I

J P I
D o m n u l George Tătărescu, p rim
m inistru, a fost de curând în
Franţa. In fotografia noastră, d.
Tătărescu la Paris, în faţa pa­
latului E lysée, însoţii fiin d de
d -n ii: G. D ou m ergue, p reşed in ­ Săptămâna trecută s’au deschis
tele con siliului fra n c ez: B a r- la Văelnii de Munte, cursurile
thou. ministru de externe al universităţii libere, sub con d u ­
F ra n ţe i; Slăvescu, m inistru no cerea d -lu i p rof. N . Iorga. Cu a-
slru de fin a n ţe; C h éron , m in is­ cest p rile j s’a organizat un co r­
trul a erului; Irim escu . m inis­ tegiu etnografic.
trul aerului; D in u Cesianu, m i­
nistrul R o m â n iei la P a ris şi S i - La 16 Iu lie s’a prod us o explo­
chitiu, ataşat de legaţie. zie la fortul Tunari. Fotografia
noastră înfăţişează un aspect al
bord eiu lu i care a fost distrus.

Viia M arelui V o e v o d M ihaî delu

E fo rie , care oa fi inaugurată in
curând.

PREŢUL A B O N A M E N T U L U I:
R E A L IT A T E A PE U N A N ................. 400 LEI
PE ŞASE L U N I ................. 200 „
I L DU S T R A T Ă
i r e c t o r ; N iC . C O N S T A N T I N
PE TREI L U N I ................. 100 „
R E D A C Ţ IA Şl A D M I N I S T R A Ţ I A
A p a r e s ă p t ă m â n a l în 3 2 p a g i n i Bucureşti S t r . CO N ST. M ILLE 5 -7 -9
' mari, cu un s u p lim e n t gratu it de 4 8 T E L E F O N 3 . 8 4 - 3 0
|i pagini. U n e x e m p l a r 10 Lei Im p rim a tă Ia foto - rotogravurâ in atelieieîe „Adeverul ‘ S. A

N o . 391 — R . |. — Pag. 2

,£căricica” dela Cotroceni cu 85 de
Scara de lemn din dosul Mitropoliei
trepte
Jos: ,JScăricica” din str. Isvor
EN IAM zilele trecute dinspre strada Im prim e­
V riei, prin dosul „Monitorului O ficial” , în cău­
tarea circum scripţiei a 21-a poliţieneşti, unde
aveam treabă.
La adresa indicată, dupăce-am suit treptele la etaj,
deschizând o uşe, m’am pomenit, pe neaşteptate, în-
tr’o curte plină de verdeaţă...
In mijlocul cu rţii era o biserică!
Cer îngăduinţă cetitorului, care e pornit să exclame:
„ 0 biserică intr’o curte, situată la etajul unei case?!”
N ic i mirarea mea n’a fost mai mică. In primul mo­
ment, am bănuit că sunt victim a unei absenţe min­
tale, vre-o congestie oerebrală... Poate sunt grav bol­
nav?... Mă suisem în tr’adevăr la etaj? — m’am între­
bat. Sau a fost un vis?...
Nedumerit, păşii totuş în curtea plină de lumină şi
verdeaţă, căutând să mă orientez în acest pitoresc
centru, atât de apropiat de mijlocul oraşului şi totuş
ascuns de p rivirea noastră, aproape a tuturor.
Abia acum înţelegeam cum stă chestiunea.
Biserica fusese ridicată pe o movilă, care la un mo­
ment dat a fost teşită pe margini. Acolo se clădiseră
case cu etaj. La m ijloc însă, între aceste ed ificii
înalte, pe vârful m ovilei, rămăsese sfântul locaş, de­
clarat intangibil de către comisiunea monumentelor
istorice. N ic i hiserica, nici restul colinei nu mai pu­
tea fi dărâmat.
Poţi ajunge la biserică pe nişte trepte de scânduri,
aşezate pe o parte liberă a povârnişului, sau prin
uşile dosnice ale clădirilor înconjurătoare, care au
realizat această minune arhitectonică, să aibă curte
la etaj!
Eram pe „gorganul” vechiului Bucureşti, de care ne
vorbesc documentele de pe vremea lui Matei Basarab.
Cuvântul gorgan o fi derivând din tătarul Kurgan.
Dacia este semănată, în toată întinderea ei, de ase­
menea gorgane, care ar f i un fe l de morminte stră­
vechi.
Neuitatul Odobescu ne spune că „temeliile bisericii
Sf. llie — aceea pe care, uimit, o zărisem pe platou,
din uşa de la etaj a circumscripţiei
poliţieneşti — temeliile acestei bise­
rici, se afundă in băerile unei movile,
unui antic gorgan, care a dat, pe vre­
muri, numele său împrejurimii. Se
vede că străvechii locuitori ai m ocir­
lelor Dâmbovilei, sălbatecii, cari rătă-
cicut acum câteva m ii de ani prin stu­
ful mlăştinilor Cişmigiului, şi-au inăl-
taţ această metropolă, pe locul numit
mai târziu „mahalaua gorganului”.
Măgura aceasta, purtând în spinarea ei
 biserica Sf. Ilie , e aproape necunoscu­ de m argine, lângă perete, ci şi
tă de bucureşteni. D eşi situată la câţi­ deacurm ezişul. E u nica b iserică din
va paşi de staţia de tra m va i a liceu ­ ţara rom ânească — dacă nu ne în­
lui Lazăr, e com plet ascunsă, având în şelăm — care are asem enea strane
faţă e d ific iile im punătoare din Bule­ duble, spate în spate, puse în şi­
vard u l E lisabeta: palatul M inisterului ru ri, p o rn in d de la altar spre uşa
de ju stiţie şi clăd irea Im p rim e rie i Sta­ de in trare. In aceste strane nu se
tului. şade totdeauna cu faţa spre altar,
S’a r putea pune întrebarea, dacă avem c i — p rin unele lo cu ri — chiar cu
de a face în ad evăr cu o n ecropolă spatele. E foarte cu rios!
înălţată de mâna om enească? Sau este
o colin ă făptuită de Dumnezeu, ca şi Sosisem în tim pul slujbei religioa­
celela lte: dealul M itro p o lie i; colin a se, D um inică. E ra foarte puţină
vec h e i Curţi dom neşti, din care nu se lum e: câţiva bărbaţi pe dreapta şi
câteva fem ei pe stânga. Aşa e obi­
ved e azi decât un dâmb în dosul b ise­
r ic ii Sf. A n ton ; m o v ila com plet dis- ceiul aici. Stranele num eroase erau
goale.
A m m ai avu t o surpriză, fiin d a-
dânc im presionat de acustica m i­
nunată a sfântului locaş, unde se
îm bin a cu cern ic glasul sonor al
preotului, cu arm onia îngerească a
unui cor, foarte sensibil în nuanţe
muzicale.

S C Ă R IL E P A T R IA R H IE I

Dealul, p e care Constantin V od ă a

Sus: ,¿Scara m orţii" a Institutului
M edico-Legal din Bucureşti
St.: ,¿Scara sfântă" locul unde Pa­
triarhul aruncă crucea de Bobo­
tează
Scările nouei terase a Cercului
•• Terasele Parlamentului
noaptea
rid ic a t „frumoasa mănăstirea cu
turnuri multe fi biserică”, ce-a de­
ven it, în urm ă M itro p o lie şi apoi
P a tria rh ie, dealul acesta a suferit
şi el foarte m ulte schim bări, din
p ric in a n ecesităţilor ed ilitare,
i fost tăiat atunci când s’a con ­
struit Bulevardul Maria.
Şi a m ai fost n ivela t acuma rn
urmă, când d. Dem . D obrescu a
cro it bulevardul Parlam entului, ca­
re urm ează să fie prelu n git peste

părută de lângă Cişm igiu (O p e r a ), pe

care bătrân ii bucureşteni spun că se m ai
dădeau, c o p ii fiin d , cu săniuţa; dealul,
în con ju rat odată de bălţi, al lui Radu
V o d ă ; colin a m ăn ăstirii lui M ihai Vodă...
B ucureştii, ca ri pentru un p r iv ito r su­
p e r fic ia l p ar aşezaţi la şes, are în rea li­
tate o serie de dealuri. M ulte m o v ile au
fost com plet n ivelate, din p ricin a n ecesi­
tă ţilo r ed ilitare, altele au fost tăiate nu­
m ai în parte, cum e gorganul, p e care
este situată b iserica Sf. Ilie .
D e a ci necesitatea de a se construi o se­
rie de scări, pe care — constatare foarte
curioasă — bucureştenii nu le prea ştiu
şi se m iră, când le vorb eşti despre dân-
sele.
A m spus unor bucureşteni getbeget, că
avem în Capitală străzi form ate com plet
din trepte şi n ’au vru t să creadă.

O B IS E R IC Ă U N IC Ă

P u ţin i cunosc trep tele ce duc la biserica

„S f. Ilie din G organ i” .
Deşi îm i propusesem să vorb esc în spe­
cial despre scări, totuş nu m ’am putut
o p ri să nu intru în b iserica, pe care n ’o
vizitasem niciodată.
E una din cele m ai interesante. P rin se­
colul al X V II-lea , Şerban V odă a în c h i­
nat-o m etohului m ân ăslirii C otrocen ilor.
Nu se ştie cine a construit-o. L a în cepu t
era din lemn. D ar căzând de vechim e,
pe vrem ea lui A lexan d ru V od ă Ipsilan ti,
a fost reparată în 1819 de en oria şii din
„m ahalaua g o rg a n ilo r” — după cum e
scris, cu litere c irilic e , deasupra uşei de
in trare a b is e ric ii. T o t acolo se ved e re­
lie fa t un vultur negru cu două capete şi
o coroană deasupra!
Bolta b is e ric ii este susţinută de stâlpi de
lem n. Stranele sunt aşezate nu numai pe
 Puţu cu apă rece, no. 50, din faţa
„Scăricicăi” ne spune, că nimeni nu
vrea să-i spună „Calea Pelerinilor",
astfel cum, foarte frumos, a fost bote­
zată de curând, de Prim ărie.
Altădată, pe la începutul secolului,
„scăricica” era Iun fel de albie de pă­
mânt, prin care se scurgea apele mur­
dare, ne spune d. Lorenz. In prim ii
ani ai secolului, trecătoarea a fost pa­
vată, aşezându-se nişte trepte dea-
curmezişul străzii, in toată lungimea
ei. Mai târziu, scările au fost desfiin­
ţate şi strada a fost nivelată, astfel ca
să poată trece automobilele; s’au făcut
trepte numai pe de margini, la tro­
tuare, şi anume 110 trepte.
Acum un sfert de veac, dacă te urcai
pe „scăricică” , ajungând în dosul ca­
zărm ilor din str. 13 Septembrie, „îţi
apăreau, peste pom ii şi casele din
coastă, nesfârşita, vesela grădină a ma­
halalelor bucureştene, iar pe vreme

„ Treptele dreptăţii" — Palatul Jus­

tiţiei din Bucureşti

O scară laterală a Teatrului National

piaţa Bibescu-Vodă, până în str. Călă­

raşi, care va deveni deasemeni— după
cura ni se spune — un bulevard.
Aceste m odificări au dus la construi­
rea teraselor etajate, de unde se poate
privi panorama Bucureştilor. Iar în
spatele Camerei deputaţilor este o
scară de lemn care, după aspect pare
cea mai lungă scară, din Bucureşti,
dar totuş nu ocupă decât un rang m ij­
lociu, în tabloul statistic de la sfârşi­
tul acestor rânduri.

„SCARA PO E Z IE I” ŞI „S C Ă R ILE
M U NC II”

E frumoasă, scara cu 21 de trepte de

piatră, prima scară care a început să
se construiască de curând în Cişmi-
giu. Scara porneşte din apropierea
isvorului natural, dintre stâncile de la
poale, şi urcă până în strada Stirbey
Vodă, unde e noua intrare deschisă
spre parc, lângă Academ ia regală de
muzică şi artă dramatică.
Am putea-o numi „scara poeziei” .
Impresionante sunt cele două scări
largi, de beton, pe care coboară, gră­
madă, la orele 12 şi 5 d. a. m ii şi m ii
de lucrătoare, eşind din stupul ca de
albine, al atelierelor fabricii de ţigări
R. M. S., situate dincolo de Gara de
Nord. Acestea sunt ,ocările muncii” .
Am putea cita, între scările muncii,
şi treptele, care duc la paserela peste
şinele dela intrarea trenurilor, în Gara
de Nord.
„SCĂRIC IC A”

Cu această denumire avem două străzi

în Bucureşti.
Una este spre Cotroceni, între str. dr.
Râmniceanu şi str. Ioan Atanasiu. E
o stradelă, o trecătoare foarte mult
frecventată, bineînţeles numai de pie­
toni. Are 85 de trepte largi de beton,
întărite la muche cu câte un colţar de
fier. Scara aceasta,' leagă cartierul Co-
trocenilor cu Dealul Spirei, prin str.
13 Septembrie.
Altă „scăricică” este între strada Puţu
cu apă rece şi Fundătura Maior Ene,
spre 0. N. E. F. D. Lorenz Prisching,
bătrânul proprietar al caselor din str.

Sus m ijlo c : Scara Suter

Amfiteatrul Arenelor R o­
mane
lim p ed e, se vedea, Sn zare, silueta albastră a C arpaţilor, cu tăetura,
caracteristică a B u cegilor” — ne spune d. H. Stahl — care pe v re ­
m u ri a descris această scăricică, în tr ’o carte apărută în 1910.
P e atunci, treceau p u ţin i p rin această străduţă, şchiopătând pe
treptele neegale şi abru pte: erau oam eni gră b iţi, urcând gâfâin d
drumul, spre a-şi scuti un lung ocol. P e seară se vedeau olten i, bă­
lăbănind coşurile goale, cântând vesel din frunză, m ergând spre o-
dăile lo r din dealul S p ire i; treceau de asem eni soldaţi şi o fiţe ri, ia r
la am iază şi seara, lu cră to rii de la arsenal.
Acum „s c ă ric ic ă ” e m ult m ai frecven tă, legând cartieru l Dealul-
S p irii şi al Isvoru lu i, unde, şi in tr ’o parte şi în alta,, s’au construit
multe e d ific ii m oderne.
O. L o re n z ne povesteşte că în cepân d să treacă autom obilele pe
,scă ricică ” , i-au dărâm at de două o ri câte o parte din casă. Panta
iin d foarte repede, ea este greu de urcat, m ai ales iarna. U nele au-
om ob ile urcau până la m ijlo c şi apoi alunecau în a p oi, la vale, dând
deseori cu spatele în casa n efericitu lu i p ro p rieta r, din str. Puţu cu
apă rece no. 50.
Pentru a se p reven i o rienorocire, p rim ă ria a pus nişte stâlpi-bare,
îm p ied icâ n d astfel trecerea v eh icu lelo r pe acest drum râpos.
A d evă ra ţii stăpâni ai S că ricică i au rămas c o p iii. Ca şi acum treizeci
de ani, iarn a este o veselie sgomotoasă, nebună, pe acolo. Zăpada
n ivela pe vrem u ri treptele drum ului. Acum nu m ai este nevoe de
această n ivelare, deoarece, la m ijloc, n ic i nu m ai sunt trepte. Săni­
uţele sboară la vale, pe povârn işu l pericu los de gheaţă, pe care nu­
m ai c o p iii în drăzn esc să se urce. M ic ii sportsm eni îşi strecoară să­
niuţele lo r cu o ab ilitate uim itoare, în tre stâlpi. N icio d a tă nu s’a
lo vit n im en i de un asemenea obstacol — ne spune d. L oren z. In tr’o
zi, ven in d rep ed e o săniuţă, a dat peste un cam ion greu în cărcat,
tras de trei cai, care trecea pe str. Puţu cu apă rece. T oată lumea
î ’a înspăim ântat. D ar co p ilu l a cotit sub oişte şi strecurându-se ca
un acrobat p rin tre p ic io a re le cailor, a trecut pe dedesubtul ca m io­
nului; apoi a eşit chiu ind vesel p rin tre roatele dindărăt, pe când
ioţi cei de faţă înlem niseră de groază.
O SC AR Ă M O N U M E N T A L Ă
O scară, oarecum im pozantă a B ucureştilor, este aceea din faţa
Cercului m ilitar, com pletată în m od fe r ic it de terasa ce s’a adăugat
în urmă sub p rim ariatu l d-lui Dem . Dobrescu.
T ra d iţia spune că acum şase secole, fra ţii lui M ircea cel bătrân au
rid ic a t a c i casa de rugăciuni a Sărindarului, în m ijlo cu l p ăd u rilor
m ăreţe ale B u cu reştilor; c ă c i pe actuala piaţă şi pe locu l Cercului
M ilita r era, pe vrem ea veche, pădure. A b ia p rin secolul al X V II-lea ,
Constantin V od ă Brâncoveanu a tăiat o cale p rin pădure, care în ­
cepând dela b iserica S ărin dar se sfârşia la b ariera Colfescului, pe
locu l unde e acum palatul regal de azi, drum care mai târziu a de­
v e n it „P o d u l M ogoşoaiei” , stradă num ită după răsboiul din 1877,
Calea V ictoriei. Ia r str. Const. M iile s’a creia t pe la începutul seco­
lului nostru.
P e locu l unde sunt acum treptele Cercului M ilitar, era în vrem ea
veche, un spital şi se ţinea cu m are cinste, o icoană făcătoare de
m inuni, Maica D om nului dela Sărindar, la care se în ch in a toţi cre­
ştin ii, făcând m ătănii ch ia r pe drum, dacă icoana era scoasă afară
spre a fi dusă acasă la vreun bolnav. E de notat că asta se făcea cu
m are alaiu: un preot în o d ă jd ii se suia în tr ’o brişcă şi o ţinea a p le­
cată pe piept, ia r in jur, pe jos-, m ergeau pu rtătorii de fă c lii aprinse.
Se spune că această icoauă plângea ca şi statuia lui San Gennaro,
patronul N eapolu lu i. Ea a fost răpită de călu gării g re c i şi dusă la
M untele Athos.
A zi, pe locu l retras, unde trona această icoană făcătoare de m inuni,
ţâşnesc cele câteva fân tân i arteziene, ale că ror stropi scânteiază în
bătaia reflecto a relo r electrice, lum inând ca ziua, piaţa ajunsă să fie
centrul cel m ai frecven ta t al Capitalei.
După ce Brâncoveanu a deschis şi aliniat, m ai mult sau mai puţin,
P o d u l M ogoşoaiei, m ulţi b o eri au început să-şi construiască acolo
case.
Casele vistieru lu i H ierea Brezoianu, erau puse pe locu l unde este
astăzi T eatru l N aţional. D ela dânsul s’a dat numele stradei care co­
bora la vale, spre Cişm igiu. P e la sfârşitul dom n iei lui Constantin
V od ă Brâncoveanu, b ariera oraşului era la H iera Brezoianu, adică
Ia T ea tru l N aţion al. Casa Ghica, unde e azi casa T o ro k şi Pasagiul
Rom ân, cu scările lui repetate, şi p rin m ijloc, a atras totdeauna a-
tenţia celor ca ri vizitau Bucureştii.
Acum câteva decen ii, în locu l unde se află acum ca rtieru l Luther,
era un deal. O dinoară, dealul a cop erit de v ii, avea la poalele lui h e­
leşteul lui Şerban Vodă.
E interesantă scara de piatră, destul de lungă^— cât câteva case
puse una peste alta — care duce astăzi la strada cro ită pe m uchea
dealului.
A L T E SCĂRI
Poate c u alt p rile j voiu v o rb i m ai pe la rg despre u rm ătoarele scări,
despre care se p o t p ovesti m ulte, scări pe care acum num ai le enu-
măr.
S cările unde se o fic ia ză Boboteaza, precum şi celelalte scări depe
ch eiu l D â m b o viţei; scara cu num eroase trepte a Teatru lu i N a ţio ­
n a l depe str. Oteteleşeanu, care s'ar putea num i „scara unde-şi rupe
lum ea iarn a m â in ile şi p ic io a re le ” ; a p o i treptele cu rioase dela colţ,
neegale, aşezate pe trotuar, spre Calea V ic to rie i, de care se îm p ie ­
d ică tre c ă to rii; trepte de faţadă, în cadrate de coloa n ele Ateneului;
cele dela b iserica Sf. S p irid on şi dela alte b is e ric i; treptele palatu­
lui P re ş e d in ţie i consiliu lu i de m in iş tri; „S ca ra cu le i” ; trep tele P a ­
v ilio n u lu i regal şi ale Muzeului M ilita r din P arcu l C arol; am fitea­
trul A re n e lo r R om an e; „S ca ra m o rţii” , dela Institutul m ed ico-legal;
etc.
A p o i ar f i interesant de descris, unele scări din in terio ru l p alatelor
bucureştene, şi în legătură cu isto ricu l acestor palate. Enum erăm
câteva: scările B ăn cii N aţion ale, Casa de depuneri, banca M arm o-
rosch Blank, cele din in terio ru l palatului Poştei, palatului de jus­
tiţie, M inisterului de D om en ii, etc.
No. 391 _ R. I.
Sa m ai spunem totuş aci câteva cuvinte, despre cele mai eunosci
te scări din Bucureşti, p rin faţa cărora trec ziln ic m ii ele oameii
Cea m ai lată scară din Bucureşti este aceea din faţa palatului Po
telor, e d ific iu num it „p ira m id a egiptean ă” şi considerat de pr
m ieru l gospodar, conu M itiţă Sturdza, d rept cea m ai destrăbălai
risipă... Totuş, peste pu ţini ani, palatul P oştelor s’a dovedit prt
m ic pentru necesităţile C apitalei, fiin d nevoe să se construíase
ca e d ific iu ajutător, palatul V ă m ii Poştei.
T re p te le la rg i ale P oştei se transform ă, cu p rile ju l d iferitelo r»
razi, in am fiteatru gratuit, pentru m ii de spectatori, fiin d des li
tografiat.
A ltă scară, oarecum im pozantă, era aceea a Palatului de justiţie
d ar estetica acestor trepte a fost stricată p rin cele două pagod
greoaie, care-au tăiat treptele Sn trei fe lii, fără n ic i o noimă.
Se spune că cu acest p r ile j s’ar fi pus la cale o m are afacere. S1
scobit palatul pe dedesubt, pe unde trebue să treacă acum totiiiK
s tiţia b ilii, fiin d s iliţi să plătească câte doi lei, de căciulă, taxa dt
garderobă.
V orb a vin e, „d e căciulă” . Căci b ie ţii oam eni, m ii de ţărani şi tâi ^
g o veţi, care de m ulte o ri vin cale de poşte în tregi, n’au cu ce-şi
cum păra un codru de pâine. F iin d târâţi ca m artori, aduşi ci
m andate, etc. A ceşti oam en i îş i ascund căciula în sân sau o coa»
la pantaloni, pe dedesubt — n i se spune — ca să scape de „taxie"
D ar tot trebue s’o plătească; uneori ch ia r de câte 3— 4 ori pea
dacă sunt n evo iţi să in tre şi să iasă de m a i m ulte ori.
T reptele_ care od in io a ră serviseră la odihna c e lo r trudiţi, veni|
din depărtări la tem plu l ju stiţiei, au ajuns acum m o tiv de ceart
şi scandal z iln ic ; n im en i nu le m ai urcă, dar în dosul lor, in sui
solul palatului, sunt în fie c a re zi c o n flic te p en ib ile, uneori desti
de serioase, în tre cei ch in u iţi de soartă şi cei ,,-ri strâng, zilnic
m ii de lei. *“
D a r să nu lăsăm pe c itito r i sub o im p resie urâtă şi — pentru sfâi
Şit — să cităm scara de onoare din sala Ateneului.
Aşezată în tr’un cadru im pu nător de coloane, sub cupole artistict
îm p od ob ită p rin prezenţa o p e re lo r de sculptură valoroase din jm
a fost suită şi scoborîtă — în ultim a jum ătate d esecol — de ct
m ai m ari oam eni ai R om ân iei şi de stră in ii celeb ri, cari ne-au v
zitat._ R ep rezen tan ţii o m en irii, p io n e rii artei şi ştiin ţei universali
au păşit pe aceste trepte, care-ar putea p ovesti multe.
Rom ânia, până acum şase d ecen ii vasală T u rc ie i, săracă în nu
n ifestă ri culturale, a d even it un stat m ândru, adm is în rând
cele m ai înaintate ţări. O am enii noştri de ştiinţă şi artiştii no5i
pleacă în străinătate, fiin d ap reciaţi acolo, dupăcum străinăta
se sim te m ai m ândră să ne trim eată b ărbaţii ei de valoare.
Scara de onoare, din m area sală a Ateneului rom ân, p a rcă sim
lizează avântul R om ân iei m oderne.
O S T A T IS T IC Ă
Să nu term in acest studiu, fără a da şi câteva c ifr e statistice: ‘
S cările din faţă ale palatului p oştelor au 13 trepl*
A cele ale palatului ju stiţiei au 14
Scara Cercului M ilitar, spre Calea V ic to rie i 20 ”
L a gorganul cu b iserica Sf. I lie sunt 21 ”
Scara nouă din C işm igiu are 21 ”,
Scara T eatru lu i N aţion al are 25 ”
Cercul M ilitar, ven in d spre str. Const. M iile, are 25 ”
Cercul M ilitar, spre B-dul Elisabeta, are 28
Scara P a vilio n u lu i R egal din P arcu l Carol, are 39 ”
In trarea în A leea Suter, are 45 ”
Scara de lem n, din dosul palatului Cam erei, are 63 ”
„S c ă ric ic ă ” dela C otroceni, are 85 „
„S c ă ric ic ă ” din str. Isvo r, are 110 ”
Palatul „A d e v e ru lu i” , scara a telierelo r are 171 ”
Scara in tern ă a palatului telefo a n elo r are 294
N i s’a spus că noua clă d ire a „C red itu lu i ru ral” din Bulevard;
Brătianu va f i şi m ai înaltă, a vâ n d cele m ai m ulte trepte. Scării
s’au montat, astfel că am puteri con trola versiunea, dar n’am găsi
decât 252 trepte.
Cine nu crede, să se suie şi să le num ere din nou, că eu — a don
oară — nu mă m ai sui!
A L E X . F. MIHAIL
te defiecare c&nă
de ăBertate!
Soarele te tmble — dar nu uita să te frictlonezi de fiecaer
dată cu Leocretn! Asta inlătură pericolul arsurilor şt ajută la
inegrirea rapidă şl omogenă a pielii.
Cutii elegante de Lei 15.— şi 30.—
Chlorodont S. A. R., Braşov
— Pag. 6

AIE şi p la je! nu sunt num ai o p lă ­
B cere, sunt ch ia r o ocupaţie, careia
trebuie să-i d e d ic i ceasuri în tregi.
Vrei să innoţi, să te în n egreşti, să capeţi
siluetă, să în tin ereşti, să d e v ii alt om.
Pentru toate astea, soarele e un ajutor
nul mult decât p reţios — daca — desi­
gur ştii cum să-l în trebu in ţezi, ca ci tot a-
tât de bine pe cât soarele poate sa ajute,
poate şi să strice organism ului.
Mai ales p rin uscare ex cesivă a p ie le i.
Cine e prevăzător, se poate fe r i de arsu­
rile atât de dureroase, p ricin u ite de sta­
tul prea mult in soare. D u rerile insa in ­
tervin mult m ai târziu, când o ric e m ed i­
cament n’are n ic i un efe c t asupra lor.
Căci aceste d u reri p ro v in numai din cau­
za expunerii prea îndelungate la razele
soarelui, a p ie le i p rea uscate. _
Deaceea: în ain te de fie c a re baie, ung
bine trupul cu grăsim e (c re m a sau e v '
tual u lei). Pentru excu rsii cu autom ob'
sau alte sporturi, e deajuns să unge
brazul, gâtul şi braţele.
Mulţi p o a te V o c o t ca odata corpu l
uris cu grăsim e, pot sta cât de m ult in
S6are — teo rie greşită. Căci, la în c e ­
put, când p ielea nu-i în că obicin u ită
cu soarele, expunerea trebue să în c e ­
teze după cel m ult un sfert de o ră (in
care tim p n’am expus toată vrem ea a-
ceeaş parte a corpului, c i fieca re câte
p u ţin ), ine n’a avut posib ilitatea să
facă plaje la începutul p rim ă v e rii,
când soarele nu-i în că atât de puter­
.
n ic, la p rim a bae de ştrand, n ic i nu
trebue să stea în tin s la soare, c i în tr ’un
lo c um bros, p re fe a b il sub un pom ,
unde razele soarelui nu pătrund de­
cât p rin frunziş, şi unde are p o s ib ili­
tatea să-şi obicin u iască p ielea cu ae­
rul tare al p lajei. E de notat că, cu cât
ne în n egrim m ai în cet, cu atât negrea­
la e m ai frum oasă. A p o i însă in tervin
alte g r iji, de exem plu, în g rijire a m ici-
lo r cutişoare, care se form ează sub
ocni, după o zi de plaje. S jjre a evita
form area lor, trebue să purtăm , decum
păşim p e plaje, o ch ela ri n egri şi în
tim pul când stăm cu lcaţi p e plaje, să
ţinem pe o c h i două bucăţi de vată, îm ­
bibate cu apă rece.
C ontra p is tru i'o r e b in e să ungem
locu rile unde ştim că ele apar deobi-
cei, cu apă oxigenată. (N u lăsaţi sti­
cluţa in s o a re !)
P ă ru l de p risos depe c o rp e b in e să-l
ungem cu apă oxigenată, sau cu zea­
mă de lăm âie. In soare, p ie le a se în ­
negreşte, in vrem e c e p e r ii pălesc, şi
p rin aceasta d evin m ai puţin v iz ib ili.
A m ajuns în sfârşit la un alt capitol,
m ai d ific il. D oam nele al caro r_ p ă r are
culoarea naturală, pot — fă ră n ic i o
g rije — să stea cu capul d escop erit în
soare. Cele însă care au păru l v o p s it
sau d ecolorat, trebue să fie m ai p re­
văzătoare, că ci in fim a canitate de gră ­
sim e pe care soarele o usucă la rădă­
cin ă părului, şi care pentru cele cu
părul natural n’are n ic i un fe l de im ­
portanţă, pentru păru l vo p s it este
foarte dăunătoare. Este d eci recom an­
dabil o pălărie m are de plaje, sau un
fulard, fo a rte subţire, legat p e cap.
Da, la p la je e foarte greu să te gân­
deşti la toate m ijlo a cele de înfrum use­
ţare. D oam nele care au păru l tăiat
scurt, şi-l p o t aranja singure, la fe l ca
şi doam nele cu păru l m ai lung, ondu­
lat perm anent, că ci soarele este un
excelen t aparat de uscat. După înnot,
în m ajoritatea cazu rilor, păru l e ud şi
m ai ales dacă m ai tre c i şi p e la duş,
îş i capătă um iditatea necesară ondu-
la ţiilo r cu apă. D upă ce-am aranjat
bine părul, stăm cin cisp rezece m inute
la soare până se usucă, şi a p oi, cin e
are o plasă subţire, şi-o poate lega
pentru în că o jum ătate de oră, şi la
plecare, părul este ondulat ca de
coafor.
D esigu r că pentru a ne prezen ta b in t
Ia plaje, trebue să ne în g rijim ca p rin
felu rite sportu ri şi m ai ales p rin g im ­
nastică, să ne debarasăm -de s"•* '
depusă în tim p u l ie rn ii.
Figu ra 1 rep rezin tă un plăcut
sport de apă, care Întăreşte muş­
ch ii p ic io a re lo r şi ai m âin ilor.
D esigu r că acest sport nu poate
fi p ra ctica i decât de c e i cari
ştiu să Innoate bine.^
P rin tre e x e rc iţiile cele m ai reco ­
m andabile (p e uscat) se numără
fuga şi săritu rile şi m ai ales să­
ritu l p e frân gh ie, care pune tot
corpu l în m işcare, şi c a re este un
sport d in tre cele m ai sănătoase.
Săritul pe frân gh ie cere, la fel
ca şi jocu l cu m ingea, abilitate şi
pune fieca re m uşchi al corpu lu i
in jaişcare; fa p t care, cu tim ­
pul, îm prum ută corpului elasti­
citatea atât de necesară unui
trup de fem ee.
F ig u rile 3, 4, 5 şi 6 înfăţişează
e x e rc iţii pentru în tă rirea muş­
ch ilo r b u rţii şi ai spatelui.
Figura 3: In tin d eţi p ic io a re le pe
nisip, rid ic a ţi în cet jumătatea de
sus a trupului, până când dege­
tele m â in ilo r ajung p e cele ale
p ic io a re lo r şi capul se reazăm ă
de genunchi. A p o i vă rid ic a ţi
în cet, şi repetaţi m işcarea. De
notat că p ico a rele trebue să ră­
mână în tin se şi lip ite de nisip.
Figura 4: Şedeţi şi desfaceţi
p icio a rele, p rin d eţi-vă glesnele
cu m âin ile şi aplecaţi partea de
sus a corpu lu i până când fru n­
tea atinge nisipul.
Figura 5: Staţi în tin să pe spate
— m âin ile întinse lângă trup,
rid ic a ţi d om ol p icio a rele întinse
peste cap, până când v â rfu rile
p ic io a re lo r ating pământul, a-
p o i în cet, le aduceţi in p o ziţie
norm ală.
Figura 6: o „lu m ân are” cu m âi­
n ile p ro p tite în şolduri. Pe
rând, p icio a rele sunt aplecate
spre fru nte şi apoi ia r întinse.
Se recom andă, ca aceste e x e rc i­
ţii să fie făcute fără grabă şi să
se repete fie c a re de cel mult
c in c i o ri, sp re a se evita iritarea
m uşchilor.
D upă cum se vede, plaja nu-i lo ­
cul n im e rit pentru a nu face n i­
m ic — c i fem eea care vrea să
se m enţină tânără şi elastică —
să urm eze sfaturile noastre, m ai
ales la plaje, a că rei p oziţie,
soare, aer şi n isip este atât de
p ro p ic e pentru aceste ex e rc iţii.
UN SUCCES MUZICAL
Program ele muzicale cu care ne delectează postul Radio-Bucurti
sunt apreciate la justa lo r valoare nu num ai în ţară dar f i în ilr|
nătate, consacrăndu-li-se a rticole elogioase in presă, care eviia
ţiază talentul şi priceperea m uzicanţilor şi com pozitorilor no}l|
Pe marginea acestor program e m erită să fie relevat cel din iei
de 13 Iu lie când am avut p rile j să admirăm o serie de comport
datorite talentatului com p ozitor GERD V IL L N O W .
De o originalitate notorie fără asemănări „fatale" cu ultimele
găre străine, fără „îm prospătări" de m elod ii păstrate doar:
discuri, muzica lu i V IL L N O W place mult.
Inspiraţia com p ozitorului este multilaterală, ceeace îl pune pe m
m ul plan şi-t face m ai interesant, nemărginindu-se la un animi
gen, din care să-şi facă „specialitate".
GERD V IL L N O W abordă cu aceeaş vervă valsul vienez ca şi ¡ti
trotul, tangoul ca şi marşul de caracter, bluesul ca şi slow-joa...
0 notă particulară poartă fiecare şlagăr a lu i V IL L N O W , lipsit i;
efecte uşoare îţi face im presia de un talent serios în plină deswj
tare care p rom ite mult.
D in bucăţile pe care le-am reţinut şi care cu siguranţă vor den
în curând populare spicuim :
„D R A G O S T E A -I O F L O A R E ” , un m elodios vals englez, cu accenf
rom antice pronunţate, antrenantul fo x tro t rusesc „M ISCHA” uf
nunatul fo x tro t „ P E 0 M ICĂ BAN C Ă I N T R ’U N P a M ” care vor «j
veni m ari şlagăre ale sezonului, valsul-romanţă „P O U R VOUS Mi
D AM E ” şi tangoul „ N U T E P O T U IT A ” cântate cu o voce caldi ii
m ultă expresivitate de cunoscutul artist Ladislau GROF.
In rezumat a fost un program distins de muzică modernă ori#
nală, alcătuit cu multă pricepere, la un p ic io r egal cu asemeni
program e din străinătate. SERVUS I

? . S. E piscopul G rigorie al Aradului, cu multă sârguinţă vizitează toate comunele din păstoria sa. Până astăzi a vizitai 380 de biserici,
în care a slujit şi a predicai. In fotografa noastră îl vedem obosin- du-se pe drum urile de ţară şi la adunarea din comuna Bara

P R IM U L IN S T IT U T C O S M E T IC M E D IC A L
S tr. R egală N o. 4 vis-a-vis de H o te l Union. Tel. 3-78-46
N O I R E D U C E R I. T O A T E S E R V IC IIL E
25
A nunjă că D-na D octor Kabinovici, derm atolog, reînforcându-se
ein Paris, consultă şi tratează după m etode m oderne toate dermatoa-
zele in e s te tx e ; Seborea, coşuri, semne de vărsat, pistrui, negi, etc.
T ratam en tu l special cn H orm oni contra rid u rilo r şi m uşchilor
flasce. D istrugerea rad icală a părului de prisos fără cicalrice. ga­
C O A F O R U L BEER
rantând neapariţia lui; epilare d efin itivă a sprincenelor. — Cons - L E I
10— 12 şi 3— 7 p. m. — Consultaţii gratu ite M iercuri orele 1 1 — 12 C A L E A M O Ş IL O R 5 3 # B A C Ş I Ş U L S U PR IM A T
a. m. Un curs de m asaje faciale.

eynqM j4M CL qUA£L -buAu lm a

LEI
• • •

este foarte inportantă. - Deci la alegerea Pastei de dinfi, nu trebue si

lift indiferenţi. - îngrijirea serioasă a dinţilor se obţine dacă vă servifi
d e Pasta d e dinfi „ N IV E A * care corespunde întocmai scopului ce urmă­
riţi D -v . — Pasta de dinfi „ N IV E A " , este neîntrecută, spumează uşor -
şi este foarte plăcută la gust, curăfă dinfii şi îi face rezistenţi. V ă dă o
respiraţie proaspătă ţi înviorătoare. Eaconfine cele mai
bune materii prime ţi de aceia este atât de eficace.

NIVEA 91
SI TO T U Ş ... N IC I U N A N ’ A R E
IN CA D O U Ă Z E C I D E A N I !

T re i tinere absolvente de con­ A m erica e neobosită în crea ţii

servator, machiate pentru o me­ n oi. Infă(işăm aci un aspect al
lodramă In tre i acte, care s’a startulai in tr’o cursă de ţapi,
reprezentat de curând la H ol­ care s’a ţinu t pe una d i# renu­
lywood. Dela stânga la dreapta: m itele plaje americane.
d-ra Lona André de 18 ani; d-ra
Ida L u p in o de 18 ani şi _ d-ra
Gwen-Kilian G ill de 18 ani.

Episcopul din Portsmouth inau­

Sportul favprit al regelui Dane­ gurează o biserică marinărească
m arcei este bicicleta. Fotografia la While Island. In fotografia
noastră tl înfăţişează plim băn-
noastră: solemnitatea inaugu­
du-se pe străzile N izzei, unde-şi
rării.
vetrece vacanţa.
 de la sine înţeles că oa­
E m en ii săraci n’au de unde
face fila n tro p ie, deşi în
gen ere oam en ii lip s iţi de m ij­
loace îşi dau m ai bine seama de
u m ilirile, su ferinţele m izeriei şi
din sărăcia lo r rup bucata de
pâine de la gură pentru a o îm ­
p ă rţi cu n evoiaşii. Săracii sunt
m iloşi, d arn ici, u neori din iu­
b ire pură. Un m ăturător de
stradă din Paris, italian de o ri­
gină, îşi vin d e h ain ele de sărbă­
toare ca să poată înm orm ânta pe
fata gazd ei lui. Un fu n cţion ar să­
rac, a căru i mamă a su ferit de
m ari lip su ri, nu poate vedea o
fem ee bătrână cerşind, fără a-i
dărui toti ban ii ce-i află în acel
m om en t în buzunar. U n scriito r
care a tră it m ulţi a n i departe de
unicu-i cop il, dărueşte bani tu­
tu ror c o p iilo r ca ri umblă noap­
tea p rin restaurante şi b erării,
vânzând cărţi poştale ilustrate
sau alte n im icu ri dureroase.
F ila n tro p i în adevăratul înţeles
al cuvântului nu pot fi însă de­
cât bogătaşii — din sim pla p r i­
cină că sunt sin gu rii în stare să
verse sume de bani im portante
pentru alinarea su ferin ţelor ce­
lo r m ulţi şi u m ili sau pentru fo ­
los public.
E interesant de cercetat cauza
m isterioasă care îndeam nă pe
aceşti titan ozau ri ai v ie ţii socia­
le. să se lepede de o p arte din a-
vutul lor, dobândit u neori prin
dispreţul total al m oralităţii, alte
o ri stors de-adreptul din cada­
vrele sem enilor.
P r ic in ile fila n tro p ie i sunt ciu­
dat de d ife rite şi numai arareori
fila n tro p ia e exersată din sim pla
iu b ire de oam eni, după ce ace*
iaşi oam eni u m ili au fost m arti­
rizaţi, şi puşi sub teascurile
critnte ale aurului.
Cazul filan tropu lu i platon ic T o l­
stoi, bunăoai'ă, este unic. Acest
m are la tifu n d ia r rus, după ce a
trecut dela activitatea litera ră la
cea evanghelizantă, a v o it să-şi
pună de acord ' ” '° ',ir.,ele cele
noui cu faptele. v .-a renegat
toate lu crările literare, s’a îm ­
brăcat ca un m ujic depe m oşiile
lu i şi a p rop ovăd u it îm p ărţirea
la tifu n d iilo r la ţărani. A r f i în ­
ceput p rin a dărui p ro p riile m o­
ş ii,'d a c ă nu s’ar fi opus soţia
lui, mamă devotată a şase co p ii.
Din această p ricin ă viaţa fa m i­
liară a m arelui rom a n cier a de­
v en it pentru el un in fern . Soţia,
care-şi da seama că era o p ie ­
d ică în calea- idealului fila n tro ­
p ic al lui L e w ’ " N ffcolaevici T o l-
pentru a preîntâm pina... revo ­
luţia!...
A ctele fila n tro p ic e ale lui sir
Basil Zaharoff m arele fabrican t
de arm e de răsboi au cu totul
altă orig in ă sufletească. D espre
sir Basil se poate spune o ric e :
că a fost un om de o en ergie
puţin obicinu ită, că a fost un ne­
gustor de o rară p ricep ere, că a
avut inteligenţa cea m ai lipsită
de „p reju d ecă ţi” şi a vândut
tunuri tuturor p op oarelor, fără
n ici o deosebire — dar nu se
poate a firm a că e un m are iu bi­
tor de oam eni!...
Totuş sir Basil, în afară de bac­
şişurile fantastice pe care le-a
îm p ărţit oam en ilor p o litic i, zia­
riştilor, fu n cţio n a rilo r su periori
ca cele m ai de seamă com en zi
de arm am ent să fie în cred in ţate
fa b r ic ilo r lui — fila n tro p ie in ­
teresată! — a cheltuit sume im ­
punătoare şi în ch ip aparent de-
sinteresat. A stfel după ce a în ­
ceput să aibe a fa ceri şi în F ran ­
ţa, a pus la d isp oziţia u n iversi­
tăţii din P aris ban ii trebu in cioşi
pentru crearea unei catedre de
aerodinam ică. Subvenţionează
cu sume grase „C ăm in u l m arina­
r ilo r ” şi „C ăm in u l so ld a ţilo r”
din P a ris şi num ele lui figurează
pe toate listele de subscripţie cu
m are pu blicitate. Crează la uni­
versitatea din Petersbu rg o cate­
dră de navigaţie aeriană şi pune
lâ disp oziţia guvernului britan ic
m ăria M etrop olei fran ceze sun:
h ră n ifi din fon d u ri speciale văr­
sate anual de sir Basil Zaharoff.
T o t în seama fila n tro p ie i trebuc
să punem şi sumele uriaşe chel­
tuite de m arele negustor al ma­
ş in ilo r in fern a le ale m orţii, pen
tru ech iparea arm atei greceşti şi
cu cerirea A siei M ici din m âi­
n ile tu rcilor. A fost filan tropia
cea mai desinteresată, cea mai
costisitoare şi cea m ai zadarn i­
că a lui sir B asil: G recii au fost
bătuţi am ar in Asia M ică şi au
fost s iliţi s’o evacueze, urm ăriţi *
de arm atele victorioase conduse
de K em al Paşa. A fost o fila n ­
tro p ie tragică. Pentru succesul
p a triei lui, sir Basil Z a h a ro ff a
cheltuit, se spune, aproape jumă­
tate din avere, adică un m iliard
de lei cel puţin.
Când a v o it să-şi mute afacerile
şi în alte d om en ii decât ale m or­
ţii, sir Basil Z a h a ro ff a luat în
m âin ile lui o în trep rin d ere tot
atât de sin istră: C azinoul de la
M onte-Carlo, unde victim ele nu
sunt asasinate de-adreptul, ci
sunt lăsate să se sinucidă.
C aracterul fila n tro p iilo r lui sir
Basil este evid en t: traficantul
de m oarte, cu tot aurul creator
de glorie, cu toate d eco ra ţiile şi
cetăţen iile de onoare cu care a
fost copleşit, nu se putea m işca
decât în tr ’o atm osferă odioasă.
Sub paşii lui iarba se usca, tran­
d afiru l pe care-1 punea la buto-

pentru petrolul scos de oameni

din pământ sau pentru
pc care oam enii le-au
cu care oam enii s’au
John D. R okefeller şi
Zafyarafi au ajutat 'j^ ^ .m e n i.

stoi, a în cerca t să se sinucidă a- în acelaş scop 625.000 de fran ci.

runcându-se în lac. A fost sal­
vată cu m are greutate şi rom an­
cieru l a renunţat la p lan u rile lui.
D ar în tr’o dim ineaţă de iarnă a
fu git de-acasă şi a m u rit în tr’o
gară m ică, A tro p o vo , în tr ’o ba­
racă de scânduri, fără a v o i să-şi
mai vadă soţia care ven ise în
grabă după el. Când s’a aflat în
Rusia că m arele T o ls to i e pe
m oarte, autorităţile au în con ju ­
rat baraca m uribundului cu tru­
p e în echipam ent de răsboi,
Suma pe care sir Basil Z a h a ro ff
o cheltueşte în tim pu l m arelui
răsboi pentru A lia ţi, se rid ic ă la
peste 50 de m ilioane franci.
Pentru a cim enta rela ţiile fran-
co-engleze crează la O xford o
catedră de literatură franceză şi
la Sorbona o catedră de litera ­
tură engleză. „P re m iu l B alzac”
de literatură fran ceză p ro vin e
— deşi s’a cam uitat — tot din
tunuri" şi m itraliere, ia r anim a­
lele din Jardin des Plantes din
P a ris ca şi săracii în scrişi la p ri-
nieră se veştejea pe loc. A zi e un
moşneag de aproape 80 de ani şi
ţrâgşte retras. Carnetul In care-şi
însemna sumele de corupţie ale
oamenilor p o litici, din toate ţă­
rile „civiliza te” , Pa aruncat in
foc. Aşteaptă moartea ca pe o
eliberare, convins şi el că nici-
una din filan tropiile lui n’a iz­
butit să facă să se uite morma­
nele de •cadavre de pe urma
tancurilor, avioanelor, cuirasate-
lor, m itralierelor şi tunurilor lui
sinistre.
Un caracter religios — deşi fap­
tul pare de necrezut! — are fi­
lantropia lui John D. R ock efeller
tru ţară, fără ca statul să f i con trib u it cu
din Statele-Unite, regele petro­
lului. E azi un moşneag de 95 n im ic. Aceasta e cu atât mai frumos, cu
cât se cheltuiesc anual multe m ilioane,
de ani şi deşi petrolul e un iz­
vor de energie căruia civilizaţia fără a isbuti să se facă n ic i de departe
ceeace a făcut pentru România, dom nul
contemporană îi datoreşte ne­
spus de mult, pentru acapararea colonel Massini. F otog ra fiile noastre în ­
făţişează sosirea la Praga a m u zicilor
lui, John D. Rockefeller nu s’a
m ilita re şi un grup de vizitatori rom âni
dat Înlături dela n icio acţiune,
la Karlsbad, în aşteptarea lor. F o to g ra fie
oricât de înfiorătoare şi de cru­
dă. A creat un trust pentru a im ­ Coca Finkelstein, Galaţi.
pune preţul cel mai ridicat po­
sibil, îm potriva tuturor legilor
care condamnau trusturile. A
mituit parlamentari, a corupt
funcţionari şi judecători, a pro­
vocat răscoale în Mexic şi în Un grup de 750 de instrum en­
Asia, a înnăbuşit cu politica şi tişti, selecţtondţi din IX m uzici
cu tunurile, orice încercare de m ilitare, au plecat din in iţia ti­
a i se opri înaintarea în ţinuturi va şi sub conducerea d-lui _ col,
;u zăcăminte de petrol — şi a E gizio Massini, să dea o serie de
exploatat astfel toate continen­ concerte p rin oraşele mai im­
tele. portante din P olo n ia şi din Ce­
C\ne ar crede că un astfel de hoslovacia. Succesul moral şi
temperament a rămas toată via­ m aterial al acestui turneu, a
ţa, de la început, de când era fost relevat în toate ziarele din
sărac şi făcea chetă Duminica lume, şi d. col. Massini poate ti­
pentru biserică, până acum, vea m ândria de a f i făcut cea
când ar putea cbnstrui cate­ m ai frumoasă propagandă pen­
drale, acelaş smerit credincios,
încredinţat că menirea lui^ pe
pământ a fost să împlinească le­
gile lui Dumnezeu?...
Acest om amarnic, a cărui aspri­ Ciorapii de mătase
me în dobândirea banului n’a
cunoscut "nicio piedică, a chel­
tui* aproape jumătate din averea nu mai î nseamnă lux
lui în scopuri filantropice - p
cam 575 milioane de dolari, adi­
că vreo 3 m iliarde franci-aur, de c â n d e x i s t ă LUX1
cam 21 m iliarde lei.
In acţiunea lui de binefacere a
pus acelaş geniu al afacerilor: A
creat un fel de „Trust filantro­
Ciorapii spâlaţi în LUX fin de
pic” , în care erau adunate toate
societăţile înrudite, astfel ca e~ două ori mai mult. D ar spâ-
fectele să fie cât mai rodnice,
bucurându-se de o conducere u-
nitară. Sub directa privighere a
laţi-i des, câci praful şi trans­
lui Rockefeller, s’ au construit
din banii lui universităţi, labo­ piraţia dâuneazâ fesâturei.
ratoare luxoase, şcoli prim are în
ţinuturile sărace. In timpul răs- LUX curata perfect, fârâ a
hoiului a dăruit câte un milion
de dolari lunar populaţiei civile
din Belgia, iar pentru medicină ataca mâtasea şi nici mâinile.
eheltueşte îndată după răsboi
nouă m ilioane de dolari.
Caracterul amarnic al financia­
rului Rockefeller e pe cale de a
fi uitat, căci scopul pentru care
a luptat i-a fost — după credinţa-
lui — arătat de Dumnezeu. Re­

LUX
gele petrolului îşi aşteaptă sfâr­
şitul cu cugetul împăcat. Şi până
atunci joacă in fiecare zi, golf.

F. ADERCA

PURGATIVUL
PLÂCUTS)GUR PRELUNGEŞTE DURABILITATEA LINGERIEl
R APIO
iar mâinile vâ ră­
PURGEN
(D?6dy«r) mân fine şi netede
IN TOA7C
FARM ACII
SI Spălafi în a p ă ' căldicică! Respecfafi modul de în fretu in faref
DSO^HERII

N o. 391 — R . 1. — Pa9- U
La
lor
grea. Deaceea ei se desvoltă şi-şi
păstrează frăgezimea şi vio iciu ­
nea. Iată o expoziţie de co p ii la
Tnlrin ___ _

„Apa G re a " care se acumulează în ţesuturile noastre

încetineşte toate procesele vitale şi sporind necontenit
pe pământ, se crede că-i va cauza moartea.

in 1931, trei savanţi am erican i P rof. H. C. Urey, d-rul C. M.

T IIN Ţ A , în neîncetatele-i cercetări pentru a d escop eri cauza „b ă ­
Ş trâ n eţii” şi m ijloacele de-a o în târzia, a ajuns actualm ente la o
teorie cu totul nouă, o teorie revoluţionară, cu p riv ire la ceeace
ar putea determ ina această stare. . ,
Cauza pare să fie „apa greci’, o substanţă care are aparenţa apei o b ic i­
nuite. dar în care dacă in trod u ci un m orm oloc, m oare, sămânţa nu mai
încolţeşte ia r b a cteriile şi dacă nu m or, îşi reduc cu totul procesele v i­
tale. Până acum' trei ani „ap a grea ” era ceva cu totul necunoscut. As­
Murphy, dela U n iversitatea din Colum bia şi d-rul F. C. Brich-
mede au colaborat la nişte cercetă ri din care a rezultat des­
c o p erirea unei noui form e de h idrogen , în care atomul cân­
tăreşte de două o ri cât unitatea h idrogen u lu i obicin u it.
Acesta form ează „ap a grea” . Com pusă din acest hidrogen
de două unităţi ş i din oxigen u l obicin u it, m olecula de H2 O,
va poseda in greutate 19 u nităţi în loc de 18 unităţi - ca
la apa obicinu ită. D oi ani în urma acestei descop eriri, prof.
U rey şi asociaţii săi au găsit m ijlocu l de-a fabrica, cu aju­
toru l electricită ţii, m ic i cantităţi de apă grea, pură şi con-
centrăită» •
Pentru a produ ce apa grea, ch im iştii în cep cu lich id u l care
se acumulează în celulele electrice pentru fab ricarea h idro­
genului industrial. Acest lic h id este un rezid al apei o b ici­
nuite, Q.are-a fost descom pusă pe cale electrică, punându-se
în lib ertate h idrogen u l şi oxigenu l. In cursul acestei descom

lă zi însă se ştie că există pe păm ânt cin ci-, In laboratoriile a lchim iştilor se
sprezece trilio a n e de tone din această sub­ căuta odinioară elix iru l vieţii.
stanţă. F ie c a re om adult are în trupul său Astăzi, savanţii încearcă să ani­
vreo două lin gu riţe p lin e din această apă hileze acţiunea „apei grele".
— cantitatea e m ai m ică în tin ereţe şi spo­
reşte, p rob ab il, pe măsură ce trupul îm bă­
trâneşte. Se pare că insuş pământul con ­
ţin e din ce în ce m ai m ultă „ap ă grea” ,
pierzându-şi apa obicin u ită în spaţiu, ca şi
cum întreaga planetă s’ ar sinucide. Poate
că la fe l s’ a întâm plat şi cu lu m ile m ai bă­
trâne, care acum sunt com pletam ente lip ­
site de via ţă — cum e M arte, de exem plu.
A p a grea conţine elem entul ch im ic, h id ro ­
genul, sub o form ă care e de două o ri mai
grea decât h idrogen u l ob icin u it. Ştiţi cu
toţii că form ula ch im ică a apei este H i O ,
ceeace înseam nă că fie c a re m oleculă de apă In .tim p u l vieţii, fără să ne dăm
constă din doi atom i de h id rogen şi un a- seama, acumulăm în organism
tom de oxigen . Pen tru ch im iştii de acum o tot mai multă „apă grea", sub
generaţie, h id rogen u l ar f i putut f i de d i­ stanţa toxică. Se pare că acea­
fe rite felu ri. Astăzi, cu noştiinţele s’au a p ro ­ sta ar f i cauza care îm piedică
fundat. Se ştie acum că există tre i fe lu ri funcţionarea m ultor glande şi
de atom i de oxigen , foarte asem ănătoare in aşa s’ar explica îmbătrânirea.
ceeace p riveşte p ro p rietă ţile ch im ice, dar Cu toate acestea, John D. R oc
d ife rite p rin greutate. k efeller a îm p lin it 90 de ani.
 precu m şi în lic h id e le trupului. ca ri profesează această cred in ţa
puneri, apa m ai uşoară se vo la ­ organism , aşa cum se acumulea­
Secol cu secol, p rocesele v ie ţe i n ’a putut explica pentruce nu se
tilizează mai repede decât cea ză în m ări, sarea adusă de
v o r d even i d in ce în ce m ai len j m ai creează şi astăzi v ie ţi noui,
grea, care se acumulează me- râuri. Şi asem eni oceanului
te, pentru ca în cele din urm ă în acelaş fel, sau pentruce toate
care în decurs de m ilioan e de
reu- . să stagneze cu desăvârşire — în cercă rile de-a crea o nouă
In laboratoare, acest lich id , ani a d even it din ce in ce m ai
cum s’a în tâm plat cu b a cteriile m aterie v ie în laborator, au dat
care constitue un „m inereu” sărat, trupul omului sau al altui
şi alte creatu ri in fe rio a re pe greş. Poate că in acele zile, fiu*
de apă grea: este supus unei anim al, strânge in cursul v ie ţii
care p ro f. T a y lo r le-a pus în id e le conţineau m ai puţină apă
noui descompuneri electro litice. sale, o cantitate tot m ai mare
apa grea, a rtific ia l concentrată. grea, decât astăzi.
S’a constatat că in apa pu ră de de^apă grea. Această ultim ă presupunere su­
Nu se poate afirm a insa cu N u se poate spune însă dacă a-
ploaie, o unitate d e c in c i m ii, e ceasta va f i în ad evăr sfârşitul gerează o altă exp erien ţă ş i a-
apă grea. In lic h id u l industrial, certitu d in e dacă această teo rie
v ie ţii p e pământ, decât atunci nume, savanţii au de gân d să
cu care în cep e procesu l de ex ­ a apei grele, în legătură cu bă­
când o fiin ţă om enească va în ­ în c e rc e a prepara apă uşoară
tracţie ştiin ţifică , p ro p o rţia a trâneţea este adevărată. C e i doi
m e d ic i o expun doar ca pe o cerca să bea apă grea. pură, spre a vedea, care v o r fi
crescut îndoindu-se, sau între- S’ ar p rea putea ea o a stfel de efectele ei asupra vietăţilor.
presupunere. D ar sigur e că nu
indu-se. Se p ie rd e în să m ult exp erien ţă să dea un răspuns S’ ar p rea putea ca această apă
s’ a m ai em is în că în această d i­
prin purificare. în tre b ă rilo r p e care n i le pu­ să se dovedească un adevărat e-
Simplul fapt că această apă e recţie o te o rie atât de p la u zib i­
lă, şi care să aibe un suport nem mereu, cu p r iv ir e la o r i­ lix ir al v ie ţii eterne.
mai grea, ar însem na fo a rte pu­ gin ea v ie ţii. Poate că germ en ii Se în ţelege că ştiinţa nu poate
ţin pentni savanţi. Im portanţa ş tiin ţific atât de solid.
redu şi la o existenţă suspenda­ accepta cu resem nare condam ­
P r o fe s o r ii T ay lor ş i H enry
apei grele rezid ă în efectele ce tă pe o planetă ucisă d e apa narea în tregii^ .vieţi pământeşti
N o rris Russell dela u n iversita­
s’a constatat că le-ar avea asu­ grea, au p o rn it în spaţiu şi s’au la d isp a riţie, la o existenţă
tea din P rin c e to n .a u propus o
pra vieţii. lăsat pe păm ânt, unde au găsit stagnantă. Se v o r im agina, fără
teo rie sim ilară, pentru ceeace
La universitatea din C a lifo rn ia , apa uşoară, ce le-a p erm is să se în d o ia lă ,. m etode care să reţie
s’ar num i îm bătrân irea plante­
prof. Gilbert N. Lewis, a pus desvolte, punând b a zele unei pe păm ânt apa uşoară dătătoa­
lo r. D in d ife rite cercetă ri as­
sămânţă de tabac in apa grea. noui v ie ţi. Sau poate că apa u- re de viaţă, sau care să descoto­
tron om ice, s’ a constatat că p ro ­
Seminţele n’ au în c o lţit deşi al­ şoară, ce se c red e c’ a existat pe rosească planeta de acum ulările
p orţia d e h id rogen greu e în
tele din aceeaş serie au în c o lţit păm ânt la începutul existenţei sale de apă grea. M etode sim ila­
soare şi în alte stele mult m ai
ca deobiceiu, în apă obicin u ită. sale, m ai în ain te de-a fi în c e ­ re se v o r aplica in d iv iz ilo r.
m ică decât pe păm ânt. Se p re ­
S’a mai constatat că una din a- put actuala con cen trare parţia­ Ştiinţa a condam nat toate m iile
supune că via ţa a dispărut de
cele substanţe num ite enzim e, lă a apei grele, a stim ulat p ro ­ de plan u ri şi în cercă ri de p re­
pe suprafaţa altor planete din
ce se găsesc în sânge ş i se cre­ cesul ch im ic al v ieţei, in aşa p ara re ale unui e lix ir care să
cauza acum ulării de apă grea
de că sunt necesare v ie ţii, _aju­ fe l, în câ t p rim ele creatu ri v ii asigure o viaţă ve c in ic ă — ca
sau de h id rogen greu, ceeace se
tând organism ul la în trebu in ţa­ au luat naştere aci, pentru p r i­ pe ~nişte aiurări copilăreşti.
în tâm plă actualm ente şi cu pă­
rea oxigenului, îşi reduce în m a dată. Iată însă că acum în treved e şi
mântul.
mare parte activitatea, sub in­ M u lţi oam eni de ştiin ţă au sus­ ea o astfel de posibilitate, ce
U rm ează d eci că h id rogen u l şi
fluenţa apei grele. P r o f. Harvey ţinut această teorie, ce_ presu­ s’ar putea realiza njj. p rin ma­
apa uşoară se v o r p ierd e trey-
şi asociaţii săi cred că o apă pune o orig in ă spontană a p r i­ gie, c i p rin sim ple leg i ştiin ţi­
tat în spaţiu, în vrem e ce apa
grea, pură, fără urm ă de apă o- m ilo r germ en i de viaţă pe pă­ fice.
grea îş i va sp ori mereu volu ­
bicinuită ar o p ri cu desăvârşire mânt, dar niciunul d in tre cei A.
m ul în oceane, lacu ri, râuri,
acţiunea resp ira torie a m ateriei
vii.
In laboratoarele profesoru lu i
Leivis dela universitatea din
California s’ a făcut o e x p e rie n ­
ţă, jjentru a se ved ea care sunt
efectele apei grele asupra unui
animal su perior şi s’ a întrebu ­
inţat în acest scop un şoarece
de laborator. S’ a dat anim alului
câteva p icătu ri de apă grea, al
cărei preţ se rid ic a la câteva
zeci de m ii de le i. B ietul şoare­
ce n’avea g ra i pentru a spune
ce simţiai, dar ex p erim en ta to rii
spun c’a în cepu t im ed iat să se
clatine am eţit. Şi în că ceva in ­
teresant, s’ a observat că apa
grea nu poate p o to li setea.
Nu s’ a dat şoarecu lu î o canti­
tate care să-l ucidă — dacă apa
grea are în ad evăr o acţiune
mortală — pentrucă laboratorul
nu izbutise să facă decât câteva
picăturL
Toţ_aceasta este cauza pentru
care nici unul d in tre saivanţi nu
s’a expus a bea apă grea, spre a
vedea care sunt efectele e i asu­
pra unei creeatujcL iimane.
Mijloacele de con cen trare a a-
pei grele sunt însă pe cale de
perfecţionare şi se fac m ereu
noui aparate de extracţie. Im e­
diat ce v o r fi reuşit să p rod u ­
că o cantitate m ai m are de apă
grea, exp erim en ta torii v o r în ­
cerca s’o bea. Lum ea savan ţilor
va stabili atunci dacă lich id u l
e pentru oam eni tot atât de fa­
tal ca şi pentru m orm olocu l de
broască, sau dacă această în c e r­
care nu va da cum va rezultate
cu totul neaşteptate.
Aparenta p ro p rieta te a apei
grele de-a în c e tin i activitatea
celulară în m ateria vie, face pe
savanţi să presupună că aceasta
ar fi cauza bătrân eţei ş i a m o r­
ţii. Caracteristica p rin c ip a lă a
bătrâneţei constă la m ai toate
creeaturile într*o a ctivita te o r­
ganică din ce în ce m ai lentă.
Se ştie deasem eni că apa grea
se evaporează m ai târziu decât
apa obicinuită.
D-rii Hackh ş i W etsling arată
că apa se evaporează njereu din
trop, prin năduşală ş i resp ira­
ţie, etc.
E de presupus d eci că apa grea
tinde să se acum uleze treptat în
 S A N F R A N C IS C O O C U P A T D E
ARM ATĂ

Situaţia in San Francisco e foarte

încordată. 5 0 0 de soldaţi din gar­
da naţională au ocupat oraşul, şi
întâm pină pe dem onstranţi cu m i­
traliere şi bombe lacrim ogene. O r­
ganizaţiile m uncitoreşti ameninţă
cu greva. In fotografia noastră ve­
dem un aspect al unei strade din
San Francisco, în vreme ce lucră­
to r ii sunt îm prăştiaţi cu gaze lacri­
mogene. (F otog ra fie prim ită p rin
ra d io ).

U N C U R IO S PR O C E S A M E R IC A N

Domnişoara Hazel E. Weidhas a chemat în faţa tribunalului pe

tânărul Judon H. Whitehead, fiu l m ilion a ru lu i Whitehead, ce­
rând 500.000 dolari despăgubiri, pentru călcarea p rom isiun ei
de-a o lua în călătorie. După îndelungate cercetări, Curtea a
condamnat pe inculpat să plătească amenda dom nişoarei Hazel
E. Weidhas, aducând dovezi că tânărul W hitehead s’a căsătorit
de un an de zile, in vreme ce domnişoara Weidhas era îv v i­
zită la mama ei.

R IC H A R D D IX SE C Ă S Ă T O R E Ş T E CU S E C R E T A R A SA

Fotografia noastră îl înfăţişează pe R ichard D ix, in ziua căsă­

L a O xford, a avut loc un concurs de frumuseţe, la care concu­ to rie i sale cu d-ra V irginia Webster, fosta lu i secretară. Tânăra
re n ţii apăreau de după un fe l de paravan, spre a li se vedea pereche îşi va petrece luna de m iere în Europa, întorcându-se
num ai figu rile. apoi imediat la New-Jersey, tatăl lu i R ichard D ix fiin d bolnav.
f

M II DE P E Ş T I M O R Ţ I P L U T E S C PE S E N A

Franţa pare să bată anul acesta, record u l căldurii

şi al consum ului de apă. Pe Sena plutesc m ii şi
m ii de peşti m orţi. Se presupune că această m or-
UlitaCe ar p rov en i din lipsa oxigenului în apa
exclusiv încălzită.

Z ilele trecute, căile ferate polone, au pus în c ircu ­

laţie un tren de lux, care pe lângă tot con fortu l m o­
dem ob icin u it, are şi o sală de dans şi băi instalate T O A L E T A M U M IE I
lângă fiecare cabină. Băile au apă curată, caldă şi
rece, în tot tim pul parcursului. La muzeul din Dahlem (G erm a­
n ia ), ch im iş ti specialişti curăţă în
fiecare an m um iile expuse: Deoa­
rece substanţele în care sunt con­
servate, conţin gaze otrăvitoare,
specialistul poartă o mască protec­
toare.

L a Filed elifa a produs senzaţie m icu l Luis M iller,

în vârstă de 5 ani, fiu l unor p ă rin ţi analfabeţi. Co­
p ilu l este dotat cu form idabile însuşiri matematice,
putând rezolva corect cele mai grele problem e, în
cel mai scurt tim p.

No. 391 — R. f. _ Pag. 15

 I
Vedere generală a „cetă­
ţ i i ” cercetăşeşti

U N T câteva zile ab ia de când desch iderea c e le i de-a treia Ja.m-

S b oree naţionale a cercetaşiilor, pe vasta plajă d ela Mamaia, p re ­
zenta în că ritm ul fe b ril al o rg a n iză rii: ţăruşi în fip ţi în nisipul
buclucaş, în tin d erea p ân zei de cort, lim p e zire a atâtor sen zaţii —
n oi pen tru m ulţi — în faţa m a giei m ă rii. Astăzi, spectacolul ce se
în făţişează vizitatoru lu i e m iraculos.
Im p resion an tă a fo s t desigu r p rim a Jam boree, la P ia tra Neam ţ, pe
creste de munţi. In ed ită ca o rga n iza re socială, s’ a d oved it a fi şi
Jam boreea dela Sibiu. Insă cea de acum b en e fic ia ză de p rotecţia In ­
fin itu lu i, care porn eşte idelai c â ţiv a m e tri distanţă: ţărmul.-
A cu m să vă d escriem această c o n fre rie , uniică priin p ro p o rţii şi tră­
sături m orale?
Im agin aţi-vă un orăşel autentic, im p ro viza t pe dunele de n isip ale

Cerceiaşii instalează lu­ O nostimă realizare a

mina electrică in tabără cerceta ţilor din Jambo­
ree: o corabie cu p ira ţi
 Dejunul este un poem m u ltiplicat în dreptul fie c ă ­
rui ciaun, care fierb e, pentru în fom eta ţii • tuturor
cortu rilo r mămăliguţă, slănină, ciorbă şi... delicatese.
P atu rile sunt rânduite, un cericetaş îş i term ină cu
P ortalul de la intrarea b in e a trib u ţiile 'de bucătar, în tim p ce altul pregă­
Jamboreei teşte tacâm urile. Im ed iat se în torc gu rile flăm ânde,
la ţărm.
Apa sărată şi soarele străpungător le biciueşte foa-
ţpea ş i le-o am p lifică.
Iflcă o dim ineaţă trecută cu bine, sub o crotirea unui
plajei. C ortu rile — nenumăra- â» 1 tim p ideal. N ic i un accident, n ic i o neplăcere. De
te — nu trădează n im ic din altfel, n ic i nu pa/r p rob a b ile su rprize neplăcute,
structura lo r efem eră, mari ales căci iniei* un cercetaş n’ are dreptul să treacă peste
că, până’ n prezen t, nu s’a sem- '"i® 1 locu l ini di cat de anumite semne. B ărci de salvare pa­
nalat d ecâ t o singură furtună j trulează, necontenit, pe apă, spre a îm p ied ica o ric e
şi aceea tocm ai în 2iua deschi- S t e - abatere dela consemn.
derii, când aciu irea nu se îm - p H r
plinise încă...
Cinci m ii de inşi, în tre vârsta
de 11 şi 50 d e ani, stră in i unul r:* -
de altul, din toate unghiu rile ţă­
rii, p a rticip ă a ici la o viaţă de
solidaritate absolută, de ordine,
cordială.
0 umanitate pitorească, im p e­
tuoasă şi cu toate astea, o rg a n i­
zată până la e x p re s iile cele m ai
supreme a le d is c ip lin e i. Se de­
şteaptă, in z o r ii z ile i, în aceeaş
clipă, în sunete de goarnă, p re­
lungite stăruitor în acei câţiva
kilom etri ai taberei. îm p lin eşte
aceleaşi ritu ri de cerem on ial,
solemne şi calde, respectuoase
şi vibrante. M ic dejun de cam ­
panie, cu u n iform ita te de cazarm ă. L a aceeaş oră, cele c in c i m ii
de trupuri, d in tre cane m ajoritatea — c o p ii şi adolescen ţi — abia
îşi c e r drep tu l la o via ţă sp ortivă, în tăritoare, se arţrncă în apa
tonică. Sem nalul e categoric. C om an dan ţii cu barbă, mustăţi, cu
ochelari, flă că ia n d ri oţeliţi de exp erien ţe trecute, m icu ţii debu­
tanţi, toţi execută acelaş oficiu . P ro fe s o rii de în ot in iţiază pe neo­ Cortul comandantului c o ­
fiţi, valu rile se amestecă, în tre tim p, capricioase, pentru a îm ­ hortei „M ircea cel Bă­
prăştia puţină neorânduială în m ulţim ea aceasta atât de ascultă­ trân” , din Silistra
toare.-

Iată şi viaţa de după amiază, trăită în aceleaşi condi-

ţiuni de — să ispunem — asprim e am icală, de stric­
teţe tandră. C ăci totu l e prietenos, sin cer şi spontan,
sui) în făţişarea chiair a ce le i m ai rig id e p o ru n ci erar-
h ice. *
C ercetaşii fo rfo te s c to t tim pul, dar au fie c a re o m i­
siune precisă, un rol determ inat, în angrenajul acesta
organ izat cu .prom ptitudinea unui m ecanism d e ceasor­
nic. Şi din activitatea aceasta izolată, dar categorică,
lucidă, va eşi arm onia totului, nervul ansamblului.

V A LO R I DE A R TĂ

îş i sem nalează prezenţa la tot pasul. In p rim u l rând,

in trarea în tabără. P oa rta este o m inunată realizare a r­
hitecton ică, reprezen tân d o punte şi o câ rm ă d e va­
por, ia r sus, un sem afor trem urat de zeci de steguleţe,
în tre care şi cele ale gru p u rilo r d e cercetaşi străin i —
cehi, ju goslavi, p olon ezi, unguri — ca ri au poposit
aici. Farm ecu l acestei glum e de 'construcţii este irezis­
tib il şi poate riva liza , în frumuseţe şi iro n ie, cu poarta
cealaltă din ap rop iere, fix a tă d e m obilitatea valu rilor.
P ortalu l taberei silistrene, com andată d e un Ita lo Bal-
bo român, sintetizează un răsărit de soare, disputat de
doi cercetaşi, ca ri iişi dau m&na, a fab il.
Câteva g ă in i verita b ile, doi co coşi, răţuşca Iulişca,
m ascota uneia din tre cohorte, creează, instantaneu, o
d isp oziţie in cen d iară de veselie şi v o ie bună. C ăci —

Cercetaşii la instalarea
co rtu rilo r

No. 391 _ R. I. _ Pag. 17

m inune a d is c ip lin e i — gaJinaceele trăiesc în aceJaş ritm cu cer-
cetaşii, conştiente că nu trebue să treacă n iciod ată de lin ia de-
marcată a taberei...
Ce sunt cei opt b ra z i de munte, în fip ţi în p lin ă dună? Sunt cartea
de vizită , faln ică, a c o h o rtei din Aiu d. care-şi sem nalează astfel
Remediu contra transpiraţiei
origin ea sp ecifică.
Muzee cu lu crări alegorice, a d m ira b il executate d e tin eri cercetaşi. N u există n im ic m ai desagrea-
E x p o ziţia de pictu ră a unui elev de liceu. In sfârşit, tabăra cerce­ b il ca o toaletă f i o mână tran­
ta ţilo r secui din M iercu rea Ciucului au instalat în tr’un co lţ, un al­ spirată. Ele îţi provoacă o sta­
tar de în chinăciu ne. I i com andă de a ltfe l un p reot m ision ar. re de indispoziţie, de perm a­
nentă nelinişte şi de teamă, cu
efecte finale nebănuite.
T R A F IC U L O toaletă transpirată sub braţe
ca şi o mână transpirată, poate
Poşta p ro p rie, m agazinele delicioase, garn isite cu tot felul de ali­ zădărnici, pentru totdeauna ilu­
mente, fr iz e r ii, ateliere fo to g ra fice, ch ioşcu ri de ziare, lib ră rie, ziile cele mai frumoase a doi
spitalul C ru cii R oşii, iată tra ficu l com ercia l şi con cret al acestui oameni. Im presia vizuală im e­
oraş de pânză şi d e parolă. diată, ca şi senzaţia provenită
din contactul cu o mână trans­
Nu vă putem nara am estecul acesta de supunere, de gim nastică, pirată, poate înrâuri unele f ir i
de con versaţii, de lectură şi o rigin alitate care te în tâm pin ă la tot până la înfiorare şi desgust.
pasul, p rin tre m eandrele de cortu ri. A trecut şi cin a. E ceasul Ce folos că eşti frumoasă când
m ărtu risirii solem ne de credin ţe, crezul cercetaşului. toaleta transpirată şi rău m iro ­
Seara nu s’ a p o g o rît în că peste m iile acestea de con ştiin ţe curate sitoare pricinuesc ce lo r dinpre-
şi in tegre, când viaţa m ultiplă a Jam boreei şi-a am uţit glasurile. ju r o vădită repulsiune? Ce fo ­
T o a tă lumea, fă ră deosebire, trebue să se odihnească. los că eşti inteligent şi în tre­
L a postu rile de veghe, străjuesc cerceta şii de gardă, în u niform ă. prinzător, când strânsoarea mâ­
In intransigenţa m isiu n ii ce o prestează, v o r parcă să oprească n ii tale im prim ă în subconşti­
până ş i psalm odia m ă rii. Şi au dreptate. Căci .marea e p erfid ă , in ­ entul con vorb itoru lu i un sim ti-
sinuantă, p rim ejdioasă, şi turbură., ameţeşte, an ihilează m in ţile mânt de antipatie?
c e lo r ca ri o adm iră, in ia p t de seară, De bună seamă că fiin d cunos­
cute toate aceste neajunsuri,
M. G R IN D E A cercurile ş tiin ţifice s’au gândit
S fa tu r i m edicale
să găsească un m ijlo c de preve­
n ire şi de vindecare radicală a
transpiraţiei. Şi acest m ijloc
n’a întârziat să se ivească Da­
torită îndelungatei sale experi­
enţe, renum itul laborator cos­
m etic Baeder N ew -York a creat
„E xod or” -ul, un produs medi­
cinal neîntrecut p rin calitate şi
efect.
De aceia, nu neglijaţi. Nu amâ­
naţi de azi pe mâine. „ E xodor”
înlătură d e fin itiv transpiraţia
şi vă scapă de urm ările ei ne­
plăcute. „E xod or” e singurul
remediu radical contra transpi­
raţiei. „E xod or” e un produs
Baeder New -York.
E V E L IN E
D O A M N E LO R I Vopsitul păru­
lui, în cele m ai frum oase culori
naturale, precum şi ondulaţlunl
permanente, execută, ireproşabil
C oaforul François, Str. EdgarJ
Quinet. 7.

S IN G U R U L T O N IC B IO L O G IC PENTRU PIE LE

Dom nişoara F lo ric a G heorghiu

din Comăneşti-Bacău, şi-a term i­
nat liceu l cu m edia generală
9,10, fiin d num ită prem iantă de
on oare a liceu lu i de fete „ U n i­
rea” din T g . Mureş. D om nişoara
Gheorghiu a luat în fieca re an,
în cep â n d cu clasele prim are,
p rem iu l întâi

LABORATOR special pentru

repara jiuni de APARATE
s e e x e c u t ă la
vechiul M agazin
de î n c r e d e r e

R A D IO BARU
STK. DOMNIŢA ANASTASIA No. 5

J ă În r
Eukutoi

Eukutol 6 r
Eukutol-ULEI

No. 391 — K. I. —Pa9- 18

 N T R E op erele nem uritoare, citite
I de n oi toţi în pragul tin ereţei, se
num ără cartea lui D an iel De F o e :
R obinson Crusee. M atelotul scoţian A lex .
S elkrik îşi descrie viaţa, plin ă de p e ri­
p e ţii şi suferinţe, o adevărată ep op ee a
v o in ţe i şi pu terii umane. Şi citin d car­
tea nem uritoare, toţi am d o rit să avem
soarta lui R obinson Cruşoe, să în fru n ­
tăm p e ric o le le lu ptei cu natura şi să
dom nim peste un m ic regat: o insulă
singuratecă în tr’un colţ de m are uitat,
fiin d atât de rege cât şi de supus... V raja
acestei id e i nu şi-a pierd u t puterea de a-
tracţiune şi idealu l c o p iilo r de azi este a-
celaş, ca şi al acelora, cari au cetit prim a
ed iţie a acestei cărţi. T oată lum ea re-
trăeşte viaţa lu i Selkirk, dar nim ănui
nu-i dă în gând să părăsească viaţa c iv i­
lizată, să renunţe la b in efa cerile culturii
şi să se refu gieze pe o insulă a singură­
tăţii, spre a re d e v e n i Adam , strămoşul
om en irei, adoptând starea c iv ilă şi so­
cială a acestuia, b in e în ţeles aşa cum era
în ain te de-a fi aflat de purtarea scanda­
loasă a E vei.
Şi cu toate acestea, s’a . găsit, în zilele
noastre, un savant, care-a fost gata să
renunţe la „b in e fa c e rile c iv iliz a ţie i” , a
in v id ia t cu adevărat singurătatea lui R o ­
binson şi a plecat să-şi trăiască zilele
pe o insulă, renunţând la în toarcerea în
societatea umană. Num ai că afară de
dânsul, va m ai exista o fiin ţă om enească pe in ­
sulă: soţia lui. Acest savant este doctorul F rie -
d rich R itter, germ an de o rigin ă . G reşim dacă so-
qotim că omul acesta a în trep rin s numai o ac­
ţiune de reclam ă, spre a ajunge în p a gin ile re­
v is te lo r ilustrate sau spre a stabili un nou re
cord . D octoru l R itter, a p o rn it cu un scop se ­
rio s : acela de-a d o ved i forţa v o in ţe i umane, care
în v in g e pu terile naturii şi p rin aceasta, atinge
ţinta v ieţei, adică sentim entul de p e rfectă satis-
De trei ani trăeşte savantul R itte r, îm preună cu
soţia sa, pe una d in tre num eroasele insule m ici,
ce aparţin insulelor % Galapagbs. Insulţi aceasta
L.re şi un nume: Floreana şi afară de dânşii, nu
este locuită de nim eni. Europeanul s’a o b icin u it
Viaţa tn ţinutih-ile cu viaţa paradisiacă -şl* n ic i nu mai vrea. să audă
ntoriale este ! aorte ll despre reîn toarcerea în lumea vHviJî/ată.
nicioasă. Uşor moţi găi îm p lin in d tre i ani de existenţă fîoreană, savan­
aci paradisul th-esiru tul a trim is o dare de seamă asupra c o n d iţiilo r
dlrn e dulce şi\naturi\ de viaţă în insulă, aşa cum făgăduise la plecare.
Irn/cd. Iată rezumatul celo r com unicate:
Insulele Galapagos, form ate d in tr’un număr de
cin c ize c i de insule, şe găsesc spre apus de Am e-
■ i/ l rica de Sud, în ap rop ierea Ecuadorului. Num ai
pe insulele mai m ari trăesc oam eni, cele m ici nu
sunt locuite. D arw in a fost cel_ dintâi, care-a des-
c r i^ a c e s t ţinut, deoarece l-a v izita t cu ocăziuhea
unei călătorii. Â arătat o r Jtoeaivu fcar
tor insule, a descris fauna şi clim atul lor, tră­
gând concluzia că n iciod ată n’ a văzut un lo c mai
p ro p ice pentru viaţa umană, ca acesta. Luând cu­
noştinţă de avan tagiile arătate, ’ doctorul R it­
ter a fost isp itit să în cerce planul său în acest
loc, deoarece căuta o insulă numai atât de m art,
încât să poată asigura hrana pentru doi inşi şi
datorită m icim ei ei să fie sigur că nu va fi v iz i­
tată şi n ic i nu va fi urm ărit.
A ales insula Florean a şi a plecat in ziua de 4
Iu lie 1929, pe bordu l vaporu lu i Boscop. Bagajele
sale au fost alese cu m are grije, d eoarece nu mai
avea p osibilitatea să şi le com pleteze. A stfel, lă­
z ile pe care le-a dus cu sine, au însum at o greu­
tate de patru sute de kilogram e, zestrea lu i Adam
şi Eva. Cercetând^ lista, găsim vestm inte, cuie,
sârmă, fu nii, pânză de corabie, vase de bucătă­
rie, scule, sape şi lop eţi, sem inţe de zarzavaturi,
arm e şi m uniţie, câteva că rţi filo s o fic ^ h ârtie de
scris şi___________ _____
cerneală... ___
A fa ră ___
de___ _____ ( şi-a mai a-
aceasta,
dus c&teva p erech i de anim ale casnice" anume
două p is ic i şi un cocoş, în so ţit de un număr mo-
deşt de găin i. Spre a nu avea nevoe de concursul
nruri dentist, şi-a făcut d in ţi noi, d in tr’un oţel ce
nu rugineşte.
Şi când a ajuns pe m ica insulă, unde s’a dus spre
a f i departe de ura ş i pasiu n ile u n ei m u lţim i ¡n e­
bunite, — după dr. Ritter, caracteristica lu m ii
m odern e — a ştiut că afară de soţia sa cred in ­
cioasă, nu va m ai în tâln i n ic i un om. Ea îm parte
v e d e rile ş i v o in ţa lui. F o a rte ra r acostează vreo
¿ c o r a b ie lângă malul insulei, şi atunci numai spre
“ a m a apă dulce şi a p leca apoi ia r grăbită,
O sinigură su rpriză a avut savantul: că înaintea]
lui, au mai tră it oam eni pe insulă. D escrierea lui
D arw in arată că insula nu este aptă unei aşezări
umane, fiin d prea m ic ă .— şi poate, ch ia r aceasta
a fost cauza, pentru care p re d e c e s o rii doctorului
R itte r din insulă au evadat, lăsând însă a c i ani­
m alele lo r : cai, vite, p o rci. Aceste anim ale s’au
sălbăticit şi au produs foarte m ulte n ep lăceri
doctorului R itter.
Cu greutate au găsit o grotă p o trivită , au aşezat
în ea lă zile cu bagaje şi-au im p ro v iza t un culcuş
şi au mâncat nişte con serve. A p o i, au întins pla­
sa de ţânţari şi au aşteptat noaptea să se lase, în-
tr’o lin işte perfectă. D ar ce su rp riză! D eodată au
fost asaltaţi de anim alele sălbatice, care
în tr’un concurs de urlete au pătruns în
grotă. După o noapte de nesomn, au
tras un gard de un metru în ălţim e, in
jurul in tră rii. In noaptea a doua, anima-
Jele au ven it d in nou şi au sărit peste a-
ceastă_ în gră d ire. R itte r s’ a văzut n evo it
să facă uz de arm ă, însă an im alele ch iar
rănite fiin d , au continuat să-l atace. In -
sfârşit, în noaptea a tre ia om ul a lăsat
la in tra re o bucată de carne otră vită cu
arsen ic; dim ineaţa .a găsit un anim al
m ort, ia r celelalte n’ au m ai ven it. ------
Cea m ai îm bucurătoare descop erire a
făcut-o R itte r a patra zi, când a exp lorat
insula. Căci insula dispunea de un m are
num ăr de p o m i ro d ito ri, de banane, a-
nanas şi alte fru cte h răn itoare ş i gus­
toase. M are fu bucuria tin e re i p erech i,
căoi ei isunt vegeta rien i, nu mănâncă d e­
cât fru cte crude, ş i au exclus ş i pâinea
din hrana lor. D ea ltfel ei şi-au p o triv it
traiul îm p reju ră rilo r. D im ineaţa, îş i iau
m icu l dejun, stând în tre c ren g ile p o m i­
lor. Menu-ul se com pune d in : m ere, pătlă­
gele roşii, banane, lim onadă. La amiază,
m ănâncă în peştera-locuinţă: ouă, zar­
zavaturi crude, lim onadă. După masă, au
orele lo r de somn, deoarece din cauza
căldu rei ecu atoriale nu s’ar putea lucra
 nimic. Seara, o plim bare şi a-
poi, citirea şi scrisul, lângă sin­
gurul obiect de lux: o lampă cu
petrol.
Obidnuindu-se cu căldura şi cu
razele soarelui, noul Robinson şi
soţia s? au abandonat urâtul o-
bicei de-a purta vestminte.^ Ei
umblă in pielea goală, adică in
costumul lui Adam şi Eva._ Nu­
mai picioarele lor sunt apărate
de cizme înalte, spre a se feri_ de
înţepăturile plantelor şi de fie r­
binţeala nisipului cu care n’ au
izbutit să se deprindă.
Singurul neajuns este greutatea
pe care o întâmpină la construc­
ţia unei case. Pietrele vulcani­
ce sunt o materie foarte puţin
potrivită pentru clădire, iar
diqtre ramurile de copaci, cari
cresc pe insulă, nu sunt decât
două care pot fi utilizate la con­
strucţii Lemnul unuia dintre a-
ceştia este atât de dur, încât
n ici un cui nu poate pătrunde
în el şi n ici un topor nu-1 poa­
te tăia: este tare ca fierul. Lem ­
nul celălalt, un fel de salcâm,
rămâne deci singurul care se
potriveşte întrucâtva.
La ridicarea zidurilor, docto­
rul Ritter urmează metoda egipj
teană, anume: rid ică o movilă
0a f l o r i l o r
Ü
ie nisip şi peste aceasta, aşează
pietre. Dacă toate merg bine, el ¡•car* tabletă poar t a f / 0
cper?. că în tr’un an de zile, va * b a y e r
(fy ç ÿ S Î ^ *

ÎQH*-:
termina şi cu casa... In jurul a-
dăpostului noul Robinson a a-

Sm
rat pământul. Recolta o culege
de câteva ori pe an. Din fructe
îşi faca conserve sau le usucă,
atât, cât trebue pentru două % liâ lo x ju f
guri, deocamdată.
E i nu suferă prezenţa unui
străin pe insulă. A ven it odată
o femee, însoţită de patru mai­
muţe. A trebuit să plece repede,
lăsând acolo maimuţele. Apoi, a
venit şi un, învăţător, căruia
i-au tras o învăţătură de minte, DE C O l ° m
de-a plecat cu prim ul vapor.
Şi deatunci, nu s’a mai produs
n ici o invazie.'
Noul Robinson şi soţia sa se t o u t e s
simt foarte bine, în _ paradis.
Nu au nevoie de n im ic şi nu
vor să ştie de lume. Au re­
fuzat revistele şi ziarele ce li
s’ au oferit, au refuzat şi apara­
tul de radio pe care voia să li-1
dea căpitanul unui vapor şi
les
singurul lucru pe care-fll cer oa­
m enilor e pacea şi uitarea.
Chiar această dare de seamă
este ultimul semn despre exis­ a m exemplar oman««*
fleurs
tenţa lo r pe pământ^ savantul a cv ade virat rat t tot* •iSM
decis să nu mai facă nici o co­
municare. Au îndrăgit viaţa ___ daetm* i sa citaţi« fx»
naturală Intr’atât, încât pentru chip buna dispoziţie l»'n o r i e * « lip i
ei cultura şi c iv ilizaţia nu mai
există. Au regăsit paradisul pe a g a t a , cm v e i « » i e . da l u a m .
pământ, şi nu vor să se mai în ­ S in i ta ta a fui au a, Tatii au m ai
toarcă în iad. Au regăsit odih­
na, după oboseala fizică, bine­ ear*e r io ar a, ci ţ f ia t o r ia a r i ,
făcătoare. liniştea absolută şi
majestoasă în mijlocul naturii, 0 ia Helmitol, pentruci ttîa c it i ta-
au regăsit soarele _ şj ^tainele^a- samnetata ara faptul, c i întregul orga­
murgului, viaţa fericită fără gân­
duri şi v o r muri în clipa' când nism, — mar cu oaebiro blpca ai rmi-
inima îmbătrânită nu va mai cfui. — t i aa bucura <1« o compleţi aa-
putea. bate. nitata. A ltfel sa faresta mi mimai da
A. M.
dureri momentane c i f i d * a c a i a a
ca aa vor iv i m ulţi ani mai tlrz iu .
INSTITUT MEDICAL
Deeceea, primăvara ti toamna. I»! faca
COSMETIC o cura da Helmitol pentru Higiena ta
snb conducerea unui medic der-
matolog şl unei doctoriţe din
Berlin C i c ! i n t e r i o r u l t r e b u i e t i f i«
Str. Brezoiann 9, Bucureşti IU , aidom a da curat ca <i exteriorul. B U C A R E STO IS actuellement
TeL 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 : à la Légion Etrangère Fran-
Sfaturi şi îngrijiri data de că­
■çaise désire correspondre avec
tre specialişti in toate tărimu-
rile cosmeticei. : jeune fille. Ecrire en français : :
înlăturarea radicală a perilor ; ou roumain a „ R e a l i t a t e a
de prisos, prin diatermie, Îngri­ I l u s t r a t ă “ sous „A lgérie“ .
jirea frumuseţe! şl a trupului«
etc.

No. 391 _ R. |. _ pa g . 20
 R ă s p u n d e ţ i sil atenţie
$i cum se cuvine copiilor
C O P III V Ă A U D — Mamă! Te rog, cum e pom ul a-
cesta. — M am a: Este verde! C op i­
A du lţii nu se stingheresc în faţa co p iilo r. lu l: Mamă, ce este verde? — Ma­
— ,,Lasă că e m ic şi nu înţelege” ■— zice c h ia r tata. Şi m a: O culoare. — C op ilu l: Mamă,
vorbeşte, gesticulează, înjură, se supără, m in te — urm ărit te rog spune-mi ce este o culoare?
fiin d de o c h ii odraslei sale. C h iar dacă băieţelul nu în ­ — M am a: Nu mă întreba, tu nu
ţelege în că rostul cu vin telor, percep e intenţiunea, simte p ric e p i acest lucru. — Copilul!: Ma­
m eschinăria, acţiu n ile şi se oibişnueşte cu ticăloşia. ¡Fetiţa mă! De ce merge tramvaiul? —
ia parte la toate c le v e tirile , m ic ile van ităţi ş i m ic ile scan­ Mama: F iindcă trebue să meargă.
daluri casnice, ia r atunci cân d se fa ce mare, nu va f i cu — C opilu l: Dece trebue să meargă
iu n ie m ai bună decât era mamă-sa. — Alama: F iindcă aşa este. — Co­
V ă daţi seamă, c e prăbuşire v o r prod u ce, în tr ’un suflet de pilu l: Oraşul lasă să meargă tram­
cop il, câteva vorbe, un gest, un p rocedeu lip s it de dem ni­ v a iu l ? — M a m a : Nu, domnul, p r i­
tate? T reb u e să vă daţi seam a! Şi, ch ia r dacă v ’ar f i greu mar. — C o p ilu l: Cine este domnul
să vă în frâ n geţi tem peram entul, trebue să în cerca ţi să prim ar? — M am a: Dacă nu taci,
jucaţi în faţa lor, rolu l unui om p erfect din toate punctele să ş tii că-ţi dau una. C o p ilu l se ro ­
de vedere. şeşte de ruşine, c ă ci adu lţii d in jur
zâmbesc. M am a: Vezi, te-ai făcut
C O P III V Ă ÎN T R E A B Ă !... roşu de ruşine! — C op ilu l: D ar
nasul dom nului acestuia, de ce se
Un m ic cetăţean, înfăşat în pernie şi scutece, este m ai ma­ ruşinează?... U rm ează câteva lo v i­
re, d ecât o ric in e din tre noi. A m văzut un dom n colon el, turi, apoi mama îl trage de ure­
bărbat fru m os şi im punător, de care trem ura de fric ă tot che. Şi la prim a staţie, mama in-
regim entul, ţinându-şi in braţe odrasla. Era, ca să zic aşa, lignată se dă jos.
cu toiu l la o rd in e le acestuia. M icu l tiran nu părea a res­ Şi nu se găseşte nim eni, care să a-
pecta n ic i m ăcar splen dida u n iform ă a tatălui său1 , cel lerge după ea şi să-i spună, că a
şreşit fundam ental. C opilu l nu are
de unde să ştie ce este vende, n ici
dece m erge ’ tram vaiul. Dacă n oi
nu-i spunem, d eci dacă nu-i răs­
pundem la toate în treb ă rile, el nu
va şti aceste lu cru ri. Şi la un m o­
ment dat, ch ia r n oi vom p retin d e
de la el, să ştie toate aceste lu­
cruri !
Ia să în d ră sn i{i să faceţi atentă pe

M U L se naşte în g e r şi cu
O încetu l devine... om . Şi
transform area aceasta, în ­
cepe cu starea d e „ c o p il” şi se
termină cu aceea d e „a d o les­
cent” . In această d in urm ă epo­
că, mai putem repara ceva din
păcatele com ise faţă de c o p ii -—
dacă nu e p rea târziu şi dacă
n’au deven it îc ă oam eni. Căci
omul m oşteneşte fiz ic u l şi a p ti­
tudinile străm oşilor săi, p rin ac­
tul anim alic al naşterei dar asu­
pra valorii sale sufleteşti decid
infiltrările c e se p rod u c în p r i­ puţin aşa dădea a în ţelege atitudinea lui, dea-
mii ani ai v ie ţii intelectuale. dreptul jign itoa re. N oaptea, când tânărul vlăstar
Cu plete Încărunţite, ne aducem cerea o urgentă schim bare a p o ziţie i sau m an i­
aminte duios de c o p ilă ria noas­ festa od rin ţa de-a dispune de un b ib eron , dom ­
tră. Simţim, că pe atunci, am nul colon el săria din p a t ş i în p lin ia toate porun­
fost mai buni, m ai curaţi, sufle­ cile. Şi dem nitatea sa de om, de bărbat şi de co­
tul fiin d acop erit de brum a ne­ m andant, nu era în tru n im ic m icşorată, d im p o­
prihănită a n evin ovăţiei. O tră­ trivă, calitatea lui de tată iu b itor îi dădea o oare­
virea sufletului a început mai care su perioritate.
apoi, pânăce-am ajuns, sub con ­ P o rn irile noastre faţă de c o p iii m ic i de tot, sunt
strângerea educaţiei, n etrebn ici dictate de natură: vrem să ocrotim m ica fiin ţă
şi desmăţaţi la fe l cu... înainta­ neputincioasă. D ar sugaciul în cep e să-şi m odele­
şii noştri, în co rp o ra ţi d e fin itiv ze buzele pentru a form a prim ul sunet articulat
in societatea om enească. — ş l din acest m om ent, este gata să în veţe mereu
Care e p ricin a că bruma n e v i­ alte sunete, a p o i -cu vin te, noţiuni, idei... că c i
novăţiei se şterge depe in im ile creeru l lui este o carte cu file albe. Ia r noi de
noastre, că sufletul c o p iilo r e aci în ain te, nu mai ştim să ne com portăm . H a­
otrăvit ? Cum d evin ei, din făp­ bar n ’avem de rolu l nodtru, cum va lăm u ri acea­
turi îngereşti, nişte brute ? stă fo to g ra fie la m om ent, prinsă în tram vai:

No. 391 _ R. |. —Pag-

 doam na pe care-am spionat-o
în tra m va i, asupra greşelei e i!
V e ţi p rim i o rip ostă, foa rte
p rom p tă şi debitată cu siguran­
ţa d e sine a unei precu peţe de
h ală: — „Ce domnule, cum în ­
drăzneşti/ Educaţia cop ilu lu i
meu mă priveşte! F ii sigur că.
etc. îm p otriv a acestei atitudini,
nu avem ce face.
!nsă, stim ată doamnă, ches­
tiunea nu este atât de sim plă.
Când cop ilu l d v., în c e p e să în ­
trebe, dv., asistaţi la una d in
cele m ai m ari m inuni. O fiin ţă
s’ a deşteptat d in tr’un somn al
am urgului an im alic şi este pe
cale să d evin ă un ora, ce se iji- '
form ează, cercetează, îş i alcă-
tueşte icoaina lu m ii şi judecă.
Trăgându-1 de ureche, a ţi d o v e ­
dit că hr.bar nu aveţi de acestea,
că... în treb ă rile lu i v ă in co m o ­
dează. E i bine, lăsaţi-1 pe sea­
m a bucătăresei, ca să-i ajute la
form area in ven taru lu i Său de
id e i şi cu vin te! Lăsaţi-1 p e stra­
dă, să în veţe lim b a ju l deacolo,
de la denum irea lu cru rilo r, pâ­
nă l i n oţiu n ile de etică şi m ora­
lă. L e va găsi a c o lo ! D a r oe e-
tic ă si ce m orală! V ă c o n vin e?
C op ilu l dv., care-a în cepu t să
in găim e cu vin te şi pe care îl
interesează orice, a în cep u t să-
şi adună cunoştinţele necesare
v ie ţii sale. T o tu l este nou pen­
tru e l: soarele care lu m inează
de b ilioa n e de ani, pentru el
în cep e să existe. Casa, grădina,
strada, oam en ii, lu c ru rile : toate
sunt noi, lu cru ri care trebuesc
d escop erite şi în registrate. C in e
să-l ajuite in această activitate,
care este absolut naturală, n ece­
sară şi — atât de im portantă?
In p rim u l rând, dv., doamnă,
care staţi (sau ar trebu i să sta­
ţ i ) toată ziua cu el. Dv., doam ­
nă, care-ar trebui să-i răspun­
deţi cu bu năvoinţă de în g e r cu
răbdare de m a rtir — nu cu eta­
larea con cep ţiei de .precupeaţă.
M VULTURUL Dl MAME C opilu l v ’ a acordat c e l m ai fru ­
m os lo c, în sufletul său. Pentru
el, sunteţi un id o l — că c i aşa
IU PISTELE IN GUIARE p riveşte el p e c e i m ari, ca pe
nişte fă că tori de m inuni şi atot­
ştiu tori. O am eni, ca ri ştiu tot şi
TheodorAtcmeuiut(?
răspund la toate! Dacă dv. aţi
răspunde la toate în treb ă rile
lui cu aceeaş bunăvoinţă, pe
care vi-o im pu neţi atunci când
v o r b iţi cu un adult, atunci poa­
¿TU.bAZACÁI STR. C A R O L 76 -78 8 0 - 8 2 ^STOMAltlCRi te nu aţi aju n ge să dărâm aţi i-
doiul, ch ip u l dv, in sufletul co ­
pilu lu i. Şi în lo cu l statued dărâ­
mate, n im en i nu r id ic ă alta.
B ine, nu ştiţi să a p re c ia ţi aten­
ţiunea şi în c re d e re a c o p ilu lu i?
Nu puteţi să-i răspundeţi, o b iec­
tiv şi b in e v o ito r — ca şi unui
adult? D esigur, nu v ’a ţi dat sea­
mă că n ic i un c o p il nu în trea ­
bă mai mult, decât ceea ce tre-
S ®
Trăim timpuri de criză şi dacă mai suferim ţ i d e o boală care
pe fiece zi se înrăutăţeşte viaţa ne este In prim ejdie.
Sunt persoane suferinde cărora le este recomandat să facă o
ISVOAREIE STATULUI FRANCEZ
serie de băi şi care nu se pot deplasa în tr’o anumită staţiune din
diverse motive, pentru a urma cura necesară sănătăţii lor.
Din fericire există un m ijloc graţie căruia orice persoană su­
ferindă poale urma o cură d«*băi la domiciliu, fără mare cheltuială
de timp şi bani: este SAREA IO D A TĂ DE BAZNA cu care se pre­
VICHY-CELESTINS
R IN IC H I - B Ă Ş I C A ■— G U T A -
pară băi de putină şi care e la fel de folositoare ca şi la sursa de
unde este extrasă.
Este recomandată 1»: reumatism, gută, ischias, mflamaţia gan­ VICHY GRANDE- GRILLE
glionilor, boli de gât şi urechi, boli de femei, boli de piele, etc. Sa­
rea iodaiă de-Baznaîti pacfcete de Î şi 4 -kgr. V I C H Y-HOPITAL
La toate farmaciile ji drogueriile. __________ _
No. 391 __ R. I. ---- P a g . 22
bue să ştie, decât de ce are nt
vo e absolută în viaţa lui. Daci
n ic i pe n oi nu ne înţelegeţi, m
tunci daţi-ne voe să vă demon
străm adevărul nostru printr’ui
e x e m p lu :
C in eva aduce un aparat de îtj
registrat p lă c i de gramofon
F iin d rugată să v o rb iţi în fa|i
m icrofon u lu i, spre a face înre­
gistrarea v o c ii dv., nu veţi cât
t a js ă d re g e ţi toate acestea nu
m ai fiin d c ă placa va fi reprt
dusă şi glasul d v., va fi criticai;
de toată lum ea? Este adevărat
Şi să ştiţi acum , că creerul co
p ilu lu i dv., este m ai sensibil
decât o ric e placă d e gramofon
O rice-a ţi spune, se înregistrai;»
pentru v e c i, în eL N u se perdt
n ic i c e a m ai neînsemnată alu­
zie, — d in spusele dv. el iţi
form ează icoan a lu m ii întregi,
Şi tot ce i-aţi spus, e l v a repeta,
până la adân ci bătrâneţe^ Şi ci
va spune el, va f i o placă, care
vă aduce laude — sau vă scuzi
>i acele lo vitu ri, acea trageri
d e ureche, va apare pe placi
în registrată — ca o adâncă zgâ­
rietură, pe care n im eni şi nimic
nu o m ai poate scoate.
A. M.
Pentrucedigeraţi răi
D upă cum unele glande sem
tă saliva, stom acul secreţii
sucuri cari transform ă alimen­
tele şi le p rep a ră pentru trectj
rea lo r în intestine unde si
term in ă digestia. C ând digestii
este lungă şi dureroasă câni
sim ţiţi unele in d is p o ziţii prtj
cum gaze, greaţă, râgâieli, a;
creli, m igren ej la nouă cazur
din zece sucurile secretate 4
stom ac sunt p rea acide ş;. aii
m entele ne transform ate sat
rău transform ate apasă asupn
stom acului şi ferm entează. A
ceastă ferm en taţie irită pereţi
stom acului ş i de aci rezultă sul
d ife rite form e, in d is p o ziţiile di
gestive. Aceste in d is p o ziţii dis
p ar aproape instantaneu di
în d a tă ce neutralizaţi acest ei
ces de acid itate luând dupi
mase sau de în dată ce simţij
cea m ai m ică durere o jumăta
te lin gu riţă de M agnesia Bisn
rata în puţină apă. V e ţi evili
astfel, foarte adeseori, dureriii
cro n ic e de stomac, câteodati
g ra ve şi puteţi m ânca ce voii
fă ră fr ic ă de d u reri digestivi
M egnesia Bisurata se găseşte li
toate fa rm a c iile şi drogueriilt
cu preţu l de le i 75 flaconi
m ic, sau form at m are ecorn-
m ic, le i 110.
D IA B E T - A R TR IT1SM
ale aparatului biliar
bi
Afecţiunile stomacu­
lui si ale intestinului
VIEŢILE DOMNITELOR ROMANE
Doamna Smaragda a lui Scarlat Vodă Callim aki era
fata lui Vodă N icolae Mavrogheni, o m o rit de T u rc i
în anul 1790. Măritată p rin 1794 cu beizadea Scarlat,
fiu l lui Alexandru Vodă Callimaki, ea ajunse abia
după' multe p e rip e ţii a urca treptele scaunului M ol­
dovei. (1812). Ea era Greacă, o femee cu o c h i fru ­
moşi, cu inim ă bună, dar destul de ştearsă ca
Doamnă. In tim pul dom niei soţului ei, cultura rom â­
nească, de care ea era cu totul străină, a început să
ia un deosebit avânt.
Măscăricii şi P e h liv a n ii, Ir o z ii şi Păpuşele, erau bătrâne m anifestări
ale unei arte în faşă, pe care o cunoscuseră R om ân ii de pe vre-
mile lui Vasile Lupu şi M atei Basarab, şi ch ia r dinainte. De la un
timp încoace însă, adică de pe la sfârşitul veacului al X V III-le a ,
începuseră b o e rii noştri a cunoaşte o altă artă m ai rafinată, acea
a adevăratului teatru, pe care o in trodu seră în saloanele rom âneşti
Ruşii şi A u striecii, în tim pul deselor ocu p aţii ale ţă rilo r noastre.
Dar nu se poate spune m irarea b ă trâ n ilo r b o ie ri şi ruşinarea sfioa ­
selor japoneze, când văzură întâia dată nişte b aron i şi con ţi străini
jucând „ftiatru” , fie ch iar în saloanele consulatelor, şi schim onosin-
du-se ca m ăscăricii la bâlciu ri. Omul fiin d însă un anim al al de­
prinderii, se obişnui cu în cetu l Rom ânul şi cu lucrul acesta, aşa
* W„
hsr
"iV-
0 scenă din pastorala reprezentată de fiu l si fiica lui Ghica
la n i 6.
încât, pe la începutul veacului al X lX -lea, m ulte din saloanele p ro ­
tipendadei se transform au, la zile m ari, in scene de teatru. D a r re­
prezentaţiile acestea aveau loc, fireşte, în lim b a greacă, fiin d c ă ro ­
mâneasca era pe atunci în o c h ii tuturor un jargon n eciop lit, bun
pentru ciobani, pentru ţărani şi pentru slugi. T re b u i să se ivească
prin anii aceia ai d om n iei lui Scarlat Vodă un om deştept şi in im os
ca Gheorghe Asaki, pentru a în ţelege că dacă era lim b a noastră
necioplită, apoi p ric in a era lipsa de m eşteri, ca ri să se încum eteze
a o mânui cum se cade. D ascălul de algebră şi geom etrie se apucă
deci el să scrie rom âneşte, să-şi ţie cursurile rom âneşte, să v o r ­
bească prin saloane rom âneşte, până în cepu ră unii a p ric e p e că
limba aceasta îşi are şi ea farm ecu l ei, şi e destul de m lădioasă, p en ­
tru a se putea îm brăca cu ea, nu num ai id e ile rep rezen tative ale sa­
pei şi ale m ăm ăligii, c i — dacă le ai -—• cu getări şi sentim ente.
Unul din b o ie rii aceştia cu m intea m ai lum inată fu m arele Hatman
Costachi Ghica, nepotul de soră al acelui G rigore Vodă Ghica, deca­
pitat în 1777. îm p reu n ă cu A saki, el puse la cale rep rezen tarea unei
piese de teatru în lim b a rom ân ă. D e altfel, de câţiva ani, începuse
publicul Ia ş ilo r a se obişnui de-a bin elea cu teatru, fiin d c ă în tim ­
pul ocupaţiei ruseşti, în tre 1809 şi 1812, ven ise în capitala M old o­
vei trupa rusească a lui Gaetan Madji, ia r în 1813 petrecuse acolo,
timp de câteva luni, o trupă germ ană. In 1814 câţiva f ii de b oeri
de la şcoala lui C hiriac reprezen taseră în lim b a greacă .M oartea
lui Caesar” a lui V o lta ire şi „lunius Brutus” al lui A lfie r i, ia r e le v ii
lui Lincourt de la şcoala lui C uculi jucaseră pe franţuzeşte o dram ă
clasică, cu orchestra ţigănească a ta ra fu rilo r v e s tiţilo r Barbu Lău­
tarul şi Anghelufă!
Dar această artă cosm op olită nu m ulţum ia pe p a trio ţii rom âni, do­
ritori de-a redeştepta în M old ovean sim ţim ântul iu b irii de lim b ă
şi de ţară. De aceea se apucară a se în ţelege îm preună, dască­
lul Gheorghe Asaki cu hatm anul C ostachi Ghica. Cel din tâi p re ­
lucra pe rom âneşte pastorala lui Gesner şi F loria n „ M irtil şi
Chloe”, iar cel de-al doilea puse la d isp o ziţie nu num ai saloanele
sale .transformate în teatru, d ar şi p e c o p iii săi, im p ro v iza ţi ac­
tori. Fata Hatm anului, Doam na Şubin, ţinu rolu l păstoriţei Chloe,
iar fiul lui Ghica pe-al lu i M irtil. Costachi Slurza făcu pe L izis .
Reprezentaţia avu lo c la 27 D ecem b rie 1816, în faţa în tre g e i boe-
rimi m oldoveneşti, de faţă fiin d şi M itro p o litu l Ţ ă r ii, lum inatul
şi blândul Veniamin Kostaki. A p a riţia pe scenă a gin ga şilor
ciobănaşi, îm b răcaţi în costum naţional, şi v o rb in d româneşte,
In saloanele în care până atunci nu se obişnuia de-a se gră i decât
No. 391 — R. |.
C. GANE
în lim b a v o rb ită de h am alii din p o rtu rile g r e c e ş t i1) , stoarse lă-
crăm ile m ultor din b o e rii ţării, tin e ri şi bătrâni.
Succesul p iesei în d rep tă ţi pe im p ro v iz a ţii a cto ri să m ai joace în
curând tragedia „A lzira” a lu i V o lta ire 1), astfel încât, dupăcum
spusese Asaki el însuşi, cu ocazia „deschiderei scenei naţionale”
din casa lu i Ccstachi G hica:
Picătura deşi m ică, ce pe-o stâncă picurează,
Face râului o cale, care după ea urmează.
Se spune că Scarlat Vodă, deşi nu fusese de faţă la acele rep re­
zen taţii, foa rte se bucurase d e m an ifestările acestea de patriotism
rom ânesc. Cât despre D oam na lui, ea care abia acum poate în c e ­
pea să în gâim e două vorb e în lim b a ţă rii peste care dom nia, g r i­
jile ei erau altele. Fata lo r m ai m are, D om niţa Ralu, trebuia m ări­
tată. D ar se pare că vrem u rile erau schim bate şi se trecuse tim pul,
când p ă rin ţii îşi alegeau g in e rii, fără a în treb a pe fete de-i v o r sau
de nu-i vor. A ltfe l nu s’ar în ţelege cum de m irele care se găsi p en ­
tru R aliţa nu era vre-o sim andicoasă beizadea fanariotă, c i numai
un b iet b o ie r de ţară, tânăr, bogat, poate şi frum os, dar M oldovean .
II chem a Constantin Bogdan şi fusese în fia t de o rudă de-a sa,
Paladi, ceeace făcu p e b o ie r ii ieşen i să-i spună, când vorb iau de ei
„Hatmanul Costandinică Paladi, născut Bogdan". Nunta se făcu la
Curte, în anul 1818, şi fu „adevărat domnească şi frumoasă’’ zice
cron ica ru l Manolachi D ră gh ici „a cărei pom enire s’a ţin u t multă
vreme ca o raritate din acel tim p, pentru că lucrul ce s’a văzul a-
tunci şi cheltuielile făcute nu m ai urmase în ţară".
Curând după aceea un m are bucluc ar fi putut costa viaţa în tre g ii
fa m ilii dom nitoare. In p rim ăvara anului 1819 o boală, care se bă­
nuia a fi cium a, h otărî pe D om n să ia m ăsuri pentru ţăpu irea locu­
r ilo r in fecta te şi îm p ied eca rea lă ţir ii m ai departe a m olim ei. Aga
Alecu M avrocordat şi hatmanul Şuţii (g in e re le lui Io n Callimaki,
fratele D om n u lu i) fiin d în sărcin aţi cu aceste m ăsuri de pază, ei
îm păn ară oraşul cu străji, ai că ror za p cii se puseră pe prădat, ne-
lăsând pe nim eni să treacă d in tr’un lo c în tr ’altul fără parale, des-
pu in d oam en ii de b a n ii şi de avutul lo r. P o p o ru l se răsculă „ r i-
dicându-se lo c u ito rii din Tataraşi ca Ia o m ie de oam eni şi căl­
când rohatcele în picioare, au intrat în târg pe la 9 ceasuri de d i­
mineaţă, unde mai adunându-se peste 1000 de oameni, u n ii cu ar­
mele, a lţii cu pietre în mână, au mers la M itropolie, l-au ridicat pe
Îna lt Prea Sfântul Veniamin, şi, punându-l în fruntea lor, s’au p o r­
n it înspre Curtea Domnească, clocotin d văzduhul de sgom otul şi
de am eninţările lo r”.. V od ă îş i strânse Arnăuţii, în frunte cu ve s ti­
tul Bimbaşa Sava, şi în ch izâ n d p o rţile „căci în acea vreme aveau
curţile p o rţi sănătoase de lemn la tre i p ă rţi a ogrăzii” , aşteptă să
vadă dacă va în d răsn i m ulţim ea să vin ă până la el. Aceasta, îm -
preunându-se în că cu alţi oam eni ca ri veniau din spre C iric, fu
n evoită să se oprească de îm puşcăturile A ră n u ţilo r „ca ri începu­
seră a slobozi flintele de cum s’a zărit fruntea poporu lu i în drep­
tul T re i S fetitelor” . Opt din ei căzură m orţi. N orod u l, în fierbân tat,
în cepu să u rle: „P o rţile la pământ şi foc în tot oraşul” .
Blândul, sm eritul, învăţatul, m arele m itro p o lit ce l-a avut M oldova, .
V en iam in Kostaki, fiin d acolo în m ijlo cu l orăşen ilor şi văzând des-
nădejdea lor, în gen iin ch iă în faţa acestor oam eni, rugându-i să nu
în ain teze şi făgăduindu-le că va is p ră v i el toate c ererile ce le aveau
către V odă. Şi aşa s’a dus singur la Curte, şi văzându-1 A rn ău ţii
l-au lăsat să intre, de-a dat ştire m arelu i cămăraş că v rea să v o r ­
bească cu Dom nul. Scarlat V od ă primindu-1, î i ascultă cererea, şi
rândui în locul lui M avrocord at şi a lui Şuţu, pe hatm anul Io rd o c h i
Balş şi pe aga Alecu Callimaki, văru l său dela Stănceşti. A s tfe l se
p o to liră lu cru rile .m ergând fie c a re la casa lui.
D ar o în tâm plare cu totul h azlie fu spaim a ce traseră b o ie rii
curteni, văzând p op oru l în aintând pe Uliţa Mare în sp re poarta
C u rţii D om neşti. Nu se ştie ce-o f i făcut, în tim pu l acela, Doam na
Sm aragda şi c o p iii ei, dar din scrisul v re m e i aflăm că „b o ie rii de
Divan, în slujbă şi fără slujbă, apucându-i vremea acolo, au stricat
ferestrele şi au sărit în grădina C u rţii de vale, de unde, peste pră-
vălişul dealului dinspre amează, s’au împrăştiat ca p u ii de polâr-
niche. Intinzându-se înspre Frumoasa şi şesul Bahluiului s’au po­
tic n it de-un gard ce despărţia grădina de comisia,domnească. Mare
trudă au avut până l-au trecut pe deasupra, u n ii 'rămânând spânzu­
ra ţi de fundul c ia c ş irilo r cu capul în jos, altora rupându-li-se poa­
lele giu belelor sau ale antereelor de maiasă, şi ei fugind fără de
papuci, care cum s’a putut îm prăştia m ai repede".
Iată o scenă pitorească, despre care putem nădăjdu i că va îm bogăţi
m ai târziu arta film u lu i rom ânesc!
Această în tâm plare avu lo c cam la trei lu ni în ain te de m a zilirea
lui Scarlat C allim aki, despre dom nia căruia P oarta fusese atât de
m ulţum ită, în cât firm an u l care-i fu înm ânat în ziua de 24 Iu n ie
1819, nu-i vestea ca de o b icei, m azilirea, c i sfârşitul dom niei, lucru,
până atunci, nem aipom enit. Ba m ai mult, pentru a v ă d i părerea de
rău a T u r c ilo r că sunt n e v o iţi să urm eze d isp oziţiu n ile Tratatiilu i
de la Bucureşti, p rin care d om n iile ţă rilo r noastre erau m ărgin ite
la un term en de 7 ani, P oarta hotărî, p rin tr’un H atişerif că de
acum în ain te num ai patru fa m ilii din C onstantinopol v o r putea
ajunge în scaunele M o ld o vei şi M unteniei, şi acestea erau, în p rim u l
rând, fa m ilia Callimaki (fă ră d eoseb ire de r a m ), a M oruzeştilor
1) Căci Greaca m odernă nu este altceva decât aceasta.
2) Nu se cunoaşte traducătorul.
- Pag. 23
(cu exclu derea ram urei lui D u m itru ), şi a Suţeştilor (A lexan d ru C allim aki, el n’avu decât o fată, Lucia, m ăritată întâi cu Nicolae
ţ i M ih a i). Cantacuzino-Paşcanu şi al doilea cu Emanoil-Anton-Caeiun-Iosej
Dom n al M old ovei fu num it M ihai Suţu, ia r Scarlat V odă p orn i cu d Acuna, m archiz de Bedmar y Escalova, conte de Obedos y Prado
Doam na Sm aragda şi cu c o p iii în a p o i la Ţ a rigra d , unde fu p rim it y Casafuerte, Grande de Spania clasa întâi!!... cu care s’a putut
în tr ’un ch ip deosebit de m ăgu litor pentru un fost vo e v o d m azilit. m ulţumi vanitatea întregului neam Callim aki.
Câteva zile după sosirea lui acolo, la 30 August 1819, el fu chem at Această fată Lu cia, avu din a doua căsătorie pe-Rodrigue de Bed■>
de M arele V izir, fiin d p rim it de oam enii acestuia în josul scării, mar, m ort în 1863, ai căror c o b o rîto ri se mai judecau la Suceava, j
de la in trarea D ivanului. Pătrunzând la v iz ir, acesta îl îm brăcă cu p rin W00, cu M old oyen i de-ai noştri pentru pământ românesc, în­
o frum oasă blană d e sobol şi-l o p ri o jum ătate de ceas lângă el, căput pe cale grecească, în m âini spaniole. Din căsătoria dintâi, ;
pentru a-i re în n o i v o rb ele din firm an u l de m a zilire, spunându-i că Lucia Paladi avu o fată, Pulşeria, m ăritată în Iu n ie 1856 cu Prinţul [
Sultanul e m ulţum it de felu l cum şi-a îm p lin it datoria şi-i în cu ­ de Sayn-W ittgenstein-Berleburg, ai că ro r cob o rîto ri se înrudesc f
viin ţează m ărturisirea în a ltei sale bunevoinţi. cu fa m ilia noastră dom n itoare de astăzi.
Ce trebue să fi fost, în zilele acelea, în casele C allim ak ilor de pe Fata m ai m ică a D oam nei Sm aragda C allim aki. Eufrosina. făcu o ţ
B o sfo r! Ce serbări în palatul de la A rnăut-Keoi şi în cel de la căsătorie rom an tică cu N ic h ifo r Papadopol, căpitanul corăbiei cu \
Curu-Cişme, în care trăiau încă bătrânii părin ţi ai lui Scarlat care se întorsese toată fam ilia, în 1825, din Asia M ică la Galaţi, j
Vodă, fostul v o e v o d A lexan dru şi Doamnă-sa R u xanda! 1ghem onicui neam ului trebue să f i su ferit de această groaznică i
D ar n im en i nu ştie ziua, n ic i ceasul. „m ezalian ţă” , făcută totuş în tr’o vrem e când biata fa m ilie de sur- ţ
După n ic i doi ani de viaţă tihnită, de via ţă mare, pe ca re trebue gh iu n iţi trebue să fi — vorba ceea — îm puşcat francul. Din a-
s’o fi dus aceşti erghenetaţi, acolo, pe m alul B osforului — deodată ceastă în soţire se născu un om cumsecade, erudit scriitor şi isto- f
isbucni revolu ţia grecească, Eteria. O nem aipom enită turburare ric, m em bru al A ca d em iei Rom âne, Alexandru Papadopol-Calimah.
cuprinse m in ţile tuturor, de la malul Prutului până jos, în fundul T a tă l său, fostul căpitan de corabie, m uri la Chişinău în 1862, exi­
Peloponesu lu i şi al in su lelor m editerane. lat fiin d din M old ova pentru m otive ce nu ne sunt cunoscute; iar
M ihai Suţu, Dom nul M old ovei, fu gi în Rusia, A lexandru Suţu, D om ­ mama-sa D om niţa Eufrosina, m u ri foarte bătrână la Bârlad, în
nul M unteniei, m uri, de in im ă rea, în scaunul său. La 25 A p ril 1878, în gropată fiin d în b iserica Sfântului Spiridon.
1821 Scarlat Callim aki fu num it D om n in amândouă Prin cip a le. Cât despre Alexandru, fiu l lui V od ă Scarlat şi al D oam nei Sma­
D in n e fe ric ire pentru el, nişte n ego cieri pe care le ducea cu Ruşii, ragda — fost elev la ta ş i de-al lui Gheorghe Asaki când se în­
n efiin d term inate, el nu putu pleca pe dată să-şi ia scaunele în p r i­ toarse el din surghiunul A siei îm preu n ă cu mamă-sa; fu trim is de
m ire. Ţ rim is e d eci caim acam în locu l său pe Ştefan Vogoride — rudele sale m old oven e în Rusia, unde-şi făcu studiile universitare ;
un om, c a re ca şi fiu l său N icolae, a lăsat în Istoria M old ovei, o la K ie w . Mai târziu căpătă iertarea Sultanului pentru vina închi­
tristă am intire. Acesta, p rin in trig i, care nu sunt încă bine lămu­ puită a tatălui său, şi redobândindu-şi astfel averea confiscată, în­
rite, strică bunul nume ce avea Scarlat V od ă la Poartă. P e de altă cepu să călătorească p rin Europa, fără a p ierd e însă nădejdea de-a }
parte, se pare iarăş sigur că M arele D ragom an al P o rţii, Ion Calli­ fi şi el cândva Dom nul M old ovei. R apoarte consulare din 1830,
maki, fratele lui Scarlat, era am estecat în m işcarea eteristă, fapt vo rb in d de el, spun că „nu -se ţinea lin iştit” .
pentru care el fu surghiunit în Asia M ică. Se însura târziu, în 1836, cu Eufrosina, fata lui Constantin Can• ,
Şi deodată, pe când se gătia Scarlat V odă să plece în M oldova, iată tacuzino-Paşcanu. In 1848 a fost am basadorul P o rţii Ottomane la
că o ceată de Bostangii se înfăţişă la locuinţa lui din A rnăut-Keoi, Lon dra, în 1849 la Paris, şi 1853 fu făcut P rin cip e de Samos. Nu­
şi-l rid ic ă pe sus, cu nepusă masă, îm preună cu Doamnă-sa Sma­ m it şi am basador la V ien a în 1855, el se retrase apoi din viaţa pu­
ragda, cu beizadea Alecu şi cu D om niţa E ufrosina. Fură duşi cu blică, m ergând să-şi sfârşească zilele, în tihnă, la Paris, unde-şi ,
to ţii "dincolo de Cornul de Aur, în in im a Stam bulului, în tr’ o casă cum pără o frum useţe de casă în centrul ca p ita lei lum ei, pe Piaţa „
de lângă giam ia Sulim anie, mahala cunoscută pentru netoleranţa C on cord iei colţ cu strada R oissy-d’Angles. M uri acolo, în Franţa, î
ei şi în care n iciod ată nu locuise vreun creştin. Nu ştiau b ie ţii oa­ în 1879, în castelul p e care şi-l m ai cum părase la M ennecy. 5) El j
m eni ce să m ai creadă. în ch iso a re nu era, d ar n ici nu semăna casa nu avu decât un singur cop il, Scarlat, m ort la vârsta de un an, şi
aceea a Curte Dom nească, făcută să adăpostească pe Dom nul celo r
două voevod a te dunărene.
în d o ia la nu ţinu mult. O săptămână m ai târziu fură cu to ţii r id i­
caţi şi din casa aceea, şi trim işi, peste ţărm ul m ă rii de M arm ara, la
B oli în Anatolia. A c o lo află în tr ’o zi sărmanul vo evo d că bătrânii
săi părinţi, oam eni de 80 de ani, fuseseră şi ei surghiuniţi în Asia,
ia r că fratele său, D ragom anul Ion , îşi pierduse capul, sub sabia
călăului turc. L a auzul acestor în gro zito a re veşti, el căzu din p i­
cioare, m ort. Şi astfel se îndură Dum nezeu să-i facă ceeace desigur
avea de gând să înfăptuiască vreun capugiu oa recare, cu firm an
de la îm p ărăţie.
Scarlat V o evo d m urise la 26 O ctom brie 1821, ia r Doam na Smaragda
rămase cu c o p iii ei acolo, la B oli, multă vrem e, plângându-şi des-
nădejdea unei v ie ţi pierdu te. A b ia după patru ani ,în 1825, îi fu
îngăduit am ărâtei văduve să părăsească locul surghiunului în care
zăceau oasele bărbatului ei.
Fem eea aceasta, Greaca cea care nu se putuse d ep rin d e în aţâţi
am ari de ani să în veţe lim ba ţării, peste care dom niseră tatăl, so­
crul şi bărbatul ei, făcu acum un lucru care-ar putea părea ciudat,
dacă, judecând faptele, n ’ar fi d im p o trivă foarte firesc. P lecân d
din Asia-M ică, ea ven i deadreptul în M oldova, fără a m ai trece în grop at în biserica G oliei, alături de bunică-sa Doamna Sma­
m ăcar p rin acel C onstantinopol în care văzuse întâia dată lumina ragda. 6)
zilei, dar de unde-i ven iseră toate n e n o ro c irile ei şi ale neamu­ Cu aceştia se stinge ram ura dom nească a v o e v o z ilo r C allim aki, ră­
lui său. mânând în colţul de N o rd al M oldovei, la Stânceştii Botoşanilor,
Stabilită la Iaşi, unde m ai avu în cu rând şi durerea de-a p ierd e pe cealaltă ram ură din bătrânul T o a d e r Călmaşul, a lui Dumitraşcu
fiic a ei Ralu, ea trăi acolo în că multă vrem e, apucând dom nia lui vel ban, care, din tată în fiu, a înfruntat veacurile, până in ziua
Io n Sandu Sturdza, ocupaţia rusească a lui Kiseleff, şi p r im ii ani ai de azi.
lui M ihai Sturdza Voevod. Se stânse, bătrână, abia în anul 1837,
în luna M artie, în tr’o D um inică. 5) In Seine-et-Oise. E l m ai avea şi o v illă la Nisa.
O în grop ă fiu l ei1 în biserica G olii, săpând peste o frum oasă les­ 6) E ufrosina, nevasta lui A lexan d ru Callim aki, m uri şi ea la Paris
ped e de m arm ură albă, cu vinte greceşti, care se m ai pot citi încă in 1875, dar trupul ei fu adus la Iaşi şi în grop a t la Sf. Spiridon,
astăzi : alături de-al fiu lu i şi de-al soacrei sale.
„Acest m orm ânt acoperă trupul Smaragdei Mavrogheni, Doamna şi
soţia lui Scarlat Collim aki, care dom ni şapte ani cu toată credinţa.
Rugaţi-vă toţi, rude şi prieteni, pentru ca cea care m u ri în această
[ară, Dum inică, 27 Martie, 1837, să găsească îndurare la judecata
cea de pe urm ă."
N eam ul dom nesc al C a llim a k ilo r se stinse cu c o p iii ei.
TREBUIE SÂ AVEŢI DINŢI MAI ALBI;
D om niţa Ralu, cea înăritată cu hatmanul ‘Constantinică Paladi, ur­
mase, îm preună cu bărbatul ei, pe p ă rin ţi în surghiunul de la R oii.
întoarsă la Iaşi, în 1825, îm preu nă cu toţi ai ei, ea m uri în curând,
El FARMECĂ
de-o boală se vede, căpătată în urm a atâtor am ărăciuni şi atâtor
O metodă ştiinţifică care face să dispară
o b o seli® ). G in erele C onstantinică se însură m ai târziu cu Safta S -------------------------
mai repede şi mai bine petele galbene
Rosetti, fosta nevastă a lui M ihalachi Sturdza, viitoru l Dom n. El ale dinţilor, făcându-i mai albi.» de D in ţii mei sânt dea»
era un om m ediocru, ne asigură beizadea Nicolae Suţu, în M em o­ încercat. cnm mai albi. K o ly -
r iile sale, o fiin ţă de acele care n ’avea altă ştiinţă şi altă g rijă de­ noa face intr*adevăr
cât „Ies petits coquets, Ies chuchoteries et Ies anecdotes du jour, et In scurt timp, veţi vedea că K O L Y N O S minuni.
ce que l’un et rautre projette et pense ” 4) ceeace, de altfel, nu I-a dă dinţilor o strălucire im posibil de
îm p ie d ic a t de-a vrea să fie D om n, şi de-a fi chiar un foa rte serios obţinut cu o pastă de dinţi obicinuită.
com p eţitor şi riv a l al lui M ihai Sturdza, fostul bărbat al nevestei
sale. O boală tim p u rie îl seceră însă în toamna anului 1833, cu Spumegă în fiecare interstiţiu,_ suprimă
cin ci luni în ain te ca, p rin retragerea tru p elor lui K is e le ff, scaunul petele galbene şi „film “ -ul, fără a ataca
vreodată emailul. î n t r e b u i n ţ a ţ i
M o ld ovei să d evie vacant. D in căsătoria sa dintâi cu D om niţa Ralu
K O L Y N O S -u l de acum—un centimetru
pe o perie uscată, de două ori pe zi
3 ) A. D. X en o p o l spune în „Is to r ia Cassei C allim achi” că ea ar fi — şi veţi constată rezultatele im ediat:
m u rit în anul 1821 (p . 182), ceeace nu pare probabil. dinţi albi şi sănătoşi, gingii roze. Cum­
4 ) „p ă lă v ră g e lile , şo p tirile şi in trig ile zilei, şi ceeace unul sau altul păraţi un tub de K O L Y N O S chiar azi.
cugetă sau are de gând să fa că ” .

No. 391 _ R. I. — Pag. 24

NU U I T A T I !
La I August se împlinesc 20 de ani déla izbucnirea răsboiului mondial.
In douăzeci de ani de zile a crescut o generaţie, care nu ştie d e c â t fo arte vag ce-a
însemnat răsboiul cel mare, şi chiar amintirea celor maturi începe să se şteargă cu încetul,
acoperită de vălul uitării.

cari să vorbească, fără^ groază, de NOU RASBOI,

deaceea dem agogii pot exalta tineretul, deaceea unii conducători ai naţiunilor pot respinge^ cu
îndârjire, ori ce propunere de desarm are.

:.:z m ă c e l u l d in 1914-1918, IL U S T R A T Ă ",

cu prilejul tristei aniversări déla I August, apare intr un N U M Ă R SPECIAL, care ps

lânqă revista si suplimentul ei obicinuit, va mai cuprinde
UN ALBUM CU
F O T O G R A F I I

din groasnicui răs-

boi 1914-1918.
„R ealitatea Ilus­
tra tă " numărul spe­
cial dela 28 Iulie,
nu trebue să lip­
sească din nici o
casă i
Ea trebue să ră­
mână i c o a n ă vie
pentru toţi acei cari
privesc cu uşurinţă
sau nepăsători e-
ventualitatea unui
nou răsboi.

BIJUTERIA ONDULAŢIUNI PERMANENTE

Vop-iitul p¿irului, Postiche, M a s s a g i i .
C o a fa t M a n i c u r e i m p e c a b i l , la
„ELITEI" D O R T H E I M E R
C a le a V ic to rie i 14 C a ic a Victoriei, 50
P R 1 .T U R I C O N V E N A B IL E - Cereţi prospecte
B u c u r e ş t i I. Consultaţ uni cosm etice m edicale
V i s - a —v i t d • S o c i c

Bine a s o r t a t ă ca:
Cea_mai uşoară răceală trebue
B ijuterii, Ceasornice, O co m o ară... luată In serios, căci este adese­
A rgintării, O p t i c ă ori începutul unei boli grele.
Sănătatea e cel mai preţios Un succes bun nu se poate aş­
A t e l i e r s p e c i a l bun al nostru. întrebuinţând tepta decât dela un produs ce
de comenzi ţi reparaţiuni Alcool de Menthe de Ricqlès vă se mândreşte cu cel mai glo­
Cum părăm şi v in d e m : păstraţi această comoară. Luaţi rios stat de servicii în această
Briliante, Diamante, zilnic Ricqlès ca digestiv 3i direcţie.
pentru îngrijirea gurei şi a or­ Aspirina este recomandată de
Perle, Platină, Aur
ganismului. Alcool de Menthe zeci de ani şi e Întrebuinţată
fi Argint. OFERIND cu cel mai bun succes.
de Ricqlès este economic.
PRETURI MARI
S P E C I A L I T A Ţ 1 IN
C H IU M B A R V E R I T A B I L
T elefon 410/94
Citiţi „M AGAZINUL“
No. 391 _ R. I. —Pa9- 25
 N -N A M ! Aceste două monosi-
A labe ce parcă sună ca ecoul
unui gong atins d e două ori,
trezesc în în ch ip u ire v iziu n i dela
capătul extrem al Asiei- trop icale,
culturi m ănoase de o rez ce se în ­
tin d cât v e z i cu och ii, sub bolta
■7 — “ *■" unui c e r pururea d o g o rito r şi i-
m ense bărăgane m lăştinoase b răz­
date de arroyos, cu apele m o lco ­
me şi verzu i, in lungul cărora în-
naintează sprintene şi în co vo ia te
subţiaticele sampans îm pin se cu
vâslele de către luntraşi galben i şi
goi, a c o p e riţi num ai p e cap cu o p ă lă rie uriaşă, in
form ă de ciupercă... E le m ai trezesc im a g in i de pă­
duri strejuite de bam buşi gig a n ţi şi p a lm ie ri trufaşi,
im a gin i d e pagode p itoreşti, oglindindu-se în iazuri
de sm arald presărate cu n u feri şi c rin i de apă; a-
p o i cai-nhas, colib e p rim itiv e , durate din lem n de
plută, cu acoperişul ascuţit, înlăuntrul că rora in d i­
ge n ii p ip e rn ic iţi, cu păru l lung strâns ia ceafă şi
fe m e ile scunde, in tunică şi pantaloni de mătase
neagră, se prosternează în faţa a lta relo r m ici ale
străm oşilor sau, to lă n iţi p e ro g o jin i, m ănâncă o re i
cu ajutorul unor beţişoare de porcelan , o r i pregă­
tesc op iu l aducător de visu ri v ră jite şi perverse...
Annam ! Chintesenţa extrem ului orien t, în sorita,
arzătoarea ţară a v is u rilo r ş i trâ n d ă viei ce doarm e
sub necurm ata incandescenţă a unui soare neîndu ­
rat, abia În d u lcit de vio len ţa averselo r trop icale. Nu
degeaba cele două silabe ce ni-o înfăţişează înseam­
nă, cuvânt de cuvânt, în cbinezeşte Paşnicul Sud
sau L in iştitu l Sud, ca o aluzie evid en tă la len evoa-
sa pace, cob orîtă asupra acestei regiu n i. V o iu spune
de asem enea că id eogram a An (lin iş tit, p a şn ic) re ­
prezin tă, p rin num ai c in c i trăsături de p en el im a­
gin ea sintetizată a unei fem ei sub un acoperiş, ad i­
că un sim bol de pace, ia r Nam, „Sudul” (co n sid era t
de către ch in ezi p rim u l d in tre punctele c a rd in a le ),
rep rezin tă o busolă cu resp ectivu l ac, ceeace d ove­
deşte în c ’ odată că rasa galbenă întrebuinţase acul
m agnetic cu câteva secole în ain tea noastră.
A m ţinut în tr’ adins să tălm ăcesc înţelesu l acestor
două p ito reşti ideogram e, spre a am in ti cititoru lu i
c ă A n n a m u l e o ţară cu c iv iliz a ţie şi m oravu ri tip ic
chinezeşti. D e fap t, în ain te de ocupaţia franceză,
întâm plată la 1886,_ ea alcătuia o regiu n e tributară
C h in ei, unul din atâtea state, vasale cu num ele, care

UN REPORTER IN LU­
MEA C A P E T E L O R
Î N C O R O N A T E
LA C U R T E A M A j E â T A T I I S A L E
BA O - P A I
în co n jo a ră im p e riu l ceresc „Coreea, Siam, Birm ania, Toukin, Tib et şi M on­
g o lia ), fa p t care îngădu e c h in e zilo r să denumească, org o lio şi, patria lo r „Ciug
K u o", adică Im p eriu l de m ijloc.
Cu toate acestea, se va înşela gro za v citito ru l d ac’ ar confu nda Annam ul cu
In d och in a. C el dintâi, e astăzi1un ţinut aflat sub protectoratu l fra n c e zilo r, cu
un suveran educat la P a ris, ia r a doua, d im p o rivă , alcătueşte un adevărat im ­
p eriu co lo n ia l galben, pe care Franţa, cu m ultă d ib ă cie şi cu o sforţare m ili­
tară re la tiv m ică, şi l-a cu cerit in O rientu l depărtat, cu v re o c in c i zeci de ani
în urmă.
Ba, spre a f i m ai p recişi, vo m spune că In d o ch in a cu p rin d e Cochinchina, ţ i­
nutul Cambodgelui, al Annamului, precum şi Toukin, Laos şi Cuang-Ceu, cu
resp ectivele c in c i capitale Saigon, Puom Penh, Hue, Hansi, Vientiane şi F o rt
Bayard, având o în tin d e re de 740.000 km., insă numai 20 m ilioan e de locu itori.
 U N M O Z A IC DE R A S E

Or, trebue să se ştie că în acest ad e­

vărat şi p ro p riu im periu , Annam ul cu
o b iceiu rile lu i tip ic e şi p op oarele-i de
c iv iliz a ţie chineză, nu constitue de­
cât laturea exterioa ră a In d o ch in ei,
locuită in realitate de naţiu nile cele
mai felu rite şi caracteristice ale A siei
d in tre care unele co b o rîto a re d in c i­
v iliz a ţii străvech i şi înaintate, altele
d im p o trivă p r im itiv e şi sălbatece.
Şi vom adăuga, spre a satisface cu­
riozitatea c itito r ilo r că In d och in a, în
afară de anam iţi, mai numără urm ă­
toarele rase: m oli, sau in d on esien ii
din m unţi, de o rig in ă m alaeză, m eo-ii
sau m ia o-ii din T ou k in u l de sus, de
rasă m ongolă, ale că ro r fe m e i nespus
de frum oase şi lib e re sunt socotite
d rep t V en crele rasei galbene, p o p o r
îm p ărţit in trib u rile M eo-ilo r roşii,
M eo-ilor negri M eoi-lo r albi şi M eo-ii
flo rilo r, după cu lorile şi găteala hai­
n elo r lo r, precum şi M an-ii d in Laos
şi L o lo , m untenii sălbateci în ru d iţi
de-aproape cu tib e ta n ii; Chams-ii, de
la fro n tiera cam bogiană, răm ăşiţele
unei antice şi foarte c iv iliz a te rase de
cultură indiană, cam bogienii coborî-
to ri din K m eri, c re a to rii a c e lo r m i­
nunate oraşe m oarte din m ijlo cu l pă­
d u rilor, cum sunt A u gk or-T om şi
Augkor-Vat, T h a ii din T o n k i
sfârşit, T o -ii din Ţ a ra

In fotogra fiile noastre : D iferite aspecte ale

dansurilor religioase din Anam. D ansatorii şi
dansatoarele sunt bogat îm p od ob iţi cu cele mai
bizare ornamente. _______

Cum se ved e e vorb a de un adevărat m oza ic etn ic, ce

scapă aten ţiei v izita to ru lu i european care, debarcat la Sa­
ig o n şi u rcând cu drum ul de fe r sau autom obilul spre Hué
o r i H ansi, n ic i nu bănueşte că In d o ch in a e gazda unei
va rietă ţi de rase şi n aţiu n i atât de eterogene, p rin o b ic e ­
iu ri, lim b i şi ch iar re lig ii.
Şi lucrul se ex p lică . In te rito riu l p ro p riu zis al In d och i-
n ei, T ou k in u l Annam ul şi C o ch in ch in a ocupă num ai ele
o fâşie îngustă de păm ânt, in vecin ătatea coastei, supra­
populată m ai cu seamă în delta m a rilo r flu v ii, şi cuprinsă
în tre m are şi un lanţ în tin s d e m unţi, p a ra le li cu aceasta.

P A L A T U L U M B R E LO R

D in co lo de m unţi m ai e o pădure
V irg in ă şi apoi... necunoscutul, adică
im ensul Laos în parte n eexp lorat, ţi­
nut m isterios şi p lin d e p rim e jd ii, ce
îş i aşteaptă şi astăzi c o lo n iz a to rii pe
care F ran ţa nu poate să-i dea.
D e fapt, L a o s n’ are decât patru lo cu i­
to r i la km. pătrat, p e când C ochin-
china 70 ! M otivu l acestei stări de pă­
răsire e cu d rept cuvân. straniu şi de
aceea m erită să f ie lăm urit.
A nnam itul, cu caracter sedentar, legat
de satul lui, legat de lanu-i cu orez,
de m orm in tele străm oşilor precu m şi
de alt orăşel casnic, cu ap lecări spre
om en ie şi in o fen siv, slăbit d e clim a şi
de c iv iliz a ţie vech e şi p rea statică,
in d iv id foarte superstiţios din fire,
a re o adevărată groază d e m unţi, un­
de apa lipseşte, unde stăpânesc fia rele
ju n glei şi unde fâ lfâ ie n eîn treru pt
m aqui-i, adică duhurile necurate.
A p oi. după o tra d iţie anumită, Laos,
e o o rig in e in terzisă. In adevăr, aco­
lo , în spatele m u n ţilor lu i păduroşi
ce-i fac de strajă la hotarul d in spre
răsărit, în tr’o localitate im ensă şi n e­
cunoscută a p ă d u rii v irg in e , răsare
im punătorul ¡Palat al U m b rei, ale că­
rui uşi se desch id în asfin ţitu l z ile i,
odată cu ale în c h ip u ite lo r locuinţe
unde se adăpostesc T ă c e re a ş i S pai­
ma, care, de cum se lasă amurgul, - se,
 pornesc spre Annam, ca să se-
; mene neliniştea şi groaza prin­
tre locuitorii câmpurilor cu o-
rez şi ai satelor.
Şi, negreşit, nu va fi lucru u-
şor să scoţi din mintea super­
stiţiosului ţăran annamit credin­
ţa, că noaptea e populată de
spirite, cu drăcuşori şi duhuri
blestemate, pe care nici o pu­
tere în lume nu poate să le stâr­
pească.
Dar să ne întoarcem la paşni­
cul Annam, monarhie centrali­
zată care, cu tot protectoratul
francez, păstrează o rânduială
internă politică şi administrati­
vă asemănătoare cu a Chinei de
acum vreo douăzeci şi cin ci de
ani.
Suveranul Annamului, actual­
mente Majestatea Sa Bao-Dai,
are de fapt titlul de împărat şi
de „Fiu al Cerului” , în îndoita
lui calitate de şef politic şi re­
ligios.
Franţa, prin tratatul din 1886,
devenită protectoarea Annam-
uluS, nu s’a atins niciodată de
tradiţiile lui seculare. F iţi ad­
mişi să vizitaţi curtea dela Hue.
şi veţi retrăi în cele mai amă­
nunte detalii. Istorisirile dru­
m eţilor di veacul al XVII-lea. E
acelaş fast, acelaş cerernonirl şi,
atât cât se poate judeca după
descrierile lor, acelaş decor şi
aceleaşi obiceiuri...
Dar, înainte de-al introduce pe
cititor pe lângă Majestatea Sa
Bao-Dai, se dau câteva desluşiri
asupra dom eniilor sale, aproa­
pe de opt o ri mai întinse decât
Belgia. Supuşii lui sunt în nu­
măr de şase milioane şi formea­
ză, precum am văzut mbi sus,
prin rasă. prin limbă şi religie,
o populaţie omogenă, cu excep­
ţia câtorva triburi sălăşluite
prin munţi...
Asistat de patru m iniştri, >pe
cari un protocol încărcat de i-
magini î i numeşte „cele patru
coloane ale tmpărfieV’, suvera­
nul, al cărui titlu de „Fiu al
Cerului” aminteşte că el e de
fiinţă divină, guvernează liber
poporul său prin m ijlocirea
funcţionarilor indigeni. Franţa
nu exercită decât un control al
treburilor lăuntrice, astfel că a-
utonomia de care se bucură
Annamul e cu mult mai largă
decât aceea ce-o acordă im pe­
riul britanic regatelor şi princi­
patelor Industanului.
Curtea acestui coborîtor din zei
este un oraş imens ce se aşterne
chiar dela porţile Hu^-ului, ca­
pitala sa. Un Versailles al Pa­
risului ! Un zid crenelat, în lun­
gim e de peste zece km., îl în-
cercueşte de jur împrejur. Dir
prag, turistul se simte parcă as-
vârlh înapoi, brutal, in negul
trecutului.
Metereze şi fortifica ţii ridicate
cu amarnică trudă de elevii in­
ginerului Vauban îi arată că în ­
râurirea franceză nu e ch iar a-
tât de proaspătă în Anpam.
Turnuri şi observatoare nume­
roase, în stil pur chinezesc, do­
mină aceste lucrări măreţe:
contrast izbitor intre accidentul
mohorît, înceţoşat şi orientul
abundând în form e şi culori
surprinzătoare...
Prin alei spaţioase, m ărginite
de arbori seculari, vizitatorul
pătrunde în sfârşit in această
cetate a visului. Acoperişurile
multicolore ale tem plelor se In-
nalţă din umbra boschetelor, es^
tompând pe albastrul cerului
siluetele dragonilor sim bolici
ce-şi răsucesc inelele până In
creştet. Palatele se succed pa­
godelor Într’un labirint de
curţi, pavate cu marmoră, de ca-
naluri ale căror punţi arcuite
in forma ogivelor se oglindesc
in ape, printre buchete de lotus,
de grădini unde vezi toată flora
Asiei tropicale, de paravane de
piatră pe care munca răbdătoa­
re a artiştilor sculptori le-a m e­
tamorfozat în adevărate dante­
lării... O centură de lanuri cu
orez, altele cu trestie de zahăr
şi grădini de zarzavaturi se aş­
tern una după alta, in mijlocul
acestei risipe de frumuseţi. A-
poi, vine adevărata cetate im pe­
rială, unde pătrunzi p rin poar­
ta monumentală a lum inii P r i­
m ăverii” dând acces spre „G ră­
dina Lin iştei” .
D incolo de iazurile în oare se
restrâng bătrânele clădiri, un
şanţ larg şi un alt zid crenelat
mărginesc incinta, unde se des­
făşoară viaţa intimă a „Fiului
Cerului” . Un pavilion încăpă­
tor,. ai cărui pereţi sunt căptu­
şiţi cu lemn sculptat: locuinţa
Majestăţii Sale ! Ea e împresu­
rată cu o sumedenie de pagode,
înălţate pentru cinstirea sufle­
telor strămoşeşti, e d ific ii falni­
ce a căror lem nărie e lăcuită cu
roşu, iar stâlpii susţinători îm ­
podobiţi cu arăbescuri şi aură­
rii. H alebardieri în mantii gal­
bene fac de gardă în faţa aces­
tor temple, unde nu ¡poate să
pătrundă decât p rin ţii de sân­
ge...
Această descriere sumară ar pu­
tea face să se creadă că un cap
încoronat trândav vieţueşte în
mijlocul acestui cadru încântă­
tor. Şi, drept vorbind, căutarea
plăcerii şi practica dulcelurf
„farniente” rezumă domniile
mai tuturor îm păraţilor A,nnn|
mului. Insă suveranul actual n’ij
fost crescut la o asemenea şco;j
lă şi se poate spune că e perş
najul cel mai ocupat din îmj
răţia sa.
Ţ in e să primească personali
toţi slujbaşii, oricât de moc
ar fi rangul lor, cari îi cer
dienţă. Recepţiile acestea în<
uneori din zorii zilei, ca să
sfârşească pe la amiază. Gu\
natorul luxos din provincie,*
sit cu m are pompă, va fi trai
acolo pe p icio r de egalitate
cel mai nevoiaş mandarin cai
spre a se putea prezenta suv^
ranului său şi-a închiriat, per
tru câţiva gologani, în tr’o
hala din Hué, o-tunică de mij
tase brodată, ce _din gaţ
deroba sa.
De câteva .ori îr
păratul adună
patru m inişţ
afacerile îr
mentele
crete,
cu un pen e
PriiffWB ai a şi H terSor,
Majestatea Sa « se intere
sează cu o deosebită de
instrucţia pi ă şi v îz ite «îS
deseori, şcolile în fiin ţa te chia
în in cin ta fi i. In p rop ri-
ile sale gră i, el a rc
peluze destinate jo c u rilo r tin
rim ei şi-i place când şi când
urmărească, p e rip e ţiile unei p a r­
tide de foot-baJHL
După perjoada exam enelor, c
să-i fie prezen taţi e le v ii din
pitală si p ro v in c ie cari au do
dit m al multă sârguinţă la în
ţăturâ, în cursul anului. Ii
meşte în locuinţa sa particulară
şi. rai» p riv ile g iu , le îngăduie să
culeagă flo ri din g ră d în ele îm ­
părăteşti...
A cord ă audienţă tuturor străi­
n ilo r de seamă, după ce „M arele
Maestru «1 ‘'Riturijjjjgg? a^_ în to c ­
m it cerem om a îu ^ O T ven it, după
rangul fiecăruia. Aceste audi­
enţe îţi dau priveliştea unor
basme orientale în im agini. Din
memorie, voiu rezuma aci una
din frumoasele pagini consa­
crate etichetei Curţii din Hué
de regretatul Paul Doumer, in-
tr*un studiu al său asupra Indo-
chinei.
înconjurat de m iniştri şi înalţi
funcţionari, cu toţii purtând
vestminte sclipitoare, suveranul
îl aştepta la intrarea sălii tronu­
lui, care alcătuia fundul unei
mari curţi rpatrate, m ărginită pe
trei din laturile sale de clădiri
cu faţadele din belşug împodo-
hite cu motive în bronz cizelat
şi plăci de porcelan multico­
lore.
In dreapta şi în stânga, stăteau
încrem eniţi sute de mandarini,
în mare ţinută de cerem onie.
IndăiŞtul lo r se ridica un şir de
|i gigantici, în draperii şi
de răsboi, legându-şi ca-
cu co4ţii îmbrăcaţi In aur
|şi purtând la picioare
|de aur şi argint,
ui împănatului eclipsa
celelalte prin bogăţie :
e cap o cască netedă,
bită cu pietre scumpe,
ea Sa îmbrăcase o hai-
ită în culori scânteie-
care-o acoperia în par-
V lungă, galbenă, tivi-
I strânsă pe talie cu o
^de risipa de neste-
văzul.
ase mâna d-lui Dou- cinstea scriitorilor, poeţilor şi
|oc pe tronul mile-
pţilor Annamului şi
servitori veniră să
în jurul lui, unii
M ile de gală, alţii
kde pene ş i câţiva
de aur şi lă-
Riturilor, veni
r genunchiul în
ului său, prezen-
de hârtie galbe-
\caractere chine-
fsul de bună-ve-
iiparatul începu
fglas şoptit şi ca­
la altul al anului,
llo r abia mai p ri-
iă tirea serbărilor,
iu l şi curtea sunt
|te, după legile
pe cultul stră-
Ini
. oferă
flo ri, lurnâ
sfin ţite de că-
p reo ţii budhişti. A p oi, în
..¡are costum ritual de
galbenă, presărat cu
aur, ia r pe ca p cu o —
n©u,i drtvgoni, pe care o
lut focu l diam an telor, el se ...
5 p e tron u -i de au r m asiv, care
om ină "Ui cea m are a p a la ­
tu lu i.™ ?- V ' •
La o com andă a h era lzilo r, toţi
asistenţii, fie ci puţini de
ge, m in iştrii, în a lţi denii...,
sau m andarini de rang in fe ri
se prosternează de c in c i o ,.,
înaintea „F iu lu i Cerului” , până
«itînrt AII
ating c frunţii*) ?lesp
ncrun*» i ! a de
rin
ezile
marmoră
i expresia
unui ma carè a pu-
blioat de serie de re-
portagii i
despre An-
nam, esp!
atunci p re-
sărată c sfoliate din
nişte flo ri ile.
La câteva
ii mai târziu ,
are loc lu-Xnan” sau
„Plim bare ¡ăverii” . Dus lApi«
Intr’un
. . . . . — • p
I H W iH l> IIOUFlWli'— W i ■ ■ M IM
armată de mandarini, soldaţi şi
servitori, suveranul străbate ca­
pitala, artând supuşilor augus-
ta-i persoană. Cortegiul prezintă
un aspect feeric: e toată pompa
m ilitară a unei nase îndrăgosti­
tă de culoare şi simbolism, «
se desfăşoară sub p riv irile în­
cântate ale spectatorilor, .¿râ­
pele de paradă, steaguri re ligi­
oase, arme şi arm uri, împrumu­
tate parcă din colecţiile unor
muzee, cai şi elefanţi acoperiţi
cu harnaşamente preţioase, to­
tul contribue să dea acestei de­
filă ri militare, un caracter gran­
dios, unic In omenire.
Apoi, e ,JLa-Tac” , numită serba­
rea Zeului Soarelui şi a Seceri­
şului, foarte curioasă cu jert­
fele şi dansurile ei. Vine, în
sfârşit, serbarea „Lu m in ei ne­
prihănite” sau „Thanh-Mm h ,
consacrată m orţilor şi dich isi­
ţilo r dichisirei m orm intelor,
îmbrăcat în tr’o haină neagră
cu mâneci lungi, împăratul v i­
zitează mormintele străihoşilor
săi im periali şi aduce fiecăruia
„danii alimentare” cuprinzând
între altele, p o rci frip ţi jn t r ’o
singură bucată, tăvi încărcate
cu merinde, fructe şi deserturi...
Inşirarea tuturor acestor solem­
nităţi ar cuprinde pagini multe.
Unele din ele sunt chiar mişcă­
toare; aşa, de pildă, sărbătoarea
sufletelor oropsite şi aceea a
Iertării morţilor. Altele, cin ­
stesc darurile m inţii, cum e ser­
barea dela începutul toamnei în
artiştilor, sau chiar Tel-Trung-
C&n, care corespunde concursu-
rilo r franceze de poezie din e-
vul mediu * ). Altele sunt consa­
crate m arilor forţe ale na turei
şi schim bărilor de anotimp.
D in tr’ acestea, unele au numiri
şi scopuri într’adevăr curioase:
în timpul desfăşurărei sărbă-
toarei „alim entelor reci” , înte­
meiată în memoria unui persoj
naj sfânt, e oprit să se aprindă
focul în vetre şi sărbătoarea
„Infrăgezirii corpului" e însem­
nată prin cerem onii de îmblân­
zire a divin ităţilor care alungă
molimele...
...Se vo r m ira cititorii auzind
că Majestatea Sa Bao-Dai^ mai
are tim p să şi scrie poezii fru­
moase, să urmărească în revis­
tele europene evoluţia om enirii
şi mersul progresului, să se o-
cupe personal, cum fac mulţi,
din capetele noastre încoronate
de trupa teatrală şi corpul său
de balet, să supravegheze de a-
proape educaţia singurului său
fiu, Vinh-Thuy şi, vânând, să-şi
itisfacă nevoia de activitate fi­
ii rie nex liber.
in, care adora auto-
sknbolizează A sia
hărţuită între cerinţele
ieia acest articol fă-
iesc despre felul ca-
_____ îs iic în care se îmbracă
tradiţiilor şi nevoile progresu-
indigenii din Annam. Bărbaţi şi
femei poartă deopotrivă tunici
şi pantaloni de mătase, lipite
de trup, cu mânecile strâmte şi
închise împrejurul gâtului. Cu­
loarea acestor vestminte este
vânătă, în regiunile dela miază­
noapte, şi neagră în Cochin-
china.
Cu un astfel de costum, femeia
annamită, de statură mai mult
m ică şi cu membrele subţirele,
irte rotunjite, capătă un far-
iec ra r şi o aparenţă de neîn-
ddioasă gingăşie, întotdeauna
cteristică şi Interesantă.
G R.
•
¿ 9 înfiinţate la Toulouse de că­
tre Clémence Isaure. G. p
 Pamantuluî 1

de MARC CHADOURNE

s \ c i

oaptea, un clătinat brusc de corabie m ’a

N trezit din somn, cu senzaţia greţoasă a
răului de m are. Mă aflam în camera
niea, la hotelul W am pey... Ce se ’ntâm plase? Pe străzile moderne, adesea vezi
Era cutrem urul care sguduia, sau m ai bine cortegii, in costume vechi.
zis frăm ânta m ăruntaele păm ântului. Frăm ân ­
tarea n ’a durat decât un m inut sau două, dar
a fost destul ca să răstoarne un oraş ca To-
kyo, asem enea unui castel clă d it din cărţi de
derne, pulsează uriaşul sat a-
joc şi in cen diu l în tr’o vâltoare fantastică de
siatic — un sat cu şase m ilio a ­
flăcări să in gh ită ru in ele unui oraş cu m ai ne de oam eni.
multe m ilioan e de acoperişu ri.
\ De aci, vila m odernă nu arată
Acest oraş nou a cărui în tin d ere abia o p oţi decât un m onum ent de piatră,
cuprinde cu och ii, sub fereastra m ea părea un fe l de tem plu asirian ; e clă­
îm bătrânit de veacu ri. Străzile, c ro ite la în ­ d irea nouă a Cam erei, „m auso­
tâmplare, nu poartă n ic i un nume... Ca şi leu l” Parlam entului, m i s’a spus
„K am p on g-u rile” javan eze, locu in ţele îm p re j­ nu fără iro n ie, de către un tâ­
muite o ri în ch ise cu gard u ri, se îngrăm ădesc năr japonez. D ieta nu s’a insta­
pe cartiere, fie c a re izolat unul de altul. Car­ lat în că acolo...
tierul în care mă aflu face parte d in tr’un dis­
trict, unul din cele treizeci şi c in c i de dis­ Seara, aud p a zn icii de noapte
tricte, pe care le numără „ T o k y o cel m are” . lo v in d cu bastoanele lo r de fe r
De ju r-îm preju ru l sâm burelui unei v ile mo- în pavaju l străzilor ca să ves­
tească p op u laţiei stingerea lu­
Semnalizatoare moderne, pe m in ilo r. D im ineaţa, în ain te de
stradele unde se încrucişează sunetul gorn iştilo r, bătăi uşoa­
cele m ai curioase vehicule, re şi înăbuşite de tobă mă deş­
(stânga). teaptă din som n; acestea vin
dela un tem plu din apropiere...
Un cartier com ercial in centrul î Î u » p o î i să um bli p rin Tokyo
oraşului Tokio, (stânga). fa ra Şa ocoleşti im ensul parc,
ca re in cercueşte palatul Im p e ­
rial. Este cel din urmă palat al A siei, adăpostitor al unui suveran
sem i-D ivin în o c h ii supuşilor lui. Bunicul acestuia, îm păratul
M eiji, — care a decretat m od ern izarea Im p eriu lu i are tem plul lui
în tr alt parc, deschis n eîn treru pt cu cern iciei p op u lare; un tem plu
aproape p rim itiv , unde z iln ic person agii gra ve în redingotă, fe­
m ei pioase, fu n cţion a ri şi ţărani, v in să aducă prin osu ri şi, p rin
câteva bătăi repetate din palm e să chem e asupra lo r atenţiunea
augustului spirit...

Palatu l Im p e ria l se ascunde în um bra unor fo r tific a ţii de frunziş,

adăpostit de o în treită îm p rejm u ire de gard u ri şi bastioane ale
că ro r b locu ri de p ia tră p ar aproape tot atât de vech i ca şi acele
ale zidului chinezesc. In cele patru colţu ri îl strejuesc pagode cu
p e re ţii alb i şi turle ascuţite. P e sub să lciile ce tivesc gard u rile pe
afară, se văd h o in ă rin d lic e e n i în costume de bae, studenţi cu
caschete şi bluze negre, cu părul v â lv o i în felu l n ih iliştilo r, ca ri
citesc pe K a rl M ax şi M aurice D ekobra. Câte u nii poartă pe faţă
o mască neagră, care le serveşte de apărătoare îm p o triv a ră c e lii
şi a guturaiului...

In faţa acestor m etereze ale p u terei Im p eria le, d in co lo de o ar­

teră tăiată în lung ş i’ n lat de tram vaie şi autobuze, se în alţă o
altă putere, m eterezele albe ale m a rilo r fin a n cia ri. Cele două
m ari clanuri fa m ilia re : M itsui şi Mitsubishi, care-şi îm p art c o n ­
trolu l p o litic e i şi al treb u rilo r japon eze, au acolo băncile, agen­
ţiile lo r, m arile lo r m a ga zin e.« în fă ţişa rea curat am ericană, aces­
ta e bastionul o ccid en ta l al oraşului T o k y o . N ic i un zgârie-n ori.
C utrem urele de păm ânt au lim ita t con stru cţiile la cel m ult op t
etaje. D ar clăd ite ca să reziste sgu du irilor v iito a re , aceste e d ifi­
c ii im punătoare şi m asive, unele flan cate de coloane, altele stră­
lu cin d de albeaţa ceram icei, apoi altele negre şi roşii... ceva cam
teutone, au un stil intern aţion al, adică futurist. D e pildă, iată
„Colyseul” readus ia p ro p o r ţii japoneze, care este cel mai m a ri
şi în căp ător din tre num eroasele c i­
n em atografe din T o k y o . D ar să a-
runcăm o p r iv ir e în spatele acestui
„C olyseu m ” : un canal îngust, m ur­
dar, locuinţe om eneşti făcute din
bârne sau ş ip c i: din nou Asia.!
Acum să răzbim în m area arteră
com ercială din Ginza. P rin tre valul
îm pestriţat al sfioaselor B u tterfly
se strecoară în num ăr m ic, jap on e­
ze em ancipate, ale că ror toalete eu­
rop en e arareori v in bine. F e m e ilo r
care-şi urm ează b ărbaţii la distan-
1 respectuoasă, puţin în ap oi, se o-
pun acelea care pe un p ic io r de e-
gailtate păşesc alăturea cu ei. In
lum ea grăbită a fu n cţion arilor, a
o am en ilor de afaceri, iată p reoţi
budişti cari, cu capul ascuns în-
tr ’un coş cântă d in tr’un flu er de
bambu. In m ijlo cu l în c ru c iş e rilo r
nebune ale ta xiu rilor, un c o o lic
duce în echilihru, pe cap, o p ira m i­
dă de fa rfu rii umplute. D e pe plat­
form a unde m anevrează sem nalele,
m icu l policem an, care-şi astupă
nasul în tr’o m^scă de gaze, con tro­
lează o circu laţie cu ritm u ri neega­
le : aceea a trăsurilor, a b icicletelo r,
a ta xiu rilor.
In tre aceste ritm u ri nehotărîte, în ­
săşi Japonia şovăe.
A celeaşi contraste p rin vitrin e . Ia ­
tă un galantar cubist, um plut cu
peneluri, c u tii cu cu lori, un vas de
flo r i şi o cârm ă de avion.
In galantarul de-alături, samurai
ră sb oin ici sub arm u rile lo r stacojii,
se dedau la m ânu iri de spadă. Ceva
m ai departe, iată raioan e cu o-
b iecte de go lf, de sky, saci pentru
alpin işti. Să adm irăm în treacăt
fo to g ra fia p rim e i fem ei japoneze,
care-a sărit din avion cu paraşuta,
a aceleea care deţine record u l
cu rselor de obstacole şi a tin erelo r
cam pioane de foot-ball.
T r e i ritm u ri spuneam, dar şi doi
p o li ai v i e ţ i i : tra d iţia şi progresul.
C eeace nu lasă să abată uin drum
viaţa unui jap on ez este acel „du-te
v in o ” al fiecăru ia dela unul la al­
tul.
Să intrăm noaptea în tr ’una din
străduţele care dă în acest Broad-
w a y . L a zece paşi de „Departe-
ments Stores” , reapare Japonia de
od in ioară. F elin a rele a x j în m ijlo ­
cul g ră d in iţilo r m inuscule, unde
copacul se în vecin ează cu stânca,
stânca ascunsă îndărătul gardului
im ită a rb orele care, el însuşi im i-
tează m untele, luâna talia elegantă
a unui Buchat.
C ob orîn d din ju căria-i de autom o­
bil, ale cărui c u lo ri a rg in tii se a-
Modernizarea r e lig ie i: tablou reprezen­
tând „Adoraţia M agilor".
Fata modernă japoneză face sport şi nu
se deosebeşte cu n im ic de- europene,
fundă sub um brare de glicin ă,
om ul care mai adineauri dădea
o rd in e în fa b rica lui de ţesă-
torie, sau în m inele-i din
M andciuria, întâlneşte p rieten i
pentru un dejun ales ş’o p etre­
cere la fel. E l se descu lţi pe
p ietrişu l umed al pragului şi
păşind greo i pe parchetul lu­
cios paw lon ia, se trezeşte d eo­
dată în tre p e re ţii de carton ai
cu liselor Japoniei de altădată.
Tapisată cu ro go jin i, ch ilia e goală, în tu n e c a «
ca o cutie de prestid igitator. F a rfu riile , castro
naşele, butoiaşele, jăratecul unde in cenuşă căr­
bunele închipueşte un vulcan, apar şi dispar ca
p rin farm ec. Geishele intră, g en ii funebre cu
masca albă de mort, cu pieptănături înalte şi ro ­
c h ii negre, d in ţi de aur şi argint. D ar pe centu-
rele lo r în zorzon ate, ce profunziune de flo r i şi
de fluturi!...
Din somptuosul p ort al trecutului, din obiceiu-
rile -i ancestrale, din filo s o fia sa, japon ezu l n’a
păstrat decât ce e m ai uşor? Casele-i şubrede,
servitorim ea-i decorativă, flo r ile de h ârtie? Chi­
nuitoare nesiguranţă.
Omul acesta care se ’n toarce în fie c a re seară ir.
odăiţa-i curată, se aşează pe-o ro go jin ă din pai
de orez, cu faţa la pictu ra desfăşurată în tr ’un
d o rm itor lucrat din lem n rar, este acelaş care se
bucură in tăcere, de a-şi fi asigurat ultim ul b re­
vet, ultim a in ven ţie, de-a fi exportat în Anglia
stofe de bum bac vândute cu p reţ îm bucurător.
E l pune aparatul de radio, dar aplecând urechea
la undele din C aliforn ia, îşi p rep ară ceaiul ver­
de, în p orcela n u ri m ai vech i decât Im p eriu l. A-
fară, el are portu l şi o b iceiu rile noastre şi e ne-
în trecu t în sporturi. Joacă tennis, cri-
quet, are terenu ri de g o lf. C o p iii lu i fac
duşuri de raze ultra-violete. T rim ite bă-
e ţii în A n glia, sau în Statele U n ite, da­
că aceştia se dedau a fa cerilo r, la B erlin
«a c a doreşte să facă d in tr’în ş ii doctori,
c h im ic i sau tech n icien i specializaţi.
I I ispitesc toate in stitu ţiile noastre: u-
n iversităţi, a socia ţii de savanţi, acade­
m ii, congrese. Făcând aceasta, el nu se
gândeşte să renege cumva tradiţia rasei
sale. P rin tradiţie, el are nevoie de-a se
sim ţi în ch is în tr’un sistem p erfect, de-a
f i cop ilu l m odel al unei fam ilii-m odel.
T reb u e ca Im p eriu l să nu fie în în târ­
ziere n ici cu o secundă, în propăşirea
universului.
A"
Cu această ci ¿dinţa, el se duce să-şi fa­
că sp oved a n iile rituale în tem plul Mer-
ji. A c o lo se îm pacă în tihnă cultul lui
pentru tradiţie, cu dragostea-i
de progres.
In multe şcoli c o p iii p ă rin ţilo r ca ri ţin
la dalinele vechi, sdnt îm brăcaţi şi au
ob iceiu rile strămoşeşti, (stânga). s
 Sfaturi medicale
Orice
Pentru îngrijirea tenului
d e fe c t
Tot mai des apar in comerţ — sub denumirea dc cremă pentru în g ri­
jirea şi curăţirea tenului — tot felul de preparate pseudo-ştiinţifice, care
sunt un adevărat dezaştpi pentru o|)ra*.
al pielei
Fie că sunţ preparate pe bază de unt sintetic sau alt surogat, ele se
descompun, devenind râncede şi acjdp. Apiiţii, astfel formaţi, pătrund în
pori, irită şi sbârcesc tenul, şi nu rareori produc eczeme din cele mai
IDISPARUT
grave. Căci in timpul curăţirii tenului de pudră, epiderma resoarbe crema
alterată şi o Împrăştie pe toată întinderea feţii prin mii şi mjj do con­
ducte. Pe-aceea, cine vrea un ten într’adevăr emirat, eliberat de toate im­
Iintro săptămână
purităţile; cine vrea un ten degajat de pudră, de fard şi dc praful depus
in timpul zilei, fără ca pielea să sufere, acela să ne asculte sfatul, nostru
competent şi ¡»ă nu se lase indus în eroare dc propaganda şi reclama pro­
duselor lipsite de garanţie, ci să întrebuinţeze frema „Bellart” un nou şi
foarte reuşit preparat al reputatei fabrici atuerÂcaiţe Boeder în modul
următor: '
După ce în timpul zilei ai dat pe obraz cu crema de zi „Bellart”
seara iei un tampon de vată şi-ţi masezi obrazul cu crema „Bellart”
„Cleansing” pentru curăţirea tenului; iar <lupă săvârşirea acestei operaţi- l
uni faci un masaj uşor cu crema „Bellart’* „Skin and Tissue” pentru f
noapte.
Ufmând întocmai prescripţia de mai sus, veţi obţine din primele zile
un ten proaspăt, catifelat şi curat.
KVEIJNB

R ou g e - x J 'b » * '

,, fa rd u l s te le lo r

I Sn U o lly w o o d
SCRISOAREA U N U I SCOŢIAN ie v in d e acum Reteta unui renumit dermatolog
!a să facă econ om ie de h ârtie şi
O femeie de 40 de ani cu tenul ne­
t, un scoţian şi-a scris toată epi- ^ în R ° rn a n “ ‘ curat, cu coşuri şi pori dilataţi fu tra­
la pe dosul m ă rcii poştale. tată câte 5 minute în fiecare zi de
/ câtre un medic specialist în materie
de piele. După o singură săptămână,
„ cu c o s m e tic e le
orice defect dispăruse. Aceeaşi reţetă
fu încercată la sute de femei de vârste,
amna şi d-ra Seletzki pe plajă diferită şi se obţinu acelaşi efect uimi­
la E fo rie tor în fiecare caz.
Acum vă puteţi folosi la Dv. acasă
*intfebuin\a a p r e i e r a 'e » ( e m e ito r h u ­ de descoperirea acestui eminent spe-
m a. c o s m e l» « ^ lu lu ro r (o 5 , ,n - [ cialist. Crema Tokalon, culoarea albă
(neunsuroasă), celebra'Cremă de Paris,
e fabricată întocmai după această for­
mulă. Ea conţine untdelemn curat şi
rf' o a s e ‘ au b u c u r a t d ca re nu smântână predigerată. Aceste ingre­
diente pătrund în pori şi înlătură ne­
curăţeniile aflătoare în fundul lor, la
care săpunul şi apa nu pot ajunge
niciodată. Coşurile dispar curând.
Urâţii pori dilataţi se strâng repede.
Pielea cea mai neagră şi aspră devine
moale, netedă şi albă.
Crema Tokalon, culoarea albă, vă
va da un ten limpede, fraged care va
provoca admiraţia şi invidia tuturor
prietenelor Dv. Succesul se garantează,
altfel se restituie bahii.
De vânzare la toate farmaciile, dro­
gheriile şi parfunseriile din ţară. Noi
preţuri reduse: Crema Tokalon, culoa­
rea albă, de la Lei 50.—> Crema To­

GAUR,ts ■ kalon aliment, culoarea roză, de 11

Lei 60.— .

FEMEEA ZI LELOR N O A S T R E . . .
a a d o p ta t ta b le te le K IS S IN S E N . Şi aceasta
pentrucă ele reprezintă singura cură de s lă b iri
cu ad evă ra t e f i c a c e şi n e v ă t ă m ă t o a r e .
Nu se cere nici o dietă speciala.

>ilueta visata de fem eea moderna e do­

bândita numai grafie tabletelo r Kissingen,
j

No*39>- R. . — Pag. 31
A P A DE G U R A
are două
în s u ş iri s
P ân ă şi cel mai sănătos om nu poate evita
întotdeauna şi cu desăvârşire m irosu l gu -
rei, fie din cauza fum atului, fie că a m ân­
cat o m âncare care are un m iros neplăcut
sau din oricare alt m otiv. In d ife re n t care
e cauza, m irosul poate fi com bătut p rin
clătirea regu lată a gu rei cu apa de gu ră
O d o l.
Menţine gura şi dinţii în perfectă sănătate.
O
Apără întregul organism de boli pentrucă
0 distruge microbii vătămători din gură.
Acestea sunt motivele pentru cari compoziţia apei de gură Odol şi îi
intelectualii şi lumea din cele mai dau acel gust răcoritor şi plăcut, nu
înalte straturi sociale, prefera apa au numai rolul de a curăţi dinţii.
de gura Odol. Oamenii inteligenţi Ele desinfectează gingiile, cerul gu*
ştiu ce importanţă covârşitoare are rei, limba, amigdalele şi gâtlejul,
sănătatea gurei, care este intrarea apără organismul de toţi microbii
care duce spre plămâni şi spre sto­ cari vor să pătrundă în plămâni şi
mac. Esenţele puternice şi totuşi a' în stomac.
tât de volatile, cari fac parte din
Aciditatea (acreala) gurei este duşmanul care ne
cariază dinţii în mod lent dar sigur.
Apa de gură (DLD(DtL
combate eycidîtalea gurei
prin reacţiunea ei alcalină.