N. (2007). Mystical and Devotional Literature. În P. Brown (Ed.), A Companion to Medieval
English, Literature and Culture C.1350–C.150 (pg. 423-437). Oxford: Blackwell.

Bal, M. (1999). Narratology Introduction to the Theory of Narrative (ed. a 2-a). Toronto: University of
Toronto Press.

Bar, B. (1998). The Effect of Holism on the Healthcare System. Hospital Materiel Management
Quarterly , 20 (1), 70-81.

Barcan, R., & Johnston, J. (2005). The Haunting: Cultural Studies, Relogion and Alternative Therapies.
Iowa Journal of Cultural studies , 7, 63-81.

Bartoccia, G., & Littlewood, R. (2004). Modern Techniques of the Supernatural: A Syncretism
Between Miraculous Healing and the Mass Media. Social Theory & Health (2), 18-28.

Bateson, G. (1979). Mind and Nature. New York: E. P. Dutton.

Beall, A. J. (2010). Webs of Connectivity:Foundations of the Neopagan Internet Community. Ann

Arbor: ProQuest.

Bell, E., & Taylor, S. (2016). Vernacular Mourning and Corporate Memorialization in Framing the
Death of Steve Jobs. Organization , 23 (1), 114-132.

Bengmark, S. (2012). Integrative Medicine and Human Health-the role of pre-, pro- and synbiotics.
Clinical and Translational Medicine , 1 (6), 1-13.

Berg, M. C. (2008). New Age Advice: Ticket to Happiness? Journal of Happines Studies (9), 361-377.

Berger, H. A. (1999). A Community of Witches:Contemporary Neo-paganism and Witchcraft in the

United States Studies in Comparative Religion. Columbia: University of South Carolina Press.

Berger, H. A., & Ezzy, D. (2004). The Internet as Virtual Spiritual Community: Teen Witches in the
United States and Australia. În L. L. Dawson, & D. E. Cowan (Ed.), Religion online:Finding Faith on the
Internet (pg. 175-189). New York: Routledge.

Berning, N. (2011). Narrative Means to Journalistic Ends A Narratological Analysis of Selected

Journalistic Reportages. Heidelberg: V S Research.

Bogdan, H. (2009). The Influence of Aleister Crowely on Gerald Gardner and the Early Witchcraft
Movement. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 81-108).
Leiden: Brill.

Bonevski, B., Wilson, A., & Henry, D. A. (2008). An Analysis of News Media Coverage of
Complementary and Alternative Medicine. Plos One , 3 (6), 1-7.

Boni, F. (2016). The Utopia of Communication: The Myth of Communication as a Positive Value. În M.
Bait, M. Brambilla, & V. Crestani (Ed.), Utopian Discourses Across Cultures (pg. 27-42). Jstor: Peter
Lang.

Bovbjerg, K. M. (2010). Ethics of Sensitivity Towards a New Work Ethic. În S. Aupers, & D. Houtman
(Ed.), Religions of Modernity (pg. 115-135). Leiden: Brill.

17
Braun, S. B. (2010). Neo-shamanism as a Healing System: Enchanted Healing in a Modern World. Ann
Arbor: Proquest.

Brown, P. (1981). The Cult of Saints. Chicago: The University of Chicago Press.

Bubela, T., Boon, H., & Caulfield, T. (2008). Herbal Remedy Clinical Trials in the Media: A Comparison
with the Coverage of Conventional Pharmaceuticals. BMC Medicine , 6 (35), 1-14.

Campbell, R., Martin, C. R., & Fabos, B. (2012). Media & Culture An Introduction to Mass
Communication (ed. a 8-a). Boston: Bedford/St. Martin’s.

Cappella, J. N., & Jamieson, K. H. (1997). Spiral of Cynicism The Press and the Public Good. New York:
Oxford University Press.

Capurro, G., Greenberg, J., Dubé, E., & Driedger, M. (2018). Measles, Moral Regulation and the Social
Construction of Risk: Media Narratives of “Anti-vaxxers” and the 2015 Disneyland Outbreak.
Canadian Journal of Sociology , 43 (1), 25-47.

Carette, J., & King, R. (2005). Selling Spirituality-The Silent Takover of Religion. London: Routledge.

Carey, J. W. (2009). Communication as Culture Essays on Media and Society. New York: Routledge.

Caseau, B. (2001). Sacred Landscapes. În P. B. G. W. Bowersock (Ed.), Interpreting Late Antiquity

Essays on the Postclassical World (pg. 21-60). Cambridge: Harvard University Press.

Chiluwa, I. (2012). Online Religion in Nigeria: The Internet Church and Cyber Miracles. Journal of
Asian and African Studies , 47 (6), 734-749.

Chryssides, G. D. (2000). The New Age: A Survey and Critique. Global Dialogue , 2 (1), 109-119.

Clarke, R., Lundy, F. T., & Mcgarvey, L. (2015). Herbal Treatment in Asthma and COPD-Current
Evidence. Clinical Phytoscinece , 1 (4), 1-7.

Clifton, C. S. (2009). Earth Day and Afterwards: Ameican Paganism’s Appropriation of ‘Nature
Relogion’. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 109-121). Leiden:
Brill.

Cobley, P., & Schulz, P. J. (2013). Introduction. În P. Cobley, & P. J. Schulz (Ed.), Theories and Models
of Communcation (pg. 1-17). Berlin: De Gruyter Mouton.

Coco, A., & Woodward, I. (2007). Discourses of Authenticity Within a Pagan Community. Journal of
Contemporary Ethnography , 36 (5), 479-504.

Cohn, R. L. (1996). Santita. Enciclopedia delle religioni L”Esperienza- Vita religiosa, individuale e
collettiva , III , 568-575. (M. Eliade, Ed.) Milano: Jaca.

Coman, M. (2008). Introducere în antropologia culturală -Mitul și ritul. Iași: Polirom.

Coman, M. (2007). Introducere în sistemul mass-media. Iași: Polirom.

18
Coon, L. L. (1997). Sacred Fictions Holy Women and Hagiography in Late Antiquity. Philadelphia:
Penn.

Coser, L. A. (2006). Functionalism. The Blackwell Dictionary of Modern Social Thought, Second Edition
. (W. Outhwaite, Ed.) Blackwell Publishing Ltd.

Coste, D. (1989). Narrative as Communication. Minneapolis: University of Minnesota Press.

Craig, R. T. (2013). Constructing Theories in Communicatin Research. În P. Cobley, & P. J. Schulz (Ed.),
Theories and Models of Communication (pg. 39-59). Berlin: De Greuyter Mouton.

Cusack, C. M. (2009). The Return of the Goddess: Mythology, Witchcraft and Feminist Spirituality. În
M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 335-363). Leiden: Brill.

D’Anglure, B. S. (2010). The Routledge Encyclopedia of Social and Cultural Anthropology. (A. Barnard,
& J. Spencer, Ed.) New York: Routledge.

Dawson, L. L. (2001). New Religions in Cyberspace: The Promise and Perils of a New Public Space. În
P. Côté (Ed.), Frontier Religions in Public Space (pg. 35-54). Ottawa: University of Ottawa Press.

Delehaye, H. (1962). The Legends of the Saints. (D. Attwater, Trad.) New York: Fordham University
Press.

Dole, C. (2006). Mass Media and the Repulsive Allure of Religious Healing: The Cinci Hoca in Turkish
Modernity. International Journal of Middle East Studies (38), 31-54.

Dominik, J. R. (2005). The Dynamics of Mass Communication - Media in the Digital Age (ed. a 8-a).
New York: McGraw-Hill.

Druckman, J. N. (2010). Prefață. În P. D’Angelo, & J. A. Kuypers, Doing News Framing Analysis (pg.
XIII-XV). New York: Routledge.

Drury, N. (2009). The Modern Magical Revival. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of
Contemporary Paganism (pg. 13-81). Leiden: Brill.

Eadie, W. F., & Goret, R. (2013). Theories and Models of Communication: Foundations and Heritage.
În P. Cobley, & P. J. Schulz (Ed.), Theories and Models of Communication (pg. 17-39). Berlin: De
Gruyter Mouton.

Eliade, M. (2011). Istoria credințelor și ideilor religioase De la epoca de piatră la misterele din Eleusis
(Vol. I). (C. Baltag, Trad.) Iași: Polirom.

Eliade, M. (1999). Mitul eternei reîntoarceri. București: Univers enciclopedic.

Eliade, M. (2017). Sacrul și profanul. București: Humanitas.

Entman, R. M. (2010). Framing Media Power. În P. D’Angelo, & J. A. Kuypers (Ed.), Doing News
Framing Analysis (pg. 331-356). New York: Routledge.

Entman, R. M. (1993). Framing: Toward Clarification of a Fractured Paradigm. Journal of

Communication , 43 (4), 1-8.

19
Eriksen, T. H. (2001). Small Places, Large Issues An Introduction to Social and Cultural Anthropology
(ed. a 2a). Londra: Pluto Press.

Erll, A. (2009). Narratology and Cultural Memory Studies. În R. S. Sandra Heinen (Ed.), Narratology in
the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research (pg. 212-228). Berlin: Walter de Gruyter.

Esposito, A. (2007). Verbal and Nonverbal Communication Behaviours. Berlin: Springer.

Feldt, L. (2016). Harry Potter and Contemporary Magic: Fantasy Literature, Popular Culture and the
Representation of Religion. Journal of Contemporary Religion , 31 (1), 101-114.

Fina, A. D. (2015). Narrative and Identities. În A. D. Fina, & A. Georgakopoulou (Ed.), The Handbook of
Narrative Analysis (pg. 351-369). Oxford: Wiley.

Fina, A. d., & Georgakopoulou, A. (2012). Analyzing Narrative Discourse and Sociolinguistic
Perspectives. Cambridge: Cambridge University Press.

Fina, A. D., & Georgakopoulou, A. (2015). Introduction. În A. D. Georgakopoulou (Ed.), The Handbook
of Narrative Analysis (pg. 1-19). Oxford: Wiley Blackwell.

Fiske, J. (1990). Intoduction to Communication Studies. Londra: Routledge.

Flemming, I. M. (2010). Magic and Science. În J. Birx (Ed.), 21st Century Anthropology: A Reference
Handbook (pg. 191-200). Thousand Oaks: Sage Publications.

Flick, U. (2018). An Introduction to Qualitative Research (ed. 6). Londra: Sage.

Fludernik, M. (2009). An Introduction to Narratology. (P. Häusler-Greenfield, & M. Fludernik, Trad.)

New York: Routledge.

Fornas, J. (2014). Mediatization of Popular Culture. În K. Lundby (Ed.), Mediatization of

Communicatin (pg. 483-503). Berlin: De Greuyter Mouton.

Fortner, R. S. (2014). The Origins of Media Theory An Alternative View. În R. S. Fortner, & P. M.
Fackler (Ed.), The Handbook of Media and Mass Communication Theory (pg. 22-37). Oxford: Wiley.

Fowden, G. (2001). Varieties of Religious Community. În P. B. G. W. Bowersock (Ed.), Interpreting Late

Antiquity Essays on the Postclassical World (pg. 82-107). Cambridge: Harvard University Press.

Fuller, R. C. (2005). Healing and Medicine: Alternative Medicine in the New Age. Encyclopedia of
Religion , VI , a 2-a. (L. Jones, Ed.) Farmington Hills, Statele Unite ale Americii: Thomson Gale.

Gabriel, Y. (2015). Narratives and Stories in Organizational Life. În A. G. Anna De Fina (Ed.), The
Handbook of Narrative Analysis (pg. 275-293). Oxford: Wiley Blackwell.

Gardell, M. (2009). Wolf Age Pagans. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary
Paganism (pg. 611-627). Leiden: Brill.

Genette, G. (1980). Narrative Discourse An Essay on Method. (J. E. Lewin, Trad.) Ithaca: Cornell
University Press.

20
Gennep, A. V. (1996). Riturile de trecere. Iași: Polirom.

Georgakopoulou, A. (2015). Small Stories Research Methods – Analysis – Outreach. În A. D. Fina, & A.
Georgakopoulou (Ed.), The Handbook of Narrative Analysis (pg. 255-273). Oxford: Wiley Blackwell.

Ghinoiu, I. (2013). Dicționar Mitologie română. București: Univers Enciclopedic Gold.

Giddens, A. (2010). Sociologie (ed. 5). București: All.

Gitlin, T. (1980). The Whole World Is Watching. Los Angeles: University of California Press.

Glasersfeld, E. v. (1991). Radical Constructivism in Mathematics Education. Dordrecht: Kluwer.

Goffman, E. (1986). Frame Analysis An Essay on the Oragnization of Experience. Boston: Northeastern
University Press.

Golub, A., & Peterson, J. (2016). How Mana Left the Pacific and Became a Video Game Mechanic. În
M. Tomlinson, & T. P. Tenga (Ed.), New Mana (pg. 309-347). ANU Press.

Goodwyn, E. D. (2018). Simboluri vindecătoare în psihoterapie. București: Trei.

Gorp, B. V. (2009). Strategies to Take Subjectivity Out of Framing Analysis. În P. D’Angelo, & J. A.
Kuypers (Ed.), Doing News Framing Analysis (pg. 84-110). New York: Routledge.

Grant, C. B. (2016). Constructivism. The International Encyclopedia of Communication Theory and

Philosophy , 30-43. JohnWiley&Sons,Inc.

Greene, J. O., & Hall, E. D. (2013). Cognitive Theories of Communication. În P. Cobley, & P. J. Schulz
(Ed.), Theories and Models of Communication (pg. 181-199). Berlin: De Gruyter Mouton.

Greenwood, S. (2009). The Wild Hunt: A Mythological Language of Magic. În M. Pizza, & J. R. Lewis
(Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 195-223). Leiden: Brill.

Griffin, W. (2004). The Godess Net. În L. L. Dawson, & D. E. Cowan (Ed.), Religion Online- Finding Faith
on the Internet (pg. 189-205). New York: Routledge.

Gunn, J. (2005). Modern Occult Rhetoric Mass Media and the Drama of Secrecy in the Twentieth
Century. Tuscaloosa: The University of Alabama Press.

Habermas, J. (1984). The Theory of Communicative Reason and the Rationlization of Society (Vol. I).
(T. McCarthy, Trad.) Boston: Beacon Press.

Hall, S. (2005). The rediscovery of ‘ideology’; return of the repressed in media studies. În T. Bennett,
J. Curran, J. Wollacott, & M. Gurevitch (Ed.), Culture, Society and the Media (pg. e-book). London:
Routledge.

Hallet, W. (2009). The Multimodal Novel. The Integration of Modes and Media in Novelistic Narratio.
În S. Heinen, & R. Sommer (Ed.), Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research (pg.
129-154). Berlin: Walter de Gruyter.

21
Halsall, R. (2016). The Role of CEO (auto-) Biographies in the Dissemination of Neo-ascetic Leadership
Styles. Leadership , 12 (5), 515-537.

Hammer, O. (2010). I Did It My Way? Individual Choice and Social Conformity in New Age Religion. În
S. Aupers, & D. Houtman (Ed.), Religions of Modernity (pg. 49-69). Leiden: Brill.

Hanson, R. E. (2014). Mass Communication Living in a Media World (ed. a 4-a). Thousand Oaks: C Q
Press.

Harpham, G. G. (1993). The Ascetic Imperative in Culture and Criticism. Chicago: The University of
Chicago Press .

Hartley, J. (2002). Communication, Cultural and Media Studies -The Key Concepts. Londra: Routledge.

Harvey, G. (2009). Animist Paganism. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary
Paganism (pg. 393-413). Leiden: Brill.

Heelas, P. (1993). The New Age in Cultural Context: the Premodern, the Modern and the
Postmodern. Religion (23), 103-116.

Heinen, S. (2009). The Role of Narratology in Narrative Research across the Disciplines. În S. Heinen,
& R. Sommer (Ed.), Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research (pg. 193-212).
Berlin: Walter de Gruyter.

Herman, D. (2009). Narrative Ways of Worldmaking. În S. H. Sommer (Ed.), Narratology in the Age of
Cross-Disciplinary Narrative Research (pg. 71-88). Berlin: Walter de Gruyter.

Herman, L., & Vervaeck, B. (2001). Handbook of Narrative Analysis. (L. Herman, & B. Vervaeck, Trad.)
Lincoln: University of Nebraska Press.

Hill, D. R. (1987). Magic: Magic in Indigenous Societies. Encyclopedia of Religion , VIII , a 2-a. (L. Jones,
Ed.) Farmington Hills, Statele Unite ale Americii: Thomson Gale.

Hirschfeld, Y. (2001). Habitat. În P. B. G. W. Bowersock (Ed.), Interpreting Late Antiquity Essays on the
Postclassical World (pg. 258-273). Cambridge: Harvard University Press.

Jackson, C. M. (2010). All of Them Witches: Methods of Scholarship in the Study of Neopaganism. Ann
Arbor: ProQuest.

James, W. (1950). The Principles of Psychology. Dover: Dover Publications.

Jamieson, K. H., & Cappella, J. N. (2008). Echo Chamber. New York: Oxford University Press.

Jannidis, F. (2003). Narratology and the Narrative. În T. Kindt, & H.-H. Müller (Ed.), What Is
Narratology? Questions and Answers Regarding the Status of a Theory (pg. 35-55). Berlin: Walter de
Gruyter.

Janowitz, N. (2011). The Talking Cure as Action: Freud ’ s Theory of Ritual Revisited. The American
Journal of Psychoanalysis (71), 217-237.

22
Jenkins, R. (2007). The Transformations of Biddy Early: From Local Reports of Magical Healing to
Globalised New Age Fantasies. Folklore , 118 (2), 162-182.

Johnston, H. E. (2009). Of Teens and Tomes: The Dynamics of Teenage Witchcraft and Teen Witch
Literature. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 509-539).
Leiden: Brill.

Jong, A. d. (2005). Magi. Encyclopedia of Religion , VIII , a 2-a, 5559-5562. (L. Jones, Ed.) Farmington
Hill, Statele Unite ale Americii: Thomson Gale.

Jung, C. (2015). Psihologia fenomenelor oculte. București: Trei.

Kettering, V. (2016). Social Healing: Increasing Awareness of Complementary and Alternative

Medicine Treatment Options Through Empowerment Technology. Ann Arbor: ProQuest.

Kidd, D. (2014). Pop Culture Freaks Identity, Mass Media and Society. Boulder: Westview Press.

Klassen, C. (2002). Cybercoven: Being a Witch Online. Studies in religion/Sciences religieuses , 31 (1),
51-62.

Krippendorff, K. (2016). Social Construction of Reality. The International Encyclopedia of

Communication Theory and Philosophy , 2-7. John Wiley&Sons,inc.

Kuefler, M. (2014). The Making and Unmaking of a Saint Hagiography and Memory in the Cult of
Gerald of Aurillac. Philadelphia: Penn.

Kuklick, H. (2010). Functionalism. The Routledge Encyclopedia of Social and Cultural Anthropology ,
311-318. (A. B. Spencer, Ed.) New York: Routledge.

Lavorgna, A., & Ronco, A. D. (2018). Media representations of complementary and alternative
medicine in the Italian press: A criminological perspective. European Journal of Criminology , 15 (4),
421-441.

Lawrence, B. B. (2000). The Complete Idiot's Guide to Religions Online. Indianapolis: Alpha Books.

Levinson, D. (2004). Healing and Rituals. Encyclopedia of Religious Rites, Rituals, and Festivals , 167-
170. (F. A. Salamone, Ed.) New York: Routledge.

Levi-Strauss, C. (1963). Structural Anthropology. New York: Basic Books.

Lewis, J. R. (2009). Celts, Druids and the Invention of Tradittion. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.),
Handbook of Contemporary Paganism (pg. 479-494). Leiden: Brill.

Magliocco, S. (2010). The Routledge Encyclopedia of Social and Cultural Anthropology , 307-310. (A.
Barnard, & J. Spencer, Ed.) New York: Routledge.

Magliocco, S. (2004). Encyclopedia of Religious Rites, Rituals, and Festival. 307-310. (F. Salamone,
Ed.) New York: Routledge.

23
Magliocco, S. (2009). Reclamation, Appropriation and the Ecstatic Imagination in Modern Pagan
Ritual. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 223-241). Leiden:
Brill.

Mäkelä, M. (2017). Literary Facebook Narratology: Experientiality, Simultaneity, Tellability. Partial

Answers , 17 (1), 159-182.

Malherbe, M. (2012). Enciclopedia religiilor (Vol. I). București: Nemira.

Matthews, S. C., Camacho, A., Mills, P. J., & Dimsdale, J. E. (2003). The Internet for Medical
Information about Cancer: Help or Hindrance? Psychosomatics , 44 (2), 100-103.

Matzner, T., & Ochs, C. (2017). Sorting Things Out Ethically: Privacy as a research Issue beyond the
Individual. În M. Zimmer, & K. Kinder-Kurlanda (Ed.), Internet Research Ethics for the Social Age (pg.
39-53). New York: Peter Lang .

Mauss, H., & Mercer, H. (1996). Teoria generala a magiei. Bucuresti: Polirom.

Mazur, E. M., & McCarthy, K. (2011). Finding religion in American Popular Culture. În E. M. Mazur, &
K. McCarthy (Ed.), God in the Details American Religion in Popular Culture (pg. 1-15). Londra:
Routledge.

McCarthy, K. (2011). Popular myth and symbol. În E. M. Mazur, & K. McCarthy (Ed.), God in the
Details American religion in popular culture (pg. 15-20). Londra: Routledge.

McCloud, S. (2007). Religion and Modern American Culture. Choice , 44 (9), 1439-1451.

McComas, K., Besley, J. C., & Black, L. W. (2010). The Rituals of Public Meetings. Wiley - American
Society for Public Administration , 70 (1), 122-130.

McLuhan, M. (1994). Understanding Media: The Extensions of Man. London: The MIT Press.

McQuail, D. (1999). Comunicarea. (D. Rusu, Trad.) Iași: Institutul European.

McQuail, D., & Windahl, S. (1993). Communication Models for the Study of Mass Communications.
London: Rutledge.

Meister, J. C. (2009). Narratology. În J. P. Peter Hühn (Ed.), Handbook of Narratology (pg. 329-351).
Berlin: Walter de Gruyter.

Mercurio, R., & Eliott, J. A. (2011). Trick or treat? Australian Newspaper Portrayal of complementary
and Alternative Medicine for the Treatment of Cancer. Support Care Cancer (19), 67-80.

Middleton, J. (2005). Magic. Encyclopedia of Religion , VIII , a 2a, 5562-5569. (L. Jones, Ed.)
Farmington Hills, Statele Unite ale Americii: Thomson Gale.

Milazzo, S., & Ernst, E. (2006). Newspaper Coverage of Complementary and Alternative Therapies for
Cancer—UK 2002–2004. Support Care Cancer (14), 885-889.

Mitchell, J. P. (2010). The Routledge Encyclopedia of Social and Cultural Anthropology. a 2-a. (A.
Barnard, & J. Spence, Ed.) New York: Routledge.

24
Mittell, J. (2014). Strategies of Storytelling on Transmedia Television. În J.-N. T. Marie-Laure Ryan
(Ed.), Storyworlds across Media Toward a Media-Conscious Narratology (pg. 253-278). Lincoln:
University of Nebraska Press.

Morreim, E. H. (2003). A Dose of Our Own Medicine: Alternative Medicine, Conventional Medicine,
and the Standards of Science. The Journal of Law, Medicine & Ethics , 2, 222-235.

Origgi, G. (2016). The Origins of Human Verbal Communication. În P. J. Schulz, & P. Cobley (Ed.),
Handbooks of Communication Science (Vol. 3, pg. 10-25). Berlin: De Gruyter Mouton.

Otnes, C., & Scott, L. M. (1996). Something Old, Something Blue: Exploring the Interaction Between
Ritual and Advertising. Journal of Advertising , 25 (1), 33-50.

Palmer, J. T. (2018). Early Medieval Hagiography. Leeds: Arc Humanities Press.

Pauly, J. J. (2014). Ritual Theory and the Media . În R. S. Fortner, & P. M. Fackler (Ed.), The Handbook
of Media and Mass Communication Theory (pg. 172-190). Oxford: Wiley.

Pavelka, J. (2014). Narratology As An Interpretative Model, And A Narrative Analysis As An

Interpretative Key Of Basic Teaching Tools In Textbooks And In Data-Video Presentation – Static
Visual Texts. Procedia - Social and Behavioral Sciences (141), 934-939.

Phillip Stevens, J. (2004). Encyclopedia of religious rites, rituals, and festival. 227-302. (F. Salamone,
Ed.) New York: Routledge.

Plachkinova, M. (2015). Using Mobile Applications to Improve Patient-Physician Communication on

Complementary and Alternative Medicine. Ann Arbor: ProQuest.

Plencner, A. (2014). Critical Thinking and the Challenges of the Internet. Communication Today , 5 (2),
1-19.

Possamai, A. (2002). Cultural Consumption of history and Popular Culture in Alternative Spiritualities.
Journal of Consumer Culture , 2 (2), 197-212.

Prince, G. (2003). Surveying Narratology. În T. Kindt, & H.-H. Müller (Ed.), What Is Narratology?
Questions and Answers Regarding the Status of a Theory (pg. 1-17). Berlin: Walter de Gruyter.

Rappaport, R. A. (1999). Ritual and Religion in the Making of Humanity. Cambridge: Cambridge
University Press.

Redden, G. (2011). Religion, Cultural Studies and New Age Sacralization of Every Day Life. European
Journal of Cultural Studies , 14 (6), 649-663.

Redden, G. (2002). The New Agents- Personal Transgiguration and Radical Privatization in New Age
Self-Help. Journal of Consumer Culture , 2 (1), 33-52.

Reese, S. D. (2010). Finding Frames in a Web of Culture: The Case of the War on Terror. În P.
D’Angelo, & J. A. Kuypers (Ed.), Doing News Framing Analysis (pg. 17-43). New York: Routledge.

25
Reese, S. D. (2001). Prologue--Framing Public Life A bridging Model for Media Research. În S. Reese,
O. Gandy, & A. Grant (Ed.), Framing Public Life:Perspectives on Media and our Understanding of the
Social World (pg. 7-31). Mahwah, N.J.: Lawrence Erlbaum.

Reid, S. (2009). A Religion Without Converts” Revisited: Individuals, Identity and Community in
Contemporary Paganism. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg.
171-195). Leiden: Brill.

Riahi, I. S. (2017). The Modernity of Witchcraft in the Ghanaian Online Setting. Bayreuth: Bielefeld.

Rivka, A. L., Tuval-Mashiach, & Zilbe, T. ( 1998). Narrative Research Reading, Analysis, and
Interpretation . Thousand Oaks: Sage Publications.

Rowlands, B. A. (2015). The Emperor”s New Clothes: Media Representations of Complementary and
Alternative Medicine:1995-2005. City University of London: Londra.

Russell, J. B. (1987). Witchcraft. The Encyclopedia of Religion , XV , 415-423.

Ryan, M. -L. (2006). Avatars of Story. Minneapolis: University of Minnesota Press.

Ryan, M.-L. (2009). Narration in Various Media. În J. P. Peter Hühn (Ed.), Handbook of Narratology
(pg. 263-282). Berlin: Walter de Gruyter.

Ryan, M.-L. (2014). Story/Worlds/Media Tuning the Instruments of a Media- Conscious Narratology.
În J.-N. T. Marie-Laure Ryan (Ed.), Storyworlds across Media Toward a Media-Conscious Narratology
(pg. 25-50). Lincoln: University of Nebraska Press.

Ryan, M.-L. (2011). The Interactive Onion - Layers of User Participation in Digital Narrative Texts. În B.
T. Ruth Page (Ed.). Lincoln: University of Nebraska Press.

Saks, M. (2005). Proffesion and the Public Interest Medical Power, Altruism and Alternative Medicine.
Londra: Routledge.

Sanson, D. (2009). New/Old Spiritualities in the West:Neo-shamans and Neo- Shamanism. În M. Pizza,
& J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary Paganism (pg. 433-463). Leiden: Brill.

Saussure, L. d., & Rocci, A. (2016). Verbal communication. An introduction. În P. J. Schulz, & P. Cobley
(Ed.), Handbooks of Communication Science (pg. 1-10). Berlin: De Gruyter Mouton.

Schmid, W. (2003). Narrativity and Eventfulness. În T. Kindt, & H.-H. Müller (Ed.), What Is
Narratology? Questions and Answers Regarding the Status of a Theory (pg. 17-35). Berlin: Walter de
Gruyter.

Schmidt, J. N. (2009). Narration in Film. În J. P. Peter Hühn (Ed.), Handbook of Narratology (pg. 212-
228). Berlin: Walter de Gruyter.

Shimazono, S. (1999). ”New Age Movement” or ”New Spirituality Movements and Culture”? Social
Compass , 46 (2), 121-133.

Steuter, E. (2001). Pedalling Skepticism: Media Representations of Homeopathy as ”Junk Science”.

Journal of American and Comparative Cultures , 24 (3), 1-10.

26
Storey, J. (2009). Cultural Theory and Popular Culture (ed. a 5-a). Londra: Pearson.

Strinati, D. (1995). An Introduction to Theories of Popular Culture. Londra: Routledge.

Strinati, D. (2004). An Introduction to Theories of Popular Culture (ed. a 2-a). Londra: Routledge.

Styers, R. (2004). Making Magic. Oxford: Oxford University Press.

Subbotsky, E. (2014, January-March). The Belief in Magic in the Age of Science. Sage Open , 1-17.

Sullivan, L. E., & Sered, S. (2005). Healing. Encyclopedia of Religion , VI , a 2-a. (L. Jones, Ed.)
Farmington Hill, Statele Unite ale Americii: Thomson Gale.

Swidler, A. (1995). Cultural Power and Social Movements. În H. J. Klandermans (Ed.), Social
Movements and Culture Social Movements, Protest, and Contention (Vol. IV, pg. 25-41). Minneapolis:
University of Minnesota Press.

Swingewood, A. (1977). The Myth of Mass Culture. London: Macmillan.

Thakor, V., Leach, M. J., Gilham, D., & Esterman, A. (2011). The Quality of Information on Websites
Selling St. John”s Wort. Complementary Therapies in Medicine , 19, 155-160.

Thomas, B. (2010). Gains and Losses? Writing it All Down Fanfiction and Multimodality. În R. Page
(Ed.), New Perspectives on Narrative and Multimodality (pg. 142-155). New York: Routledge.

Thon, J. N. (2016). Transmedial Narratology and Contemporary Media Culture. Lincoln: University of
Nebraska Press.

Ting, W., Gross, M., & Oz, M. (2002). The Internet as a Research Tool in Complementary and
alternative Medicine: A Pilot Study. Alternative Therapies , 8 (3), 84-86.

Todorov, T. (2006). As Estruturas Narrativas. (L. Perrone-Moisés, Trad.) Sao Paulo: Perspectiva.

Toolan, D. S. (1996). Harmonic Convergences and All That:New Age Spirituality. Cross Currents , 46
(3), 369-378.

Turner, V. (1981). The Drums of Affliction A Study of Religious Processes among the Ndembu of
Zambia. Ithaca, New York: Cornell University Press.

Turner, V. (1986). The Forest of Symbols Aspects of Ndembu Ritual. Ithaca: Cornell University Press.

Turner, V. (1991). The Ritual Process - Structure and Anti-Structure . Ithaca, New York: Cornell
University Press.

Turow, J. (2008). Media Today- An Introduction to Mass Communication. New York: Routledge.

Urban, H. B. (2012). The Occult Roots of Scientology? Nova Religio: The Journal of Alternative and
Emergent Religions , 15 (3), 91-116.

Vreese, C. H. (2007). No News is Bad News! Haga: WRR.

27
Vries, M. F. (2016). The Shaman, the Therapist, and the Coach. Organisational & Social Dynamics , 16
(1), 1-18.

Wagner, R. (2005). Mana. Encyclopedia of Religion , VIII , a 2-a. (L. Jones, Ed.) Farmington Hills,
Statele Unita ale Americii: Thomson Gale.

Waldron, D. (2005). Witchcraft for Sale! Commodity vs. Community in the Neopagan Movement.
Nova Religio: The Journal of Alternative and Emergent Religions , 9 (1), 32-48.

Watson, J., & Hill, A. (2012). Dictionary of Media and Communication Studies. Londra: Bloomsbury
Academic.

Weeks, L. C., & Strudsholm, T. (2008). A Scoping Review of Research on Complementary and
Alternative Medicine(CAM) and the Mass Media: Looking Back, Moving Forward. BMC
Complementary and Alternative Medicine , 8 (43), 1-9.

Weilnbock, H. (2009). Toward a New Interdisciplinarity: Integrating Psychological and Humanities

Approaches to Narrative. În R. S. Sandra Heinen (Ed.), Narratology in the Age of Cross-Disciplinary
Narrative Research (pg. 286-309). Berlin: Walter de Gruyter.

Whittemore, R. (1988). Pure Lives. Baltimore: The Johns Hopkins University Press.

Woodhead, L. (2010). Real Religion and Fuzzy Spirituality? Taking Sides in the Sociology of Religion. În
L. G. Beaman, & P. Beyer (Ed.), Religions of Modernity (pg. 31-49). Leiden: Brill.

Wortham, S., & Rhodes, C. R. (2015). Narratives Across Speech Events. În A. D. Fina, & A.
Georgakopoulou (Ed.), The Handbook of Narrative Analysis (pg. 160-178). Oxford: Wiley Blackwell.

York, M. (2009). Pagan Theology. În M. Pizza, & J. R. Lewis (Ed.), Handbook of Contemporary
Paganism (pg. 283-311). Leiden: Brill.

Young, R., Worswick, D., & Stoffell, B. (2001). Complementary Medicinein Intensive Care: Ethical and
Legal Perspectives. Anaesthesia and Intensive Care , 29 (3), 227-238.

28
Webografie

http://active-healing.blogspot.ro/2011/02/specific-affirmations-from-louise-hay.html;

http://acupuncturainmca.ro/acasa/index.html;

http://www.alinaroman.ro,

http://ancabutnariu.ro/despre-mine;

http://www.armonita.ro/relatarile-participanetilo-testimoniale;

https://www.artaterapiei.ro/marturii;

http://www.cdep.ro/informatii_publice/ong.chest_aprobate?f_idc=2554;
http://www.centrul-de-studii.ro;
https://www.centruldesanatategabriela.ro/despre-mine-paula-gabriela-bogdan;
http://www.crinaveres.ro/autovindecarea;
https://deliamuresan.ro/despre-mine;
https://www.damaideparte.ro/despre;
https://www.eckharttolle.com/about/;
http://www.esculap-nature.ro/pagina/m/3/cazuri;
http://www.evolutiespirituala.ro/testimoniale;
https://www.facebook.com/groups/282723278440565,
https://www.facebook.com/groups/805390686225638;
https://www.facebook.com/groups/tpwspells;
https://www.facebook.com/groups/282723278440565/permalink/1561414997238047;
http://www.fortavietii.ro/testimoniale;
https://forum.softpedia.com/topic/1066918-stai-sa-mi-fac-un-ceai;
http://www.healyourlife.com/8-tips-for-loving-yourself-to-great-health;
http://www.holisterapia.ro/holisterapia-despre-noi;
http://www.horusra.com/pag/interviu.php;
http://www.infuziedesanatate.ro/despre-mine;
https://www.instparhon.ro/pdf/legislatie/2.pdf;
http://www.lumeaspirituala.ro/despre_mine/eu.htm;
https://www.mihailucian.ro/despre-mine;

29
https://nccih.nih.gov/health/integrative-health;
https://www.nih.gov/ ;

30