11.10.

2021

Metode de cercetare calitative in

stiintele comunicarii
Dupa ce vom face modulul de metode de cercetare calitativa, vom face metodele de cercetare
cantitativa.

1. Identificarea temei/obiectul cercetarii

 Tipuri de contexte
 Particularitati/tendinte/fenomene
 Formularea unor premise de cercetare
Premisele de cercetare: empirice (am pornit de la niste contexte), afirmatie de la care pornim
care permit formularea unor obiective; teoretice (pornim de la constatari care privesc anumite
contexte culturale, socio-politice, de la anumite fenomene, practici si se formuleaza anumite
afirmatii)
Justificare conceptuala (fara ca imi place tema, ca lucrez in domeniul X, etc). Tema trebuie
sa fie adecvata la o realitate, la o literatura teoretica.
Justificarea temei are legatura cu o componenta esentiala: cu contributia – daca eu gasesc o
justificare a temei, pot demonstra contributia cercetarii in domeniu.
 Ce demonstram? Care e contributia? Ce constatari pot face despre realitatea respectiva?
 Ce teorie pot identifica? Ce pot constata despre aceasta literatura?
Justificarea si contributia – la nivelul cercetarii in domeniu, abordarea temei mai deprarte,
intr-un mod diferit.
Justificarea trebuie facuta si la nivel empiric, dar si la nivel teoretic.
Pentru a aduce o contributie – nu s-au mai facut cercetari in Romania, dar trebuie sa vii cu
ceva mai stralucit ca formula de exprimare.
Integrativ?

2. Formularea obiectivelor/intrebarile de cercetare (White, 2009)

- nu exista un numar stas de obiective sau intrebari de cercetare
- in functie de specificul temei
- la nivel calitativ poti avea pana la 6 intrebari, la nivel cantitativ poti depasi
- a se adauga obiectivele principale si cele secundare
- trebuie sa existe intrebari principale si secundare de cerctare/pot specifica doar “intrebarile de
cercetare” si nu mai e nevoie sa specific principale/secundare
- daca avem mai multe intrebari, trebuie realizata o ierarhie
 Cunoasterea literaturii in domeniu/atentie la obiective similare?
 Alte surse: media, documente politici publice, legistlatie, cercetare exploratorie,
probleme sociale
 Identificarea unui aspect care necesita aprofundare/care nu e suficient investigat (“the
gap”)
 Obiectivul: cat de extins? General/specific
 Cu cat sunt mai clare intrebarile/obiectivele...

3. In contruirea obiectivelor/intrebarilor de cercetare (White,2009)

 Se poate porni de la:
- descrierea unei situatii sociale
- motivatiile actorilor
- caracteristici structurale ale organizatiilor/institutiilor
 Ce se analizeaza? Ex:
- semnificatii
- practici
- roluri, relatii sociale
- actori/individuali, colectivi/comunitati, ”lumi”/lifestyles etc.

4. Intrebari de cercetare (reformularea obiectivelor)

 Secundare/principale = o ierarhie
 Pot testa unele teorii (“theory-testing”)
 Pot genera cercetari care sa necesite o teoretizare (“theory generation”)
 Conteaza cum e structurata intrebarea de cercetare (“open-ended”)
  singura intrebare, nu mai multe intr-una/sa nu duca la o alta intrebare
Intrebarile trebuie formulate astfel incat odata aplicate intr-un design metodologic sa pot
relua o teorie, sa o dezvolt.
Pot introduce inca o intrebare de cercetare, care sa explice mai bine prima intrebare => sa nu
genereze mai multe directii de cercetare.
De inceput cu intrebarile de cercetare si mai apoi cu obiectivele, dar nu este o regula
neaparat, atata timp cat sunt corect formulate.

5. Intrebarile de cercetare (reformularea obiectivelor)

De evitat: <<sau>>/judecatile de valoare/intrebarile normative (<<trebuie introdusa...?)/retorice

Ce se intreaba?
Intrebari descriptive (care sunt..., cine, cand, unde?) si explicative (cum? De ce?)
 Frecventa?
 Ce se repeta? (pattern-uri?)
 cauzele? Procese? Efective/influenta?
 Similaritati/diferente (comparatia)
 Strategii?
 Ce este pregnant?/ce anume lipseste?

Tema: De trimis pana data viitoare pe mail fiecare: un obiectiv (obiectivul tezei), doua
intrebari principale si una secundara pentru intrebarea principala – trebuie sa fie
explicate, sa marcam/scriem si cate intrebari si obiective are proiectul

6. IPOTEZA: afirmatii care necesita a fi testate

 Orientate spre un raspuns (speculativ, care necesita a fi testat)
 Ipoteza: “o predictie care priveste raspunsul la o intrebare de cercetare” (Punch, 1998)
 Vizeaza consecintele
 Afirmatii bazate pe cunoastere, observatie, dar care nu au fost testate
  include o relatie (predictibila, asteptata – cauzala) intre o variabila independenta si
dependenta (fenomenul masurat), ce anume urmeaza sa fie investigat
 un posibil rezultat al cercetarii
 Teste statistice inferentiale
 Pot fi introduse deopotriva in cercetarea cantitativa/calitativa
 In cercetarea calitativa: ipotezele – pentru investigarea relatiei intre mai multe “entitati”/o
analiza sistematica, dar nu cuantificabila
- Ipotezele se anunta la inceputul cercetarii.
- Analiza calitativa ne permite sa identificam niste motivatii ale actorilor, niste modalitati de
comunicare, de interactiune, sa identificam anumite particularitati ale unui fenomen.
- O cercetare calitativa propulsiv o realitate sociala, cu anumite costuri, analiza in profunzime
inseamna ca rezultatele de cercetare si modul in care noi le interpretam sunt asociate strict cu
perioada si cu corpusul pe care l-am alcatuit.
- Nu putem pleca la generalizari de la corpusul studiat.
- Dupa ce am aplicat cadrul metodologic, am interpretat, am prelucrat rezultatele, l-am
interpretat, putem sa spunem ca anumite rezultate de cercetare obtinute ar putea poate explica,
cu titlul de ipoteza insa, anumite comportamente, reactii ale actorilor, evolutii (Ipoteze de
interpretare – am realizat o cercetare calitativa, am ajuns la rezultate, de la ele arat ca acele
rezultate ar putea explica si la o scala mai mare = ca de fapt cercetarea calitativa ne-a permis sa
realizam o ipoteza de interpretat si daca vreau sa o perific voi recurge la o cercetare cantitativa
pentru a verifica ipoteza).
Problematica tezei de doctorat = sa am obiectivele, intrebarile, eventual o ipoteza, sa am o fraza
despre justificarea temei si contributia sa, si sa am liniile teoretice pe care merg.

7. Cadrul analitic (Stadiul literaturii/Cadrul teoretic/Literature

review)
o Teorii referitoare la aspecte structurale ale unui fenomen/probleme
o Concepte cheie
o Operationalizarea unor concepte incluse in intrebarile de cercetare
 Trebuie sa ajungem la performanta in care sa sintetizam aceasta problematica in 5 minute,
maximum 10 minute.
Introducerea – structura lucrarii, problematica, capitolele
Cadrul teoretic – nu sunt retete, rezonabil trebuie 3 capitole cu subcapitole, depinde de
autor, de lungimea tezei
Contributia lucrarii – cum am structurat cadrul teoretic
Cadrul teoretic – trebuie citit, am ajuns la anumite tipologii de autori, din tot oceanul de
texte parcurse, propun o sinteza = decupajul nostru, grila noastra de lectura, de sinteza
Un cadru teoretic potrivit trebuie sa fie sintetic si sa contribuie la cercetare, capitolele si
subcapitolele trebuie sa se lege intre ele.
Sumarul tezei trebuie sa fie de cristal, in ceea ce priveste formularea, legatura, astfel incat
din sumar sa poti intelege tema.
Cadrul teoretic trebuie sa avem in vedere referinte clasice, doctorandul probeaza ca s-a dus
la autori clasici si in acelasi timp stapaneste literatura recenta.
Una dintre erorile comise si care e sanctionata: este aceea de a te referi la niste autori clasici
prin intermediul altui autor. Trebuie citat autorul clasic, mare fara sa fie prin referire la un autor
recent (fara sa fie citat prin apud).
Ce cuprinde un cadru teoretic:
- pornim de la teorii, concepte, prin care trebuie sa discutam/prezentam niste abordari
teoretice ale fenomenelor analizate si voi delimita niste concepte.
- in teza de doctorat (la finalul cadrului teoretic+metodologic) se recomanda sa fie foarte
clare conceptele operationale (dupa ce am prezentat intr-o sinteza o serie de abordari teoretice,
la final eu trebuie sa spun unde ma plasez: cadrul teoretic incheiat cu o sectiune autonoma
(capitol scurt) prin prezentarea locului unde ma plasez eu = contributia mea.
Exemple de formulari:
Arat ca in lucrarea mea am X concepte, aceste concepte ....le inteleg astfel prin autorii....,
in partea metodologica voi analiza conceptul..... Am operationalizat conceptul....prin
dimensiunile...si va face obiectul cercetarii mele in mod expres.
Am conceptul de comunicare organizationala, o dimensiune a acestui concept ....
Am conceptul pe care l-am despicat....
 Perspectiva pe care se plaseaza autorul, conceptele utilizate in lucrare care vor genera
instrumente de cercetare si analiza propriu – zisa.
Structura cadrului teoretic este importanta, ce teorii introduc, ce concepte, unde ma aflu eu.

8. Cadrul metodologic/Design-ul metodologic

- anunta partea a doua a lucrarii
- are subcapitole – incepe cu obiective, intrebari de cercetare, ipoteze
- poti scrie 2-3 pagini o mica subsectiune despre stadiul literaturii metodologice, cercetarile
descoperite (care au legatura cu tema)
- Metode
 Replicabilitatea
 Validitatea – masura in care rezultatele acopera ceea ce pretindem ca analizam
 Instrumente de cercetare
 Colectarea datelor
 Analiza datelor – diferente intre:
 Argumente
 Date empirice
 Claim (<<criminalitatea a crescut>>)
 <<warrants<< / un principiu explicativ care permite legatura logica si persuasiva
intre date si o afirmatie general acceptata = <<claim>> (ex: cauza/efect, x indica
y, o regula de comportament, o definitie, etc)
- Concluzii