UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE LITERE $I FILOSOFIE

P. P. PA NAITESCU

CURS
PRIVIND

iNCEPUTURILE INFLUENTII SLAVILOR

ASUPRA ROMANILOR

1938-1939

Edit 0,
G. to kieScu

1..itografia C. :ONESCU qtr. Pope ftlah 6. sueure.§1C

www.dacoromanica.ro
 Lunia Boemvrie 1938

PRELEGEREA 1-a

INTRODUCERE

In cursul anului acestuia MB TOM ocupa cu "In-

ceputurile influentei slave asupra Romanilorn.

Slavii i formarea poporului roman. Dela in-

ceput aceasta problem& apare ca una din cele mai

insemnete din istoria noastra naVionalg, Jn adev&r,
ceeace deosebegte poporul roman de oelelalte popoa-

re de origine romanica elite toamai aceasta influen-

Va slava. Pentru a lamuri aceasta problema trebue

sa spun pe scurt,care aunt elementele schematice

pe care le an la bazal toate popoarele romanice.Ele

fgra indoialls'au format prin latinizarea unei in-

tinse regiuni din Europa datorita.cuceririi romane.

Intinderea acestora ca stet a insemnat dela o vreme

gi o intindere etnica, adica elementul roman Oa

www.dacoromanica.ro
 -4 -
rAspAndit pe teritoriul cucerit exercitAnd asupra nea-
murilor supuse o puternicA latinizare prin armatA,

prin culturgarin adninistraieletc.Prin,urmare popoa-

rele romanice sent in parte urmacii Romanilor. Dar
la inceput avem un element autohton,peste care s'a a-
gezat elementul roman. Elementul autohton a fost
inghttit de cel roman,dela care a luat gi limba.In
Evul-Mediu nAvAlesc barbarii asupra acestor regiuni,
dislocAnd masa romanica J. in felul acesta adaogAnd

pe cel de al treilea element ce au format popoarele

romanice pe Maga cel autohton gi latin. Ca gi ele-

mentul authoton cu civilizaVia luitgi elementul bar -

bar care a dat clasa stapanitoare - Francii in Fran-

tat VizigoVii in Spania, OstrogoVii,Heruliilliongo-

barzii in Italia, etc. - a disVArut inghiVit de oul-'

tura gi civilizaVia lating. Ceeace deosebegte po-

porul roman de celelalte popoare romanice,este too-
mai calitatea elementului al treilea zis barbar (a-

lAturi de elementul autohton, thracic gi de cel la-

tin). In adevar,pe cAnd la celelalte popoare roma-

www.dacoromanica.ro
 - 5 -
nice elementul navalitor a fost de origin germane,

la not rolul acesta 1-au jucat Slavii.Este adevE-

rat GA gi aici la not au fost Germani (Gott, Ge-

pizi) care an nAvElit,dar influenta for a fost
trecAtoare gi fArA urmAri. Fostul prof. dela Cluj

Diculescu, in lucrarea sa .Die Gepidennta incercat

sa crate ca elementul german ar fi lAsat urme foar-
te insannate la not, mai ales in toponimie qi ono-

masticA, dar concluziile lui aunt bazate pe expli-

cAri fartate. In realitateginfluenta german& medie-
vela este foarte slab, in limbs romAnA. Deci pro-
blema cursului nostril igi are rAspunsul c& elemen-

tul slay este hotAritor pentru formarea poporului

roman.

Slavii gi inceputurile culturii romAnegti.

Dar al&turi de acest lucre care privegte formarea

noastr& ca popor, mai este o problemA care privegte

inceputurile culturii romanegti.Ca gi la alte po-

poare gi cultura noastrA este format& din cultura
mogtenit& dela popoarele care ne-au format.FAr& in-

doialA ca in cultura noastr& trebue sa exists un

www.dacoromanica.ro
 - 6 -
anume fond moqtenit dela stramoqii daci cu urine in

traditie, in anume credinte, in foiklar. Urmele ace-

stea ale elementului autaton nu le qtim cu precizie,

fiindca not aunoaqtem putin pe Daci ci este deaf

foarte greu sd stabilim ceeace le apartine lor. Ele-
mentul roman a lasat ci el urine qi mai ales In ceea-

ce privecte sufletul ci caracterul poporului roma-

nese. Mad s'a ardtat acest suflet romanesc, s'a a-

jUMB la concluzia - Dl. Rfidulescu Motru a saris in

privinta aceasta o carte oRomdnismuln- ca exist& un

spirit romanesc, de pildi, spiritul de legalitate,ca-

re desigur e mogtenit dela Romaai,cdci la Slavi nu

existd. Deasemenea anume elemente religioase, spre

exemplu, lips a mistioismului la poporul nostru, care

la popoarele slave este o caracteristica. Burnet dato-

rit& acestor elemente moctenite dela stramocii noctri

dinainte de Slavi se explicit mai ugar can poporul

nostru, trdind in mijlocul Slavilor, a Ames asemd-

nAtor in anumite privinte popoarelor romanice qi deo-

sebit de Slavi. Dar elementul slav la rindm-i

www.dacoromanica.ro
 - 7 -

a lasat multe urns gi se poate spun far& a gregi

ca dock' cineva vrea sa cerceteze cultura noastrdstre-

bus sa cerceteze gi influents. culturei slave asupra

celei romanegti. MUlta vreme invatatii romani au so-

cotit o rapine aceasta influents,. Dup& parerea lor,

noi trebuiam sa fim urmagii absolut directi ai Roma-

nilor, fgr& nici o influents slava care nu e cleat o

sgura co trebuia ouratata. Ei bine, data. analizam

elementele de influents slava la noi, in bisericg,fol-

klor, etc., trebue sa distingem in aceast& influent&

dou6 faze. Dxistko influent& slava la noi prim
(a primelor triburi slave) gi una a popoarelor slave
in formatiune de stat. Influenta slave primitive se
constata in primul rand in folklor, in dreptul nostru

nescris. Influenta dreptului slay la noi s'a.exarci-

tat,pentruca dreptul roman era preacomplicatopotri-

yit pentru o societate aga de evoluatii cum era cea ro-

mans gi deci neaccesibil unei sooietati care pierduse

din caaza navalirilor, forma ei civilizatI. Cel slay

130 d'oresttundea-mai molt cu struotura noastra socia-

www.dacoromanica.ro
 .8,
la de atunci. Slavii Insa s' au creqtinat gi an qiipa-
tat pe Incetul o noun.. civiliza-tie reugind sa forme.
ze qi state, venind aslfel in contact gi sub aceasta
noua forma cu noi. Dar de data aceasta influenta for
nu mai are caracterul original dela inceput.
Ce se inta.'mplase? Slavii se crectinasera sub in-
fluenta bizantina.Fratii Metodiu qi Ciril din Salo--
nic plecasera In misiunea for la. Moravigiar discipo-
lii for an continuat pr. opagarea creqtinismului is
Slavii din Sudul Dunarii, la Bulgari. Bulgarii in
contact on Bizantul au adoptat de acolo toate cele ce
le-au trebuit in toate domeniile cui,turii.Deci acea-
sta noua influent& a Slavilor la noi,nu e pure sla-
vd,ci bizantinastrecuta prin filiera slava. Dar
Slavii an luat dela Bizan-t ihsa numai ce au inteles
ei din cultura acestora, nu tot absolut. Bizantinii
au avut o cultura fins, supe.rioara qi bogata,mogte-
nita dela vechii Greci,pe care Slavii de formatie
inferioara nu o puteau Intelege.Alga char ei an luat
numai ceeace se potrivea cu spiritul lor.In primul

www.dacoromanica.ro
 - 9 -

rand au cautat sa imite fastul pi stralucirea curtii

bizantine, adica partea formal& a fost cea dintaiu

imitate. Apoi ceeace au gasit in manifestarile popu-

lace bizantine. Din operile religioase au luat numai

pe cele ce priveau vieVile de sfinVi, fiind mai u-
poare pi pe cele necesare cultului. Deasemenea cro-

nicele bizantine au fost imitate de Slavi,nu Salsa

istoriile savante pi filosofice. Poate numai in arta

a fost o influeuta bizantina de o fine ceva mai

deosebita. Prin urmare a fost la noi o influents sla-

va venita la Inc eput dela Slavii primitivi pi una

- de fapt bizantina - venita dela Slavii formaVi ca

state deosebite.

Cultura slavo-romana,interna. Dar trebue sa a-

daog ea pe langa aceste influente venite dela ve-

cini, intalnite la orice popoare pi deci explicabile

pi la noi,mai este o problems pe care am putea-o nu.

mi interns. Poporul slay a putut creea la noi o cul-

tura deosebita pe care not inpine am continuat7o,am

numit-o deci slavo-romans. Slavii venind dela Nord,

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
au trebuit sa treaca pe teritoriul locuit de stramo-

gii nogtri pentru a ajunge in Sudul Danarii. A fost

o adevarata migratiune. In regiunile noastre sta. a-

gezat gi a ramas o populatie slava, peste not gi un-

guri, care facea legatura Intre Slavii din Sud gi

cei din Nord. Aceasta legatura de continuitate intre

Slavi, a existat in prima parte a Evului- Mediu.A4a

dar a existat un popor slav,care ca expresie geo-

grafted numai, 1-am putea numi Slavii din Dacia, ce
a disparut in mijlocal nostru. Elementele etnice slay
ve de azi de pe-teritoriul nostru sunt de provenien-
ta recentab nu aunt urmagii Slavilor din Dacia. Prin

existenta acostor Slavi la noise explica mai ugor

deco not am adoptat liturghia gi liMba slava in can-
celarie. Din momentul adoptfirii limbii gi liturghiei

slave, firegte ca s'a format o tradi4ie gi chiar"gi

dupa desnationalizarea aceator Slavi, prin puterea

de inerVie a tradi'iei, limba gi liturghia slava au
oontinuat Inca multa vreme la noi.Va filolog bul-
garonume iletici, a sustiput, ca elemental slav a

www.dacoromanica.ro
 - 11 -
trait la noi Inca foarte malt& vreme,caci numai aka

star explica faptul ca limba slava Oa pAstrat pinA

tarziu in sec.:a:LIM-lea la noi. Dar savantul ceh
Jiraek a aratat ea aici este vorba de puterea tra-
ditiei ci nu de dAinuirea elementului slay.

Din vremea aceasta aunt lucrAri juridice,croni-

cetetc.lin limba slave. scrise pe teritoriul nostru,

uneori chiar de Romani. Aceste opere alcatuesc o lite-

ratura,pe care o putem numi slavo-romAnilaqa se pos-

te constata existenta unor probleme interne slavo-ro-

mane pe ling& celelalte problemeaa apare qi mai cla-
ra and studiem limba documentelor dela noi. AceastA
limbs este cea bulgarA in care scrisesera i Metodiu

qi Ciril, dar in care intalnim qi elemente sArbeqti

ci rusecti qi fArA indoialA romanecti. Gratie acestor

elemente de sintezA putem vorbi, aqa dar, de o ver-

siune romaneasca a 'Libel. slave. Dealtfel qi la cei-

lalti Slavi limba lui Metodie qi Ciril nu a putut fi

pastrata intacta, elementele fiecArui popor slav,vrAnd

ne vrAnd adAogindu-selastfel ci avem o limba slava

www.dacoromanica.ro
 -12-
.. fdra indoial& bisericeasc& aga ca gi la noi - cu ele-
mente rusegti in Rusia, cu elemente sarbecti in Serbia,
etc., gi deci ci o limb& slay& bisericeaseatin versiune
romaneasa. tga dar ci in privinta limbii avem o pro-
blem& slava interns.

Plaint]. cursului. Astfel in cursul anului acestuia

vom cerceta aceste problems, ar&tand fn primul rand

unde s'au format popoarele slave, locul for tare po-

poarele europene, cum an intrat in contact cu noi, ce
ne-au imprumutatv cum s'au format statele slave - cele
din Sud care ne intereseaz& in primul rand -, cum s'a

format cultura for gi ne-a influentat gi pe noi,gi a-

poi vom vbrbi gi de influents. Slavilor-dacici.

Din punt de vedere al impgrtirii cronologice ci

geografice a subiectului nostru, el va incepe eu pri-

mele ctiri care privesc locul de formare al Slavilor,

apoi vom cerceta influenta Slavilor de Sud la noitsta-

tole Sarbilor ci Bulgarilor ptna la disparitia lor, &-

dices pang. In sec.al.IV-lea,cand statul sarbesc ici pier-

de autonamia - pan& atunci era in suzeranitatea Turcilor

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
gi pang la Baiazid In ce -privegte pe Bulgari care a-
tunci igi pierd autonomia (1393). Vom face istoria a-
cestor state gi nu vom vorbi numai de influen-Va for a-
supra noastra gi aceasta pentru a intelege mai bine lu-
crurile.
Firecte ca nu nu mai Slavii din sudul Lrungrii
ne-au influenVat pe noi4i celelalte popoare slat's au
avut un rol in aceasta privinVg,dar aceasta mult mai
tarziu. Farce incloialg ca..nu putem fixa cu precizie pa-
ns la ce an avem deaface cu influenta unora gi tend
incepe a celorlalVi. Dar aproximativ pe secole putem
face acest lucru.
Aga pang in sec.al %V' -lea influenta slava la not
a fost mai ales a celor din Sud (Bulgari-Sarbi). In
sec. al XVI-lea gi al XVII-lea avem influen0. Poloni-
lor, card gcolile for catoliee se deschid $i pentru.
fii de boieri romani.Dupa decaderea politica a Polo-
nilor de dupg Sobieski incepe influenta Rugilor or-
todoxi care continua pang chiar In sec.al XIX-lea °and

www.dacoromanica.ro
 -14-
se poate constata cg elementul principal de lug% al
Romanilor este desrobirea de jugul rusesc.Anul ace-

sta vom argta numai influenVa Slavilor din Sud care

ea Oa exercitat asupra noastra cea dintaiu.
Aceasta problema este desigur foarte great in

primul rand fiindca suttem In Evul-Kediu din care vre-

me avem foarte puVine izvoare, din care cauzi se mega-

se la un moment dat chiar existenVa noastra.

Isvoarele ce le avem suet mai mult de domeniul

arheologiei gi linquisticei, care nu pot sg no ofere

date cronologice precise.

Vom amta ca din izvoarele ce avem, cu obiecti-

vitate gi logics El& stabilim adevgrul In privin'a co-

lor de mai sus.

--000--

www.dacoromanica.ro
 - 15 -

Miercuri 9 Poemvrie 1938

PRELEGEREA II-a
Patria primitives a Slavilor

Slavii gi Indo-Germanii. in leqia de azi,dupii

ce am aratat principiul cAlauzitor dupes care vom face

cursul de anul acesta, incepem cu problem locului de

origin al Slavilor. Von vedea deci de unde a pornit

migratiunea poporului slay. Froblema aceasta, a loon-

lui for de formaViune inainte de nAvalireoeste foarte
interesanta gi a preocupat pe istorici din vremuri
foarte vechi. In privinVa ei, parerile istoricilor au

fost contradictorii. IstAzi sta ajuns la o concluzie

pe care o cred definitivA;

Dar inainte de a intra in miezul problemeiltre-

bue sA lamuresc un lucru gi anume, nand vorbim de lo-

cul de basting al Slavilor, intrebarea este,ce lute-

legem? Evident ca este vorba de locul for de formatiu-

ne, locul de unde au fost siliti la migratiuni de nA-

www.dacoromanica.ro
 - 16 -
vglirile popoarelor barbare.Azi acegti Slavi alcatuesc
mai multe popoare: Rugii,

Polonii Bulgarii, care au Coate a scrip de ele-

mente de inrudire care .se vad mai ales din limb.a pe

care o vorbesc. De aici se poate deduce ca la o vreme

indepartata au format un singur poportaga cum popoare-

le romanice de azi au alcatuit la origine un singur po-

por gi tot aka cum gi popoarele germanice sent ramuri-

le unui element unitar. Limbs slava insagi -daces mer-,

gem mai sus pe scare genealogica. - este o ramura a u-

nei limbi care cuprindea °data o mare parte din Europa

gi Asia, lidbg pe care azi o numim cu o expresie mai

mult geograficalindo-germanica,pe care not o cunoag-
tem nu din anume izvoare ce star fi pgstrat, ci din
lucrgrile filologilor. Ea este o limb& creates de filo-

logi, prin comparatie intre elementele limbilor de azi,

din care s'a retinut numai ceeace era comun.Nu intram

prey mult in discuVia acestui lucrutel neinteresgnd
cursul nostru; fapt sigur este cg in urma cercetarilQr
in acest domeniu s'a constatat ca ci Slavii slant din-
tre popoarele socotite dupes Limbs ca indo-europene
www.dacoromanica.ro
 - 17

eau indo-germanise .

Mode se vor fi aflat acegti Indo-Germani la ori-

gine, locul undo s,a. format liMba lor, este foarte

greu de spus. Pan& mai de curind toti istoricii gi fi

lologii erau de acord in a admite ca acest loc a fort

in Asia ci deci gi Slavii au venit in Europa de aici.

Azi ins& sunt istorici gi filologi care nu mai admit

aceast& teorie, fiind de parere c& Indo-Germanii sunt

originari din Europa.

Daces imparVim acum schematic pe Indo-Germani du-

p& gradul for de inrudire, constatim locul limbei sla-
ve intro limbile indo-germanice. Iat& cele ce consta-
tam: mai int&iu avem grupa asiatica, din care se des-
part doua grupe, cea mai departat& fiind a limbilor
indiene, intre care gi sanscrita; iar cealaltIogrupa
Iranian& - numit& astfel dupes numele platoului Iran,

centrul acestei grupe - din care fac parte limbile: a

Mezilor, a Pergilor ci poate gi a SciVilor.

Dupl grupul asiatic avem grupul european,din

Paso. 2

www.dacoromanica.ro
 ar 18 -
care Lac parte grupele: slavobaltica cu rusa,polo
na, ceha, sarba, bulgara,etc.,pentru slava qi lit -
vana, estona qi letona pentru baltica; apoi cea ger-.
mana cu engleza, germana,olandeza qi limbile scandi
nave,continuand apoi cu grupa grecolatina cu ale
ei dialecte romanice gi celta, altadata raspandit'a
pe un teritoriu f. intins, azi redusa insa numai la
cateva n,..cleesca acel al Bretonilor.
Schematic lucrurile se prezinta astfel:
!licit.) - oe,r., 11c1

Asia .-0 a 17..

ndi
/ Iran Sjav 0-12 ditecd
atrib.1011 \I ti% a Celts.
1/1 li CO.

Limb i C1n'4-
i
41.0- Blti-do hat
indic ft. , as
Lim Li
ea rn an ;ea

fy

49)

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
Aqa dar privind acest tablou se poate on uqurin-

ta constata ca limba slava primitive e cea mai apro-

plata de grupa asiatica, InruditA foarte de aproape

en cea baltici qi vecina cu germanica.Daca astfel se

prezinta lucrurile din punt de vedere linguisticosA

vedem acum ce fel stau qi din punt de vedere istoric.
Teoria autahtonista. In aceasta privinta insA,nu

putem intra Area molt in trecut.

Sunt unele indicii care ne duc-pans in sec. al

VI-lea aZ.,dintrto epocA ce ar corespunde Cu vremea

dinaintea rAzboaielor mediae la Greciou timpul lui
Darius qi Herodot. $tiri precise despre $lavi,nu a-
vem decat din sec. I d. H.,deci dela inceputul impe-
riului roman,' Aceste qtiri sunt intalnite deaaum pan&

la navalirea Slavilor care poate fi pusA in sec. al

V-lea d.H.
Astfel stand lucrurile si vedem cum raspundem
problemei care se puns pentru noi: unde au locuit

strAmoqii Slavilor in epoca imperiului romenvadicA

din sec.' d.H. p A la niivAlirea lor,din sec.V d.H.

www.dacoromanica.ro
 - 20 -
Pentru a rezolvi aceast4 problemA trebue fireqte ski

ne adresAm la izvoarele istorice, care, in general,

sunt foarte putine din aceastA vreme qi mai ales pen-

tru un popor care era in afara interesului istorici-
lor timpului.

Sta gAsit Ins un izvor, care star pArea ca dI

o altA-explicaVie originei Slavilor. Este vorba de

cronica aqa zisa a lui Nestor, care este cea mai ve-

che cronica ruseascaocrisA la iliewodupa anul 1100.

Aceasta este insA un izvor foarte depArtat de epoca

co ne intereseaza pe noi, adica de sec. I qi al II-lea

Ce spune acest pseudo-Nestor? El care era cAlu-

gar la o mAnIstire din Slew unde adunase mult mate-

rial istoricopume ca; "Multi ani in.urmA Slavii se

stabilira la Dunaregunde este acum Cara ungurilor qi

a Bulgarilor. De aci Slavii se rAspAndira pe plmAnt

qi ci -au primit name dupi-VArile undo s'au agezat...

Iar card Volochii atacarli pe Slavii dela DunAre qi

se stdbiliri intre et qi.i asupririi, acecti Slav/

plecarA qi se stabilira pe Vistula qi se numira

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
Levi ft Aceasta tire a fost utilizatA vi de
cei care sten ocupat cu originea RcmAnilortarAtAnd
catiatl, Romanii nu aunt autohtoni.

AlAturi de acest izvor nal aunt vi altele ca

spre exemplu o cronicA sArba care sustine ca Slavii
sunt-originari dela lunare. Acest izvor este alert
tuit de cronicile sArbevti din sec. al XIIIleatca
re susVin ca Slavii sunt autohtoni vi se numeau fn
vechime Iliri. Mal adaogi qi faptul ca dintre im
pArstii romani,multi au That Barbi, adicA din ace
ste pArtitca de ex. Galerius. Pe baza acestor vtiri

s'a nAscut ava numita teorie a aatohtonismuluitdin

care deci reese ca aici la DunAre sta. format poporul

slay.

adevArat ca in contra ei s t a putut raspunde

foarte uvor. In epoca veche inaceste regiuni steps..

naaa Romanii, despre care lucru avem sumedenie de

izvoaregtotavi nici unul din.ele nu ii pomenevte pe

Slavi. Sla rAapums do catre susVinAtorii antatonia.

www.dacoromanica.ro
 - 22 -

mului, ca aceasta se datoregte faptului ca aceste po-.

poare care locuiau atunci aici,purtau alt name. Aga

Techii Iliri erau Slavi,ba s'a mers pan& acolo incdt

gi'Dacii 4 in genere Thracii au Post fIcuti Slavi.Se
gtie ca aceste afirmaViuni aunt au totul false,diferi
tele cercetari gtiintifice,mal ales toponimice gi 0
nomastice,au aratat ca neamurile thrace Wan nimic co
mun Cu cele slave.

Mai menVionez acum o parere,aoeea ca stralogii

Slavilor erau 8armaii, un popor care a locuit in Sudul

Rusiei,depe VIrmurile M.Negre prin Ucraina,ponI prin
Polonia de azi. Dar gi aceasta teorie este naintemeia
tä, caci acegtia erau de origins caacazianl; de altfel

gi azi urmele for se ggsesc in Caucaz.

Ce spun isvoarele istorice cele mai vechi ?

Pentru a gIsi elementele principale pentru rezolvared

problemei noastre, trebue sä ne intoarcem la litera
izvoarele contemporane (sec.al TIlea a.11r. - V dalr.).

Dela Inceput trebue sa spunem cA ei nu apar In antichi

tate sub numele de Slavi.

www.dacoromanica.ro
 - 23 -

Cea mai veche gtire despre ei ar fi dela Herodot,

care a trait in sec. al. V-lea a. H. El Oa apucat

sa aerie o istorie a Grecilor pe un plan foarte larg,

in care intrau gi lucruri de geografie ci sunt pome-

nite gi popoarele care au intrat in contact cu Grecii,

in timpurile razboaielor mediae. Pomenegte de lupta

lui Darius cu Scitii de paste Dunare (0.513). Cu oca-

zia descrierii acestei expeditii. Herodot face o lar-

ga descriere a regiunilor gi popoarelor depe meleagu-

rile noastre. Vorbind despre Scitii, care erau ira-

nieni, el ii arata ca fiind de doua feluri, unit no-

mazi gi altii regali (ldie& erau condugi de regi),ca-

re erau agezati ci se ocupau cu agricultura.Cei no-

mazi locuiau pe malurile M. Negre gi la gurile Duna-
rii. Cei agezati erau mai la Nord ci istoricii sfau
intrebat data aceste douA neamuri de SciVi aratate de

Herodot, nu erau cumva doua popoare diferite gi in ca-

zul acesta, den& Scitii regali nu erau stramogii Sla-

vilor, ei fiind situati destul de aproape de Volhi-

nia ci Polonia de azi. Lucrul lusa nu este deloc si-

www.dacoromanica.ro
 -24.-
gur.

Ca sa ajungem la gtiri mai precise, trebue ea

ne oprim la sec. I, in epoca impertului roman, care in-
tinzandu-gi mereu granitele s'a apropiat foarte =it
de popoarele care traiau in Rasaritul Europei,datori-
ta carui lucre au putut gi acestea sa intro in lumina
istoriei. Suntem acum ajutai gi de faptul ca istori-
cii flumes° pe Slavi "Venedin sau wIreneti" ceeace no
da posibilitatea sa le cunoagtem numele ce-1 purtau
in antichitate. (Scriitorii bizantini din seo.al Vi-lea

ii numesc "Venedi sau Slavi", aga ca identitatea e si-

gura.

Care Bunt acum ctirile pe care le avem despre

nrenedi", incepand din sec. I? Cea mai veche tire e-

ste dela Plinius care a scris cam pela anul 77 d.H.

- deci pe vremea lui Yespasian - o "istorie raturalal

Iata ce Epune el despre Slavic -"Unit alma ca pin&

la Vistula locuesc Sarmatii0renedii,Scirii,etc.".

Deci din aceasta gtire a lui Plinius rezulta clar ca

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
Venadii iqi aveau locuinVa in regiuneaVistulei.
A doua otire pe care o avem este dela istoricul
Tacit care a scris - pe vremea lui Traian - pe langa

cunoscutele sale "/Whales" qi o lucrare mica despre

Germanitin care ii laude in comparatie cu Romanii.
Vorbind despre organizaVia in triburi a acesto-

raol pomeneqte qi pe vecinii.Germanilorodin par-

tea de Rasarit a acestora. Iata ce zice el: "Nu qtiu
dace trebue sa socotesc printre Germani sau printre

Sarmati ramurile Peucinilor, Venedilor qi Fenilor

(Fenli sunt Finezii locuitorii Finlandei de azi),de-

qi Peucinii pe care unii ii flumes() Bastarni, au a-

ceiaqi limbs, aceeaci Inchinare fate de zeitateleaqi

aqezaminte qi aceleaqi locuinte ca qi Germanii.

(Bastarnii sau Peucinii sunt in mod sigur Germani).

VeneVii au imprumutat multe din obiceiurile lor (ale

Saimatilor) tot ce se inalta ca paduri qi munti in-

tro Peucini qi Feni este strabatut de ei in goana du-

pa furtiqaguri. Ei trebueso socotiti mai degraba

printre Germani, pentruca ei iqi fixeaza locuinte

www.dacoromanica.ro
 -26 -
durabtle, poarta scut, sunt pedestraoi oi se bucura
de o nemazurata itiVeala la mars: lucruri tocmai con-

trare Same:0.1°r care traesc mai mult calari of In

car....Fenul e.in afara de cale de salbateo of ne-

maipomenit de sarac, nu are nici arme,nici cartnici

locuinVe Pentru ei nu este alt refugiu In fates
fiarelor sau a furtunilor detest ea se adapostesc sub

u3a oarecare acoperio Vesut din ramuri".

Ce concluzii putem trage din acest text?Mai intaiu

constatam ca Yenedii se aflau le Rasarit de Genaanii
cu care din punt de vedere al civilizniei ii asea-
mAna Tacit. Ei aunt oameni acezaVil spune istoricul

roman, spre deosebire de Feni care aunt veonic in

miocare. Au acme of scuturi i chiar obiceiuri ca

Germanii, ocupaVia for de c4etenie fiind agricultu-

ra. Dupes otirea lui Tacit, geGgraficeote ii putem fi-

xa la Rasarit de Germani, fares insa a putea preciza

mai mult.

In staroit mai avem un al 1II-lea izvor care

www.dacoromanica.ro
 . 27 -

este in limba greaca. Este vorba de geografal Ptole-

meu sau Ptolemaiosoriginar din Egipt (secolul al

II-lea) . El spune ca jenedii sent vecini cu Sarmagi
(acegtia locuiau in Sudul Rusiei) gi se intind dela
golful Venedic (adica golful Riga) pang la marginile
Daciel". Aga dar iata ca avem fixate oarecum margi-
nile teritoriului pe care-1 locuiau Slavii. La Bard

Marea Balticalspre Sud Dacia, deci ocupand Galitia

Orientals. Catre Apus aveau vecini pe Germanitiar ca-

tre Rasarit inspre Rusia de azi nu avem ceva bine de-

finit, erau totuqi vecini aid gi cu SarmaVii.

Intro= alt pasagiu Ptolemeu zice cg ei traiesc

pe malurile Tistuleitinveoinati cu GoVii gi Gepizii.

La aceste gtiri s'ar mai acrloga un nou-irvor,ca-

re este un itinerariu, o harts de drumuri, nunita

"Tabula Peutingeriana". Se numegte aga dela numele

savantului german Peutinger, care a descoperit-o qi

publicat-o. Este p hart& contrasa, exiled mai malt

lata decat inalta. Ea a Post folosita qi copiatil in

mai multe exemplare gi in epoci diferite astfel c4

www.dacoromanica.ro
 - 28 -
la dapiile mai noun, cei care le-au fAcut au mai a-
dfiugat lucruri care nu se gaseau in exemplarele mai

vechi ale hArtii. Aceste adaosuri merg pan& in sec.

al V-lea.

In felul acesta in unele copii Venedii sunt age-

zati la Vistula, in altele in pArtile Mistrului.Ace-
stea sunt izvoarele istorice pe care le avem despre
ei. In toponimie avem cuvfintul german "Wendell', dat lo-

cuitorilor de pe coastele Balticei gi care star putea

presupume cA ar fi ecoul numelui vechilor Yenedi.

Patriairimitivi a Slsvilor. In concluzie putem

spune CA Slavii, incepfind din sec. I gi pfinA In sec.

al V-lea trfiiau in regiunea care s'ar mArgini la Nord

cu Baltica, la Slid au Dacia, la Apus cu Germania gi

la RAsArit cu o linie conventional& care ar merge pe

la rim'. Niemen San Dvina. Deci o mare parte din Polo-

nia de azi, gravitfind in jurul Vistulei. Se vede cu

ugurintfi ca. singurul popor slay care &a emigrat este

cel polon. °data local for de trai stabilit, putea

vedea gi unae ea venit influente asupra lor.

www.dacoromanica.ro
 - 29 -

Argamente filologice. Istoricii au cautat sa con-

firms oele trei izvoare de mai sus gi prin alte mij-

loace ci anume au luat In cercetare lidbalde uncle au

scow unele considerente destul de interesante.

Am spus ca toate limbile slave derive dintrluna

singura, care azi firegte nu mai exists. Pe cafe com.

parativA, filologii au cautat sa construiasca aceasta

limbs slava primitive gi au numit-o limbs slava com-
a. Sa nu se confunde cu slava veche bisericeasca, ce
nu este decat un dialect al liibii slave O. anume al

celei bulgarelin care au saris Metodiu gi Ciril. In

privinta stabilirii locului de origin al Slavilor,fi-
lologii au zis aga. Dace in limbs slava comuna vom
Intalni cuvinte care sa arate nume de plante ce cresc

In anume regiunitsau formatiuni-de teren specific a-

numitor regiuni, atunci locul for de origin Oar a-

fla namai intr'un astfel de Vinutaacta spre exemplu
nu se Tor gasi termeni pentru munti atunci inseamni

ea au locuit o regiune in care asemenea formatiuni de

teren lipseaa.

www.dacoromanica.ro
 - 30 -
In addvAr, Boa constatat - Cu toate c& trebue

tratat cu delicate-tap acest lucru dat& fiind circula-

tia cuvintelor - ca regiunea de formatiane a poporu-

lui Slav era o regiure mai molt Nordic&tde 214tini,

de stepe §i etImpie cu pAduri specifice cAmpiei.0 se-

rie de name de plants cultivabile in asemenea regiuni

arat& chi Slavii se ocupau cu cultura lor.Aceste con-

cluzii au venit deci a& confirme cele ce se qtiau din

izvoarele istorice. Adaog ca lucr&ri mai desvoltate

In care se poate vedea Inn-048.VA Intreaga problem&

a originei Slavilor,sunt destule. Cea mai completes

este insd a invAtatului ceh Liubomir Niederle - An-

tic:hi-tali slave - scris4 intau in limba cdh& In 6

vol. apoi tradusA In frantuzegte rezumat& in donor vo-

lume sub titlul "Manuel de llantiquite slaven.Primul
volum a aparut la Paris in l923 i cuprinde partea
istoria, a Slavilor, celUalt, doi ani mai tArziu,tra-
tilnd despre civilizatia lor.

Din punt de vedere istoric, mai mentionez o

lucrare tot a unui ceh, anume Safarik publicat& tot

www.dacoromanica.ro
 -31
sub titlul "AntichitAti slaves in 1837.
E bine sa fie cunoscutii fiindca este cea dintau

lucrare in care s'a stabilit locuinVa primitive a

Slavilor in Polonia de azi. Este ins& invechita gi

a Post tradua gi in nemtegte.

---000---

Iuni 14 Noemvrie 1938

PRELEGEREI III-a
Cultura primitive a Slavilor

Unitatea culturii slave primitive. In leo-0.u-

nea precedent& am ajuns la o concluzie in ceeace

privegte patria primitivg a Slavilor. Am definit-o

cronologicegte gi teritorialicegtetaratand apoi epo-

ca in care ei apar sub numele for primitiv de Yenedi,

epoca ce se cuprinde intre sec. I gi al V-lea d.Er.,

ajung&nd astfel la sec. al VI-lea in care incepe mi-

gratiunea slava. Inainte de a vorbi despre n&vUlirea

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
lor, sa ne ocupam qi de o alts chestiune,aceea a cul-
turii for primitive, write& dinainte de'migra#une.

Problema aceasta este deosebit de interesanta gi iata

dece. Dace admitem ca toate popoarele slave din Euro-

pa au trait la inceput intrfun singur locodesigur ca

din aceasta convietuire au trebuit sa ramana la ele

anume elemente aulturale comune. Atunci se pune intre-

barea,care sunt aceste elemente comune ramase din cul-

tura primitive gi cum be putem cunoagte.
Interesant e raspunsul acestei intrebari pentru
not, pentruca avem asupra noastra o influenVa slava.

cultural& primitive.

Aceasta culture slava o putem cunoagte dupa in-

formatiile ce le avem din izvoarele ce le-am aratat.
Mai intii izvoarele scrise din care mai Insemnat e

Tacit care ne spun ca ei erau agricultori.Apoi une-

le resturi arheologice scoase la iveala de sapiturile
ce sten facet in. regiunea de bagtina a Slavilor. De-

asemenea se pot scoate concluzii interesante din stu-

diul folklorului, dbiceiurilor slave de azi cart

www.dacoromanica.ro
 -33-
pastreaza traditii anterioare cregtinarii Slavilor.
Insfargit in privinta aceasta mai avem gi metoda,nu-

mita de filologi "de cuvinte gi lucruri" pe care am

mai intrebuintat-o. In ce consta aceasta metoda? Se
cauta a se observa daca in limbile popoarelor slave
sunt anume termeni comuni pentru instrumentele agri-
cole de exemplu,sau pentru planteorme,etc., gi a-
tunci acegti termeni (deci gi notiunile ce reprezin-

Va.) suet socotiti ca fiind cunoscuti de Slavi din, vre-

mea cand poporul slay nu se impartise in mai multe ra-

muri. Cand insa alti termeni suet intalniti la Po.

loni, pentru cazurile de mai sus, deceit la Cehi sau

la Rini, etc., atunci evident conchidem ca in vremea

anterioara migratiunii slave, acegti termeni gi chiar

ceeace reprezinta ei nu erau cunoscuti.

In ceeace priyegte lucrarile in care se pot gasi

discutate'aceste lucruri, ayea in primal rand pe a-
ceea pe care am citat-o, a lui I,iubomir Niederle qi

anume in vol. al II-lea. Mai este insa gi un mic ma-

Paso. 3

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
nual foarte competent al unui slavist francez, rapo-

sat azi, Louis Leer, intitulat "Les anciennes civili-

sations slaves" (Payot).
Slavii popor agricol. Sa trecem acum la cele ce
ne intereseaza pe noi, adica sa aratam elementele

culturei primitive a Slavilor. Prima chestiune care

se pune este data Slavii au fost un popor agezat.Dela

inceput putem afirma ea Slavii au fost un popor agri-
col, in epoca imperiului roman. Asupra acestui fapt
avem marturii directe gi sigure in cele ce ne spune
Tacit, tend ii compare. cu Finii, care ntau sate gi
orage agezate. Dar nu putem spune ca erau cu totul

agezati.

Se ocupau gi cu agricultura, dar uneori se con-

stat4' la ei gi din tend in card unele migratiuni,ca

re ni-i arata ca pe un popor semi-agezat.Tot din Ta-

cit ctim Ca0Vallscut=i, deci o oarecare industrie.
Din limba se vede ca ei cunocteau plugul - termen

luat de noi din limba slava, adaog insa ea noi am a-

vut termonul aratru pentru un plug facut din le= -,

www.dacoromanica.ro
 - 35 .

pe care-I imprumutasera de la Germani (pflug) de care

au Post influenVati 4i in alte elemente ale civiliza-
tiei lor. Iata un alt cuvant al limbii slave comune,

care vine tot din liaba geraana, este stena.zid, In

germana stein = piatra. Aceasta arata ca atunci cand
Slavii au inceput sa construiasca cladiri din piatra
au foat iar influentati de Germani. Intre cuvintele
comune Slavilor, care arata o civilizatie agricola
foarte veche e cuvantul jito, care Insemna la origine
orice fel de cereale din care se facea fainalazi in-
Aft.

seamna grail. Tot in acest domeniu mai avem cuvantul

Or ti = a are., apoi hleb = paineldeasemenea comun

tuturor Slavilor. Dintre instrumaate avem cel cu nu-

mele de kosa = coasa, de unde 1 -am luat qi noi. Din

aceste elemente de mai sus se vede ca Slavii au avut

o terminologie comuna in domeniul agrioulturii.Dintre

cuvintele care Drives° transformarea cerealelor mai
mentionez pe vodenita = moara. La origine aver semni-

flea-Pa de "moara de apan dela voda = apa:Un cuvant

comun este deasemenea, cuvantul ruda = minereu,ceeace

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
inseamnA ca in anume regiuni se scotea minereu.Cuvan-

tul e qi la noi dat mai ales tiganilor care se ocupau

cu acest lucru (rudari). Ce este curios O. ar contra-

zice metoda de cuvinte *i lucruri,este cavantul vino

vin. El exist& la toti Slavii, dar nu se poate afir-

ma ca Slavii au cunoscut culturavitei de vie pentru
motivul ca in patria for primitive nu permite clima
cultura. vitei de vie cum nu exista nici azi.Acest cu-

vant trebue sa ni-1 explicam grin faptul ca vinul era

importat,deci din contactul cu alte popoare l'au ea-

noscut Slavii. Din contra bautura care era foarte a-
preciata la Slavi era bautura alcoolica din fermenta-

rea mierii, numita nmied0, in latina hidromel. Ada

incat putem conchide ca ei erau destul de inaintati
in domeniul civilizatiei agricole.

Locuinia qi podoabe. Dace ne ocupam de case qi

anexele ei, vedem ca nu e un termon comun la toate

popoarele slave, pentru ea. Exista doua feluri de lo-

cuinte in regiunile sate ti, care suet intalnite qi
in regiuni locuite nu numai de Slavi,de pilda in Ru-

www.dacoromanica.ro
 . 37 _

sia pi o parte din Polonia, casele suet construite din

trunchiuri apezate unele peste altele nand o casa
ermetic inchisa, numita izba.La Slavii din Sud gasim
co forma de cladire ce se aseamana cu a taranului nos-
truoste casa cu prispa. Dece aceasta deosebire pi

pe deasupra Romanii pare sa fi imprumutat aceasta for-

ma. dela. Slavi ?

Cred ca nu. Deosebirea aceasta desigur in primul

rand a fost adusa de clime. Mai este posibil ca in ce
privecte forma cladirii, ea sa fi fost moptenita dela
popoarele mai vechi de aici, de pilda dela Daci pi

Traci. tJn cuyant interesant de anintit este cuvantul

tiglg luat de not dela Slavi pi imprumutat de aceptia

dela Latini, in limba carora avem "tegula/ (caramida

de acoperit casa).

Deci,dupa cum se vede, alaturi de influente ger-

mane asupra Slayilorovem 9i influente latine.

In sfarpit, un cuyant slay cunoscut este "alp,

care la Slavii de lord se nice gorod, pi inseamna de-

tate. 0 eerie de localitaVi poarta numele acesta do

www.dacoromanica.ro
 MO 38 MP

ex.:Belgrad_. cetatea albs, Novgorod = cetatea nouA,

etc.

Iateresant cum acest cuvAnt a intrat in limbs

noastrA unde a daft cuviintui gard. Cum a ajuns aici?

Simplu probabil ca cet4Vile la inceput au fest in.

conjurate ea garduri de la= qi nu Cu piatra.
In ceeace priveqte imbrAcAmintea qi podoabele,ele

se pot urmAri din mormintele slave din Vinutul de ori-

gine.Podoabele sunt intocmai ea cele din mormintele

germane. In special e de amintit o pododba gAsitA qi

la not anume fibuIele aau agrafele, un fel de ace de
siguran0 mai mari,din our qi uneori impodobite on a-
nume pietreaceste fibula aunt de trei feluris ger-
mane, greceqti qi latine. Cele din mormintele slave
aunt asemAnAtoare Cu cele germane.Acestea Bunt lu-
crurile pe care le putem spun despre partea materia-
l& a vie Vii ler.

Tiata socials. TrecAnd acum la cea socialkcon-

statAm un regim de proprietate care nu era individua-
lA ca la Romani,unde tatAl avea pAmAntul ce putea

www.dacoromanica.ro
 -39 -
- dupes moartea lui - sa fie impartita la fii.Ca gi

la Germani,la Slavi era proprietatea colectiva, ce

privea un sat intreg,pe care am impramutat-o ci mei
sub influents lor. Aceasta forma de proprietate,pas-
trata multa vreme, se numea la Ruci mmirmplar la Slat-,

vii din Sud uzadrugam. Acest fel de proprietate im.

prumutata gi de not urmagii unui popor cu proprietate

individuala se vede gi dupes numele de localitati care

este la plural ca de pilda Ionesti, Bucuregti, etc.

(3 gregit deci and se zice Bucuregtiului in loc de
Bucuregtilor). Aceasta proprietate colectiva ma celor
trei feluri de pamant" cum se mai zice,presupunea ca
fiecare stapftea din proprietatea colectiva in care

fiecare sateen ayea parte din campie,din apes O. din

padure. Sub forma aceasta proprietatea colettiva apa-

re gi la Germani cf. la Slavi gi la noi,in tot timpul

vului-Mediu.In legatura cu pamantul - la toate po-

poarele de.altfel - se organizeaza qi clasele sociale.

In totdeauna pi ori undeolasa care a stapanit pa.

www.dacoromanica.ro
mantul a format clasa nobililor,din contra aceea ca-

re 1' au muncit au Post gerbii.La mijloc s' au gasit

micii proprietari, razegii gi mai tarziu au aparut

negustorii, targovetii, care foarte probabil ca la

Slavii primitivi n'au fost.

Deci a existat din epoci foarte yacht o nobilime

slava, alaturi de o dais& de cerbiaelul cum sla nu-

mit a variat dela un popor slay la altul.E foarte ca-
noscut termenul polon de gleahta cunoscut gi la noi,In-

seamna in limbile nordice nobil. Este de origins ger-

mane dela Geschlecht, care inseamna neam. Pentruca
la Poloni aoeasta clasa a avut un caracter anarhicola

not termenul a trecut cu sensul de oameni tulburatori.

Fiind termen german, Oa pus intrebarea daca la ori-
gine Slavii n'au avut conducatori germani. Alaturi de
acest termen avem gi pe cei de boier, jupan gi vi-
teaz. Sunt trei termeni intrebnintati gi la noi.In
ce privegte termenul de boier, care la Rugi gi Bul-
gari este, dar nu comun tuturor Slavilor,a dat nag-
tare la discutii. Mil 1-au admix din bolie . mai

www.dacoromanica.ro
 -41 -
mare,deci in fruntea tlrii, altii 1-au socotit oa

venind dela termenul "boliades", de origin& mongol&

(nobilii Bulgarilor primitivi).Deci wboliarii" ar ve-
ni dela "boliades ".

Cel de jupan vine dela numele jupei, deci con-

ducgtorul jupei, r&mas gi la noi, nu este slay ci se

pare ca e thracic.Slavii probabil 1-au gIsit in Pen.

Balcanicg. Termenul de viteaz privecte o anume parte
a nobilimii, anume calitate,aceea de raboinici.De
pild& la noi in cronica dela Bistrita se spune c&

gtefaa cel Mare pi-a strirs vitojii gi a plecat is

lupta, ceeace inseamna c& pi-a strins boerii cornea-

danti de oaste. Exist& pi la Unguri acest termenan

earpit s& mai amintim termenul de cneaz,conducItor
al unui sat,care gi el ca alti termer,' este de origi-

ne germand, dela KUnig. Mai adaog alaturi de cele

dou6 clase pi pe aceea a robilor. Cuvantul rob sau

rah este de origine slava pi e de pus in legaturi cu

verbul roboti = a munciointrat pi la noi in limba.

Pe Una. aceste concluzii scoase din analiza

www.dacoromanica.ro
 -42 -
liMbii qi termenilor slavi, care arat& marea influen;.

to germana, mai avem de observat Ca anume istorici

vorbesc de ocupatiile for foarte aproape de vremea

sand Slavii iqi vor ineepe nAveilireal ca de pildi

Procopius (sec. VI ddit.). Acesta spume, intrebuin-

tand o terminologie antica, in leg&turA cu conducerea
lor, ea Slavil au o c&rmuire democratic6,ei fiind im-

pgrViti in triburi ce au conduatori aleqi - spre deo-

sebire de conducerea ereditar& dela BizanV. Desigur
ca alegerea conducatorilor se racea dintre nobilita-

ga cum se fIcea dealtfel gi la Germani.

Lceste triburi primitive ale Slavilor erau age-

zate in regiuni in special de r&urilformand o units-

te sub conducerea unui Voevod, termenul de data acea-

sta fiind militar gi insem/And conducator de lupta.

Este format din doll& cuvinte nboin= lupt& qi "vodin=

a conduce. Deci in genera voevodateleonezatele sau

jupele ocupau valea unui r&u.

Se intelege'ufor de ce aceasta,desigur pentru

ugurinta comunicatiei. Acest lucre se vede qi la

www.dacoromanica.ro
 - 43 -
noi; de pilda :udetele noastre se numesc dap& numele

de rauri care le strabat, aga de pilaf Gorj, Dolj,

Prahova, etc. Se mai constat6 ins& *i mici adunAri,
care formau anume consilii, dar care se pare c& nu
erau consultate cleat ocind era absolute nevoie.

--P*-000--

Miercuri,16 Noemvrie 1938

PRELEGEREA IT-a

Religia Slavilor primitivi.

Cele trei influence culturale asupra Slavilor.

In lectia de azi ne von oodpa cu a doua parte a cul-
turii primitive a Slavilorscu partea mai inaltal a
manifestArii lor, on religia. In lectiunea trecutil,am

ajuns la concluzia ca a existat o culture comunii sla-

va, din care anume elemente s'au pastrat plinA mai tar-

sin, luAnd, pentru partea material& a acestei cul-

www.dacoromanica.ro
 -44 -
turi, ca izvor limb a, alaturi de anume rezultate ar-

heologice.
In ceeace privegte insA religia, trebue sa ne

adresam de data aceasta altor izvoare qi anume fol-

klorului, obiceiurilor qi traditiei in care sfau pay .

strat anuMe zeitati ale Slavilor primitivi.ivem in.

sa gi coltiva scriitori mai vechi care vorbind de

cregtinarea for au pomenit gi de credintele gi zeita-

tile pe care Slavii le-au avut mai inainte de cregti-

nare. Intre acegti scriitori avem pe cronicarul Ne-
stor, apoi cftevacronici polone, dau diferite am&-
nunte, in Evul-ftediu, privitoare la vechea religie

slava, dar fiind tArzii, trebuiesc primite cu rezer-

vsanainte de a da ofteva amanante in aceasta' privintA
trebue sA spun ca gi aici constatam trei elemente ve-
nite dela trei curente de influents. Maul este de o-

rigins germanA, altul - mai slab insa - e de origins

mongolo-finica gi cel de al treilea este alcatuit din
elemente de influent& latina.In ce privegte influen-
ta germanA qi mongols este ugor explicabilA,cAci in
vremea antics, Slavii trAiau in vecinAtatea lor.Pei

www.dacoromanica.ro
 - 45 -
tru elementele pAgane de influent& latinA,explica-
tia este mai grea filndca Slavii se gas eau agezati
in regiuni in care Romanii n'au patrons niciodatal.

Firegte ca aceasta influent& nu a putut fi cleat o

influent& de contact; cultures latin& fiind superioa-

r& s'a resfrant gi asupra vecinilor, putand ski pl-

trunda pan& departe, fie dus& de armata romans care
trecea pe teritoriul celor ce atacau granitele,fie

datorit6 ciilor gi legaturilor comerciale, fie ca

barbarii insdgi veneau la Roma. In special trebuesc

amintite drumurile de comert care se pot urmAri chiar

pe tale arheologica. Monte romane s'au gas it pan&

in regiuni foarte dpartate. V. in regiunile locuite
de Slavi eau gas it move to gi fabricate romane.Farti.

indoiall c4 drumul de comert care pornea dela Roma

prin. Pannonia duc&nd pima la Marea Baltic& gi trecand

prin regiunile slave, a permis contactul lumei romane

cu cea slava. Importanta acestui drum consta in fap-

tul ca pe el se faceau transporturile de chihlinbar,

care se gasea in cantitAti foarte marl in regiunile

www.dacoromanica.ro
 46

baltice (Prusia OrientalI) gi era foarte cgutat in im-

periul roman. La aceasta se adaogg faptul ca Romanii
au putut ajunge la un moment dat - prin cucerirea Da-
ciei - vecini cu Slavii. Ta aduceVi aminte ca gi pe
Tabula Peutingeriang, erau agezaVi astfel. In felul

acesta intre cele doua popoare a putut fi un contact

aproape continuu.
Se poate spune ca cucerirea romance, atilt de ma-

re, a avut o tot atilt de mare rezonantg la Slavi.Se

constatI astfel ca numele lui Traian,cuceritorul Da-

ciei, in diferite forme ca de pildg. 4Troiaan,

in folklorul slav, ca nume de zeitate. In privinta_nu-

melui acestuia au fost smite discutii. EllstA o aerie-

re ruse care pomenegte acest nume gi anume *Cantecul

polcului lui Igor" (polc.ceatI). Scrierea aceasta, ca-

re este o poems. ruses din sec. al XII-lea, in care se

pomenesc vitejiile marilor cneji din Kiew este prima

in care se invoaca numele lui Traian. Deci atilt de

puternic pgtrunsese in folklor acest nume, moat s'a

pgstrat pang acum aga de tgrzia.
www.dacoromanica.ro
 -47-
FAme lui Traian 1-a facut legendar la Slavi.
(Trebue s& adaog e6 aceast& poen& este pus& la Indoia-
la de inv6taVi care o contest& mai ales pentru felul

romantic cum originalul acestei poeme a dispiirut.Din-

tre savantiocei francezi contest& autenticitatea ei,

pe cat& vreme Rugii o cred Ca fiind autentica) .Este

clar ins& Ca numele de Troian din traditia ruses, e

luat dela Traian.

Caracterul general al religiei Slavilor.and a-

nalizam religiile popoarelor din regiunea Mediteranei
IA din Asia no frapeaza dela inceput anumite caracte-

re care le deosebesc de cele ale popoarelor din Nord.

Forma ritualului la cele din Sud este alta cleat la

cele din Nord. Pe cand la unele - la cele de veche ci-

vilizatie, din Sud partea plastic& a religii for e-

ste bine reprezentata prin zeit&Vi personificate (sta-

tue), prin temple ridicate in cinstea lor, la nordici
nu se int&lnegte ceeace se numegte antropomorfism.Po-

poarele nordice se inching la fortele naturii,apelor,

aerului, cerului, soarelui, vantuluitetc.Intre po-

www.dacoromanica.ro
 -48-
poarele care credeau in fortele naturii avem in Euro-
pa pe Celtippe Germani si pe cei care ne intereseazd
pe noi,pe SlaviZaaceste popoare nu s'au gasit
nici temple, nici personificari in piatr& sau lemn

pentru zeitdtile lor;_ au avut nigte religii ale natu-

rii,cum s'au numit. In ceeace privegte pe Slavi, in

anume regiuni ale lor,fie c& au fost influentati de

Romani sau de alte popoare, se pare ca au avut unele

temple.14a de pilda in insula RUgen (azi complet ger-

man&) existatzemele unui templu al cultului slay. De-

asemenea in Polonia s'a gIsit un idol considerat ca

fiind din epoca primitiv& a Slavilor, care azi se

pastreaza la un muzeu din Varsovia, (un stalp inalt,

terminat printr'un cap de om) .

In sfargit in legatur& cu existents, temple for la

Slavi, mai avem o mArturie scrisaaa ne vine dela un

geograf arab.Se *tie ca Arabii an avut in Evul Me-
diu o serie de scriitori qi oameni de gtiinta care
s'au ocupat §i cu geografia scriind lucrari pentru
lumea lor. Intre acegtia exist 4i scriitorul arab

www.dacoromanica.ro
 - 49 -

Masudil care a trait in sec. al VIII-lea,deci inain-

te de creqtinarea Slavilor.

El a calatorit prin Sudul Rusiei ci a lasat in

limba ardba o lucrare de geografie in care spline el

aici In Rusia el a vazut mai multe monumente sfinte

qi un templu foarte frumos, facut din piatra neagra,

cu scuipturi colorate, acezat pe un munte numit nMun-

tele Begru". E greu de precizat cam pe unde va fi

fost acest munte. Se poate totuqi presupune ca in a-
nume regiune Slavii au adopt at aceasta forma a reli-
gii, care ii apropie de popoarele sudice.

Zeit slavi. Numele lui Dumnezeu in toate limbile

slavice este exprimat prin cuvamtul "bom".De pilda

not avem adoptata din limba bulgara expresia "bogda:-

proste" care insesmna "Dumnezeu sa to ierte". Filolo-

gii ii cred de origins Iranian a. El era zeul turmelor,

al apelor, etc.,forme in care spare in religia pri-

mitiva a Slavilor. Dintre for-Ole naturii Slavii a-

veau mare stima pentru fulger.Inchinarea la aceasta

fort& a naturii este intalnita ci la Greci la care
Faso. 4-
www.dacoromanica.ro
 - 50 -
fulgerul era Intrubhipat In persoana zeului suprem

Zevs. La Slavi zeul fulgerului era Perun, cuvant ca-

re pang azi la Slavi Inseamna fulger. La cele mai
multe din triburile slave al este zeul principal.
Chiar scriitorul bizantin din vremea lui Justinian,
Procopius spun chi. Slavii In primul rand se Inching_

la fulger qi sacrifices eroi. kceasta nu este de mira-

re fiindca totdeauna focul din cer a impresionat II

oamenii primitivi. Unit folklorigti au fgcut o apro-

piere intro legenda cregtina a Sf.Ilie - care coman,-
da fulgerelor din carul Eau de foc - qi zeul fulgere-

lor, Perun, dela Slavi. Au spur ei ca Sf.Ilie ar pu-

tea fi continuarea credintei In Perun gi in vremea-

crectinismului in persoana sfantului.

Vieata triburilor slave pe locurile de campie

ti in jurul apelorlse vede ci din religia lor. Ore-

dintele for in anume spirite ale gpelor, ale Oman-

tului dovedesc aceasta. Aveau credinta in existeata

unor spirite bone - vila - qi in spirite role care

www.dacoromanica.ro
 - 51 -
suet rusalca. Icestea din urma aunt niqte femei cu
puteri supranaturale care pried pe cei care se ratI-
cesc in drumul for in anume nopti Credinta aceasta
este qi la not qi convingerea este ca nu trebue s& li

se rosteasci numele caci atunci in qi pentruca sa nu

fie in situatia de a be ace pe nume, taranul roman
le-a spus ele (isle), adici le-a numit cu pronumele

personal. Rusalca este de pus in legatura cu sarbatoa-

rea Rusaliilor ce este identificata cu sarbatoarea
creqtina Coborirea Sf.Duh. La origins insa, intre

Rusalii qi sarbatoarea cregtinainn este dealt o co-

incidenti. Ea era la Romani sarbatoarea roselor anume

Rosalia. Sarbatorile la Romani erau in legatura cu
ocupatia agricolA. Existenta acestei sarbb.tori romans

la Slavi, este o davadii a influentii romane asupra

Slavilor in epoca anterioarI creqtinarii.

Mai adaog ca existau qi alte spirite in care

Slavii credeau, despre care ne -an pastrat unele etiri

diferitele cronici, ca. spre exemplu cel al vantului

- Vihor - intrat ca vifor ci in lidba wastri.

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
Obiceiuri (rituri).
. ve
Din credintele acestea primiti-
vs mai este intro altele ci eel al saltulti pests foc.

La anume sarbatori se aprind focuri, se joaca in jurul

for ci apoi se sare paste ele.IIn obiceiu pastrat ci

azi fiind o alegorie a sacrificiului de odinioara.Aca

dar in vieata religioasa a Slavilor,pe rang o cOmu-
nitate de vieata cu lumea germanA gi celta se pot con-

stata ci influente latine.

In domeniul obiceiurilor se intalnecte la 31avi

gi dbiceiul colindelor. Dvs. ctiti ca acest obiceiu
este in legatura cu maul nou. Despre origina colinde-

lor stau ocupat foarte multi. Amintesc de lucrarea

D-lui Petro Caraman cea mai completes din toate, in

limba polona. Concluzia la care ajunge dansuloste ca

dbiceiul acesta aces cum it cunoactem este raspandit la

Romani gi la toate popoarele slave. Nu este nici o-in-

doiala ca in forma in care-1 avem noi acest obiceiu,

1-am imprumutat dela Slavi gi mai mult chiar cuvantul

1 -am luat dela ei. Slavii la randul for 1-au luat de-

la Romani ci aici avem deci de a face cu un reimprumut

www.dacoromanica.ro
 - 53 -
Acest obiceiu e pus in legatura cu Calaadele ro-
mane 0i el ca §i acestea arata inceputul lunii, apoi

inceputul anului. In ceeace priveqte forma colindu.

lui, se poate constata o contopire intro don& culte
care star parea farce legatura. Un cult care priveote

urdri pent= anul nou qi unul care priveqte vieata a-

grila. Contrazicerea este oil la not nu se incepe a-

gricultura la anul nou. Probabil ca Slavii care 1-au

adopt at prima data aveau inceputul anului intrfo epo-

Ca in care se incepea qi agricultura.

insfOreit trebne puss qi chestiunea dbiceiului

sau felului de a se comporta al unui popor fat& de

morti, din care se poate stabili o anume coloratura

despre conformatia sa sufleteasca. Unele popoare en-

tice intrebuinteaza incineratiunea ca la Romani de

pilda, pima la crectinare qi altele ingropaciunea.Sa

vedem Slavii din care categorie fac parte.Impartirea

pe care am flcut-o cOnd a fost vorba de religie,tu doud
categorii a popoarelor, $i aici se poate face. qi

aici ca qi la chestiunea religiei Slavii ummeaz4 pe

www.dacoromanica.ro
 54
GennEuai. El. ici ingropau mortii. In meant& privinti
nu incape nicio indoia15., deoarece cercetan.duse ater.
mint el e dela Vistula s'au gasit numeroase dovezi pen
tru aceasta.
Cn toate acestea, daci ne apropiem. de regiunile
unde influenta roman& s'a simtit mai adanc, de pild&
spre Dacia, imediat se constati ca ci la ei aunt mor
minte de incineratiune (erne eu cenuqe).Deci o nouai
confirmare a influentii romane asupra Slavilor. In
sfarcit tot in legaturi cu aceasta influent5. mai e
xists o sarbitoare de origine greceascsi insa, luata
de Slavi grin intermediul Romanilor. Este vorba de
s grbato are a roadelor Rodonia .( al av Raduina) Aste
garbAtoarea greceasca a culesului diferitelor poame,
i s'a plistrat la Slavi ci dup crectinarea lor.Da-
ar fi si cercetam cronicile vechi ea de pilda pe
cele polone sau pe a lui Nestor, ele, am constata ca
spun foarte multe ludruri in legAtura cu religia Sla
vilor. Dar nu -trebuie sa luam drept bune absolut tot
ceeace ele spun mai ales and sent cu mult mai t&rzii

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
Jae au pOstrat deformate - uneori datorit& imaginatiei

scriitorului - multe ctiri mai ales in ce privegte ere-

gtinarea Slavilor.

De pildA Nestor tie el z&ul Baran a existat la

Slavic primitivi, dar el povestegte ca exista la Kiew

un idol ce-1 mntruchipa gi pe care Vladimir cu prile-
jul erectiflara Rucilor a ore,onat sá-1 arunce in apa.

Dar idolul nu a voit si se cufunde ci a trebuit de trei

on s6 fie aruncat pinA sa rAmina la fund.
Amintesc de asemenea ca Nestor gi Sinopsisul
(prescurtare a cronieii lui Nestor), dela Kiew - in
care este o list& a zeilor slavi - au fost traduse in
romaneste. Faptele zeitAtilor au fost cAntate gi una
din invocatale religioase ale Slavilor este cAntecul
ce are ea refren euvintele nlado lade, care este as
zide o invoeatie cAtre zeitati din vremea dinainte de

crectinare. Acest refren se gAsegte in sinopsisul de-

la Kiew trades in romlnegte in vremea lui Brancoveanu

gi tradueAterul adaugA Naga zic gi pe la not ", deci

refrenal trecuse gi la poporul nostru.

www.dacoromanica.ro
 -56-
Aga dart alaturi de cultura material:4,de o oa-

recare organizatiet putem acum adauga gi religiatin

care ca grad Slavii stau cam pe aceeagi treapta Cu

Germaniit cu deosebirile aduse de influents venita

dela contactul cu Romanii.

Dupa ce ne -am facut idee despre aceste lucrurit

ne mai ramline acum sa vedem cum aceasta mass care trill.-

ia intre Balticat Vistula gi Carpati a Post disloca-

te gi a dat nagtere popoarelor slave de azi.

---000

www.dacoromanica.ro
 -57-
Miercuri 23 Noenwrie 1938

PRELEGina V-a

Mizratiunea Slavilor.

Naval/rile barbare. Am aratat papa acum care a

fost locul in care s'a format *i a locuit poporul

slay, locul de uncle au pornit ramurile slave de azi.

Am va.zut deasemenea care a fost cultura veche comuna

a poporului slay, care a lasat urine adanci pang

astazi.

Urmeaza acum cronologice4te sa ne ocupam de na-

valirea acestui popor; de migratiunea for cum star zi-
ce cu un termen tiinVific.

In adevar, nu trebue sa ne inehipuim ca navali-

rea slaves, a fost facuta numai din dorinta de a face

jafuri. Ea a fost o miccare de mase, deaceea e mai po-

trivit termenul de migraViune.
Bayalirea Slavilor este un fenomon care se poate
incadra intrtunul mai mare, mai general qi anume in

www.dacoromanica.ro
 -58
navalirea barbarilortadica a popoarelor care nu se
bucurau de roadele civilizatiei greco-latinegtiti
ea aceasta navalire incepe prin sec. al III-lea dair.
ci dareaza pans in sec.al XIII-lealcand se socoate ca

se terming cu navalirea Tttarilor.In aceasta vreme

se integreaza gi imigraViunea Slavilor in diferitele
regiuni in care sent gasite astazi popoarele slave.
Care sent cauzele care au determinat mIgcarea

In masa a Slavilor ?

In urma cercetarilor care s'au facutora ajuns

la stabilirea mai multor cauze. It primul rand ci

cea mai insemnata cause a Post ca sa zic aga mica

rezistenVa opus& de Romani. Imperiul roman care sta.-

panea atatea tinuturi civilizate piing) de toate cele

necesare vieiii, gi in care so ducea deci un traiu

destul de ugor, plin de bogaVi:le aduse din Orient

gi gramadite la Roma, in mod firesc trebuia sa atra-

ga privirile gi dorinVa de cucerire ale popoarelor ca-

re luptau cu toate intemperiile gi greutatile ce pot

fi intampinate in regiunile sarace pe care le locuiau.

www.dacoromanica.ro
 - 59 -

Icest imperiu altadata bogat, incepuse sa decade qi

atunci popoarele din jur an profitat §i au avant
pentru satisfacerea dorintelor qi nevoilor for in re-
giunile romane. Trebue sa distingem in aceasta perioa-

da a navalirii barb arbor doua faze: In primul rand a-

vem o faze de penetraViune lent& dinainte de navalire,
in care au putut patrunde barbarii in imperiuouneori
chiar chemati de Romani, can aveau nevoie de munci-

tori la inceput, iar dela o vreme,cand calitatile mi-

litare ale Romanilor devenisera ceva din domeniul

trecutului - chiar de soldati. Barbarii ajunsesera

in numa.r foarte mare, in imperiu colonizand regiuni

intregi.

A doua faze este aceea a patrunderli in masa qi

cu for -va a barbarilor, lucre care dealtfel nu era alt-

ceva decat o consfintire qi de fapt qi de drept a u-
nei situatii anterioare, dupe cum spun istoricul fran-
cez Pustel de Coulange.
La aceasta cauza se mai adauga qi anume miqoari

puffin cunoscute noua, petrecute la popoarele din Asia

www.dacoromanica.ro
 - 60 -
Popoarele, in special cele din Mongolia, au avut o
perioada de mare seceta, de infrangeri gi probabil

de boll gi astfel au fost nevoite sä se deplaseze

spre Apus.

Se gtie ca popoarele nomade din Mongolialinain.

te de a veni spre Europa, au incercat sa nAvaleasca
intrlun alt imperiu, cel chinez, dar au fost bituVi
gi resptni, ramanandu-le astfel deschisd numai ca.
lea spre Apus. In felul acesta se poate socoti ca
miOarea Slavilor gi a Germanilor se datoregte im-
pingerii dela spate venita odata cu popoarele mongo..

le nomade. De pe urma acestor navaliri, in primul

rand not am avut de suferit gi cunoagteti din isto-

ria romanilor perioadele nAvalirii barbare. Eu voiu

aminti atom decat schematic gi general fazele prim-

oipale ale navalirii:In sec. al 1II-lea GoVii, in

sec. al IV-lea catre sfargit gi In sec. al V-lea EU-

nii, cei dintaiu Mongoli care dupa moartea regelui
for Atila suet distrugi gi din nou regiunile for
suet ocupate de Germani.

www.dacoromanica.ro
 - 61 -

Aceotia cunt in sec. al VI-lea Gepizii (oa la

noi) gi LongobarziiCatre sfargitul sec.al VI-lea *i
tot sec. al VII-lea avem de aface cu o noua navala fa-
cuta de un popor de rasa galbenataceea a Avarilor.

In aceasta perioada,pana la distrugerea Avarilor de

Carol cel Mare, are 100 navalirea 3lavilor.

Data navalirii Slavilor. Intrebarea este cand

au navalit ei in aceasta perioadi? Fara indoiala ca

n'au navalit dela inceput fiindca Slavii locuiau o re-

giune ce nu era chiar in drumul navalitorilor gi apoi

ei erau oameni agezati gi agriuultori. Au avusese de
la Inceput tine sa-i sileasca sa-gi paraseasca locuri-

le lor, fiindca Germanii coborau dela Nord spre Sud

departe de el, iar Mongolii vane ate prin Sudul Rusiel.

Rusia prezenta doua zone de vegetaVietuna de step& in

Sud gi alta de paduri in Nord. Firegte ca nomazii nu

puteau trece decat prin locurile ce ofereau mai puVi-

ne piedici naturals gi apoi se potriveau cu regiunile

pe care be locuisera ei in Asia, adica prin stepa.Cei

care i-au deplasat pe Slavi au fost ultimii din cele

www.dacoromanica.ro
 A-- 62 --
patru grupe 40 mivalitorit Avarii. Deci Slavii au a,
valit odata cu Avarii. Sea cautat a se arata ca au
insotit 41 pe Huai, dar dovezi sigure nu exista.Deci

epoca de migraiune a Slavilor este in sec. al VI-lea.

In ce privegte caracterul navalirii acestui lo-
por fat& de navalirea mongolilor, este o mare deose-

bire. Navalirea mongolilor era facuta de hoarde mars

de calareti, cu familiile transportate in carute gi

care nu se pricepeau la agriculture. Cea german& din

contra are un caracter de organizatie,dcsigur primi-
ttva, de triburi in frunte cu o aristocratie milita-

ra, is conducere gi cu o alas& de agricultori ce pu-

ma mama pe pamanturi. Aceasta organizatie in triburi,

cu o class nobiliary gi cu dorinta de a stapani pa-

mantul ocupat se poate vedea gi la Slavii navalitori.

Deci navalirea Slavilor va avea un caracter stabil,

de punere in stapanire bine determinata,ceeace este

demn de retinut.

Cele trei directii ale navalirii slaveZaca ne

gandim la directia ce a luat-o navalirea Slavilor ,

www.dacoromanica.ro
 - 63 -

constatam ca ea Oa facut in trei sensuri. Slavii

din regiunea Poloniei au minas pe loc dand naqtere

poporalui polon. 0 ramura a luat-o spre Apus,una

spre Suds adica spre BizaaV gi cea de a treia a
luat-o spre Rasgrit.Aceasta reprezintg o migeare oa-
recum anachronica fata de sensul navalirilor ci se
explica prin golul lgsat in urmg de popoarele care

veneau spre Europa gi pe care Slavii 1-au umplut.A-

ceasta migcare ea, facut lasa mai tarziu.Dupa aceste

trei direcVii luate de poporul slay s' au format trei

ramuri de popoare slave, formand *i trei grape de

limbi asemanatoare. Exist& print urmare grupul de

limbi slave din Apust din Rasgrit lid din Sud sau me-

ridionale. Sunt considerati ea popoare slave apusene:

Cehii eviSlovacii qi Polonii. Slavic rasariteni suet

formati din Rugii ce °cap& cea mai mare Intindere
dintre toate popoarele slave qi ajungand cu stapani-
rea pang la Pacific prin cucerirea Siberiei.Rugii se

impart In trei ramuri,eu XiMba for aproape deosebi-

tri una de alta. Aga avem pe Yelico-rugi = Rugii mars

www.dacoromanica.ro
 - 64- -

cu dialectul lor, apoi pe Malo-ruqi sau Ruqii mici,

care locuind in Ucraina se mai numesc qi Ucrainieni
(cei din Bucovina qi Galitia sten mai numit qi Ru-
teni) ;1_ insfargit un grup care traegte pe un Vinut

litre Polonia qi Rusia, Bialo-ruqi sau Ruqii albi.

Cea de a treia ramuril de popoare slave, a Slavilor

meridionali e forma-a qi ea din trei popoare,dup& cum

distingem pe Sarbi qi CroaVi, qi Bulgarii care numai
numele 1-au pastrat dela mongolii ce le-an format

statul. Acestea ar fi cele trei grupe de Slavi. In

Evul-Mediuglucrurile nu state= tocmai aca.
Slavii de apus. Mai intau In ceeace priveqte
grupul Slavilor de Apus, acectia au inceput sa nava-

lease& in sec. al VI-lea ca ci ceilalVi,dar intinde-

rea for principals a fost in sec. al VIII-lea,adica

in vremea in care Germanii stint InfranVi de Carol cel

Mare. Intaluind din aceast& canzA o rezistenta mica,

regiunile Saxoniei, Prusiei, chiar Brandenburgul qi

Berlinul au intrat in'stap&nirea Slavilor apuseni,ca-

re ajunseserii pan6 la Elba. Tatre sfargitul vului

www.dacoromanica.ro
 - 65 -
Mediu au fost impinyi inapoi de o miyeare german& cu

sensul spre Ras&rit(vesfita miycare ounoscut& sub

numele de "prang nach Osten") . Posta stapanire slava

a acestor regiuni germane se vede yi din toponimie dar

yi din altceva. Sunt anume resturi de Slavi care tra-

esc pan& as-Uzi in Germania, fiind pe cale de desna-

tionalizare. Situa:Via for este la fel cu a Romanilor

istrieni. Aceyti Slavi sent Lusacienii din regiunea

Lusacia (Saxonia). 0 alta ramura a Slavilor apuseni

s'a ayezat.in cadrilaterul Boemiei alcatuind poporul
ceh. Ramura care a rams pe loc sla numit ramura Lehi-
lor, de unde numele dat de Romani de Leyi.Numele de
Poloni este numele unui singur trib anume Poliamiton-
vtnt ce vine dela pole - campie,deci cei care locueso
la campie.

Ce& mai veche formaViune de stat slava care se

pomeneote este a Slavilor apuseni. Ea este atestata
de cronicele germane cam in sec.al VII-lea yi anume

in Moraviatavand ca prim yet pe Samo (pe la sfargital

sec.al IrII-lea).Aceasta in ceeace priveyte pe Slavii

Fasc.5
www.dacoromanica.ro
 -.66-
din Apus.
Slavii de Rasarit. In ceeace priveqte pe cei
din Rasarit, cele mai vechi agezari slave in Rusia
aunt cele dope malurile Niprului in Ucraina.Regiu-
nea Moscovei,fiind o regiuno de padurita fast colo-
nizata deabea prin sec. al XII-lea.Slavii rasariteni
au mers la inceput spreihNeagra, dar accesul aici
le-a Lost taiat de anume state formate de navalitori

in special in Nordul Crimeii undo se formase un stat

cu o populatie de rasa galbena -care curios primise

religia mozaica- statul Khazarilor. Ei au stapanit

multa vreme pe Slavii din actuala Rusiegpana ce s'a
format statul din new (pe Nipru) in legatura cu alti
navalitori din Nord, Varegii.

Slavii In Dacia ki Panonia. Slavii de Sud insa

no intereseaza mai mult, in primul rand pentru drumul

pe care 1-au parcurs.Ca sa MA inohipuim ca Slavii din

Polonia trecand spre Sud,trebue sa admitem ca au tre-

cut pela not macar in parte,chiar Baca n'am qti-o din

izvoare.Este deplin stabilit ins& ca ei au trecut pe

www.dacoromanica.ro
 -67 -
la not qi datele toponimice qi lingustice ne fac s&

spunem c& an ci ryas foarta numeroase triburi de

Slevi pe teritoriul nostru,dar care, tr&Ind mai mul-
te secole In Daci s'au roinanizat qi an dispirut.

Nu aveau un nume deosebit qi Invitatii, pentru

A-1 distinge le-au dat numele de Slavi -dacici care
ste nn name pur geografic qi nu etnic.
VOonvedea c& acecti Slavi - dacici din Evul Me-
diu 111/ stint &milt o ramur& a Bulgarilor. and au ve-

nit ei pe teritoriul nostru ?

Din cronicile Bizantului ei as venit In sec.al

VI-lea qi in cel de al Vii-lea slam stabilit in Sud

in Bulgaria qi Jugoslavia. Sunt unit filologi qi isto-

rici care an autat s& arate c& navilirea for e mutt

mai veche, dar argumentele for nu aunt conving&toare.

Cronicele bizantine MA arat& clan ci can nAvIlit in

sec. al VI-lea. Sunt Altii care admit unele infiltra-

tiuni Inc& din sec.al 11-lea qi printre acestia a ci

Niederle qi In parte chiar Aposatal Ovid Densaveanu.

Care sent argumentele acestora ?

www.dacoromanica.ro
 -68-
DaeA admitem aceastA Utz& ar trebui sd credem ca
Traian card a venit In Dacia a gdsit of Slavi aici,
odci suntem in sec. al VI-lea cand el a cucerit Dacia!
Dovezile aunt foarte puVine oi same trei numiri de
localitAVitcare star putea explica prin lima slava:
Tsierna, Bersobis(ambele in Banat) oi Potaissa (In
Ardeal). Ste zis el Tsierna ar fi slavul cerna feni-
ninul dela cerni = negru (numele raului Cemna).Berso-

bis (numele rAului BArsava) ar veni dela slavul bAr-

zo = repede. CurAntul Potaissa insA, War fi slar de-
cat numai in ce priveqte prefixal o Qi ar insemna is

Tisa - sta obiectat ca localitatea era departe de Ti-

sa qi deci traducerea nu mai era potrivitA. Aceste

cuvinte insA ar mai putea fi explicate fi prin limbs

autohtonilor. Nimeni nu cunoaote limbs Dacilor qi

War fi exclus ca in aceastA UMW. cuvintele de mai

sus sd aibA o explicatie. ;i chiar deed nu,numai Cu

trei example nu putem face afirmatii ca aceea de mai

sus, de aceea trebue BA admitem datele ce le arm re-

latate de cronicile bizaatine.

www.dacoromanica.ro
 - 69 .
Se oonstatI Ins& un lucre ca_ trebue amintit,

anume ca. Slayii-din Sud aunt deagartiti de mass. i-

utensil a celorlalte popoare slave qi despartirea a-

ceasta este fAcuta de dou popoare de alt nesm, de

poporul roman qi de cel ungar. Aceast& desparVire
nu este nici ea dela inceputul Eyului Mediu.
Tot as cum In aceast& vreme avem la not pe
Slavii dacici qi in Ungaria - pe atunci Panonia-
avem pe Slavii aca numiVi panonici.Trebue sa consi-
deram c& in Evul Mediu intreg centrul Europei era a-
coperit de o masa. slava. CA au foot ci in Ungaria

Slavi, lucrul acesta este uqor de dovedit.In ade.

via. mare parte din toponimia ungar& este slavi4Chlar

numele capitalei Ungariei, Pests., as explici prin.

triun cavant slay. Si in limber maghiar& exist& de-

asenenea o puternicA influen# slava..De pildi flume-.

le zilelor eaptamanii - care sunt aga de des intre-

buinVate - deriv& majoritatea din slava. Daci ana-

lizim aceast& limb& slava din Ungaria,constatiim c&

ea prezintl aceleaqi carictere cu aceea dela not.

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
Deci un prim rezultat al nAvAlirii slave din

Punt de vedere etnografic, este pAnza slave. intin.

BA peste tot centrul Etropel. Ea a Post rupti de a-

qezarea Ungurilor qi persisteataRominilor, care

i-au asimilat pe Slavi ci au reuqit sä-i impartA.De

aceea s'a spun de unli istoricioca pe lanai ate:tea

rele aduse nouA de Maghiari ne-au facut qi un bins,

cad prin avezarea for in Pannonia au impiedicat ea
not ski rAmAneminconjurati din toate pArtile de Slavi.

AceastA rupere poate fi socotit& 01 s'a flout prim

sec. al XII-lea qi al XIII.lea.

In ceeace priveqte agezarea Slavilor la Sudul

DunArii avem qtiri foarte bogate dela Bizantini pa

care be vom vedea la rAndul lor.

ooe--

www.dacoromanica.ro
 - 71 -

Iuni 28 ftemvrie 1938

FRF`LEGEMATIa
Slavic la Duarea de jos.

Slavii la DunAre in vremea lui Justinian.- In

lectiatrecuta am arAtat cum ea fAcut migratiunea
slava din regiunea ale cArei granite le-am indicat,

deasemenea am vAzut cum cauza principall a disloca-

rii for au Lost Avarii qi cum migratiunea for facutd

in sec.al VI-lea a luat trei directii. Spuneam ea

prin sec. al VII-lea $i al VIII-lea,cand a Post e-

poca de mai mare 1ntindere a acestei migratiuni sla-

ve, trebue BA 1ntelegem harta etnograficA Intrio al-

tä InfAti9are In oe privegte pe Slariocare nu for -

mau atunci ca azi dotua trandhiuri despArtite,ci a-

cestea erau unite flindcA qi Pannonia ci Dacia eran

ocupate, formand legatura dintre Slavii din Sud gi

cei din Hord. Astfel intelegAnd luorurileautem mer-

ge mai departe cu desfAsurarea evenimentelar.

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
Pentru problema ce se puns in legAtura au locul
de unde an venit Slavii, and an venit-$i pe unde au

trecut de eau aqezat in Sud, avem mai suite izvoare

bizantina. In Europa tuiburatA de atitea navaliri de
popoare, s'a pAstrat totuqi o regiune,In care cultu-
re gi civilizatia veche, a continuat sit prospere qi

anume In imperiul roman de RAsArit, devenit imperiul

bizantin. Sec. al VI-lea carespunde epocii infloritoa-
re a lui Justinian care a domnit dela 527-565Printre
istoricii din vremea lui se numArA qi Procopius care
poate fi socotit ca istoric oficial al lui Justinian.

icrocopius are un pasagiu despre aqezarea Slavilor la

DunAre. Trebue sA spun mai inainte InsA, chi Justi-

nian a cAutat sa apere integritatea imperiului sAu qi

a oprit energic migearea spre Sud a Slavilor, la Duna-

re undo a ridicat o serie de fortifies-0.i qi turnuri

de apitraretreugind ca In timpul domniei lui sA Im-

piedic pe barbari de a pAtrunde in imperiu.

MArturiile lui Proc opius privesc pe Wavii care

aqteptau sA treacl. Dunarea fiind aaezaIi in Slavonia

www.dacoromanica.ro
 - 73 -
qi In cAmpia romAneascA.

lati ce spune el in pasagiul pe care 1-am mai

comentat qi cu alt prilej: "Slavii qi AnVii nu se sue.

pun unui singur om, ci din vechims au o orgaaizaVie

democraticA qi la dAnqii pagubele qi altigurile aunt

impreunA (dupes cum se vede aceasta este privitcr la

organizatie), dar ca qi ceilalVi barbari se inching:

zeului fulger cAruia ii jertfesc boiarecum qi zeiVe-

lor gpelor. Satele for clAdite din bordee aunt rare

qi adesea iqi schimbA locuinVa. Ounce° scutul qi sa-

bia. Voxtesc cu toVii aceiaqi limbA.
0
LuptAtorii tori aunt nobili, iar intre dAnqii

aunt (loud triburi mai marl: Slavic qi An4iin4

Din alte mArturii avem deasemenea :2:Urea ca Sla

vii au nAvAlit in mai multe triburi. Bamurile mai in-

semnate au fost aceea a AnVilor avezaVi la Nord de M.

Neagri, Slovenii aqezaVi la not qi Horvatii (CroaVii

de azi) bqezaVi la Apus de Vara noastrA. Desigur chi

aceste tliburi marl eraa qi ele impArVite in altele

mai mica.

www.dacoromanica.ro
 -74 -
Un alt scriitor care-i pomeneqte este Jordanes ca-
re a trait tot in sec . al VI-lea.Va adnceti aminte din

istoria universals, ca ramura Germanilor "OstrogoViiR

Blau dus Cu permisia Bizantinilor,de eau ace zat in Ita-

lia,unde au format un regat cu capitala la Ravena sub

regele for Teodoric, regat care apoi a Post supus de

Bizantini, °and Justinian a pornit sa refaca imperiul

roman. La curtea ostrogota a trait Jordanes, care a
scris o carte despre GOP. Cum acectia au stet o vreme
qi la noi,el vorbeqte ci de Dacia. rata ce spun el:
"Dacia este aqazata intre Dunare,Tisa qi Olt (numind
apele acestea cu vechile for nume DanUbiu, Tisa qi
Aluta), iaraqi ea o coroana, a impresurata de aunt/

Inalti (e vorba de Ardeal). In partea stanga (adica

spre Rasarit) as intinde pe spatii imense,poporul cel

numeros al Venedilor (Ii tumsqte pe Slavi cu vechiul

for name). Astazi !ma numele for este diferit dupa
diferitele triburi. Col mai multi qi mai intinqi se

numesc Slavt qi Anti. Slavenii se intind dela Noviodu-

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
num (o veche Tulcea qi Iseocea)
cetate roman& cam Litre

qi Pan& la Nistru, iar is Nord pith& la TA.stula. Aceste

popoare suet soezate in regiuni pOsiuroase.
An care sent cei mai puternict of mai risboi..
nixie se intind dela Indoitura Nistrului ponl. la Ni-
pra (dela Danastra la Danapru,deci in lIcraina).41tirea
aceasta este foarte preVioasii- Ea ne rat ca In sec.
al VI-lea Intreaga Vara noastra era oeupati de Slavi,
care urmiireen sa arfileasca in imperiul bizantinoe
era foarte bogat oi area deci cu ce sa-1 atragli.
ExpediViile bizentine In Nordul Dunarii (541-
2.2). Nu trebue so. ne Inchipuim poporal slav ca pe un
popor blind cum sta spus de unit istorici, mai ales
dace Vinem seamy ea malts din triburile for au venit
cu Avarli care nu se deosebeau cu nimic de Huni.Justi..
nian a cautat s6 li se °pun& oi a reuoit el nu-i lase
sa se aleze in masa In imperiu. Dar dupe el au venit
irep5ra-Vi slabi, care cu toate luptele foarte grele
purtate Cu Slavii §i Avarii, la inceputul secolului

www.dacoromanica.ro
 - 76 .

urmator (VII), n' au mat putut rezista.In cele din

urma BizanVul s'a vazut nevoit sa state el pe barbari

aici la not unde se gaseau. Erin urmare avem deaf ace

Cu expediVii =mate care vor fi povestite de istorici

ci va face astfel ca tacerea despre aceste regiuni sa
se rupa. Prima expediVie este In anul 591 aoudasa de
gensralul Priscos trimis aici de imparatul Mauricius.
Expeditia aceasta ne este povestita de cronica-

rul bizantin Teofan care printre altele spun ca ar-

mata a trecut pela Doristolon (Silistra) indreptandu-
se spre Nord unde a dat do triburile slave. Cu multi
greutate ins& armata bizantina. a (recut paste doua

rauri marl Ilivaehian qi "Museos".7ireqte ca scrii-

torul bizantin a deformat numele dupe cum le-a auzit
dela soldaVi el ne land parte la expeditie.Dupa nu-
me qi direcVia in care a mers armata dupe ce a trecut
Dunarea pe la Silistra, e clan ca cele doua rauri
Bunt IalomiVa (Ilivadhia) si Buzau (Museos,pronuntie
gresita) . El povesteqte un lucru foarte interesant,

ea in aceasta expeditie bizantinii au dat paste un

www.dacoromanica.ro
 - 77 -
oarecare Ghipias care era cregtin gi le-a servit de

calauzil pentru a ggsi oastea Slavilor gi Avarilor.

Este aceasta o dovad4 cat vremea aceasta existau in

Nordul DunArii cregtini care Para indoiali nu puteaa

fi &cum, nici Slavi nici Avari. Expeditia a avut suc-

ces_clici in adelar geful Avarilor a That prins, a dat

ostateci gi a fasaduit si nu mai atace Bizantul.Dar

pacea a fost pentru patina vrameotici Bizantinii au

fost siliti sa Each gi alte expeditii contra lor.

Trecerea Slavilor in Sudul Danarii secolul VII

De fapt nu se tie eu precizie and Slavii s' au age-
zat in Sudul Dunarii in num6r aga de mare, gnat e de
presupus ca au fost mai multe milioane.Se arata de
unii scriitori 06 aceasta sta fbcut in sec .al VII-lea.

In aceasta privinta, Ioan din Efes scriitor sirian

(sub anul 581) spun aga: "Rasa blestematii a Slavilor,
dupg ce daramase oragele gi cetatile prad& gi ucide,

ocupa cet6tile romane,fara a fi turburati, ducand

razboiulmai bine ca Romanii" (adical Grecii).

Pe de alts parte, o gtire mai precise.' este dat&

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
de 0 vieaVa de slant, de "Vieata. Sf.Dumitrun un.
stint luptator, ale carui moagte sunt la biserica
ce-i poarta numele din Sa ionic. Din ea se vede ca
grin sec.al VII -lea au navalit Slavii pia, la Salo-
nic,pe care 1-au asediat pans ce la un moment .dat
era sa cada,dar in urma rusaciunilor locuitorilor,
oe. prin minune a Post salvat. 0 mulVime de populaVie
a fost luata prizoniera cu acest prilej de Slavi gi
dusts in Nordul Dunarii. Mil scriitori au vazut in
aceasta stireto dovada a emigratiei Romanilor in Da.
cia, dupe cum susVinea teoria lui R5sler. Dar lu-
crul nu e valabil, aici fiind vorba maai de nifte
prizonieri. Din acest moment nu_ avem prea multe §tiri
ci din alte motive. Imperiul bizaatin era acum tul-
burat de luptele cu Pergii. Este epoca lui Heraclius
(626-678), In vremea caruia s la gasit lemnul af.
Cruci, care a deschis dorinta Bizantinilor de a pone
Sf. Cruce din nou in locul ei, instituinduse astfel
gi sarbatoarea InalVarii Sf.Crucin.Pentru aceasta
s tau purtat o aerie intreaga de lupte,victorioase

www.dacoromanica.ro
 - 79 -
peatru Bizantini, dar care au atras cu totul atenVia
soriitorilor de istorie ai vremiiodin BizenV.Regiu-
nile dela Dunare suet acum pomenite numai fragmentar
de cronicari. OcupaVi cu luptele din Asia,Bizantinii,
e posibil sa fi lasat mai putin pazite graniVele dela
Dunare, de care lucre Slavii sa fi profitat.Dar cum
nimic nu pomenWe o lupta oarecare - probabil ca n'a
Post aka ceva - trecerea Slavilor in Sud se pare ca
s'a nowt pe tale de infiltratie ci nu printrto ewe-
rire. Ei s' au a§ezat pe pamanturile locuite ci stapa-

nite de Greci ci stramolii Bomanilor Maoedoneniacea-

sta infiltratie n'a insemnat bask' o stapanire politi-

ca, din contra stapanirea bizantina i-a transformat pe

Slavi in supugi ai imperiuluiochiar daeL uneari acea-

sta stapanire nu era efectiva ci numai nominala.

In felul acesta numai situatia etnografica s'a

scaimbat, cea politica ramanand qi mai departe aceeaci.

Infiltratia Slavilor in Peninsula Balcanica s'a facet
cu deosebire dealungul ralurilorlajungEuld pima la

coastele Adriaticei. In Bulgaria de azio deasemenea

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
au trecut Slovenii dela noi, ei fiind stramoqii po-
porului bulgar de mai tirziu. Foarte curand de aici
ei au trecut qi in Macedonia, care poarta numele de
Sclavinia panA in sec. al L-lea.Se vede bins ca in
aceste regiuni Slavii erau impaIrViVi in triburi,din

care o parte poarti numele riturilor pe care erau a-

qezate. Astfel intalnim in izvoarele bizantine tri-

,
bul Moravienilor (adica al Slavilor agezaVi pe malutl

rile rilului Moravia), tribul Timoceanilor -{pe Timoc;

se vede di numele Slavilor e dela rim qi nu invers qi

din faptyl oft in antichitate rani avea numele de Timo-

cus) . In Macedonia. pe raul Struaa Bunt Strumeanii.

Miele triburi insA, nu au nume de rauri. Astfel,&-

vem pe Severieni *i pe Rinhini. Numele primilor vi-
ne dela slavul Sever cu semnificaVia de Nord, deci

locuiau mai la Nord de ceilalVi Slavi.Rinhinii 10-

cuiau is Bud qi de ei se prang cilugirii dela muntele

Athos ca le-au adus mars stricaciuni.Mal tarziu se

pomeneqte de nivilirea "Vlaho-Rinhinilornoceeace a-

rata ca acest trib se amestecase ouirlahii.Aqa /neat

www.dacoromanica.ro
 - 81 -

vedem ca diferitele triburi,gratie lipsei de apara

re a imperiului bizantin, pe incetul, au patruns in
diferite parti ale Peninsulei Balcanice. Ceeace e
fapt sigur ri demn de amintit e ca pe vremea Evului

Mediu Slavii se intindeau in Balcani mult mai mult

ca azi. Ajunseserd chiar pan6 in Moreea, dupil cum a

rat& toponimia. Exists numiri slave de sate piind lAn-

gd Atena.

Un inv&tat german studiind toponimia din Grecia

de azi, a ajuns la o teorie care a fAcut mult senge

rdu Grecilor ca, pi teoria lui Roslero bentru noi.

Este vorba de teoria lui Falmeray2r. El zice a

ce: din moment ce partea cea mai purg a Greciei are

numiri, toponimice slavonecti, este posibil ca cea mai

mare parte a Grecilor sa fi dispgirut. Etnicepte deci,

popdrul grecesc ar fi Post inghitit de cel slay. Cu

alte cuvinte Baca s'ar face un dozaj de sAnge, s'ar

constata ca Grecii ar fi Slavi mai mult. Temelul

ctiintific 0 in aceast4 teorie ca ci in a lui

Fasc.6

www.dacoromanica.ro
 82

Usler nu este prea serios. Dacii toponimia dovedegte

ea aici au foet Slavi, faptul ca ei nu mai exist&

gi la Dundre, ei au disparut arata ca au Post in

tr'un numar prea mic gi deci au disparut inghititi

de masa greceascd.

Slavii ei celelalte ponoare din Balcani.CAnd

Slavii au navAlit in Balcani, politicegte au intelnit

aici stdpanirea bizantind, dar din punctul de vedel:,

al locuitorilor, ce popoare au gAsit?

Din vechile popoare de odinioar6,antice,unele

din ele s' au pdstrat pang in aceasta vreme. In pdrVi-

le din Nordul ci Centrul Peninsulei locuiau triburi

le thrace, car la Adriatic erau Ilirii care suferi
sera influenta civilizatoare a Romanilor ca gi Thra
cii din Moesia. Fuseser6 in mare parte romanizati.

Thracii ceilalti, dela Sud gi din Macedonia din con

tra fuseserd grecizati.

Data fiind regiunea aceasta in mare parte inac

cesibild, cu toatd influenta romand gi greacd,trebue

sd admitem ca aceete popoare Inca se mai pgstrau.

www.dacoromanica.ro
 - 83 -

Scriitorii bizantini chiar pomenesc ca in vre-

mea aceasta (sec.VI-VII) limbs thraca se mai vorbea,
Pe o mica intindere gi azi se mai pastreaza la po-

porul elbanez. Centrul de rezistenta al popoarelor

thrace nu era in antichitate in Albania,dar e posi-

bil ca cu ocazia navalirilor s'a facet in Penincula

Balcanica o mare deplasare de populatie,Thracii refu-

giindu-se spre mare - locul de odinioara al Ilirt-

lor - unde au rezistat, lasand ca urmagi pe Albanezi.

Spuneam ca o mare parte a Thracilor au fost ro-

manizati. Se purse intrebarea data in regiunile roma-

nizate s'a pastrat Inca a populatie romanica atunci

cand au venit Slavii. Aceasta este o chestiune foar-

te important& Dentru originea Romanilor macedonent.

Din cercetarile facute de cehul Constantin J]..

recek rezulta ca populatia romanica de aici era age-

zata in valea Dunarii gi a Moravei.

El presupune aceasta pe motivul ca populatia ro-

mana in primul rand era agricultoare gi atunci evi-

dent trebuia sa se ageze in locuri propice agricul-

www.dacoromanica.ro
 84

turei ca cele de mai sus. Odatd stabilind acest lu

cru, Jirecek a procedat la uractoarea statistics. A

cercetat toate inscripViile din antichitate care ce

le mai multe cunt sau altare inchinate zeilor, sau
pietre de mormOnt pi lea despartit pe cele grecepti
de cele romane. 31 a zis in regiunile in care in
scrip-0.11e grecepti aunt mai numeroase,acplo avem o

zona de influentd greats pi unde aunt mai numeroase

cele latine, este influents. romans. Astfel a consta
tat ca zona de influentd roman& este tocmai cea din
tre Dundre pi Balcani §i depe cele doud maluri ale
rOului Morava. Toate celelalte aunt sub influent&

greceasca. Deci deed vrem sd cdutdm pe strdmocii Ro

m&nilormacedoneni, trebue s'o facem in locurile ard
tate de Jirecek.

Romanii din Macedonia constatam ca nu cunt au

tohtoni unde aunt acum, ci ei au That impinpi In re
giunile pe care le locuesc, dela Dundre, de c&tre
Slavi.

www.dacoromanica.ro
 - 85 -

Din cele ce am aratat pans scum rezulta urmatoa-

rele concluzii. Navalirea Slavilor incepe in sec. al

VI-lea, cand ei incearca sa patrunda in Peninsula Bal-

canica. Cand puterea bizantina a slabit, in sec. al

II-lea are loc navalirea Slavilor in imperiu, avand un

caracter de infiltratie peste Dunare dealungul rauri-
lor. Nu aVem aga dar de-a face cu o cucerire. Slavic

pe incetul au primit stapanirea bizantina nefiind or-

ganizati politicegte. Pe incetul vastul teritoriu bal-

canic pe care se agezasera i1 pierd fiind desnationa-

lizati acolo unde erau in numar mai mic, de autohtoni,

ca in regiunile Greciei, Albaniei, etc. §i insfargit,

se constata prezenta elementului romanesc la Dunare

impins de ei in Macedonia. Teza existentii elementu-

lui romanesc, este combatuta de Bulgari, care sustin

ca Slavii cand au venit aici n'au gasit nici urma de

Romani, ca locurile acestea au fost nigte pustiuri

mars, ramase dope urma navalitorilor dinainte. In ace-
ste goluri imense s'au aqezat Slavii. Izvoarele isto-
rice la care avem sa recurgem, ne vor arata insa ca
www.dacoromanica.ro
 - 86 -

afirmatiile acestea cunt false pi c6 aici a fast g6-

sit element latin de Slavii navnitori.

---000---

YieTcuria9Nopsbrie 1232,

PRRLEGEREA VII-a

Slavii si Romanitatea la Dun6rea

de cos.

pementul romanic in Peninsula Balcanic&. In lec-

tiunea trecuta am aratat cum s'a stabilit elementul
slay in Sudul Dunarii. Arftkm ca triburile de Slavi

erau apezate pe toata intinderea ocupat6 azi de Ro-

mani i de Unguri In Nordul Dundrii. Cat& vreme a re-
zietat Justinian la Dundre, Slavii navdlitori n'au pu-
tut trece Dunarea in Imperiu. In secolul al VII-lea,

dupd cum grata izvoarele bizantine, cam pe vremea lui

Heraclius, Slavii au trecut granitele dela Dundre ale

Imperiului bizantin, stabilindu-se in Balcani mai

mult ca o infiltratie dealungul raurilor, patrunzAnd

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
pea in vechile sallaguri ale Grecilor. Dar prezenta

for aici nu a insemnat gi o stapanire politica. Ne-am

pus apoi intrebarea, care au fost popoarele pe care

le-au giisit Slavii in Peninsula Balcanicl, atunci

tend ei au avant. Dintre stravechii locuitori ai

peninsulei, o parte au fost romanizati iar altii gre-

cizati, unit din ei disp6rusera Irma (Ilirii).

Din vechea populatie thraed nu s'a pgtstrat de-
cat un mic numiir de locuitori intr'un colt spre A-

driatica, al Peninsulei Balcanice, care au dat pe

Albanezii de azi. In ceeace privegte elementul roma-
nese, aceasta chestiune a dat nagtere la multe con-

troverse. Se gtie ca acest element a venit in regiu-

nile acestea ca gi in Dacia prin colonizare Inca din

sec.I gi al II-lea d.Hr.

Aceasta populatie forma inainte de a fi venit

Slavii, o mass ce se intindea pe ambele maluri ale

Dunarii. In Sud ocupau regiunile celor doug Moesii

intre Dunare gi Muntii Balcani gi in Nordul Dunarii

Dacia. Se pune acum Intrebarea data elementul roma-

www.dacoromanica.ro
 88

nic mai exista Inca la Dundre in momentul navalirii

Slavilor? Aceasta intrebare este foarte important&

pentru noi, fiindca daca ei au dat de elementul roma

nic aici gi s'a amestecat cu el, atunci se explica in
trlun fel influentele slave existente, daca din con
tra elementul romanic a venit pe urma aici, atunci se

'schimba foarte seriOs adancimea influentelor recipro

ce.

Cunoagteti teoria lui R5sler care a avut totugi

un Inaintag in persoana lui Stilzer. El sustinea ca

Romanii sunt urmagii elementului romanic din Sudul Du

/lath gi nu al colonigtilor adugi de Traiandupa cuce
rirea Daciei. Romanii sunt veniVi din Sud gi anume
din regiunea Moesiei inferioare care spot s'a numit
Bulgaria. Dupa navalirea Slavilor gi-sub impulEul ace
stora, ei ar fi venit In Nordul Dunarii. Aceasta teo
rie care contine in ea ci multe pasiuni politice este
sustinuta de RUsler in lucrarea sa "Rumgnische Stu
dien" publicata in 1870 la Viena. Dar teoria aceasta
care sustinea ea elementul romanesc dintre Balcani

www.dacoromanica.ro
 - 89 -

pi Dunare - unde era foarte numeros,- s'a tras din

Nord, nu a convenit tuturor. In ultimul timp tot sub

influenta unor preocupari politice s'au adus teorii

contrarii pi anume de egtre Bulgari, care n'au f oat

de loc mulVumiti ca o puternica mass de romani a

f oat in Bulgaria la inceputul Evului Mediu pi atunci

au cautat say' crate ca in Bulgaria nu a foot nici o-

data Romani. In legritura cu aceasta, Dl. George Bra-

tianu, in lucrarea sa "Un enigme et un miracle hi-

toricue" rAspunzand istoricului francez Ferdinand

Lot, spune ca dace toate aceste lucruri ar fi luate

in srrios, ea adevArate, atunci in aceste vremuri Ro-

manii n'au existat nici in Bud, nici in Nord pi cum

totupi astazi aunt, ar trebui sa credem ca au cazut

din cer. In ultimul timp un filolog german din Leip-
zig, G.Neigand, a scris un studiu despre originea
Romanilor, care cauta sa impace pe toVi aratand ca

iocul de formatiune al poporului roman ar fi intr'un

triunghiu intre Muntenegru, Macedonia pi Serbia.

Aceaqta este o teorie foarte putin posibilE,

www.dacoromanica.ro
 90
deaceea nu trebue luata prea mult in coneideraViune.

Este totuci admisa gi de unit dintre ietoricii bulgari,

ca de pilda Mutafcief. Dar daca ne luam dupa aceasta

teorie atunci admitem ca poporul roman s'a format in

trto regiune locuita de Sarbi, cu alte cuvinte avem de

a face cu un contact al stramosilor nogtri cu Slavii

care au dat pe Sarbi. In aceet caz cele mai vechi ele
mente slave din limba roman& ar trebui sa fie sarbegti

on not constatam ca din contra toate aceete elemente

cunt de origine bulgara. Se gtie deasemenea ca. Slavii

dacick erau inruditi sau mai bine, din ei s'a nascut

poporul bulgar, deci numai intro regiune unde erau

Slavii acegtia s'a facut contactul cu neamurile slave.

Din acest punct de vedere teoria deci cade. Dar ea mai

cade gi din alt punct de vedere.

Dalai privim lucrurile printr'o prisms mai lart5,

trebue sa admitem ca poporul roman nu se putea forma

intrto regiune aca de mica ci cu totul muntoaea gi

aceasta pentru totivul ca el este cel mai mare, cel

mai numeros popor din SudEstul european. Star putea

www.dacoromanica.ro
 - 91 -

argumenta ca odinidara nu era aga de numeros ca acum.

Daces Ins& examinam lucrurile indeaproape, constatdM

ca in raport cu celelalte popoare balcanice, situatia

este departe de a se fi schimbat In favoarea noastra

in decursul veacurilor. Din contra au fost regiuni in

tregi care altadata au fost romanegti gi azi nu mai

sunt (de pilda munVit Balcani). Ei bine, aceasta In

seamnd ca, data ne gg.ndim la EvulMediu, intro epoca
in care populaVia era destul de rara, poporul roman
care era cel mdi numeros trebue ea fi ocupat on cnm
o regiune mai mare decat cea de azi gi in orice caz

dealt acea fixates de teoria lui Weigand. Este o chee

tiune de logics ce nu ne la. a sa admitem ca loc de

formaiune pentru poporul roman, un biet coltigor de

Vara.

Procugi numirile de locuri be Dundrea d2 Joe.-

°data'. vazute acestea, ne vom ocupa acum de chestiunea

Romanilor din Sud. In ceeacei privegte, am aratat ca .

s'a putut stabili in mod precis gi pe baza.unei sta

tistici f6cuta de Invatattl ceh Jirecek care a ard.

www.dacoromanica.ro
 92

tat pe baza de inscriptii, ca elementul roman a lo

cuit regiunea dintre Dunare ci Balcani ci din valea
Moravei. De aici s'au raspandit Romani& din Sudul Du
aril in peninsula. Se pune intrebarea: ce dovezi a
vem ca acest element s'a pastrat pima la navalirea

Slavilor. In epoea aceasta nu mai avem in ajutorul

nostru inscriptiile, fiindca nimeni nu se mai putea

gandi la ridicarea de monuments gi pietre funerare,

cand navalirile se tineau lant. Avem ins& alte dovezi

0 una din ele este de ordin toponimic In primul rand.

Din fericire s'a pastrat o carte cu numele a o multi -.

me de localitati din vremea aceasta, in regiunea de
a

care ne ocupam ci iata datorita carei intampl&ri. Am

amintit despre scriitorut ofipial al lui Justinian,

Procoplus.' El este autorul a trei scriert,una din

ele este "Istoria rasboaielor lui Justinian" gi cea

lalta este "Istoria secrets ", ambele scrise in gre
cegte. El a avut ocazia sa cunoasca 4i dedesubturile

domniei lui Justinian ili pe cand in prima lucrare lau

ds domnia acestuia, in cea de a doua din contra cri

www.dacoromanica.ro
 - 93 -

tied cu asprime aceasta domnie. E o carte plina de

injurii, pe care a scriso in secret. In ceeace ne

privegte pe noi, ne intereseaza cea de a treia lucre
re gi anume "Despre edificii" scrisa tot in grece§te.
Este scrisa tot oficial gi prea maregte in ea actiunea

as constructor de edificii a lui Justinian, care a

foet un mare constructor. Pe Tanga monumente de mare

valoare artistica cum e de pilda biserica Sf.Sofia

din Constantinopol, pe vremea lui Justinian s'au era

dit pi o multime de forturi, de castele de aparare la
granitele Imperiului, in care stau de paza garnizoane

mai marl sau mai mica dupd importanta strategics a

4
locului. Asemenea castele avem facute in toata Dobro
gea ci dealungul Dunarii. In cartea sa Procopius enu
mera toate aceste castele 1)&116 ci din cele mai mica

sate, din care vom cita cateva. Amintesc ca suntem in

Sec. al VIlea. Iata cateva din aceste castele dela

Dunarea de jos: Castellion, Victorias, Kesiana, Ma
riana, Veriniana, Ulpiana, Merkipetra, Romaniana, Dal
matos, Princiana, Longiana, LupoFontana, Castra

www.dacoromanica.ro
 94
Martis, etc. ObservaVi ca toate aceste numiri sunt
far& doar gi poate latinegti. Far& indoiala ca sunt

numele gheite pentru satele respective, in limba lo

cuitorilor din partile unde se gAseau aceste forth
rate. Cum ele sunt latinegti, aceasta arath ca gi
locuitorii erau latini. Cum lista posedh un numar

foarte mare de asemenea numiri latine, avem o dovadii

ch. aici exista o puternich populaVie romanicii. Urn in

vatat croat dl. P.Skok a spus oh aceste numiri sunt

latinegti, dar dintr'o limbh Latina mai noug, o limbh
d evoluVie ca de exemplu LI.= Fontana, care arata
ca incepuse evolutia limbii latine chtre cea romans.

AceastA argumentatie este una din cele mai insemnate

dovezi a situaViunii etnice la Dunhre in aceasta epoch
Dar mai avem o a doua categorie de dovezi. Ea este
de ordin religios.

Biserica latina la Dunarea de Jos. tiVi ca in

vremea lui Constantin eel Mare, in prima jumAtate

a secs al 17lea a Post admish ca religie.oficialii

in imperiu religia cregting.

www.dacoromanica.ro
 95. -

Deacum cre§tinii nu mai au de ce eh se ascundri

si frunta0.1 bisericii Incep sä formeze o erarhie bi-

sericeascA qi iau parte la diferite sinoade. Deaseme-

nea nu era Inca schisma dintre biserica Apusului §i

aceea a Rasiiritului §i ierarhii Apusului participau

qi ei la vestitele sinoade ecumenice in care s'au

luat hotarlri ce au avut valoare de dogma pentru bi-

perica.

Textele hotaririlor acestor sinoade s'au pii-

strat impreuna cu sematurile participan'ilor ci cu

locul de unde veneau ei. Printre sematurile acestea
avem numele reprezentantilor numeroaselor episcopli

din regiunile din Sudul Dunarii (Dobrogea, Bulgaria,

Serbia de azi).

Iat6 din acestea cateva: Amasitius Vimina-

censis (dela Viminacium = Costolaci) Gaudentis, Cal-

vo (In trad. cel chel), Calvo a paciei ripensi,? de

Castro Wattle, Valens a Dacia ripensi, Vitalis de

Aquie, Ursacius de Singidunum (Belgrad), Dulcissimus

de Durustorum, etc.

www.dacoromanica.ro
 - 96 -

Ce rezulta de aici? Dupg cum vedem episcopii

purtau nume latine gi farrt indoiala ca erau latini gi

desigur gi slujba se fiiicea in limba latin6. Intr'o lu-

crare a sa, antrilallutigrafiaLla istoria crestk-

nismului, Yaryan arat6 aceste lucruri mai pe larg. F6-

r6 Indoiala ca in imperiul bizantin, in care nu se

vorbea decat grecegte, exista o regiune unde erau nu-

mai latini gi unde se vorbea numai latinegte.

Torna, tornax_fratre. Un fapt istoric, mai putin

important ca acestea dol.& de mai sus, contribute gi el

la sueVinerea tezei noastre. In cronica bizantinului

Teofan e un pasagiu care privegte anul 579. In aceastrt

vreme n&valisera Slavii gi Avarii gt o armata bizanti-

nii este indreptatili epre Duniire pentru a le Vine piept.

MO au ajuns sA treaca Balcanit, s'a produs la un mo-

ment dat panic& printre soldaVi gi tat& cum. Trupa
mergand pe drum prin noapte, depe spatele unui animal

cade bagajul unui soldat. Cei din urma vroind sa-i

atragA atenVia ii strigard, spune cronicarul "In lim-
ba tarsi ", "torna, torna fratre". Cand soldaVit din

www.dacoromanica.ro
 - 97
Jur au auzit strigatul, au crezut ca e vorba de un a
tac nea§teptakt al du§manilor §i banuind ca trebue sa

se intoarca au inceput ea fuel. inapoi. Unii istorici

au contestat valoarea acestor afirmatii. S'a spus ca

poate in armata bizantina s'au pastrat desigur cateva

elemente de comanda de origine latIna, ceeace nu in

seamna ca soldatii erau latini. Inda nu trebue sa se
uite ca data torna ar putea fi un termen de comandri,

fratre nu avea de ce fi adaogat i dpoi cronicarul

subliniaza ca s'a spus "in limba Varii". Aceasta in

seamna ca in armata bizantina erau soldati care vor

beau latineste. In sfar§it mai adaog Inca un element.

Este vorba de veetitul episcop Ulfilas.

Ulfilas. Oand au &avant Hunii au izbit pe Goti

care deplasanduse s'au impartit in mai multe ramuri.
Una, a Ostrogotilor, s'a stabilit in Sudul Dunarii un

de s'au cre§tinat (In ritul arian) §i au avut un epi

scop in persoana vestitului Ulfilas dela Silistra. Ace
sta a tras biblia in limba gotica 0 ea se pastreaza
Face.?

www.dacoromanica.ro
 - 98 -

in manuecris la Upsala in Suedia. Vieata episcopului

Ulfilas a Post scrisa de un elev al eau Auxentius. Este
interesant numele acestuia care dupa cum se vede nu
putea fi got cf. roman. El spune intro altele ca Ulfi
las a predicat cuvantul Domnului la diferite papoare
in aceste parti, in limba gotica gi in Umbel latina,
atat in Nordul cat i in Sudul Dunarii. Daca e predi
cat in limba latina in ambele parti ale Dundrii,fara

indoiala ca o facea elementului local gi nu Gotilor.

Spuneam ca Ulfilas a tratue biblia al carei manuscris
se pastreaza. Unii filologi au facut studiul limbil a
ceetul manuecris gi au constatat unele neologisme la
tinegti de origine populara, care arata o evolutie Ni
tre limba romana. Deci traducatorul a intrebuintat anu
me expreeii gasite la elementul latin in mijlocul ea

ruia predica. Deci elementul latin Ora un tot unia pa

n; la Venirea Slavilor care stae-agezat in mijlocul

unui popor de origine latina gi de religie cregtina.

Ara dar dPlimitarea lui Jirecek se mentine gi pentru

www.dacoromanica.ro
 - 99 /-
sec. al VI- lea wand Inc& nu se produsese o desmembra-

re a populatiei latine din aceste regiuni. Este pro-

babil c& elementele latine s' au pdstrat gi in vremea

Slavilor.

La aceste argumente am mai addoga Inc unul a-

dus. de Dl.Sacerdoteanu. In sec.al VIII-lea s'a is-

cat o polemic& intre papd gi impAratul din Bizant.

Folemica era dusd prin corespondent& gi pe sand

unul scria in latinegte, celdlalt scria in grecegte.

Dela o vreme impdratul ti spune papei ca dece li

scrie mereu in limba latind, limber pe care la not n'o

vorbesc dealt barbarii dela Dunare. Ce sunt a-

cegti barbari? Firegte ca Imparatul nu s'a g&ndit de-

cat la populatia latina de aici, care r6mdsepe cu

mult in urmd fat& de locuitorii Imperiului dela Bi-

Zant. Dacd lucrurile etau aga in adevdr, gi numai e-

ste indoiald ca la Dund±e a Post inainte de Slavi, o

puternica populatie latind, firegte ca atunci trebue

eg gdsim gi in limba Sldvilor, in toponimie gi sin me

elemente istorice din vieata poporului bulgar urme de

www.dacoromanica.ro
 -100
influente latine.

Deocamdatii reVinem ca in preajma ngvalirii Sla

vilor, avem o puternicA populatie latina, care desi

gur era agricold ca .51 Romanii. Deabea mai tarziu,

cand -"opulatia romanic6 a inceput sa se mute catre

munte ea a devenit o populaVie de pastori. Pupa aceea

se constata in Peninsula Balcanicd "Vlahiiler regiuni

locuite de Vlahi ci "Sclaviniile", regiuni locuite de

Slavi. In timp ce Vlahiile se int&lnesc la munte,V1a
hii devenind pastori dup6 retragerea for catre munti,
Sclaviniile se intalnesc numai la qes,dealungul rau
rilor in special.

- -- 000 - --

www.dacoromanica.ro
 -101-

Luni 5 Decembrie 193a

PRELEGEREA VIII -A

F,L3LE,TUI LATIN III SUDUI DUNARII (continuare).

Influenta latinA in limba bulgar6. Dupg ce

ne-am pus intrebarea c&nd O. de unde au venit ulavii

in pairtile Dundrii, 0, am aratat CA n6vglirea for a

Inceput in sec. al VI-lea, vreme ce corespunde cu dom-

nia lui Justinian la Bizant, car a§ezarea for in Su-

dul DuJarii s'a flout in sec. al VII-lea, cam pe vre-

mea lui Heraclius, ne-am pus apoi intrebarea dacg.

Slavii au gasit aici elemente latine. Am ajuns in a-

ceasta privint6 la concluzia pozitiva ea in regiunile

din Sudul Dundrii si anume in Vinutul de ces dintre

Balcani ci Dundre ca si depe malurile Moravei evista

in aceast6 vreme o puternica paturii de populatie ca-

re vorbea limba latiud, dar care astazi nu mai exists,

Am aratat dovezile care ne atest6 c7istenta acestei

www.dacoromanica.ro
 - 102 -

populatii din care cele mai importante sunt uumirilo

latinegti atat topice cat gi din domeniul bisericesc.

Dace in adevar, lucrurile stau aga cum am ara-

tat, atunci ar trebui ea gasim, deed Slavii s' au age-

zat peste Romani gi o influent& romans in limba sla-

va din Sudul Dunarii, cu alte cuvinte in cea bulga-

ra. In aceasta privinta, filologii nu sunt de acord.

Atladenov de pilda nu e de parere ca exista in limba

bulgara vreo influent& latin& gi ca toata asemanarea

dintre41mba bulgara gi cea roman& se explica prin-

tr'o evolutie intern& a limbii bulgare. Inainte insa

de a intra in amanunte, qa forwulez care sunt aceste

asemlari intre roman& gi bulgara.
Dintre filologi, Gustaw Weigand profesor la
Universitatea din Leipzig s'a ocupat cu aceagt6 che-
stiume. Mai intaiu, limba bulgara este cunoscuta din
timpuri foarte vechi, evident nu din' sec.al VI -lea,

fiindca din eceeeta vreme nu avell monuments scrise.

Cele mai vechi texte scrise In limbs bulgara
sent traducerile c4rtilor srinte fAcute.de Metodie gl

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
Chiril pentru crestinarea Slavilor qi care dateazd din

a doua juedtate a sec.al IX-lea.

Firecte ca intre limba aceetor traducers si bul-

gars de astlzi exist4 deosebiri foarte marl. Din cau-

za aceasta filologii ca sd arate evolutia limbii bul-
gare au impArtit-o in trei faze. Prima este vechea

bulfzard, limba lui Metodie qi Chiril care a fort vor-

biti aproximatiy papa pe la anul 1200. Dupd aceasta

fazd, avem pe cea de a doua cam din vremea imperiului

romdno-bulgar. Acear.td faz& (Bete numita 0.2111.12gmla,

adia. mijlocie care cu aproximatie s'a vorbit cam pang

pela 1400-1450. Vine apoi limbs neo-bulgark, care se

vorbecte i azi. Intre aceste trei faze exist& deose-

biri, dar mai ales deosebirile dintre prima fazd ci

ultima aunt esentiale. Cele mai insemnate aunt: In

vechea bulgard exist& aunete nazale () 't ), cars a-

poi au dispdrut.

In limba veche bulgara, ca ci, in cele clasice,

exists numarul dual (o forma special& and e vorba de

doug persoane sau de cloud lucruri). Limbs veche bul-

www.dacoromanica.ro
 - 104 -

garb.' are o declinare care se asearan& cu a limbilor

clasice, o eerie de cazuri care se dieting cu ajutorul

termina0Alor. Deasemenea exist& cazul instrumental gi

locativ. In limba noua bulgard atast dualul cat gi de-

clinarea au dispgrut. Pentru declinare, in limba nou6

se intrebuinVeaza prepoziVia. Limba veche bulgara ca

gi celelalte limbi slave nu are articol. Azi limba

bulgard are articol (T) format din pronumele demon-

strativ. In aceast& privinV& exist& o asemitnare unica

Intre limba roman& i neo-bulgara:articolul pus la sf4r-

git. Constatam deci ca aceste schimbdri dela limba ve-
che bulgarii la cea noua cunt foarte importante. Dease-

menea ca limba bulgar& se apropie ca structure de ce-

le latine i se departeaz6 de celelalte limbi slave.

Este adevarat ca toate limbile slave n' au pa-

strat dualul, dar au Inc& declinarea gi lipsa articolu-

lui. Limba bulgar& nu mai are nici declinare, iar ar-
ticolul este agezat Is sfargitul cuvAntului ca in
limba noastrd.

www.dacoromanica.ro
 - 105 -

Cred ca nu este grew de vEmut ea acest lucru nu

este o simply coincidenta, mai ales c6 e vorba de

(Jolla popoare care sunt vecine, ba mai mult au trait

chiar amestecate. Este imposibil ca in aceast6 situa

Vie evoluVia limbilor celor &ma popoare e6 se fi fa
cut independent una de alta gi sa fi ajuns la rezul
tate identice. Astfel ca e indrept4ith narerea ca e
voluVia aceasta specials se datoregte marelui sport

al elementului latin din partile Dundrii. Acest fapt

este deosebit dla important, fiindca este vorba nu de

o schimbare oarecare de lexic, ci ea privegte nu mai

putin cleat structure limbii care e ceva deosebit de

insemnat faVEL de lexic. Deasemenea gi in domeniul vo

cabularului, sunt foarte multe cuvinte in limbs bul

gara care deriv& din cea latin6. Intre ele sunt o se'

rie de cuvinte religioase ca de pildii cum sau cu_ matru

In special cuvantul Iar din limba slava, int&lnit gi

la Rugi, precum se gtie derive." din latinul Cezar (se

ctie ca Ce incepuse a fi pronuntat in lating ca I).

www.dacoromanica.ro
 - 106 -

Acest cuvAnt nu putea fi luat dela Bizantini pentru

simplul motiv ca aceqtia aveau cuvAntul grec vasileva.

pentru impArat.

Deasemenea Bulgarii nu 1-au luat dela Ruqi pen-

tru faptul ca Bulgarii au avut un imperiu mai inain-

te de a-1 fi avut Ruqii. Nu. mai rAmane decAt popula-

ia latind din Sud din limba careia 1-au luat.

tin termen deasemenea interesant care priveqte

pe Sarbii din pdr.gle Moraviei este cuvAntul kostel

Acest cuvAnt inseamna bisericil 0 vine far& Indoialti

dela latinul castelum. Sarbil 1-au dat bisericilor

pentrucii In aceete veacuri de vecnice etacuri barbs-

re, bisericile au fost intArite, fortificate, deve-

nind adevarate castele, Intarituri pentru refugiu si
apArare. In limbs sArbA de azi Inca nu se mai pAs-
treazA, numai Polonii 1-au pastrat In cuvantul ko
Es142 dat bisericii.

To-gonimia de origine antics In Bulgaria, Deci

iati dovezi destul de puternice care aratA existen-

www.dacoromanica.ro
 - 107 -

ta eiementului latin care a lasat urme asupra Slavi

lor, cu deosebire asupra Bulgarilor. Dar nu e numal

atat. In toponimia bulgara s'au p&strat numiri latine

sau thrace pang ast&zi. Dac& Slavii c&nd au venittau

Osit in locurile .In care s'au agezat un degert,ace

ste numiri latinegti .nu s'ar fi putut pastra. A tre

buit s& existe o populatie la care Slavii leau gdsit

gi leau luat. Chia dac& aceste numiri erau thrace,
se gtie ca. Thracii au foot romanizati. Aceste numiri

toponimice privesc numiri de rduri gi Inc& din cele

mai marl din regiune, ceeace este de subliniat. Aga

avem de pild& numele raului Lom, care derivil dela nu

mirea roman& Almus (o localitate pe malurile lui).Un

alt ratio mai la Rasdrit, tot afluent al Dun&rii este

Iskerul numit de Romani Oescus. Ambele pastreaza nu

miri thrace stravechi trecute la Romani. Deasemenea

numele amintit al raului Timoc vine dela vechiul Ti

macus, nume gasit gi in inscriptii. Oragul Vidin este

agezat pe ruinele care se vgd gi astazi unei vechi

cetati romane Bononia. Intre aceste numiri este o ase

www.dacoromanica.ro
 - 108 -

manare stiut fiind ca deseort B s'a transformat in V.

Numele Dundrii. Dar intro aceste numiri cea

mai insemnaU. este Dunarea numitd in antichitate sau

Istru sau Danubius. Dupd toate regulele filologice,nu-
mole de Dunare nu poate deriva din Danubius si atunci

filologii i-au cdutat originea. Vasile Yaryan a foot

acela care a stabilit-o definitiv. El a observat ca
mai multe rauri dela M.heagra au la inceputul nume-

lui for silaba Don sau Dun (Nistru se numea Danastru,

Nipru =Danapru,Donul de azi). Este clay ca aceasta

silaba avea un Bens in limba sarmata ci anume acela

de Id. Cealalta terminaVie, rea ar deriva din numi-
rile ecitice date, rdurilor aceea de ris, exemplu nu-

mele Murecului In vechime Maris, sau al razlui av:17

ris,un rau pe undeva prin coimpia Muntenie. Aca dar

numele Dundrii piistreaza in limba noastra o forma

etraveche ce star explica prin limbile sarmata si sci-

ta, vechile stapdnitoare preistorice ale acestor re-

giuni. In limba slavd Dunarea se zice Dunay.

www.dacoromanica.ro
 109

Este clan ca prima parte a cuvantului este luata

dela noi, deci numele Dundrii a trebuit sa fie pastrat

de o populatie veche de la care 1au luat Slavii.Ast

fel ca i pe cale filologica, aga cum gi pe calea i
storied se dovedegte existenta elementului romanesc
pe malurile de Sud ale Duriarii. Subliniez aceasta

fiindca multi Bustin Ca Romanii au trait mai mult in

regiuni muntoase ceeace.este inexact.

ELEMENTUL LATIN IN NORDUL DUNARII.

Tec2rtAluiRoeslerirrienteleei.. Dar com

plementul am zice, al acestei cercetari, ar trebui as
arate ce s'a intramplat cu Romdnii din aceste parti.

In aceasta lature, trebue sd atingem chestiunea atat

de controversata a originii noastre. Stitt ca dovezi

Clare despre noi avem deabea dupa 1160 pe cronicarul

bizantin Kinamos care spune ca imparatul bizantin a

trimis o armata contra Hunilor gi ca in ajutorul ei

www.dacoromanica.ro
 -110,
au venit gi locuitorii din aceste regiuni. Tot din
sec. al XII-lea avem cronies pomenita, a lui Nestor,

care spune ca Vlahii s'au agezat la Dundre pi dease-

menea din aceastii vreme mai avem pe cronicarul ano-

nim al regelui Bela, care spune ca Ungurii au dat in

Ardeal clind au venit de ducatele conduse de olavi. Dar

inainte de 1100, deci dintre sec.al VII-lea gi al

XII-lea mu avem nici o dovada a existentii eleruentu-

lui romAnesc aici.

Aceet fapt a dat nagtere celebrei controverse

asupra originii Romanilor. IIn numilr de istorici spun

ca toVi colonigtii adugi de Traian au fost retragi 0-

data. cu parasirea Daciei gi ca restul riimaeldac6 au

mai ramas, a fost distrus de valul barbarilortaga cum

elementele emigrate au pierit in masa barbarilor. Nu

e cazul ea vorbim proa pe larg de aceasta chestiune,

dar totugi ea trebue InfaVigatd in linii generale,pen-

tru a intelege rezultatele influentei slave.

Argumentele aduse de SUlzer gi RUsler suit ur-

matoarele: In primul rand argumentul a silentio,t6ce-

www.dacoromanica.ro
 111

rea izvoarelor. Daca izvoarele nu pomenesc pe Romani

in Bvul Mediu, in Nordul Dunarii, inseamna ca n'au
exietat,

doi,ilea,
Al intre limba Romanilor din Nordul Du
math gi aceea a MacedoRomanilor este o aga de mare
aseranare incat nu se poate sa fi trait despartiti a,

tatea sate de ani, ci acest lucru fgra indoiala s'a

facut foarte recent, deci Romanii din Nord au venit

din Peninsula Balcanica.

Al treilea, influenta slava este aga de mare

asupra Romanilor in limba gi le7ic, incat limba ro,

masa a trebuit sa se formeze n, mijlocul Bulgarilor.

Al patrulea,spun ec ca de altfel istoricti

antici din vremea lui Aurelian in primul rand Flavius

Vopiscus arata ca toti colonigtii au fort retract de

Aurelian, deci aici n'au mai ramas Romani.

Apol pe locurile ramase in urma retragerii co

lonigtilak au venit Germanii (Gepizii,Gotii,) dada

au-gasit aici elemente romane,ar fi neat urme in

www.dacoromanica.ro
 - 112 -

limbs. for din convieVuirea dintre ei, on in limba

noastra nu se intalneso asemenea urme germane.
In sfarglI sent in limba romance unele influen
Ve albaneze. albanezii locuesc totugi in Sud departe
de noi, on ca sä se fi exercitat asupra noastra o
influents albaneza trebuia ca Romanii sa fi locuit in

Sud gi apoi sa ft venit in Nordul Dundrii.

Teoria continuitatii si argumentele ei. Din

tre aceste argumente, unele au trebuit sal fie deft
nitiv abandonate ca de pilda cel cu influenVa slava
dupd care Romanii s' au format in mijlocul Slavilor.

4 aratat ca Slavii venind din Polonia a trecut pe

la noi unde au ramas o parte, Slaviidacici care au
disparut in masa romaneasca las;,nd insa urme asupra

acesteia. Deasemenea in ceeace privegte stransa asema

nare intre dialectul dacoroman 41 cel macedonean,am,
aratat Ca Romanii din Balcani nu traiau in EvulMe
diu in Macedonia, ci pe valea Dundrii deci contactul

dintre Romanii din Lord gi cei din Sud era continuu.

www.dacoromanica.ro
 - 113 -

Blementul a silentio nu este o e,ovadg.Este adevgrat

cg nu avem de acum nici o ptire despre Romani, dar

la drept vorbind nu avem nici un fel de ptire despre

ceeace se petrecea in Nordul Dungrii. In cronicele

for Bizantinii pomeneso numai pe dupmanii ce ntivL

leau de aici Si cum RomAnii nu erau intre ei nu a
veau dece sgi pomeneascg. In ceeace privegte pe
Vopiscus, acesta este un scriitor oficial care stria

duper interesul curVii imperiale, deci nu e demn de

luat prea mult in seams. El avea interes ea" spuna

ca toti colonigtii au fost retraci ca sa arate ca im

paratul n'a parasit o populatie romans peste care

domnea, caci ar fi fost o rugine pentru imparat acest

lucru. Caracterul sgu oficial a fost de altfel stabi
lit de studii speciale fgcute asupra sa.

-Ar mai ramane chestia iLfluentii albaneze pi

lipaa celei gotice. S'a spus cg cea hlbanez6 nu este

aliceva decgt urine a vechii limbi dace, care era o

limber thracg, aca cum am argtat pa este ci albaneza.

Fasc.8

www.dacoromanica.ro
 - 114 -

Insg. aceasta concluzie nu este multumitoare pi iatil

dece, Daces aceste elemente sunt luate de la Daci,

atunci ar fi trebuit sa fi suferit aceleapi echimbgri

euferite de elementele latine ale limbil romdne,ceea

ce nu e cazul, deci ele sunt elemente mai tarziu ve
nite. Inca Albanezii sunt Thraci retrapi recent spre

Adriatica, in patria for de azi.

Este sigur cg in vremea navalirii Slavilor, e

rau Thraci la Dungre, dela care vor fi putut sa ra
mana aceste urme. Ar mai rgmanea acum chestiunea Ger
manilor. Un istoric rue Grot in cartea sa Moravia si

Maghiarii (Peterburg 1881) spune cg Germanii cgnd

au navglit la not (sec.III) erau intr'o fazes semi
a§ezatg, cu un conductor in fruntea unor triburi mi
litare, o organizaVie mai mult de exploatare pi nu
de apezare stabiles ca cea din Apusul Europei de mai

tdrziu., 4pa cg de la ei nu se poate sa ne apteptgon

in aceasta fazes socialg la urme adsanci lgsate,la

populatia supuFg. Peoria este destul de clarg ca sa

se vada dece n'au neat urme la noi.

www.dacoromanica.ro
 - 115 -
It genera istoricii care ad contestat origi-

nea Romdnilor §i chiar cei care au ap6rat-o au gre-

git dintr'o perspectivd istoricd inexaCt&.Cronicarii

vechi descriau cu groaza navalirile barbarilor. Vd

aduceVi aminte de afirmaVia ca. Hunii sunt nigte fi-

guri deadreptul iegite din iad,etc.etc. Firegte c&

acolo unde acegti barbari au intEdnit opozitie au

distrus gi an dat foc, dar nu exists gi nici n'a e-

xistat vreodatd un popor care ea trdiascd numai pen -

tru distrugere. Nu putem sa ne inchipuim pe barbari

ca distrugAnd absolut tot, sat cu sat, om cu om,a-

cestea sunt epuse de cronicari numai ca un efect al

groazei momentane faVal de ndvdliri. ed lucrurile

n'au fost apa se vede gi din faptul ca gi in alts

parti au avant barbaric gi totugi vedem ca Romanii

din FranVa, Italia, Spania peete care an venit valu-
rile de barbari n'au fost distrugi. Dece numai la

not ar fi distrus tot. Al.Philippide, fost profesor

la Iagi, care a stria o lucrare deepre Orizinea Ro-

www.dacoromanica.ro
 - 116 -

mdnilor, 11 volume, a citat pe un scriitor eirian ca-

re spunea ca barbarii pe unde treceau spuneau popu-
laViei pe care o int&lneau - ca gi celei dela Dung-

re - "semanati gi seceraVi; not o sg vg lugm numai

o parte din produse". Leci barbarii aveau nevoe de

populaVia pe care o gaseau, de acePa s'au ferit ca cid

o dictruga. Deci nisi populatia roman5'din rord n'a

fort distrusa. In aceastd privintg avem mdrturia lui

Priscus care a fost trimis cu o soli e' la curtea lui

..tila, sole pe care a descris-o. El spune cum au egit

inaintea for nigte fete cu un val alb ce trecea de

la una la olta, cum s'a ciintat in cinetea lui Atila,

care avea un palat frnmos din lemn gi o bae de pia-

trg. Deasemenea a auzit aici oameni vorbind limba la-

Una, firegte nu erau de be not ci din Panonia,dar

fapt este ca puteau tral chiar la curtea but. Ba cand
a intrebat pe un grec intAlnit aici, de ce preferg
ea etea la curtea regelui hun, aeesta i-a rgspuns cg
e mai multg dreptate aici decat la Bizantini. Aga in-

cat trebue .96 admitem ca populatia intalnitg aici de

www.dacoromanica.ro
 - 117 -

barbari a continuat ea traiasca.

Din cei care au aparat continuitatea Romhnilor

In Dacia, Tenopol era de parere ca Romanii au trait

numai in munti - platoul Ardealului, nu gi in campie.

Dupes el Romianii n'au parasit locurile de aici ca sa

se duca dupes Aurelian gi sa se apere de barbari,dar

leau parasit apoi ca sa se duca in munti. Ceeace e

vident eete o contrazicere, Romanit au ramas in cam
pie gi pe vremea navalirii barbarilor ca gi mai Ina
inte, caci nu aveau dace sagi paraseaEca oEoarele pe
care le muncisera Rana atunci, barbarii avand tot in
teresul sai alba ca ',Jana de lucru pentru produce.

.,. - -000 - - -

www.dacoromanica.ro
 - 118 -

Mlercuri 7 Decembtie 1938.

PRETZGEREA IX-a.

BLEMENTUL ROMAN IN FORM DUNARII (continuare).

Intinderea elementului roman in R6s6rit in

Evul Mediu. In lectiunea trecuta am examinat chestiu-

nea existentii unui element romanic in Nordul Duna-

rii, in Evul Mediu. Problema aceasta este interesant5
fiinded ea ne-a aratat continuitatea elementului ro-
man la Dunare.

In privinta aceasta am ajuns la o concluzie pe

care am scos-o nu atilt din probe ietorice cat mai a-

les din dovezi in privinVa felului cum trebuesc InVe-

lese n6vglirile barbare. Adaog ca de cutand Nicolas.

Drilgan dela Cluj, a eerie un studiu "Romania In yea.-

cul al IX-lea pans la al XIV-lea pe baza toponimiel

;i a onomasticein(1932). In aceasta lucrare autorul

conchide ca nu numai in Vara noastra s'a pastrat ele-
mentul romanic dar pi pe piimant, care astilzi nu e ro-

www.dacoromanica.ro
 - 119 -

manesc, acest element a fost foarte numeros in Evul

jgdiu ca spre pilda In Panonia, uncle s'a pastrat mul-
ta vreme cum 0 dovedegte toponimia, o pupulatie roma-

neasca. Acest element romanic a Post inga desnationa-

lizat de Unguri.

Romanii si agricultura. Multi filologi au fost

ins& de parere ca Romanii n'ar fi trait in ample Du-

nakii, aducand argumentul ca ei au fost pastori,dova-

da ca eele mai multe cuvinte privind agricultura, din

limba noastra sunt de origins slava. Printre acegtia

se numara ci Hasdeu care In revista "Gelumna lui Tra-

ian" V,1874 p.49-53 qi 97-107, a publicat doua arti-

cole In legatura cu aceasta chestiune: "Originile a-

pTieulturii la Romani" ci "Originea pactoritului la

Romani". In primul afirma ca aproape totalitatea ter-

minologiei agricole la Romani este slava ." Aproa-

pe totalitatea terminologiel agricole a Rom:ailor e

curat slavica. Nu mai putin slavice sunt unele parti

constitutive ale plugul roman. Putem dara afirma

ta'n limba plugariei rimane, slavismel© cele mai

www.dacoromanica.ro
 - 120 -

necontestabile mint in proportie de cel putin opt.

la zece crttre toti ceilalti termeni de on ce alt.

origing...

In curs de vr'o gapte veacuri pitulati in-

tr'un colt al Daciei, parintii nogtri, afar6 doa-

rd de unele izolate Incerca"ri rudimertare, n'au cu-

noscut de loc plugaria, pe care abea In secolul al

VIII-lea au Inceput s'o invete dela Sarbi... Nascu-

ta ceva dupa anal 700 agricultura ncastra ramane in

Page alti gapte secoli, parg pe la 1400 gi chiar mai

incoace".

In schimb conchide ca." sunt o eerie de elemente

dacice in terminologia pdstoreasc6, de pilda cuvin-

4-e1e cioban, bci, start.", urda. gi branza (foarte

discutabile toate). A trebuit sä vied un fllolog.

german Dumke ca sa restabileasca lucrurile: (Termi-,

naloiaecalAckerbaues in Dako-kam5nischen). Termi-

nologia agricol6 in romanegte, in Jahresberichte pu-

blicata de G.Weigand la Leipzig, volumul al XX-lea.

Ati auzit de teoria circulatiei cuvintelor da-

www.dacoromanica.ro
 - 121 -

torita lui B.P.Hagdeu, care in -cazul acesta se in

toarce In contra lui insagi. Dupe aceasta teorie cu,

vintele dintr'o limbs trebuesc cantarite dupa valoa
rea gi intrebuintarea for in vorbirea curenta gi nu
dupa numarul, dupa cantitatea for in acea limbs. Sunt

cuvinte intrebuintate zilnic gi altele nu, firegte

ca in acest caz primele sunt cele mai importante.

In agriculture sunt termeni esenViali,de pri

ma important& ci alVii secundari. Dumke arata ca

chiar dace in nomenclatura agricola in limbs romans

aunt termeni slavt, totugi termenli esenViali,de nri

ma importante sunt latini. Voi cita pentru aceasta
c&Viva dintre acecti termeni de pilda: a secera, a

macina (macLinare), moara (mola), faints (farina),plu

gul primitiv de lemn era aratru, dintre cerealele gi

legumele cultivate avem: mei, sgcara, linte, grau, ca

nepa, ceapa, curechiu, dintre instrumentele agrico
le, secerea, pamantul lucrat sg numegte tarind,etc.
Toate aceste cuvinte au insemnatate agricola de prim

www.dacoromanica.ro
 - 122 -

ordin, aunt latine, deci daca populatia ar ft uitat

e& mai lucreze agricultura, pe care ar fi,Imprumu-

tat-o dela Slavi, atunci nu s'ar fi pastrat toVi a

cegti termeni. Cu alte cuvinte Romanii tin au trait

numai in partile inaccesibire ale muntilor ci gi la

pee unde au f&cut agricultural. 0 observaVie intere,

santa ne-o °fara cuvantul padure. Acesta vine dela

acuzativul (toate cuvintele de origin& latin& In lim-
bile romanice deriva din acuzativ) latinescului palu-
dem.

Rolul adurilor. Paludem inseamna ins& mlagtina

gi atunci s'a spus ca daca Romanii au trait numai la
munte, cum se face ca numele padurei deriva dela bal-
tit, nu cumva ei au trait gi in aceste locuril adica

in paduri de. bait& ca cele ale Dundrii?. Evident ca

numai alga s'ar explica aceasta origine a cuvantului

padure, dupa care Romanii far& indoiala au locuit gi

la was.
Dealtfel gi din aspectul campiei noastre set .

www.dacoromanica.ro
 123

poate scoate aceast& concluzie. Ceeace vedem pe harti

ca c-suprafat& intinsd de culoare verde, nu vedem de

cat' cu ochii hartii, in realitate nu este un tint

pests care s'ar putea trece fare nici o dificultate.

Odinioard numai in Bdrdgan gi din Dolj pang. putin pe

sts Olt era cAmpie libera restul tinutului,in special

in Vlasca, Teleorman, Ilfov era o continua pddure ma
re gi deasd. Ori se Ole ca tocmai asemenea regiuni

au fost mai interns locuite, lucru ce se vede gi din

istoria altor tdri ca de pildd din istoria Rusiei.

Aceste pdduri ofereau cea mai bund aparare gi ca in

aceste regiuni a fost centrul.romisinismului neo aratd

insugi numele padurii, azi fardmitata se chete

"Codrul Vlasiei" iar unul din judetele acestui ti

nut este numit "Vlasca", termene prin esentd date Ro
manilor numiti "Vlahl". Aga incat ci geograficegte,
aldturi de arggmentatia istoried trebue Eta admitem ca

gi aceste regiuni, pe vremea ndvdlirilor, au fost lo

cuite de Romanis

www.dacoromanica.ro
 - 124 -

Formareasoporului roman. Dupd ce am determi-

nat aceste elemente esenViale, trebue ea tragem o

concluzie in ceeace privegte formarea poporului ro-

man. Bate interesant aceet lucru -Minded poporul ro-
man este rezultatul nu al onus grup format intr'D anu-
me regiune stransd in hotare mica pi bine delimitate
cum cred unit, ci originea lui este mult mai vaster,

este urmapul intregii romanitati orientale (titi c6

imperiul roman a fort ImpdTtit in doud- parVi: romani-

tatea occidental& care a dat naptere popoarelor lati-

ne din Apus gi romanitatea orientald). Noi suntem prin

urmare continuatorii romanit&Vii orientale intregi.

Din limba latina occidentals e'au format dialectele

care au dat limbile: francezd, italiand, spaniold,

etc. din limba latina orientald sla format limba ro-

mand. 0 limbd se formeazd atunci cand un dialect ince-

pe sa se distingd bine de limba mums. In ceeace pri-

vepte limba slav5, ea nu este un element constitutiv

al limbii romane. Trebue ea spun Ca atunci cand s'a

www.dacoromanica.ro
 - 1?5

facut contactul cu Slavii, limba romans era formate,

gi elementele slave din ea nu cunt decat de imprumut.

Prin urmare este de reVinut in primul rand ca: Roma
nil aunt continuatorii romanitatii orientale gi s'au

format ca limba gi popor prin desparirea de celalalt

element romanic, formaViune ce era indeplinita la ve
nirea Slavilor.

Mai este insa o chestiune care trebue sublinia

ta. Va aduceti aminte ca in Evul Mediu populaVia ro
manica se intindea pe o suprafaVa foarte mire. f-oEta

Peninsula Balcanica, Pannonia, Dacia erau locuite de

aceasta populatAe.

Cared am vorbit Insa de Slavi, am spun ca ocu

pau gi ei la fel aceaeta regiune.

Ce trebue sO conchidem de aici? La inceputul

EvuluiMediu, sau mai bine intre sec, al VIlea ci al

XII iea sitnaVia etnica din Balcani nu era, aka de bine

marginita ca azi. °And vorbesc de Balcani ma refer gi

la regiunea din Nordul Dunarii. Trebue ea consideram

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
cd gi Slavii gi Romanii se intindeau ca o panzd pe-

ste aceasta regiune (peste toata Peninsula Balcanied,

Dacia ci Pannonia), amestecati, aril a se putea deli-

mita ceva. Pe Incetul, ciltre sec. al XI-lea gi al

XII-lea a inceput s& se facd o distingere Intre Cele

cloud neamuri. In locurile in care au predominat Roma-

nii, elementul slay a fost inghitit gi invere, forman-

duse astfel grupe din aceste doua popoare, despdrti-
te Intre ele.

Romdtii au un grup in Nordul Dundrii, altul in

Macedonia, etc., Slavii au pe Sdrbi, pe Bulgari, etc.
desparViVi de Slavii din Nord. hga.incat pe vechea

qi intinsa regiune locuita la un moment dat de ambe-

le popoare, s'au ndscut formaViunile separate exi-
stence gi azi. Poate ca aceasta s'ar datora gi unei

influenVe de stat in sensul ca acolo mode au predo-

minat Slavii ski autoritatea de stot.bulgdreso elemen-

tul slay a invins, acolo unde autoritatea de stat a

for a fost mai slabd, ca in Balcant qi in Nordul Du-
.1.
aril., a invins elementul romanesc.

www.dacoromanica.ro
 -127-

pESPARTIREA R0MINIL( DE CATRE SLAVI

Cele patru grupe de Romani.

Daces pornim de aici trebue sa urmarim cum s'au

despartit Romanii In aceasta vreme, formand elemen-

tele de azi.

Constatam ca pe la 1200 Romani' formau patru

grupuri esentiale, poate comunicand intre ele. Ace-
stea - din care azi sunt numaftrei - sunt urmatoare-
le: a)Epmanii din Dacia, b) Romanii din Macedonia,

sau Aromanii care predomina in Muntii Pindului,c)Ro-

manii istrieni care locuesc in Peninsula Istria a

Italiei, In fundul Marii Adriatice. In ceeace-i pri-

veste, la epoca dela 1200 nu erau in Istria ci erau

prin Croatia si Dalmatia, deaceea i-am numi Romani

apueeni, dar care in cea mai mare parte au disparut

si insfdrsit d) Romanii din Balcani care azi sunt

desnationalizati dar care la 1200 Fu dat vestitul im-

periu romano-bulgar cu capitala chiar in regiunea ro-

maneasca din Balcani, la Tarnova. Se pare ca in Ro-

www.dacoromanica.ro
 - 128 -

dope unde intanim dialectul megleno-roman ar put ea

fi urmagii lor. Deci vazurtIm aceste patru grupe;ina-

inte de a trece mai departe asupra influenVii slave,

sa ne oprim pu'in asupra acestor grupe (c6ci despar-

tirea for se datoregte,Slavilor). Nu vom mai insista

asupra Romanilor din Dacia, ctici ceeace ne intereca

despre ei, am vazut mai sus. Vom incepe deci cu Roma-

nii din Pind.

OriFinea Rom,,nilor Macedoneni.Romanii macedo-

neni nu cunt autohtoni fiindcL ei nu s' au format in

aceast6 regiune, care in antichitate iese din zona

de influents rornana gi infra in zona de inf1uen-V6 gre-

ced.cca in Balcani dupg. impartirea pe care a fkut-o

Jireek. El venind mai tarziu aici, sa vedem care
cunt cele mai vechi gtiri care-i pomenese? In vioaa
Sf.Grigore Decapolitul - are mai mate manuacrise -
exista unele stirs privitoare la n'avalirile fLcute de

Slz.vi la Muntele Athos. Calug:arii de aici se plL'ng

c6 Slavii Ei Vlahii au Rcut dese jafuri asupra ma-

nritirilr'r Inca din veacul al VIII-lea. In realitate

www.dacoromanica.ro
 - 129 -

manuscrisele sunt mult posterioare acest or eveni-

mente. Cea dintaiu gtire precisd despre ei este

dintr'un cronicar bizantin gi anume Cedren. El vor-

begte de ultimii impdratii bulgari Samuil gi David.

Spune ca acest David, care avea regedinta intr'un

loc pe lacul Presba, a fost ucis de nigte Vlahi ca-

16tori sau nomazi. Data Is care s'a intamplat acest

lucru ar fi cam anul 970. Aceasta este o gtire foar-

te serioasd gi importantd, cgci ea este cea mai

veche gtire istoricd nu numai pentru Aromdni, dar

chiar pentrU toti Romdnii.

Este pentru prima ()era cane in istorie, ele-

mentul latin din Orient este pon-enit cu numele de

Vlahi. Pe is 970 deci in sec. X-lea incepuse ele-

mentul romanic dela Dundre sa se coboare in Macedo-

nia. In secol. al XI-lea avem un alt scriitor bi-

zantin cure vorbegte pe larg de acegti Vlahi, este

Kekavmenos.

El a scris o lucrare "Strategikon", in care

dd sfaiuri'unui n.pot al sau guvernator in Macedo-

Paec.9 www.dacoromanica.ro
 - 130 -

nia, ea se fereasca de Vlahi, care daces vor fi la-

sett ea se waze in orate, vor provoca dese rascoa-

le. El spune ca acecti Valahi stint veniVi Bela Du-

nare. Atat despre Cedren si Kekavmenos, cat 0 de-

spre alte izvoare care-i pomenesc pe acesti Romani,

a eerie o carte Dl.Murnu, "Viahia Mare". Prin ur-

mare in sec. al X-lea erau Romani in Macedoniaan

ceeace prive§te stabilirea epoch In care s'au de-
sparVit Romdnii macedoneni de cei din Nordul Duna-

rii, trebue sa facem apel in parte 0 le filologie,

caci are multe lucruri care pot ajuta ps istortci.

In aceastd privinta avem lucrarea D-lui Capidan,

publicatd in 1925 "Elementul slay in dialectul ma-

.

cedo-roman". Ddnsul constata cG elementele slave

din dialectul aroman nu priveac decat Lexicul si

nu domeniul morfologiei Yi foneticei. Acestea din

urmd aunt la fel cu cele intalnite la Romanii din

Nordul Dunarii. Am aratat cum limba bulgara a ur-

mat o evoluVie_caracterizata prin trei faze. Deo-

aebirea de ordin fonetic intre limba fazes intai

www.dacoromanica.ro
 - 131 -
- bulgara veche - ci teobulgara este destul de mare.

Este caracterizata in primul rand prin disparitla

nazalelor. Existd in vechea bulgarg doua nazale

OA prima cu valoare en gi a doua cu valoare

de on. Aceste doug nazale nu mai exist& in celelal-

ie doug faze. Aceste sunete insd nu exists in nici

un alt dialect din Balcani. Deci elementul slay ca-

re a influentat limba romAng din Nordul ci Sudul

Dungrii cuprindea farce indoialg aceste nazale gi

dovadg sunt cuvinte ca de pildg, stramb, dfimb, dum-

brava, etc., in bulgara avem domb, dombrava, etc.

Cu alte cuvinte In aceasta epocil din sec. al X-lea

gi al XI-lea cdnd existau aceste nazale au fost in-

fluentate cele doug dialecte romane gi anunie de

limba bulgarg, dand asupra amandorura acelacJi re-

zultat. Ce inseamng aceasta? Inseamng ca in momen-

tul.cand sia exercitat aceasta influenta, Maaedo-ro-

mdnii gi Daco-romgnii trgiau in contact la Dungr9

gi inu erau despLrtiti, de,qpLrVire care s'a fgcut

abea dupd 1200..

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
Asa dar prin sec. al X-lea intalnim pe Romani

in Macelonia, veniti din partite Bulgariei dela Du-

ndre.

Romanii Istrieni. Trecem acurn la Romanii din

Tstria. Acestial dupd cum am sputa, nu locual dela

inceput in Istria, ei erau prin Dalmatia O. Croatia

Romanii acestia sunt foarte bine cunoscuti de docu-

mentele italiene si sarbesti. Ei aunt Romanii apu-

ceni si poartd in documentele sarbegti, numele de

"havro-vlahi", iar in cele. italiene pe cel dp"Mor-.

laci", care n'imiri insemneazd "Vlahii negri". O'a

....
pus intrebarea in .drivinta originei lortdo unde au

venit ei in aceostd regiune muntoasd, care din ve-

chime nu era un tinut locuit de o ponulctie

latind, dupes clasificatia fdcut6 de, Jirece. In

privinta aceasta s'eu nr,scut discutii Intre iato-

rici O. filologi.

Acevtia aiA urmd au fi;cut urmgtoarea observe-

tie. In dialectul Romanilor-istrieni, cxista. rota-

c4smul - transformarea lui n intervocalic in r -

www.dacoromanica.ro
 - 133 -

care exista gi in pdrVile apu:,:ene gi nor it ale

dialectului daco-roman, dar care nu existg la Mace-

do-roma/al. Deci au zis filologii: dacd RomAnii din

Ietria'au asemenea particularitdVi cu Romanii din

Nordul ci Apusul dialectului Daco-roman, ei nu ve-

nit aici din Muntii Apuseni trecand Dundrea. De

altfel ci geograficegte qceste regiuni nu sunt de-

parte de Croatia gi Dalmatia, unde au foot la ince-
put RomAnii-istrieni. liceasta este gi pgrerea de-

functului Densugianu. Istoricii tried, au ajuns pe

beat de documente la altd concluzie. S'a putut do-

vedi astfel ca in Peninsula Balcanied exista o

populatie romanicg, ce mereu inaintea dela Dungre

cdtre M.itdriatica. Aga ca aceastg populatie roma_

neascd din Istria, ar putea fi acecti Romani, ve-

niti aici nu din Nord, ci din Sudul Dungrii prin
Serbia.

In cele din urmd s'a argtat ca de fapt acea-

stg singurg particularitate a rotacismului nu Tod-

te explica orit;inea unui popor, fard sprijinul gi

www.dacoromanica.ro
 134 "
al altor dovezi, mai ales a not pu ptim data acest
fenomen linguistic in sec.al VII lea 71 'al VIII,lea,

nu va fi existat in Sud, vreme din care nuavem tex

te doveditoare. Astfel ca In ultime vreme 'Chiar fi
lolosti au renunVat la aceasta teorie. In aceasta
privintd pomeneec pe Ri,aELLILIzaria, care sea
specializat in privinta RomAnilorIstrieni, in care
domeniu a eerie trei volume de "Studii istroromd
ne". Cu partea istorioA a for sea ocupat D1 Silviu

Dragomir care a scris doud lucrAri "Vlahii si Mor

lachii" pi a doua "Originea coloniilor romane din
Istria.* In aceste lucrdri ale profesorului Drago
mir,gasim cele mai multe ptiri despre Istrieni.Cea

Mai veche ptire istoria narativd despre Romanii A

apuseni, este a unui preot pi anume Presbiterul din

Diocleea (crap din talmatia) care a eerie o croni

a pe la 1150, avand'in eA un pasagiu esential pen
tru origineaacestor Romani. Iatd ce spune el: "Bul
&Aril au cucerit Macedonia pi -thrile Vlahilpr care

acui Pe numesc MavroVlahi".

www.dacoromanica.ro
 - 135 -

ieci Vara for fiind cucerita de Bulgari, ei

au trebuit sa piece ci iata ca in aceasta vreme e-

ste un cronicar care ctia unde au locuit Mauro-V1a-

hii mai inaints de sec.al XII-lea.

- - -000 - - -

Lur_3.]2Deceribrie 1938.

PRE,LBGEREA X-a

DESrhRTIR1A ROMANILQR (continua re ,.

Romanii Apuseni. In lectiunea precedents am

inceput ea arat Care sunt diferitele ramuri in ca-

re,s'au imparVit Romanii in urma a§ezarii Slavilor

la Dunare. Am aratat ca Slavii au trait ,amestecati

cu Romanii o vreme, pans cand dupa mai multe veacuri

s'a facut dietingerea prin romanizarea Slavilor din

regiunile Cu populatie compacts de Romani sau prin

www.dacoromanica.ro
 - 136 -

slavizarea Romanilor, in regiunile in care Slavii

predominau.. Am'vElzut cum in urma acestei distingeri

populaVia romans a fost.impariAta de Slavi in patru

grupe. Ramasesem astfel Cu expunerea la grupul Ro
manilor apuseni. Am aratat ca ei purtau porecla de
MavroVlahi sau Morlaci, adica Romani negri. Despre
originea for s'a discutat foarte mult, filologli eau
tand ea faca o apropiere intre dialectul vorbit de
ace§ti Romani (dialectul istrian) cu cel DacoRoman
gi in special cu Romanii din MunVii Apuseni. Tstori
cii insa, au aratat ca acegti Romani sunt de ortcji

ne suddunareang, origine atestata ci de entitle scrii

tori ca de pilda 7resbiterul din Diocleea, care

scrie pela 1150, gi de datele pe care le avem asu

pra mersului acestor Romani, catre .opus. Odinioara

existau Romani in Serbia propriu zisa pang In regiu

nile muntoase ale CroaViei gi DalmaViei. Erau o se

rie dr triburi, care inaintau mereu spre M.Adriati

ca.

Cea mai veche ctire despre existenVa Romanilor

www.dacoromanica.ro
 137

in acesta pdrVi, este un document eirbesc a carui

datd nu este precisa (cam dintre 1060- 1070),In ori

ce caz e de pe la ilajlocul sec.al XI lea si care

vorbeste de nicte pastori vlahi. Am ardtat ca ocu

paVille acestor Romani, erau diferite. Unii erau
nastori, ceeace explicd miscarea for spre Adriatica.

Chiar dupa ce ei an disparut din aceste pgrVi, nume

le dp Vlahi a ramas sinonim cu termenul de pastor.
re motivul acesta ca Vlah ar fi egal cu pastor,unii

istorici sarbi, pornind dela aceasta numire data in

mod general pastorilor, an opus ca in acest caz

n'au fort niciodatd Vlahi aici. Dar raspunsul e clay

in aceasta privinta; dacd n' ar fi :host Romani nici,

nu se putea naste aceasta generalizare a cuvantului

vlah, Pe langd aceasta ocupatie a pastoritului mai

este de amintit aceea a carausiei.

Sate Intregi, care erau asezate la marginea

drumului de comerV, transportau marfuri dela un loc

la altul, cu caruVele lor. In regiunea aceasta ve

neau negustori, in special din Italia, mai cu deo

www.dacoromanica.ro
 138

sebire din Venetia ci din mica republic& a Raguzei

(numele sarbesc al acestui orac este DubroVni0),.

Erau aduse marfuri lucrate de aceqtt negustorilicare

apoi luau mArfurile ce le trebuiau din interiorul

peninsulei Balcanice.

Raguza, deqi a avut o populatie mica de ori

gine croatd, a avut un rol foarte Insemnat din

punct de vedere cultural qi mai ales comercial In

Peninsula Balcania. Acest rol s'a menVinutogratie
privilegiilor date de ImpAratii bizantini ci mai

apoi de c&tre sultanii turci, pia in sec.al XVIII

lea. Deci Vlahii acectia fticeau leg&tura de cAr&u

qie acestor negustori cu interiorul peninsulei. In

afar& de aceste doug ocupaVii, mai exists o a tre
ia categorie, este categoria VlsOlor agricultori.
Chiar in regiunile muntoase, Romanii n'au

pgrasit niciodat& ocupaVia for striveche,agricul

tura. Lucrul acesta se vede ci din docusentele f.

numeroase ale man&stirilor srabegti. Pe moqiile a

cestor mangstiri aunt pomenite o aerie de aqezKri

www.dacoromanica.ro
 - 139 -

'i&lahe cu cnezii lor,numiti catunari. Cu vremea,

mUltt dintre acegti Romani, au cazut In gerbie. Ta-

riff serbi au tidicat dela un timp o aerie de mama-

stiri ortodose (in Croatia catolica), man6stiri ca-

re au foarte multe documents in care sunt pomeniti

acegti Vlahi in situatia for de gerbi, ba uneori

sunt aratati pe numele lor. Dintre actele tarilor

gi despotilor sArbi, unul din cele mai interesante,

degi este tarziu, din 1435, este un act care pri-

vegte organizatia acestor Vlahi. Documentul acesta
este de rapt un Privilegiu dat pentru atunele de
Vlahi, de catre unul din jupanii din Croatia al #

foot trades gi de dl.Silviu Dragomir In lucrarea

pomenit 'Vlahii gi Morlacii". In acest document

sunt trecute drepturile gi privilegiile pe care be

aveau'Romanii din Croatia. Se spune aetfel ea: "Ni-

ciun catun nu va avea cnezi impugl din afari; ori-

ce valah va trebui ea ne serveasca noui cu scutoarc

fi sageti (deci obligatia militara), sub old. un
ntotiv sa nu se is unui valah ogtean calui tau de

www.dacoromanica.ro
 - 140 -

oaete 0 din nici un sat sg nu ce is decat o trel

me de o§teni la oaste (cu alte cuvinte fiscul era
obligat sa nu le is sub nici un motiv caul de oa
ste §i deasemenea din barbatii unui sat numai o

treime era obligata sa mearga la razboiu). Si nu

se puns asupra Vlahilor cnezi croaVi eau de alt

neam, ci ei singuri sa §i aleaga cnezii for ". Ace.

sta este deci un drept deosebit al for care nu poa

te fi decat "sus Valahicum", pe careI intalnim a
tilt la Romanii din Ungaria cat qi la coloniile de,

romans din GaliVia, pe teritoriul statului polon.

Acesta e un drept consuetudinar, obiceiul pimantu

lui. Pe langa aceste date, observam ea in documen
tele sarbe§ti, vorbinduse de Yalahi, se dau une
ori §i numele for proprii, de unde se vede ci nu
poate fi vorba de o confuzie cu piston straini 41

aceasta pentru faptul ea au numele articulatochiar

daca acesta este de origine slavg, adica Radul, Vla
dul, etc., lu,:ru ce azi nu se mai obicinue§te. Arti
cularea numelor proprii se intalneqts pang prin

www.dacoromanica.ro
 - 141 -

sec.al XVlea inclusiv. Mai mult decat at;St in re

giunile astazi slavizate complet, s'a pastrat mai

ales in partile muntoase, o bogata toponimie roma

neasca. Astfel vdrful cel mai inalt dim Muntenegru

se numeste "Durmitor", sau "Dormitor", este apoi

un altul "liegusoesi un altul "Pdrlitor". E clay

ca aceasta.toponimie este romaneasca.

Fiind tot mereu impinsi spre sud in spre Ma

cedonia si inspre ApUs, populatia romaneasca a in
ceput sd se slavizeze asa ca piina grin sec. al

XVIIlea no se mai vad decat grupuri foarte midi

ramase in masa slava.

Un asemenea'grup este pomenit de Lucius din

Spolato (Split),In sec. al XVIIlea, aratand cd

limba for cu aceea a noastra este una si aceea§i.

El face si o teorie spunand ca Romanii au venit

din Sud spre Nord, fiind precursorul lui R5s1er.

Cum s'a rAtecut grupul Romani for - care au

un fOlklor si un dialect foarte interesant - in

Istria? Aceasta peninsula facea parte in sec.al

www.dacoromanica.ro
 - 142 -

XV-lea,si veacurile precedente, din posesiunile re

publicei venetlene. Venetienii au favorizat coloni--

zarea in posesiunile lor gi deci gi in Istria a a-

cestor Morlaci din Croatia. Ei ui -au pgstrat afcl

limba, portul gi obiceiurile poate gi pentruca erau

aproape de un element romanic fiind feriti astfel

de slavizare. Dar in sec. al XV-lea gi pang in acea-

eta vreme, nu se constata Inca Romani in Istria. El

apar aici deabia din sec.al XVI-lea gi al XVII-lea.

Intre insulele Dalmatiei, este ci insula Ve,

gala. Cam pe la 1880-90 nigte filologi care e'au

dux In aceasta insulg, an constatat cg mai exists

aici un biltran care vorbea o limbg ce nu senana cu

italiana, ci era un fel de limbg lating.

S'a pus Intrebarea dacg 1i aici au Post eau

nu Morlaci? Dar s'a constatat c a aceastg lumbg azi

dispgrutg complet, nu era nici roman& gi in cazul

aceata era o limbs deosebitg, rdspandita pe coas-

tele Dalmatiei (dalmatg.). Se gtie cg aici au Post co-

lonii romane, dar care au fost inghitite de Slavi,

www.dacoromanica.ro
 - 143 -

in afar& de limbile romanice cunoscute a mai foot

gi un grup de Romani care au vorbit aceasta limb/

pe care am numi-o limbs dalmata.

Rqmanii din Haemus. Ne mai ramane sa spunem

ceva gi de Romani/ din Muntii Balcani eau M.Hae

mus, cum ce numeau in antichitate el in tot timpul

Evului-Media papa la venirea Turcilor care le-au

opus Balcani.

Cele mai vechi gtiri despre acegti Romani le

avem datate din sec. al XI-lea. In cronicele bizan-

tine gi anume in cronica scrisa de Anna Comnena

fiica imparatului Alexie Goanen, intitulata "Ale

xiadan,se intalnesc primele ctiri despre ei. Sub

anal 1081, cronicara bizantina epune ca Alexie Com-

nen a ridicat o caste format& din Bulgari gi pasto-

rii nomazi din MunVii Haemus, care se obignuegte

---
ea fie numiVi "Vlahos"(Valahi). La 1084, avem o

alts gtire tot din aceasta cronica despre ei. Anume

in epoca aceasta navalisera de peste Dunare, barba-

rii de origine turceasca, Tecenegli. Impgratul bl,

www.dacoromanica.ro
 - 144 -

zantin, a ridicat oastea 0 a pornit ca sa-i opreas-

ca. Cronica spune ca cu acest prilej a venit un

vlah care era unul dintre fruntaqii Vlahilor din

Balcani, care pe nume se the ma Pudilus(poate o

forma gre§ita dela Gudila), ce a dat- de tire de

navalirea Pecenegilor. De aici este de reVinut fap-

tul ca Romanii din M.Haemus, aveau un fel de condu-

catori. Dintre acevti Romani s'a nascut prima for-
ma de stat a poporului romanesc. Deci e clar ca a-

ici Blom o oarecare organize :Vie politica, cu o cla-

sa superioara probabil de proprietari. Aceasta popu

lade trebue sa fi fort destul de numeroasa, din

moment ce a putut da nactere unui stat care avea,ca-

pitala in mijlocul regiunii locuite de ace§ti Ro-

mani la Tarnova. Fapt e ca ace§ti Romani ca §i MOr-
lacii au disparut cu vremea ddtorita tocmai faptu-

lui ca au format un stat cu Bulgarii care erau mai

numerwi. 0 urma a for este probabil intalnita in

Rodope unde cunt gasiVi Romanii -megleniVi, ce au un
dialect asemanator mai mult cu eel din Nordul Dung-

rii.
www.dacoromanica.ro
 - 145 -

Constatam in general ca Romanii in Evul-Me-

diu ocupau o regiune cu mult mai Intinsa ca azi.

Toti muntii Peninaulei Balcanice in Mare parte de-

afi nu in majoritate, au Lost locuiti de Romani

desnationalizati azi. Zxplicatia acestui lucru e-

ste aces data de noi, wiled a toot prin urmare o

panza de populatie latina in Nordu) si in Sudul

%aril - mai ales in valea fluviului-si a Morave1.

CAnd au venit Slavii s'au asezat in aceleasi re-
giuni si au dislocat poporul roman, despfirtin-

du-1 In grupe ce slabeau mereu,- acolo unde Roma-

nii erau in numar mai mic,- fat& de influentele

ceseexercitau asupra lor, pe incetul bind ast-

fel desnationalizaVi. Impingerea si presarea ele-

mentului slay asupra celui romanesc s'a facut nu

dintioodata ci dealungul timpului, fiind indepli-

nita pans pe la 1200. Desnationalizarea for s'a

continuat insa, pan& in zilele de azi.

Fasc.10.
www.dacoromanica.ro
 -146
Influenta slava in limba romans.

Cea mai_vechelpflpepta slava asura Romanl-

lor. Dupg ce am vazut &mast& chestiupe care pri-
vepte ruperea elementului romanesc din partea Sla-
vilor, inainte de a trece la formarea de state pi
legaturile statelor slave cu Romani', trebue sa ve-
dem pi influenta slava asupra Romanilor. De fapt a-
ceastg influents se imparte in doug parVi: una et-
s
nograficg, de be popor la popor pi alta de stat. In
cea dintaiu ar intra influenta in limba, obiceiuri

(folklor) toponimie, etc. Influenta de stat s'a fg-

cut mai tarziu pi privepte tot complexul format de

o organizatie de stat pi care s'a facut simtita

pentru prima data in statul romano-bulgar Si apoi

la Romanii din Nordul Dunarii. Cronologicepte deci

cea etnograficg este cea dintaiu pi incepe in sec.

al VI-lea; cea de stat vine cand lavii au inceput

ea albs state. In aceasta influents inzra S1 influ-

ena in biserica, care la not vine dupg ce blavii
s'au creptinat, adicgt dupa sec. al X-lea.
www.dacoromanica.ro
 - 147 -

Influenta slava in limbs. SA incepem cu cea

etnograficA, &die& cu elementul Slav in limba romans.

El a lasat cele mai multe urme care se pot urmAri $i

azi. De unit este socotith de extfemil importantA, de

altii insA nu. Unit filologi au socotit - ca Mlade-

mov de pilda - ca RomAnii au o limbh latino-slay a

(sau bulgarA). A1Vii - ca scoala latinistA - au cri-

zut in extrema cealaltA, crezAnd chiar ca pot in1A-

tura de tot slavonismele din limba roman& fArA ea fa-

cd deosebirea, ca una este limba vie si alta limbs

create in biblioteca. Noi vom cAuta eg determingm

IntrucAt aceasta infldenta slava asupra limbii roma-

ne este hotaritoare si deed elementele slave consti-

tue ceva organic in limbs noastrd eau nu.

Mai intaiu limbs romans s'a nascut dintr'un

dialect al limbii latine, nu din cea clasicA a scrii-

torilor latini, ci din limba poporului, limba vulga-

rA. Aceasta insa nu era o limb& unitarA,ci era for-

meta dintr'o eerie de dialecte. Dialecte vorbit in

RAsfirit a dat nastere limbii romAne. Multi filologi

www.dacoromanica.ro
 -1k8
au crezut ca gi elementul dacic exist& in formarea

limbii romane, dar nu au putut aduce nici o dovada

precise. Printre acestia era gi Hasdeu. Dar rezulta
tul este Ca nu exists nici un cuvant sigur in limba
romans care sa fie socotit dacic. Sunt multe cuvin

te a caror etimologie n'o cunoagtem, dar cum nu cu

noagtem limba dace nu gtim de cunt sau nn dace.Dar

lucrul acesta se constata de fapt mai in toate lim

bile romanice. In spaniord aproape ca nu Sunt urmele
limbii iberice.

In limba franceza sunt foarte putin urmele

celtei. Faptul acesta are urmatoarea explicaVie;in
fluenVa limbii latine nu s'a fdcut asupra autohtoni
lor in aga fel incat sa iasa o limb& mixta, ci a
fort adoptata in intregime. In situaVia aceasta este
o limbd care se impune fsra sa se aiestece cu cea
autohtond. Aga ca Dacii nu au combinato pe a for
cu latina, ci au inlocuito cu aceasta. Astfel lim-
ba noastra e latina gi nu thracolatind.
Care este acum partea ce trebue data limbii

www.dacoromanica.ro
 - 149 -

slave in formarea limbil 1'c:cane? Fapt cert eete ca

limbs latinA cliALOrient_era_tramsformata in limbk

romanesscikin sec.A1JI-lea cend au venit Slavii.

Ori daci atunci and au venit Slavii limbs /Tanana
era formats, in cazul acesta elementele slave nu

taunt moetenite, ci imprumutate cum epune atat de

clay Cu aceasta formula. decedatul Prof,Ovid Deneu-

Oanu.

- -- 000 - --

www.dacoromanica.ro
 - 150 -

1421:22.11a1112212g1121935.

PRELEGEREA XI-a.

INFLUENTA SLAVA IN LIMBA ROMAM.

In lecViunea trecutii incepusem ea arat cep tre-

bue sgi ctim despre influenVa slay& asupra limbii ro-

mane. Nu voi intra in amiinunte filologice, flindcA

ceeace ne intereseaza pe not ca istorici este in ge-

neral numai gradul de important& al acestei influen-

te. Am aratat ca limba roman& s'a format dintr'un
dialect al limbii latine orientale, care se vorbea
aici in Nordul cf. in Sudul Dunarii. In ceeace pri-

ve*te elementul autohton, contribuVia lui nu se pos-

te dovedi panii scum.

Este insa posibil ca urmele ltleate de aceet

element sa fie foarte reduce i aceasta fiindca

populaVia autohtond a renunVat la limba sa,pentru

a adopta latina. Dar scum se pune o alts cheetiune

deetul de importanta.

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
Blementele comune-balcanice. Bete vorba de

ceeace se numeqte elementele comune balcanice. In

cercetarea care e'a f&cut asupra limbilor balcanice

except&nd limba tura, §i anume in limba romans,
greats, sarbo-croat&, bulgar& ri albaneza, s'a con -

statat a exist& o eerie de elemente comune, atlit

gramaticale cat qifonetice. Era fireec ca aceastA

asemanare s& fi provocat anume mirare cercet&tori-

lor4 aci in afar& de Barb& $i bulgar&,cari au o

origine comung, toate aceste limbi au origini dife-
rite la beet. Atunci s'a pus intrebarea, cum se ex-

plic& care, c& aceste limbi, cu origini deosebite

au totuci elemente comune, ce exists numai la ele?

S'au nascut atunci diferite ipoteze. Cel care s'a

ocupat mai pe larg,de cheetiunea aceasta, este un
filolog danez, care a stria in limbs francez6,Sand-
feld,lucrare intitulath "Lincuistiquebalcanioue"

1930 (raris). In privinVa'acestei probleme avem

acum in -urma ci lucrarea D-lui Rosetti volumul al

IL-lea din "Istoria limbii romfine" (limbile balca-

www.dacoromanica.ro
 - 152 -
nice). t& vedem Ins& mai inainte care aunt elemen-

tele comune limbilor balcanice.

I. Mai Int&iu este formarea viitorului. In lim-
ba latin& ca gi in slava veche exist& un viitor tot

ace ca giin grececte. In toate cele cinci_limbi

balcanice se constat& ca mai spare un viitor care

nu exists pan& acum gi care se formeaz& cu ajutorul

verbului a voi.

II. 0 a doua caracteristic& este aproape di-

sparitia din uz a infinitivului.

Nu se mai zice aga dar eu vreau a merge eau

eu vreau a lucre, ci se zice eu vreau s& merg eau

eu vreau s& lucrez. Cu alte cuvinte acolo unde-In

limbs latin& se punea infinitivul, not punem sub-

jonctivul. Aceast& particularitate este gi in neo-

greceasc& tot aga cum este gi in sr&14, bulgar& ci

albanezA. Insfeirgit mai aunt unele elements comune

care nu taunt age de generale ca acestea.

III. De pild& avem o confundare a genetivului

cu datima in seneul c& atunci cald zicem omului,

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
depinde de prepozitia pe care o punem ca acest cu-

v&nt ea fie in cazul genetiv eau dativ. Aceet lutru

e intalnit in romans, bulgarA ci albaneza.

IV. Avem apoi aparitia articolului la sfargi-

tul cuvantului (ex.omul) ce ee intalnecte la noi,la

Bulgari 4i Albanezi.

V. S'a mai considerat ca un element comun ci

tendinVa fonetica de a se reduce diftongii Cand in

silaba urmatoare este un 1. De pilda se ziee la sin-

,

gular leafd, dar la plural ee spune left !Emu la sin-

gular sear& la plural seri. Caracterietica aceasta

este la Romani qi la Bulgari.

Orice s'ar spune despre aceste lucruri,Sept

cert est ca exists tendinVe asemankoare in

toate limbile balcanice. Cum se explic& acest lu-

cru? Nu pot fi datorite unei simple intamplari.

Trebue a fie o influentii comund care s'a exer-

citat asupra lor.Ipotezele facute sunt mai multe.

Una din cele mai raspe-ndite ptinA la lucrarea

lui Candfeld, este aceea care spune as aceste ele-

www.dacoromanica.ro
 - 154 -

manta comune ar fi datorite unei influente a eub-

stratului autohton thraco-ilir, caci Thraco-Ilirii

au locuit pima la Romani in intreaga Peninsula Bal-

canica. Prin aceasta se ravine la afirmatia ca ar

fi ramas urme in limba ale elementului pre-roman

In aceste tinuturi. In lucrarea lui, Sandfeld nu e

de.'acord gi raspunde ca acest substrat Mica s' ar fi

pastrat ar trebui sa-1 vedem dela inceput,ori not

nd constatam de pilda un victor ca verbul a voi In

limba veche bulgara, a lui Metodiu gi Chiril.Acea-

sta inseamna ca n'au fost dela origine aceste in-

fluente.--Este foarte puffin probabil ca sa se fi pu-

tut paetra asemenea influente hotaritoare,cand cu-

vinte dela acest substrat de limb& nu avem de loc.
Atunci e'a emis ipoteza ca intre limbile balcanice

a fost una care a jucat un rol mai important in.a-

nume domenii ca de pilda in biserica, in cultura,
in politica,etc., influentend astfel prin civilize-
tia poporului care o vorbea gi pe celelalte.Sand-

feld zice ca aga stand lucrurile numai o singura

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
liMb& putea fi aceea care a influentat qi aceaeta

este limbs greaca, fiindcb. Grecii din antichitate

au avut o culture superioar& care qi-a continuat su-

perioritatea a8upra popoarelor din Balcani prig cul-

tura Bizantinilor care au ci stikpanit aceete regiuni

balcanice. In felul adesta ei au influentat celelal-

te popoare balcanice, caracteristicile de mai sus
nascAndu-se in limba greaca In mod natural.

0 alti ipoteei a fost fficut& Ins& de un filo-

log francez Dl.Vaillant, care a facut in "Revue

critique" (LXV, 1931, p.133-137) o critic& lucrixii

lui Sandfeld. El spune ca influenta aceasta greaca

este provizorie ci aproximativg, crici ea nu putea

fi atAt de adAna, deoarece se etie c& Grecii erau

mai mult negustori 0 se aqezau cu predilectj.e in

ora*e qi nu la sate, care formeaza in primul rand

limba. Deaceea e bine s& nu exageram aceastA influ-
ent& greceasca. Limbei-care a dat aceste caracteris,

tice este limba latin& ci tat& cum se pronunta

Valliant:

www.dacoromanica.ro
 - 156 -

"Limbs thraca gi vechea bulgard au pierut Cu

desaviircire. Care ea fie limba cu vitalitate,puter

flied., care a influentat aga de adanc toate.limbile

balcanice, incAt a creiat o unitate filologici. Dl.

Sandfeld rdspunde prea mult ca filolof,.. limba
greacd bisericeaicii. Dar solutia lui este provizo

rie ci insuficientd. Limba de civilizatie 1.1LBal

cani, inainte gi multa vreme chiar sub stdpelnirea

Slavilor, aceia care a predominat in centrele acti

ve ale-populatiei, nu era greaca, ci latina sau
greaca cu latina.... influenta romanicd s'a exer
citat asupra limbii grecegti in Macedonia gi Tracia,

asupra celei slave gi albaneze. Ea este cea mai

veche gi gea mai adtinci, aceia care a influentat

fonetice limbilor din Balcani gi structure for gra

maticald".

Trebue sa spun al acest lucru este foarte im

portant pentru noi, eget am arfitat ca elementul la

tin se intindea paste twit& Peninsulalalcanicd,aga

www.dacoromanica.ro
 - 157

ca aceasta explicatie nu este extraordinary in lu-

mina faptelor pe care le-am cercetat. Prin urmate,

in privinta acestei chestiuni a substratului comun,

nu avem de a face cu o influent& slava sau grecea-

sea, ci din contra cu una Latina. Acum as ne intoar-

cem la influenta slay& asupra noastra. Am aratat c&

ea nu este conetitutiva pentru limba noastra.

Importanta influentei slave. In aceasta pri-

vinta exist& o teorie expusa cu multa very& de

Hacdeu, este vestita teorie a "circulattei cuvinte-

lorn. Dupes aceasta teorie nu import& numarul de cu-

vinte slave din limba noastra, cat import& mai ales

frecventa intrebuintgrii lor.

Ori cele mai intrebuintate cuvinte in limbs

_noastra aunt de origine latina ci nu slava. Lucrul

acesta este foarte adev&rat, dar adi zice ca teoria

este incomplete, caci fax& indoiala lumineaza ori-

ginea unei limbi, dar numai a unei parti a ei,- cea

mai putin importanta si anume privecte numai lexi-
xul. 0 limb& este ins& cu adevarat legate de alta.

www.dacoromanica.ro
 - 158 -

limbA numai cAnd gramatica ei este legate de a ace-

leia dintAiu. Ouvintele pot intra foarte ugor intr'o

limba, dar gramatica nu poste sa se transforme aga
de ugor. De exemplu not azi avem foarte multe cu-
vinte franceze gi aceaeta fiinded civilizatia nos.-

etrA este influentatA de cea francezA. Pe vremea

Fanariotilor spre pilda, and civilizatia greaca

era aceea care ne influentase, limba noastra avea
foarte multe cuvinte grecepti. Aceste influente de
lexic rose, dispar cu destula ligurintA cAnd influ-

enta care le-a adus, dispare gi ea. Ceeace rAmane

insa neschimbat intr'o limbs, totdeauna este grama-

tica. Dacit not constatam ca cele mai multe cuvinte

Imprumutate de la altii se supun in limba noastra

regulilor gramaticei pe care o avem, atunci ele nu

aunt neschimbate Ca gi cele latine. Nu mai este ne-

voe as spunem ca gramatica noastra igi derive toa-

te formele din latinA. Celelalte influente nu ating

decat lexicul pi foarte-putin gramatica. Singura

influentA mai addned a limbii slave in gramatica

www.dacoromanica.ro
 - 159 .
noastra, este In formarea vocativului femenin. Ace_

ate lucruri sunt in ceeace priveete importanVa in-

fluenVei slave.

Origina influenVei slave in limba. Mai avem

insa Inca doua puncte de lamurit. Mai intaiu, de un-
de vine aceasta influents slava? Este din vechea
slava, din Barba, din bulgara? Al doilea punct ar
fi de cand dateaza aceasta influents?
Sa ne oprim putin asupra primei chestiuni. Du.
pa cercetarile facute, and Slavii au navalit, erau
deja deosebiri etnice, in masa slava, Nu se poate

vorbi de ei ca de o unitate. Desigur deosebirile

dintre dialectele triburilor de atunci nu erau aga

de caracteristice ca azi, dar aveau totugi divergen-

le care pot permite a se vorbi de influente bulge -,r

regti, sarbegti sail rusectigetc. Deci din capul lo-

cului este Inlaturata influenVa Slavilor primitivi..

s.,

Dike& cercetam lexicul e mai grew sa dam raspunsul;

dar sunt totugi unele lucruri, care ne dau posibi-

litatea sa vedem c6 influenVa slava din limba noa-

www.dacoromanica.ro
 - 160 -

strd este exercitatd de cea bulgarA. In legdturd cu

aceastA limb& bulgara se pot nacte copfuzii. Bulgarii

au foot un popor mongol, venit din pArtile Volgei

gi In set. al VII-lea s'au apezat in Sudul Duarii

unde au dat naptere unui regat. Au Post Ins& desna-

tionalizati de Slavii peete care s'au apezat gi taro-

ra le-au dat numai numele. Apadar,dind vorbim de in-

fluenta bulgard nu intelegem pP Mongolii bulgarisci

pe Slavii c ceriti de ei, din lloesia.

Am spur deci ca influenta slavA din limba ro-

mans estede origins bulgard pi acest lucru se pda-
te vedea din trei caracteristice mai importante:
I. Prima este existeLta diftongului ea = IS , care

se pastreazd in toate cuvintele slave din limba ro-

man& ca de pildd in cuvAntul treaz, etc: In toate

limbile slave se citepte trez numai in vechea bul-
gar& spare cu ea. II. A doua caracteristica este

prezenta unor grupuri de consoane care exist& numai

in limba bulgar& pi anume §_t_ (LP ) pi la OK 4A );

ca de pildd in tuvinte ca sfestnic,primeldie.nddejde

www.dacoromanica.ro
 - 161 -

Aceate grupe-de consoane in celelalte limbi slave

se pronunta altfel decat ca in bulgara gi romans.

III. In sfargit este existents celor doll& nazale de

care am mai vorbit gi care se pastreaza gi in lim-

ba roman& sub forma de In gi un. Se zice de pilda

munca dela moko, mandra dela modra, etc. Aceste

nazale pot venit in limba noastra numai din cea bul

gara aga incat avem un nou punct captigat, ca in
fluenta fundamental& slava in limba noastra eete de
origins bulgareasca. Sa nu item ca aceasta influ
ent& s'a exercitat gi in Nordul Dunarii, nu numai

in Sud, datorita faptului ca, dupe cum gtim, Slavii

se intindeau pests aceleagi regiuni paste care eta
paneau gi Romanii, tar la not erau Slavii dacici,

care au lasat cele mai vechi influente slave in

limbs noastra gi care erau o ramura. a Slavilor bul

gari.-Deci dace exist& In limba noastra aceasta in
fluent& aceasta dupe cum vedem, nu Inseamna ca not

neam format in Sudul Dunarii.

Data celor mai vechi influente slave. RAmAne

Faec.11 www.dacoromanica.ro
 - 162 -

acum sal vedem cAnd a inceput aceasta influentd? In

privinta aceasta gi filologii §i-au dat parerea gi

istoricii.

$tim ea in regiunile aceetea Slavii au venit

in sec. al VI-lea. Nu incape indoiald ca si influ-

enta for asupra Romilnilor va incepe tot acum. In

legdturd cu aceasta chestiune exists o pdrere a lui

Bajdeu,.care a fost reluatd de D1.136rbulescu in

lucrarea "Individualitatea limbii rom&ne , si elemen-

tele slave vechi" , Bucurecti,1929. Dansul suetine

ca cele mai vechi elemente slave din limba romans

dateazd de grin sec.al XI-lea ci al XII-lea.Dupa

pdrerea sa, Romdnii au stet in munti in vremea navd-

lirilor ci cAnd au coborit in campit, au flout a-

ceasta numai in Oltenia, care este cuibul ae forma-

re al elementului romdnesc. Abea dung 1200 s' au co-

borit RoManii in cdmpia Munteniei pupa. parerea

D-sale. Din punct de vedere istoric not dm ardtat_

ca teoria aceasta nu are nici o pazd rARiu.asa in-

cdt decd au fost Slavi in Muntenia au outut ea in-

www.dacoromanica.ro
 - 163 -

fluenteze pe Romani, cart ngau parasit nici cand

valea Dunarii. Dar gi in Oltenia constatgm numiri

vechi de rauri gi localitati. de origine slavg,aga

ca aceasta privincie n'a putut sa fienizolata" de

influenta slava. La fel gi in Ardeal.

Din punct de vedere filologic, constatam ca
din cele trei elemente de influenta,aratate de not

mai sus ca fiind de origine bulgara, unul este foar-

te vechi gi a disparut azi din limba bulgara. Este

vorba de cele doud nazale. Nazalele acestea au e-

xistat in limba bulgara, in prima forma, a celor

trei faze prin care a trecut limba bulgara, termi-

nate cam pe la 1200. Deci in perioada dintre sec.

al VI-lea cand navlesc Slavii gi pane pe la 1200

a putut, fi aceasta influenta.

Fapt cart este ca nimic nu ne impiedica sa admi-

tem ca aceasta influent& incepe.in sec. al VI-lea.

Este totugi un lucru. care ar putea fi socotit o

piedica in aceasta privinta, provenit ins& din lip-

sa de izvoare. Acest lucru este lipsa posibilitati-

www.dacoromanica.ro
 - 164 -

lor noastre de a cunoagte limba de atudci a Slavi-

lor, aci nu exist& nici un text slay din aceasta

vreme. Primele texte slave aunt deabea dup6 cregti-

narea lor, exiled dup& anul 860. Dar aceasta nu in-

seamn& Ca data nu avem texte de comparatie, trenue

s& be negam existenVa itfluenVei slave, Inainte de
aceasta data.

Ca sa terminam acum cu teoriile ce s' au nett

in leg6tur& cu aceasta chestiune trebue s& vd spun
ca mai exist& Inca una. Este teoria.d-luf Skok, un

filolog croat dela Zagreb. El a spue ca Rom&nii au'

trait in vrgmurile de dup.& sec. al VI-lea impreun&

cu Slavii si in NorduL gi in Sudul Duatrii. Influ'en-

Va slay& este foarte bogata asupra Romilnilor. mai

ales in lexic gi deci trebue s& admitem-c& a Post o

viaV6 comun& intre cele doug popoare. Aceat& viea-
V6 a dat nagtere la ceeace tiuglegte"Dl.Skok tin hi-

linquiem, adicA Rom(mii vorbeau doll& limbi ci liM-7

ba roman& gi limba slava.

Este un fenomen care Ap_e iht&lnegte ci szi in

www.dacoromanica.ro
 - 165 -

anume regiuti, ca de pilda in Macedonia. Deci tots

locuitorii, dupe Dsa vorbeau si slavoneste §i ro-

maneste. Peoria aceasta, care ar explica multe lu
cruri, este cam extraordinara. Sste adevarat ca pu_

teau fi unii (negustori, dregatori), care as ounces

Ca mai multe limbi; dar ca sa admiti ca §1 oamenii

simpli vorbeau cu toVii doua limbi, e§te orice s'er

spline, in afar& de comun. Deci e o teorie prea pu

Vim logics, mai ales-pentru o vreme de lips& de

culture. Asa dar influents slava atinge It primul

rand lexical limbii noastre si a doilea, aceasta

influenVicincepe de tend au navalit Slavii, adica

din eec.al VIlea.

- -000 - - -

www.dacoromanica.ro
 - 166 -
Miercuri.21 Decembrje 193E

PRELEGEREA XII-a.

INFLUENTA SLAVA IN LIMBA ROMANA.

(continuare)

Vechimea influentei slave asupra limbii ro-

miine.PAn6 scum am precizat influent's Slavilor in

limba roman& in linii generale. Am vilzut cand a in-

ceput aceasta influentd, caracterele ei, locu1 un-.

de s'a filcut, dela care din popoarele slave ne-a

venit. m ajuns la concluzia ca aceast& influenVii

incepe in sec.al VI lea d.Hr., c a ea ne vine de-

la limba bulgar6, Ca aceasta influentd nu este un

element constitutiv al limbii romgme, fiindca nu

atinge gramatica ei, ci nUmai lexicul. Deasemer&ea

am stabilit ca locul unde s'a facut contactul in-

tre cele doua limbi este atat Nordul cat pi Sudul

Dundrii. Sunt unit filologi pi istorici,care au

emis intre alte teorii pi pe aceea ca Romanil'ati

www.dacoromanica.ro
 - 167 -

trait numai la munte eau in podipul trameilvan.In-

tre ietoricii care mi admit ca Romanii au trait la

munte pi in Ardeal in vremea navalirilor, avem pe
Xenopol pi Rapdeu. Dl. Ilia Bgrbulescu intemeiat pe

studiile lui Hapdeu, sus Vine ca Oltenia a fost lea-

gAnul poporului roman pi limba noastra s'a format

izolat de limba slava acolo pang In veacul al XI-lea
In realitate Oltenia n'a fost niciodatg o regiune

izolatg, cgci toponimia ei arata cg nu exist& o di-

ferentg demarcata Intre toponimia Olteniei,Ardealu-

lui, Munteniei pi Moldovei. In toate aceste regiuni

avem multe numiri de locuri de origine slavg,deci

Slavii au trait paste tot impreung cu Romanii. Dacg

Slavii ar fi trait In Vinuturile noastre, deosebiVi
de Romani, atunci am fi avut regiuni in care 'CI:Toni-
mia ar fi foot numai lating pi regiuni unde ar fi
fost numai numiri'slave. Dar aceasta nu se consta-
tg. Aga dam trebue sg respingem ipoteza c a Romanii

au trgit.izolaVi de Slavi. Cg influenVa slava in

limbs roman& este mai veche decat veacul al XI-lea,

www.dacoromanica.ro
 - 168 -

deci ca Rom&nii au trait lapreuni cu Slavii inain-

te de aceast& epoc& se dovedegte prin constatarea

c& toate dialectele limbii romane au o influent&

slay& identiat ceeace ne silegte sä spunem c& in-
fluenta slay& s'a exercitaeasupra for inainte de
despartirea ramurilor poporului roman. 0 alti do-
vad& privitoare la vechimea influentei slave in

limba roan& mai este gi urmAtoarea: Am arltat ci

unul din elementele cele mai insemnate care ne a-,

rata ca influents slav& asupra limbii noastre vine

dela Bulgari, este existenta urmelor nazalelor i
gi A in limba roman& (sub forma un gi in). Aceste

nazale dispar din limba bulgar& in sec.XI-XII,

deci influents s1ava e mai veche decat aceasta e-
pocA,

Dublete semantice, Mai avem ins& o influents

slay& exercitat& in semnatia. Semantic& este di-

scipline care se ocupa cu schimbArile de sens ale

cuvintelor. Intre doll& limbi pot exists aga zisele

dublete semantice, cart nu aunt o simply intampla-

www.dacoromanica.ro
 - 169 -

re. De pilda in limba noastra se zice capra si la

animalul pe care-1 cunoaqteti, dar §i la scaunul
vizitiului la trasura Acelea0 notiuni sunt indi-
cate 4i in nemtete cu cuvantul bak. Avem deci in
acest caz ceeace se nume§te un dublet semantic. In

asemenea cazuri este probabil o influent& dela o

limb& la alta. Dublete semantice sunt intre limba
romans i cea slava. De pilda cuvantul slay syiat

are 4i sensul de lame si pe cel de lumina i in

limbs noastra cuvantul lame are sensul de univers

qi prin aceiaqi radkina latina pe acela de lumina.

Idiotisme. 0 influent& adanca este 0 in do-
meniul idiotismelor, care aunt anume expresiuni in-

traductibile. 0 aerie din aceste expresiuni au fost

cercetate de Toney, un filolog bulgar, in studiul

"Legaturile intre limba roman& 81 limba bulgaran.

Lica cilteya exemple: Exists o expresie in limba ro-

mans "b2gpaprosten. Ea se compune din doua cuvinte

slave, prosti = a ierta ci b = Dumnezeu, deci

s'ar traduce Dumnezeu sa to ierte. Dupa cum se ye-

www.dacoromanica.ro
 - 170 -

de, eate o fraza intreaga luata din bulgarevte.Mul-

te expresii romane0i, idiotisme, le Osim identi-
ce in limba bulgara. Not zicem: "un om cumsecade",
sau "a carpi o palms ", on cand ceva as aprople de

o culoare " a bate in rocu", etc.,la fel este si in

bulgara. Caracteristice aunt deasemenea "strig& cat
it Vine gura , "ma bate cu gandul", "nici in clin

nici in manecP, toate expresii de origin& bulgara.

Deasemenea cu acela§i sans intalnim in bulgara expre
sia "ii lipseste o doaga". E greu de -determinat unde

e originea lOr.

Lexicul. grutele de terminologii. Daces in}

fluenta slava asupra limbii romans nu s'a exercitat

prea mult in domeniile constitutive ale ei,apoi le

xicul este acela in care o intalnim mai mult. Fara
indoiali numarul cuvintelor slave din limba romans,

eate cu mult superior celui de cuvinte latine. Se

poste trage de aici o concluzie ca acest lucru ara-

ta o important& influent& slava in culture noastra

veche, intrucat cuvintele reprezintel o importatie

www.dacoromanica.ro
 - 171 -

de elemente culturale. In ultimul timp, tilologii

a.
care au yrut,sa aduca pi contributii la studiul i-

storiei, au ajuns la metoda de cuvinte si lucruri,

despre care am aratat ca porne to dela o idee ce
trebue luata cu rezerve.

Din momentul ce am luat cuvantul de La Slavi

nu inseamna deloc ca numaidecat am luat pi notiu
nea, care nu ar fi existat mai Inainte la noi. tine-

on aceet lucru se intampla, alte on nu. Ca ea nu

ajungem la rezultate absurde,luam aceste lucruri
dupd metoda terminologiilor,adica pe grupuri marl de

cuvinte nu cuvinte izolate. Altfel uaor afirmatiile

bazatc pe metoda de cuvinte pi lucruri pot fi In16-

turate pi adversarii ei au adus ug exemplu chiar de

la noi. Sts spus, In romanepte Ruvantul gains este

de origin& latina, pe tend eel de cocop este slay,

dup6 teoria de mai sus ar Insemna ca la Romani nu

existau cocopil
,
data notiunea a venit odata cu cu
vantul. Dar data cercetam lucrurile din pu.nct de ve-

dere mai genej'al, ga de pilda,referindupe la ter

www.dacoromanica.ro
 - 172 -

minologia agricola, la cea religioaga,etc., adicR

la toate cuvintelecare privesc agricultura,sau
yieaVa religioasa, etc., in acest caz lucrurile, se

schimbal putem trage unele concluzii gi vedea in-

fluentele culturale. Ei bine,daca luam aceste termi-

nologii, nu cuvinte izolate, vedem ea influents sla-

va e foarte aerioasa. Constatam de pilda In termimo-

logia animals foarte multe cuvinte, de origina els-

va(ceeace cum vazuram nu inseamna ca not nu am cu-

Loscut aceste animale, dar s'au pierdut cuvintele

latine),Im special numirile de Desti sunt slave,de

unde gregit s'a spus ca Romanii n'au locuit regiuni-

le care permiteau pescaria. Deasemenea intre pas6ri,

rata, curca, etc., sunt slave. Intre animalele marl

zimbrul (dela zamb =dinte) este cuvant slay. Into-

resent insa este un alt domeniu, acela al oredinte-

lor supranaturalesunde avem o influenVa slava a-

danca. Astfel toate aceste cuvinte ca: vraia, nAlucr

varcolac, rai, lad, stihie, cobe, nazdravam, etc.

stint slave. Influenta in domenlul acesta este expli-

www.dacoromanica.ro
 173

cabila, caci se §tie ca Romanii nu erau mistici,din

contra erau utilitari§ti, reali§til nu aveau deloc

credinte de aceetea §i numai sub influenVa de mare

imaginatie a Grecilor, s' au nascut cateva in acest

domeniu la ei. La Slavi un popor de adanc misticism

*i imaginaVie, lucrurile stau tocmai im/ers.

Nu insist acum asupra terminologiei religica

se, caci aceasta s'a exercitat molt mai tarziu,dupa

cre§tinarea Slavilor (a doua jumatate a sec.al IX

lea). In aceasta privinVa se §tie ca cele mai vechi

cuvinte romane§ti sunt latine 41 numai cele care

privesc ritualul sunt slave. Deasemenea ca o influ
enVa posterioara pot ,Ti socotite cele care privesc

organizatia de stat. In acest domeniu avem cuvinte

ca: paharnic, postelnic, slu'itor, diJma, etc. Sunt

unele care au intrat din vechime In limba noastra,

de phda cneaz, ocind'(acesta vine dela oteV .tata,

law

deci ocina e'mo§ia parinteasca ce se transmits din

tata in fiu 0 tot aka termenul de ,iupan,proprietar
mare de pamant cu drepturi politice. Sunt o eerie de

www.dacoromanica.ro
 - 174 -

ctivinte cu privire la armatii. Aici, e de obeervat

ca multe sunt latine§ti, In special cele care re-

prezinta elementele primitive, exemplularcui,zigsta-

taotc. In leggtura cu cuvantul oaste s'a f&cut o

ipoteza interesanti. El derive din latinul hostem,

= dueman. Deci s'ar putea ecoate concluzia cal la

not oastea o avea numai duspanul, barbarul, popu-

laVia Latina, bastinaee fiind lipsit6 de apiirare

in vremurile nav4lirilor. Latin este el cuviintul

cetate, care vine dela civitatem= oral. Dela o
vreme oraeele au inceput a fi int6rite devenind a-

devhrate forturi pentru a ce putea aptira ei aetfel

s'a ajuns la cetate. Cuvamtul sat, are tot o origi-

ne militara dela fossatum = cant/ de intsdrirel, Si

aici este clar ca numirea este din acele timpuri

In care toate aeezarile aveau nevoe de intariri

cu ganturi. Avem apoi termeni militari slavi, ca

Voinic dela voina = razboiu, deci Inseamna rAzboi-

nic. Cuvantul steag este luat dela Slavi,dar e de

www.dacoromanica.ro
 - 175 -

origine germanti dela etange = prajina. Mai avem a

pni si altele ca: straja, viteaz, etc. Dar acuni un

alt cuvAnt, miliiar (intrat mutt mai tarziu),tabarii.

E1 este de pe vremea rtizboaielor husite. In sec. al

XVlea, Boemia, in urea arderii lui Huss s'a rascu

lat ci asezkrile rdsculatilor s'au numit tabere, cu
\rant luat din Biblie (Muntele Tabor in Palestina),

iar raeculaVii taboriti. Dela Boemi, a intrat la

Poloni si apoi. la Sarbi de unde cuvantul a trecut

la noi. Intre cuvintele privitoare la viata socia

li, e de amintit cuvantul rob dela robotiti,voevod.

Interesant de cercetat sunt o eerie de cuvinte,ca

re privesc viata sUfleteasca spre pildii,dragoete,

blajin.c_manaru. Si aici s'a spus c i influenta se

datorete mai bogatei vieti sufletesti a'Slavilor

fa-0 de Romanii mai militarosi. De observat ca a
ceste cuvinte au suferit unele schimbilri semantics

Cuviintul mandru are si Bens de cubit, frumos dar

si pe cel de trufas, pe and in slava inseamna in-

12122I. Sunt unele cu seas grav,care in limba noas

www.dacoromanica.ro
 - 176 -

str6 piau atenuat semnificaVia. Exemplu sglobiu,

care la noi nu mai are sensul slay de riu,bazaco

nie a boroboaVil la noi nu mai inseamna Para de le

ge, nelegiuire (vine dela bez fAr6 pi zacon =le

ge). Aceasta ar fi poate o dovada de indulger0 a

poporului nostru.) Cuvantul romanesc a munci sine

dela un cuvant slay cu sensul de a chinui. Chiar

de cronicarii noptri este intrebuintat cu acest

Bens (1au muncit cu munci grele), de unde pi muce

nic (martir) . Aceasta este in legtiturg probabil cu

faptul ca In EvulMediu munca este ceva obligator.

perbil, robii de nevoie munceau gi probabil ca nu
mai de aici a intrat cu acest sens la noi.

Adaog ca noi avem un termen latin, rara ca

racter de munca forVata, este termenul a,lucra.Si

acesta uneori are un sens nu prea frumos, clici in-

seama in latinepte ceptig gi deci lucrezi numai,

In vederea cdptigului. Terminologla agricol& are pi
elemente slave, dar are foarte multe pi latine.

Dl. Cancel a eerie in aceasta privinta o lucrare

www.dacoromanica.ro
 - 177
"Termenl slavi de DluKu, dar care nu cerceteaza in-
treaga terminologie agricola. In privinta aceasta
s'a dat o explicatie influenVii slave suprapuse ce-

lei latine prin faptul ca Slavii supugi influentii

bizantine, au avut instrumente mai bune ca noi,gi

cand aceste instrumente au ajuns la not au inlocuit

gi notiunea. Se ptie ca pentru plug not aveam ter-

menul latin care a rgmas pe alocurea in limb& cu

sensul de plug primitiv de lemn aratru. Aceasta

poate inseamnk inlocuirea unei forme primitive cu

una superioarA. Se explic& aceasta concluzie ca un
proces de civilizatie a Slavilor asupra noastrii.Nu

insist asupra terminologii familiare in care cu-

vinte ea: tat6,mamd, nevast6, doic6, sunt slave.

Ca imbrgaiminte,cojocul, opinca, tuba, etc.,s'ar

putea inVelege ca o influents a model slave asupra

noastra. Virtue corpului sunt argtate prin cuvin-
te latine, dar avem pi slave ca: glezna, obrazul,
perciuni, mustata, etc. Intoate domenille exists

aceastA influenVii slava, mai mult sau mai putin

Faec.12. www.dacoromanica.ro
 - 178 -
accentuath. Deed Vinem seama de aceesta,lucrul se

explicA nu prin bilingvismul D-lui Skok, ci numai

prin contactul dintre cele dou4 popoare,mai ales ca
Slavii au locuit ci in Cara noastrifilunde au avut un

rol de conducere.

- -- 000 - --

Luni,9 Ianuarie 1,39.

PRELEGEREA XIII a

T_OPONIMIA
Bibliografie. ]m lectiunea precedent6, ne-am
ocupat de influents Slavilor in limba romang,eriltand

elementele ecestei influenVe. Am vEtzut ca in leiip

aceastd influents trebue luata pe grupe de termino-

logii pentru a putea da rezultate bund.,In legatur4

cu aceste terminologii, mai avem o grupti care avert- -

ta o cercetare deosebitii, este acaea-a numirilor'de

www.dacoromanica.ro
 179

locuri.toponimiaIn privinVa acestei discipline,

cu toatg importanta ei, avem studii foarte puVine

ci incomplete. Este adevgrat ins& ca este o proble

m& foarte greu de studiat. Datoritg Ins toponimiei

se pot scoate concluzii importante,de pildg isto

ricul francez Lot, pe baza ei, a putut stabili cam
pang unde s'au intins in Fran-Va elementele germane.

La not dl.Iorgu Iordan dela IaO,a cautat sg facg

o lucrare de toponimie in doll& volume,dar nu a pu

blicat decat pe primul. Este vorba de lucrarea in

titulatg Rumgnische Toponomastik, Berlin,1923.Vo
lumul ce a publicat este insd mai de grab& o intro
ducere In toponimia tomaneascg, eget cerceteazg mai

mult cum se formeaz& numirile topice la noi, f6rg

a arata diferitele influente. Mai avem apoi lucra

rea unxii iitoric bulgar anume Iliev, intituIatg:

Influenba'rbagara asupra toponi'miei romAnegti, pu

blicat& in 1924. Este un studiu foarte slab, autorul
necunoscand limba romans, acs ca oridecate on a In
talnit un nume cu rgdacing slavg,a socotit ca are
www.dacoromanica.ro
 180

de a face cu influenta slava. In sfarsit, prof.N.

Dr6gan a serfs in acest domeniu, studiul pe care

1am mai citat: Romania in veacurile IXXIV De ba

atooninticei. Este o lucrare ca
re cerceteaza numirile topice de origine romans si

din Pannonia. Pentru numirile de localitaVi trebue

sa cercetam Marele dictionar geografic al Romaniei.

Este insa incomplet, cuprinzand numai vechiul regat

plus doua suplimente,pentru Bucovina si Basarabia.

Trebue sa adaog ca a Post alcatuit dupa o metoda

lipsita de baza stiintifica. S'a recurs la ajutorul

invatatorilor ci oficialitatilor din sate, care a

veau sa raspunda la anume intrebari dintr'un ches
tinar. Acestia an lucrat asa cum fiecare a line
les 1 dupa pregatirea fiecaruia.
Importanta toponimiei. Din argumentele care
s'au adus in privinta originei Romanilorounul din
cele mai repetate in ce priveste aceasta chestiune

ridicata de Robert Roesler este tocmai de ordin to

ponimic. S'a spus ca not cunoastem din geografii

www.dacoromanica.ro
 - 181 -

antici, o eerie de numiri de rauri ci localitati in

Dacia Romans. Ei bine, aceste numiri nu s'au pastrat

pane scum, nici sub forma schimbarilor aduse de
scurgerea vremil. Mai mult decat atat, cele mai mul
te localitati din Romania au numiri slave, deci nu a

existat o continuitate a numirilor de localitati gi

ca atare nici de populatie. Lucrul acesta e adevarat

dar nici in alte parti nu s'a pastrat continuitatea

aceasta ca gi la not gi explicatia sta in-continua

schimbare a aqezarilor omenegti. Populatia s'a schim
bat dintr'un loc in altul gi atunci lucrurile firegte

giaU schimbat numirile in decursul veacurilor.

Metoda de cercetare. In privinta numirilor

topice, distingem trei feluri de numiri. Intaiu

avem numiri de ageari omenegti,a1 doilea numiri

.
de xi/Wri ci al treilea numiri de relief. Dintre

ele cele mai importante, caci se pastreaza mai

mat, aunt numirile de rauri.

Ele se pastreaza mai bine pentru faptul ca a

gezarile omenegti pe ele sunt mai stabile gi apoi

www.dacoromanica.ro
 - 182 -

ele adesea servesc gi ca drumuri de comer.

Vin apoi ca importanVa numirile de agezart ome-

negti aunt mai schimblitoare gi apoi cele de relief

care se pot schimba chiar dela d generaVie la alta.

Aga dar in primul rand trebue sa ne adresim numirt-

lor de rauri. La aceste numiri topice in primul rand

ne intereseaza vechimea lor. Dace Cercetam numirile
topice din Cara noastra, faro. indoiall ca vom con-

stata multe influente din care numirile slave stars

in primul pleb. Nu trebue ins& ca de aici sa tragem

concluzia ca aici a fort numai dealt in primul rand

o populatie slava care a impus numirea. Nu trebue sa

socotim astfel, fiindca e bine ea ne gandim ca foar-

te multe din aceste numiri s'au format pe baza lim-

bii romane care are atatea elements slave.Daca nu-
mire a de localitate are un sens in limba romans,

chiar dace e de origina slava, atunci nu poste in-

semna ca acolo a foot o populatie slava care a im-

pus-0. De exemplu in aceet sens este cumantui pola,

na, care este intalnit on unde noViunea lut e pó-

www.dacoromanica.ro
 - 183 -

trivitg cu locul respectiv. Dealtfel cele mai multe

din satele Doastre aunt relativ not 4i au fost numi-
te u cuvime din limba romtineascg. Apdi trebue sg
mai tinem seam& in ce priveqte toponimia §i de fap-.

tub ca o eerie de numiri au fost- date de administra-

Vie, de cancelaria domneasca 0 4e qtie cg multi

vreme aceasta a intrebuintat flmba slava. CAnd se
eliberau acts oficiale, adesea numirile erau traduce
in slavoneqte. In leggturg cu aceasta avem exem -
ple eloquente. Aga; nu de putine ori, oracul Cam.
pul- Lung este Intelnit in documente cu numele

tradus ip Dlago-pole. Deasemenea In.Moldova .exis-

ts un °rag: foarte vechi anume Vargul-Frumos al

cirui nume este tradus exact in slavoneqte prin

cuvantul Krasni-tgrg. Tot aqa cu multe altele s'a

Intgmplat. 0 parte din ele au rimas pang 5n zilele
de azi cum ar fi numirile de Jude -Ve,spre pild& nume-

le Jud.Dolj, care Inseamng Jiul din vale,de jos,

eau Gord -Jiul din deal,de sus. Toate aceetea ne

aratg cg nu trebue sg ne,grabim and este vorba de

www.dacoromanica.ro
 . 184 -

a vedea care este origina acestor numiri.

Formarea numelor de locuri. Acum se pune che-

stiunea, cum s'a format aceste numiri slave de lo-

calitiiti la noi. In privinta aceaSta este lb deosebi-

re de Apusul Europei. Acolo undo au n&v6lit popoare-

le germane cele mai multe numiri deriv6 dela nume

de oameni, Cir indicatia ca respectivul e proprietar.

Acesta este sistemul feudal. In Franta de

pild& aunt o multiple de numiri sub forma de "curtea

cut&ruia", cu terminatia in court. La fel in Polo -

nia, ca de exemplu.terminatiile in ow,numele de

Lwow, care inseamn& "orasul lui Leu(Leon".La noi

nu este aca. Se intillnesc mai des numiri formate pe

baza asnectului fizic saugeogrAgicallocului, ca

de pild& Balta,.Renii (localitatea la gura Prutului,

inseamn& bancuri de nisip).

Apoi Piatra, Crivina= coltul, etc. In acea-
eta privint& a deosebirii dintre formatia numtrilor

dela _noi si din alte part', Grot, pe care 1.am mai

citat, in lucrarea sa Moravia si Maghiarii face

www.dacoromanica.ro
 - 185

urmgtoarea observatie. El nice cg in regiunile uncle

s'au aqezat Slavii, numirlIe-sunt formate in lee..

tura cu aspectul locului, uncle s'au wzat Germanii
numirile sunt de oameni in special de la'numele con
ducgtorilor triburilor. La Slavi proprietatea era
colectiva.gi deaceea se da §i numele dupg aspect, nu

era o class de conducatori razboinici ca la Germani.

Avem apoi gi numiri ce deriva din nume pro

prii. Aceasta deobiceiu se terming in esti 0 in

eni, de pildg Bucure§ti, dela un Bucur, la fel CA,

linegti, Bgrbgte?ti, etc. derive Vara indoialg dela

un ma. De observat cg toate sunt la plural, ceeace

arata proprietate colectivg eau in devglmapie.Chiar

in documentele scrise in limbs slava aceste numiri

sunt la plural. Dar este o deosebire Intre cele ter
minate In esti qi cele in eni. Totdeauna cele termi
nate in eni arata o colonizare. Ctind zicem de pildg

Valeni, aceasta Inseam/a ca oamenii acectia s'au

wzat acolo venind dela vale. Dumbrgveni este o

www.dacoromanica.ro
 186

colonizare din Dumbrava. Exist& unele numiri cu

Bens ironic, de pild& Vai de el:91)e rang& aceasta

exist& qi localitatea Vaideeni, adic& cei can? au

formato au venit din Val, de ei. CA aceast-a er-sVe4

aqa, pot sa v& dau a pildri. Cand s'a infiintat MA=

astirea Soveja in Moldova de Mateiu Basariabou ve

nit aici qi uhii oameni din Muecelul Munteniei,de
la RucAr ci Dragoslave. Ei bine,la'Soveja, agez&
rile for s' au numit RucAreni.§i Dragoslaveni. Nu

voi tits acum toate posibilitkVile de formare a nu

,

melor de localit&Vi la noi. Obsery ca sum unele

numiri dela nume de popoare ca; Barbi, Greet, Schei

(erau numiVi a§a Bulgarii). In Moldova stint local.

tAti numite Basarabi (Muntenilor li se mai spunea

astfel dela numele domnilor), Ruqi, etc. In aceastA

privinta explicaVia este al acolo au f ost colonize

te grupurt venite de peste hotare. Sunt apoi o ee

rie de numiri de localitAti care arat& o situatie

social& sau administrativA. Exemplu Slobozia (nume

le acesta se da aqezarilor care erau iertate de bir

www.dacoromanica.ro
 18V

pe.un timp anumit de domnitor, care faces, acest lu

cru pentru a inlesni popularea localitatii.) Sunt

Eottele de caracter ostagesc ca; Vanatori, Calaragi,

char Rogil de Vede (nume2le vechi) sent o -a.semenea

agezareAs144a,vechime se numeau Rogi de Vede, adica

agezarea_R.oglior = un corp de armata.munteanspe ma
1111 raului.Vedea.

Numirile tracoscitice. Dupa ce ne -am format

.o idee despre felurile in care se formeaza numirtle
de locuri la not, ea vedem scum vechimea gi origi.
nea lor. Aici trebue sa ne adresam numirilor de ra.-

uri-. Unele din ele suet toarte vechi, dintr'o-epoca

cu mult dAnainte de Romani (oeeace este un lucru

care seryegte teoria continuitatii populatiei pe a

cest_teritoriu al nostru). Cu acest lucru s'a ocu
pat Parvan care a facut in acest sens o comunicare

la Academie "Numiri de rauri thracoscitice".Pentru

cunoagterea acestora ne servim de anume harti $i
descrieri geografice din epoca veche.
-Intre ele avem gi istoria lui Herodot. Apoi

www.dacoromanica.ro
 188
cam pe vremea lui Traian, este descrierea geografu

lui Ptolemaiostapoi cateva harti gi itinerare in-

tre care gi Tabula Peutingeriana. Multi dintre fi

lologii romantici, latinigtii, au cautat eh' explice

o aerie de numiri dela not prin cuvinte latine. 14a

de pilda au zis ca Slatina vine dela Stella Latina,

Caracal dela numele imparatului Caracal,etc.

Putem afirma ins6 ca mai toate rAurile prin
cipale ce straat Cara noastra au numiri dacii nu

,
romane, cel putin trecute prin filierea limbii lati-

neldela inaintagii for aici. Am vorbit despre Duna

re ci Nistru (Danastru). Intre celelalte rilurigatat

la Herodot cat gi la Ptolemaios este pomenit Ark-

toe, in care ucor se poate recunoagte numele Sire.
tului. Porata este la rendul Eau numele Prutului.

Avem apoi Aluta = Oltul *i Ordessos .Argegul.

Deasemenea in Ardeal avem raul Samus =Somegul, Ma
risius .Muregul, Crisius xCrisul gi chiar Timisus

.Timisul. Toate aceste numiri aunt din epooa roma-

na. Este apoi sigur ca numele lanVului CarDatilor

www.dacoromanica.ro
 - 189 -
vine dela numele Carpilor un trib dacic care locu-

la in regiunea lor.
Numiri slave. Allituri-de aceste numiri care

arata o continuitate de populatie aici, exists o

serie de numiri de rauri care nu se pot explica de-

cat prin limbs slava. Este caracteristic acest lu-

cru daces ne amintim cele ce spuneam ca Slavii cand

au avalit s'au agezat cu predilectie pe maluri de

r&uri dand nagtere unor formaViuni'politice. Intre

raurile mai mica cu numiri slave avem de pilda D5m-

bovita, dela dom1 = stejar, deci rata stejarilor

(nu cum spunea Hagdeu ca se numegte astfel pentru-

ed are o apes verde ca o frunza de stejar, ci fiind-
c6 in cursul ei superior trecea printr'o regiune cu

stejari). La fel Topolog--raul plopilorattrita,

rau intalnit gi in Moldova gi in Oltenia §i in Ar-
deal:, vine dela bistri .repede, deci raul Cu apa

repede.,Apoi numele raului Moles dova, ce inseama

rata molifVilor.,De altfel un rAu cu acest nume

(Moldova) este gi in Cehoslovacia,trece chiar prin

www.dacoromanica.ro
 - 190 -

Praga. Ialwatta este dela ialov gi inseamna ratil ce

curge prin regiunea stearpa (se/refera la ,atepa135,

raganului). Ramnicul este raul cu pecte, iar Zuvita

este raul uscat, dela suco=uscat. Acestea .aunt 1111.

biri de origine slava gi probabil ca numele for e

dat de populatia slava de aici, intrucat prin cuvin-
tele slave din limba romans nu le putem explica.

'titre numirile de locuri care cunt Sthimbatod.-

re, sunt unele care derive dela rauri. E probabil'

numele oragului Barlad derive dela ratil Barlad,

tot aga Vasluiul, Curtea de Argeg ar fi curtea dom-

neast'a dope raul Argeg, etc. Sunt unele care ae'

explica prin cuvintele slave, ta Saliste, dela Selo-

=Sat, loc de sat. .La lel Targoviste, care inseaing

lot de targ. run flume intalnit si in Ardeal gi In

Serbia. Nu este cazul ea dam prea multe exertge,defr

este totugi de pomenit T.Severin, care s'a spus ca

vine dela numele utuia din imparatii romani Cu nu -

le de Sever. Cred ca nu e aga mai ales ca turtul de

care e vorba s'a dovedit a fi din Evul Mediwfacut

www.dacoromanica.ro
 - 191 -

de vreunul din banii de Severin. Dealtfel in anti-

chitate oragul se numea Drobetae. Cred ca e dela

sl.avonul sever = nord. Stim a intre triburile sla-

ve navalitoare avem gi pe Severeani, dar nu gtim

data ei 1-au InfiinVat. 0 Craiova, care este oracul

oraiului, este Intalnita ci ea in Serbia.

In urma celor de mai sus putem sa facem une-

le comstatari. In primul rand a toponimia raurilor

mat ,are ca baza. _o origine thraco-scitica gi a fost

pastrata de Romani gt transmis6 urmagilor. Peste at-

elasta se suprapune Q patura de influents slava ce

patrunde pe tot teritoriul romanesc,ceeace contra-

ice teoria a Romanii at), trait izolaVi de Slavii

dela noi, prin munVi, prin Oltenia, prin Ardeallde-

altfel In Ardeal avem destule numiri topice slave,

de exemplu rarnava Mare 41 Mica.

ce calitate slavoneasea aunt acetite numiri?

..,Cercetandu-se In comparatie cu limbile slave,con-

statkza ele aunt de origine slavo-bulgara.Toesler

came erra, utlistoric destul de critic, a foot Ina
www.dacoromanica.ro
 - 192 -

un foarte slab filolog, deaceea f&cut o grecal&

gravy in cartea sa, spunfind c& toponimia slaV& de-

la not este de origine estic6,dela Rugi gi Ucrai-

neni.

Este ins& clar c& originea acestei toponimii e

bulgargbela Slavii pacici)gi nu ruseased.Cel mult
dac& in anume parti din Nordul Moldovei intalnim u-
nele influenVa rutene.Aca de pilda localitatile ter-

minate in auti, in rutean& (ovte) cat Cern&uti,T6s-

autiletc. Mai exists gi alte influente,poate una

turc& dela pop.Cumanilor gi Pecenegiloti. De pild&

numele de Oituz, apoi Cozia sunt dovezi de aceasta

influenfal. Cozia in turcegte inseamna nuc& ai in do-

cumentele vechi numele de Cozia e dublat de eel -de

Nucet. Nu exist& ins& numiri gotice sau hunicei

In orice caz,desigur c& a existat o populatie

slay& aici, ce s'a romanizat gi care'a dat numirile

de locuTi la not gi probabil Ca in class strip5nitoa-

re vor fi fost mai mult Slavi, ceea ce a permie ca

aceste numiri sa se impungt.

---000---
www.dacoromanica.ro
 - 193 -

Ejszzati 11 e 1939.

PRELEGEREA XIVa

2142M19112!"

Unitatea toponimica. In lectia trecut6 neam

ocupat de toponimie, adicgt de numirile de locuri de

la noi, ajungAnd la concluzia ca o serie de numiri

de rauri mars sunt stravechi, chiar dinainte de ace

zarea Romanilor aici, iar in ceea ce privegte numiri
le raurilor mai mica, multe din ele sunt slave.Vreau
sd va mai atrag atentia gi asupra unitatii toponi
miei t&rii noastre cu toate ca nu am avut din vre
muri stravechi o unitate politics. Aceleagi numiri

de localittiti se constatii peste tot. 0 serie din ele

se repetti ca de pilda numele de Bucuregti,care mai

este intalnit ci in Ardeal. Un nume de Iadi mai este

intAlnit gi in Gorj. Crasna este gi in Moldova ci in

Ardeal. Nu mai vorbesc de Sdligtea intalnitg pretu
tindeni la noi. Bistrita este un nume de rau ci in
---
Fasc.13.
www.dacoromanica.ro
 - 194 -r

Moldova gi in Ardeal gi in, Oltenia. A-ceasta unitate

de numiri depe teritoViul nostruorata ca,chiar da-

ta n'a Lost o unitate politica, va fi Post Para In,
doiala o circulatie mare intre toate provinciile ro-

manegti, care a permis ca aceste numiri sa poata fi

intalnite gi in unele gi in altele.
Ce este onomastica? Trecem acum la tea de a

doua latura a acestei probleme gi'anume la onomastc-

ca. Data toponimia este ctudiul numirllor de locuri,

onomastica este in lingvistica disciplina care se O.,

cups cu numirile de persoane. Concluzlile care slar

putea scoate din studiul acestei discipline, fara

indoiala ca nu ar fi lipsite de valoare pentru istoi-

rie. Cu toate aceetea pans acum la not nu avem etu-
dii speciale in aceasta directie. Evident ca nu este
vorba de onomastica romaneasca din vremurile noiastre

ci e vorba de numirile de persoane din see.al'XIV;..

lea gi al XV-lea. In Franta s'au tras-dirvbnomAhtici:

concluzii foarte interesante de catre-IstoriculliAi.'

De pi1da, el a aratat ca in prima parte a Evuluib

www.dacoromanica.ro
 - 195 -

Mediu, tot/ regii Frantei .poartg numiri germanice.Nu

apare decilt o singura numire intrebuintata de biseri-

ca ortodoxg, anume aceea de Filip si lucrul se expli-

cg prin aceea cg purtgtorul lui era fiul unei printe-

se din Rusia, asatoritg cu un rege francez.
Cum se formeazg numele de persoane? Inca
din vremea Romanilor numirile - acelea care ar echi

vala azi cu numele de botez - au un sens in limba

curentii, Chiar la Romani, multe sunt formate din po-

recle. La not nefiindscrieg nici o Lucrare de ape-

cialitate in ac.est domeniu al,onomasticei, in lec-

tiunea de astgzi vpm cguta e ar5tgm cum stau lucrutt

rile in ce ne priveste, dar rezultatele vi le dau

sub toatg rezerva, ele fiind numai aproximative. Spume

neam cg multe din numirile de persoane la Romani

aunt formate din porecle; alte1e s' au format din nu.,

merale argtgnd in acest caz, la inceputordinea

nWeWil purtgtorului ca de pildg Septimus . al
ceaptelea, Octavius . al optulea. Altele arata mo-
mentulcOnd s'a nascut spre pildd Lucius, Lucia .

www.dacoromanica.ro
 - 196 -

cal:id raeare soarele.

Nume de botez ei nume de familie. AltA data

indivizii purtau numai cate un singur nume. Azi

suntem obignuiti cu o forma dublii de nume,cel de

botez gi cel de familie. In "Prile slave numele de

botez este urmat Ins& gi de cel al tatillui terminat

in vici. Obiceiul de a purta douli nume la noi, nu

este prea vechi. In sec. al XIV-lea ci al XV-lea el

nu este intelnit aproape de,loc. Este probabil o im-''

portatie din Occident unde in epoca feudalti proprie-

tarii de pamL'nt de pild6, se.numeau gi cu numele pro-

prietgiVii Henry conte de Laon, etc. Dar gi aco-

lo barghezii gi Varanii nu aveau decitt un nume. Si

la noi dela o vreme proprietarii au inceput sa-gi

ia gi numele mogiei. Aga de exemplu familia Greceanu

s'a numit aca fiind dela Greci. Logofatul Radu se

numegte In doc.log.Radu of Greci. AtAt de mult
s'a impam3ntenit aceet obiceiu gi la noi, incat de

se vindea mocia noul proprietar igi lua E1 el nu-

mele dola ea, iar eel ce o vdnduse renunta la aceet

www.dacoromanica.ro
 - 197 -
nume. Aqa s'a petrecut de pilda cu familia Golescu,
care de fapt nu este una singura, ci trei familii

deosebite, earl au stEpanit pe rand satul Golewti,

far& a fi rude Intre ele. Catre sec. al XVI-lea spa-

re sporadic alaturi de numele de botez si nUmele de

familie. Alteori cu numele de botez spare porecla

individului 4i cateodata la boeri este adaogata 4i

functia lui. Apoi, ca sa se face o distinctie Intre

eel care aveau acela nume de botez se adaoga qi fi-

liatia lui, adica se arata al cui fiu era. De pilda

se zicea Vasile a lui Ion, sau Grigore sin Badea,

etc. In ceeace privecte materialul ce avem la inde-

mana pentru onomastics In sec. al XIV-lea i alXV-

lea, trebue sa obsery ca este destui de unilateral.

31 ne da numai numele domnilor, boerilor (care ser-

'eau de martori) ci foarte arareori cate un nume de

proprietar taran, aqa fncat acest material putem

epune ca este redus numai la informatii in legatura

cu clasa stapanitoare. Foarte rar spar ci nume de

negustori.

www.dacoromanica.ro
 198

Dacd cercetdm cum s' au format numele intill

nite de noi in documents, constatdm ca sunt o eerie

de nume luate din calendar, nume de sfinti. Dar nu
totdeauna era lags. Am putea spune chiar ca acest 0
biceiu era putin rdspandit. Cele mai multe dintre

numirile patronimice derivd din porecle, unele din

ele luate dela Slavi. Altele sunt datorite model "ma

te din Occident.

Numele domnilor nostri. Sa ne oprim putin a

supra nuinirilor domnilor. Se gtie ca cel mai trechiu nu-

me de domn cunoscut la nos, este numele lui Basarab,

invinettorul lui Carol Robert la Posada. Numele ace

eta este de origins cumand. Nu trebue sel ne mire a

cest lucru, caci nu inseamnd ca gi el era cuman. A+
ceasta este influenta cumand, caci gtim ca acest po
por a locuit la nos. De altfel se gtie ca Basarab e
ra fiul lui Tihomir, nume ce apare in doc. Patine
unguregti, gi care este de trigine slavd.Fiul lui

Basarab ee numea Nicolas Alexandru. Este uu nume ca

re apare in calendar. Mai este de observat ca vreo

www.dacoromanica.ro
 - 199 -

cAtiva ani inaintea domniei lui a fost un.Var al im-

periului romano-oulgar, - care incepuso sä deving

U4 imperiu aproape buleiresc acum- numit tot Ale-
xandru. Cred ca ar putea fi si aceasta o influents

ca ri in titlul domnului. Dupd el vine Vladislav sau

Vlaicu, nume care se intalne§te 0 in dinastia bul-

gara. Vin,apoi la not trei domni al ciftror nume nu

se aria in Ainastia vecina, Radu, Dan §i Mircea

(Mircea din Dimitrie). TotuO Bunt slave. Urma§al

luiMircea este fiul tau Mihai, nume intAlnit in di-
nastia bulgara. Iata deci ca primii domni ai Tarn
Romeine§ti au nume slavonecti eau intrebuinVate in

dinastia bulgara.

In Moldova este o deosebire in ce privegte in-

fluenVa slava, care aici vine dela Ruteni. In dina-

stia principilor ruteni din GaliVia sunt des intAl-

nite numirile de Roman ci Juga, ce sugt intelnite

0 la Moldoveni.EtistA insd ski un nume care este

luat dui:4 mods din Ungaria. Este numele de Stefan

(Stefan cel Sint, patronul Ungurilor) .Apoi numele

www.dacoromanica.ro
 200

de Ilie adeseori intalnit la principii ruteni.

Numele boerilor. Dacii trecem la numirile de

boieri, constatelm urmatoarele. Mai intaiu sunt o se

rie formats din porecle. Cuvinte ce sunt luate din'

limba noastrA.

De pilda, Albull Micul, Tatull etc., care sunt

insa puVine. A doua categorie o formeaza cele care

arati porecle luate dela nume de poi5oare se adead

poate acelora care vor fi *fost straini, veniti dato

rit& infiltratiunilor ca Rusin, Sdrbul. In divanul

lui Vlad Tepep apare un boier anume Moldoveanuloca

re poate era moldovean. E mai greu de explicat nume
le de Titarul pi Tuycul, nume intelnite in divanul
Moldovei pi Munteniei. Ar fi exclus-ca ei s& fi fost
de origine turvA sau tilitaril, mai repede vor fi fost

porecliVi astfel poate in legAtura cumva cu fiziono

mia tor. Avem apoi o eerie de numiri occidentale

de sfinVi catolici. Sunt totuci puVine, c5ci preoVii
noptri nu le admiteau. Desigur mods e din Ardeal,de

pilddlBaldovin (e numele unui logofat al lui Mir

www.dacoromanica.ro
 - 201 -
cea). Nume asemangtor cu al lui Baldovin de Flandra
impgratul latin de Rgsgrit. Avem apoi numele de Cri-
stian (crectin) adoptat in forma romaneased de Car-

stian. Deasemenea numele de Martin este venit la not

prin Unguri. Intr'un document al lui Mircea apare ci
numele de Gail. Este deasemenea occidental ca ci La-

dislau si Lucaci (numele unui ban). Pe langg acestea

sunt ci numirile turcecti care ne-au rgmas poate de-

la Cumani. Intro acestea am amintit pe Basarab.

Se face totuci o gregealg tend se vorbecte

la not de dinastia Basarabilor,caci in sec.al XIV-
lea si al XV-lea nu existau nume de familie,Basarab

este ci el un nume propriu,de botez, cum sunt_toa-

te celelalte. Cand se zice de altfel Nicolae Alexan-

dru Basarab acesta din urmg e pus la genetiv si deci

aratg ca e fiul lui Basarab.

La boieri avem nume cumane de pilda Berindek

i Comani cat si numele de 1kisa. (ban al lui Mircea)

luat dela o functie military turceasca(sau mango-

la). Cele de origine greceascg sunt putine. Un ase-

www.dacoromanica.ro
 de. 202 -

menea nume, Film] (logoftit), este intAlnit in vremea

lut Mircea cel Batriln.

Numirile slave si oriqinea lor. Cele slave

sant cele mai multe. Unele din ele se intalnesc la
Bulgari, altele la Barbi. Altele,degi se explica
prim limba slava, nu se int&lnesc nici la Bulgari,-

midi la SArbi, ci numai la noi. Intre cele din prima

categorie avem numiri ca: Stoian,Viadislav, Cherata
(este numele unei femei din familia domnitoare mun-
teanA, intAlnit6 intrto inscripVie la Curtea de Ar-
geq. E intrebuintata 41 la Bulgari), Mircea, Stoica,

Bialota dela bialo . alb. Avem apoi Radu care vine

dela raditi,sfat, Vlad dela vladiti = a stApSni.

Dan = d a dela dati am a da; Bogdan dela dati plus

bog = Dumnezeu, deci daruit de Dumnezeu,e de f apt

o traducere din greceqte, limbA in care avem Teodor

dela doron = dar ci theos = Dumnezeu. Bunt deci o

aerie de nume cum am mai spus, cu echivalenta la Bul-

gari si Barbi.

Dintre numele de categoria doua (pare Para

www.dacoromanica.ro
 - 203 -

echivaienta la Siirbi gi Bulgari) este numele de Mar

nea dela mani = a schimba. Apoi Bran . rembolu, lupta

gi o Intreagd serie de compose ale numelui Drag, ca

Dragomir, Drggan, Dragoslav, etc.

Din aceiagi categorie sunt numele Cann gi 06-

lina (se da unei fete mai mici), Ghinea dela ghinets
a displarea, Bora = furtuna, Bratu = frate, Mandrici-
ca, in .fiu, Viad, Oreaov = eel cubit de femei. 0-
reaov este o poreclii a unui boier al lui Mircea.Mai

adaog ca Neagoe, Serban sunt ci ele numiri slave for-

mate la noi.
Din cele vdzute plind acum, cu rezervele filcu-

te, se pot scoate anume concluzii-. Se Intanesc o ee-

rie de numiri gi la noi ca gi in Sudul Dunarii,din

care unele fgra Ihdoia16 aunt datorite model, intro-

duse la noi. Influenla slava este ci In onomastica de-

stul de' insemnatg, tot aca cum am vazut ca se Intim-

pla,gi cu,toponimia.

Totugi gasim unele numiri care degi slavone,

nu au echivalenVe in onomastica popoarelor slate.

www.dacoromanica.ro
 .204
Explicatia formIrii acestor nume este aceea ca ele

s'au ascut desigur pe teritoriul nostru si formarea

for este datoriti Slavilor dacici, care au trait la
not izolaVi de Slavii bulgari, deli erau de origine
comuna cu ei. De aici putem scoate un argument in
Plus, adus pentru prima data, pentru continuitatea
elementului romAnesc In Dacia. In adevar,dacA am fi
venit din Sud, aceste influente nu s'ar putea expli-
ca prin Slavii sudici, unde aceste numiri nu existAi

Numirile catolice aunt datorite influentii

Ungurilor si mai avem numele de origin& cuman6. Cate-
va aunt numiri luate din Calendar,ca de pilda; An-
ghel, Ion, Gheorghe, Dumitru, etc.

Concluzii la prima parte a cursului. In felul

acesta am vazut inffkuenta slava care ne vine dela

Slavii din epoca in care ei nu erau Inca strAnsi In-

tr'o formaVie politic& de stet. Dar not am spus ca

Slavii ne-au influentat si mai tArziu, dui:A ce au

format state. Am vazut ca ei au venit In Sud din re.

www.dacoromanica.ro
 - 205 -
giunea care azi ar fi Polonia, ci au ajuns pan& in

Moreea. PAnza aceasta de Slavi a fost ruptel gi a dat

nactere la diferitele popoare slave Izolate de azi,

din cauza Romgnilor ci a Ungurilor. Din traiul in co-

.mun al Slavilor cu not chiar dupg ce ei au fost inghi-
tiVi in masa roaneascg, au rgmas influentele pe care
le-am vgzut. Dacg lucrurile stau aga, atunci se pune
Inc& o problemg care este insg destul de delicatg gi

anume. Daca acegti Slavi au dispgrut cu totul(pentru

unit ci aceasta este o intrebare,cgci am spur cg'e-

xistg prin Cerggun (Ardeal) pi Banat unele urme care

s'ar 'Area ea sunt insule rgmase dela ei - eu cred cg
Bunt nicte colonigti veniti mai tgrziu),atunci desi-
gur ei au font destul de putini, dar cum se face to-
tugi ca au lgsat urme de influentá aga de mart la nod,?

Aceasta este o chestiune specials gi cred ca problema

trehue pus& gi aici ca ci in Apus. Anume Slavii au

devenit stgpgnitorii pgmgntului cuceriti aca cum

Francii de 'Alla au pus stgpgnire pe pgmgnturile popu.7

latiei romanice din Gallia care a devenit-cerbg.

www.dacoromanica.ro
 - 206 -

Dar la Slavi proprietatea era in devalmdqie

qi de aceea numele de locuri aunt la plural.Este ca

racteristic argumentul adus pentru prima data de C.
Giurescu tatall ca in epoca aceasta ci ceva mai nouil

numele cerbilor la not este acela de rumtinioume ca

re de fapt se confunda cu acela a poporului rom&nesc.
Cu toate ca Slavii au devenit stAptinitorii pamantu=

lull totuci situatia de rumAnie a poporului gasit

aici cred ca era mai slag. ca In Apus, tocmai din

cauza caracterului proprietaVii la Slavi,de a IA St
panit6 in devAlmagie. S'a ucurat astfel desnaViona
lizarea for cu toate ca aleatulau class stapAnitoa,,
re. Se poate in general desparti epoca in care Sla
vii au fost desnaVionalizaVi. Se fixeazh ca procesul

de desnationalizare al for s'a terminat prin sec.al

XIIIlea.
Prin aceasta am incheiat prima parte a cursulut

i vom trace acum la istoria statelor slave din Cud,

pe c-are o vom face insistand asupra parVilor care ne

intereseazA mai mult.

- -- 000 - --
www.dacoromanica.ro
 209

Luni 16 Ianuarle1939.4

plELEGEREA _xy-4

FOBMAREA STATULUI BULGAR.

piblivrafie. In lectiunea aceasta intram in

partea a doua a cursului nostru; von Incepe sä facem

istoria statelor care s'au format in Sudul Dunarii.

Gel dintaiu stat slay inflintat in Sudul Duna
rii nu se datoregte Slavilor dimaceste locuri, ci
unui popor de origine mongols, gi anume Bulgarilor.
Asupra istoriei acestui stat s'au eerie o serie de
lucrari, atat de istoricii bulgari, cat ci de isto
ricii straini. Primul studio de valoare instio Post

scrisil de un ceh, cu prilejul infiintdrii statului

bulgar modern gi anume de Jirecek. Acosta a scrie in

1878, In limba german& lucrarea "Geschichte der Bul

arzy, apgruta la Viena. Revalzutd de autor s'a fa
cut o traducere a ei in ruses qi apoi una in bulgarg.

Dintre istoricii bulgari cart au scris istoria ace

www.dacoromanica.ro
 - 208 -
stui stat este de menVionat V.N.Zlatarski (Istoria
poporului bulgar). Lucrarea acestuia nu este comple-
te. Ea merge numai cam pane la infiinVarea imperiu-

lui romans - bulgar, mai precis cam pans pela 1150.

Deasemenea mai avem o lucrare In limba angle-

;a qi una in limba ceha. In engleze§te a eerie Run-

ciman "Primul imperiu bulgar" (The first Bulgarian

empire). Se socoate ca prim imperiu bulgar statul

InfiinVat de ei in sec. al VII-lea 0 care tine pans
pe la 1020 card este distrus de Vasile Bulgaroctonul,
imparatul bizantin. Al doileaimperiu bulgar este so-
cotit cel intemeiat de fraVii Petru ci Assn, la ear-
9itul sec.al XII-lea, care va fi distrus de catre

Turci pe vremea lui Mircea (1393).

Bulgarii mongoli. Este de observat ca Slavii

cu felul for de traiu in triburi, nu aveau o maturi-

tate politica. In,diferitele regiuni unde s'au ace -

zat Slavii, ei nu au format state decat sub impulsul

altor neamuri straine. Tot aca cum Slavii dig Sudul

Dunarii au format statul for sub impulsul Mulgarilor,

www.dacoromanica.ro
 - 209 -

un neam mongol, §titi ea i Ru§ii 0-au format sta-

'tul for sub impulsul unui neam strein, Varegii (Nor-

manzi). Triburile slave au foot unite de mongolii

bulgari, care cu vremea s'au slavizat si azi sunt cu

totul Slavi. Aproape ca nu mai exists nici cuvinte

mtxtgole in limba bulgara de azi.

0e stim not despre Bulgari ? Se pare ca au

venit din p6rVile M. Caspice, din Rusia 0 au cobo-

rit in Bulgaria prin Dobrogea. Unii filologi,poate
cu.dreptate, fac o apropiere intre numele de Volgari
(care ar fi adevaratul nume al Bulgarilor) si nume-

le fluviului Volga. Malurile.acestui fluviU at fi

dect locul de basting al Bulgarilor. Inca din sec.

al VI-lea, din vremea lui Justinian sunt pomeniti
de cronicile bizantine. In SudUT Dunaril ei s'au a-

-gezat mai tarziu it Nordul Dunarii. Au avuto ceata

care era dependehta de hanul Avarilor i desigur ca

organizatia Bulgaria, era la fel cu a acestora. 0

-cronicii bizantina pomeneste cum un han anume Gubrat

41
s'a rasculat contra Avarilar si s'a asezat in regiu-

Fasc.14
www.dacoromanica.ro
 - 210 -

nea pinpaos, (regiunea in forma de unghiu) situata In

tre mai multe ape. Aceasta este Poate regiunea Atel

cutz unde o vreme au stat gi Ungurii (Sudul Basara
biei). Depe la inceputul sec. al,VIIlea acest Cu
brat a format un trip independent.
sparuh si_trecerea Bulgarilor in Sudul Duna
rii. AceEt trib sub un alt conducator, Asparuch sau
Isperich (se pare ca aga sta chemat cu adevarat) a

trecut Dunirea cam pe la Isaccea -Ismhtli in Dobro

gea. Despre aceasta trecere avem gtiri precise -din'

cronicele bizantine. In cronica lui.Teoftin putem

spune ca se gasegte un pasagiu ce poate fi soCotit

ca actul de nagtere al statului bulgar. Cronica -a
ceasta inseamna gi anul precis al trecerii tunarii
de catre Bulgari 622. Deci istoria BuIgariei ca.

stat, Incepe cu aceasta data. In cronica 1ui Teofan

se spune ca Mongolii acectia "au trecut Dunarea In
tinutul dintre Dunare gi M.,ieagrAl ca o limba de pa
mant (e vorba de Dobrogea) Uncle locuiau geapte tri
buri de Slavin. Deci atmantul-acesta era afTilavi=:

www.dacoromanica.ro
 - 211, -

lcr.

Am vazut cum aceOla se a§ezasera aici la In-

ceputul sec. al VII-lea, deci inainte cu 60-70 de ani

de Bulgari, Cronicarul Cedren spune ca Bulgarii aici

"au ocupat pamantul care pang atunci fusese al cre-

4tinilorn. ExplicaVia aceasta ca era pamantul creti-

nilor se intelege c4 al Bizantinilor, caci Slavii in
vremea asta nu erau Inca cre§tinaVi. Stapanirea Bi-

zantina dainuia Inc 4 aici cu toate ca regiunea era

locuita de Slavi. licest .ecru nu trebue ea ne sur-

prinda, oaci am aratat ca navalirea Slavilor a fort

mai mutt de infiltraVie §1 nu una de stapanire poll--

tic a,.

0 lazantinii au pierdut stapanirea acestor.re-

giuni) abia ()data cu venirea elementului r5zboinic

1 Bulgarilor.iImparatul Bizantin a incercat sa re_

sping4 aceasta nayalire. In vremea aceasta era impa,

-pat Constantin Potonat. Isperich 1-a Invine /nsa si,

lindu-1 sa se retraga dupe -rmata ii fusese impip-

sd ITtrr,o regiune mlastinoasa. Regiunea mlastinoasa

www.dacoromanica.ro
 - 212 -

din Dobrogea unde s'a intamplat acest lucre este pro

babil acea a marilor lacuri de aici, Razelm, Sinoe,

etc. Incetul cu incetul, Bulgarii au cucerit gi iii

nutul dintre M.Leagra, Dunare gi Balcani. In ceeace

privegte partea dlnspre Apus este probabil ca ei au
ocupat gi o mare par to din Serbia gi chiar Belgradul

intra in imperiul bulgar.

Bizantinilor nu le mai ramasesera decat doar

cateva localitaVi pe malurile marii aparate de flota

for de aici. Cam aga se prezinta stapanirea-bulgara

in sec. al VIIlea. Toate aceste gtiri be avem ,din

izvoarele bizantine.

Cronica veche bulgara. Cu toate acestea avem

de la o vreme gi unele gtiri din izvoare.bulgtzesti.

Nu neam fi asteptat ca Bulgarii sa ne fi lasat ase--

menea izvoare gi totugi exist& unele scrierly mai tar
zii este adevarat, care au pastrat unele date is
torice din tradiVie. Una dintre aceste scrieri e o
cronica numita "Immenik" = lista de nume. Mista-a
ceasta s'a pastrat In slava in mai multe texts intro

www.dacoromanica.ro
 - 213 -
care ci annul cu caracter bogomilic (apocrif),care

poarti titlul "yedenia lui Isaia profetul". Acest

profet, la un moment dat, pe cAnd era pe pAmantlare

o viziune despre cele ce are s6 se intample. Intre

altele el, vede cum vor spare dealungul vremii dife-

;

rite imperii.0 intre acestea it vede ci pe c'l bul-

gar. Se aratd aici istoria Bulgarilor intro forma
profetia. Multi dintre conducatori apar cu verste
foarte inaintate (unii au 400 ani) aceasta pentru a
se umple unele goluri ale istoriei Bulgarilor. Inte-

meietorii statului bulgar nu sunt argitati ca fiind ca

toti oamenii, ci ei au forte supranaturale, etc. Cu

tot acest caracter, cronica aratil O. ea ca.' cel care

a trecut cu Bulgari DunArea pe is anul 700 este

Isperich. In privinta aceasta ctirea dati coincide

cu cea din cronicile bizantine. Conducatorii statu-

lui Inflintat de Bulgari sunt dati aici unul dupA

altul in ordinea for qi se arata ca purtau titlul de

,hagank. Oroaica arat& ca haganul imediat urmator

lui Isperich a That Tervel. Este interes&nt pentru

www.dacoromanica.ro
 214

vechlmea textului faptul ca numerotatia anilor nu se

face dupa. sistemul Apusean, dela Hrietos sau dela

Intemeierea Romei, etc., ct dupa obiceitrile orfen

tale. E o numerotaVie format& dintr'un ciclu de 12
ani,fiecare an avand numele unui animalohul leului,
al taurului, etc., care dupa ce se implinea era lust

dela cap. Dupes cum se vedere e o numerotatie arhaica,

produs al vechii culturi a Bulgarilor mongoli. Inte

resant este ca in cronica, Vara in care s'au agezat
Bulgarii este numita "Karbuneka". Mult mai tdrziu In
toate geografiile medievale, in actele venetiene,etc

este pomenita aici localitatea Karvona, care nu este

alta decat davarna. Numele de Karbuneka este cel mai

vechi termen medieval dat Dobrogei. Cronica mai adao

ga gi faptul ca Bulgarii"s'au agezat in tara pe ca...

re au la.sato pustie Romanii giElinii". Deobiceiu

Romeii aunt Elenii, dar vedem ca se face deosebire
Intre Romani ci Elini, ceeace inseamna ca se mai pi2
3tra amiutirea. Romanilor aici sau poste ca acegti

Romani sa, fi urmagii acestora aici. Apoi pe Iiicetul

www.dacoromanica.ro
 - 215 -

Bulgarii qi-au Intins stapanirea pan& in Balcant.

Slavizarea Bulgarilor. Izvorul aceeta se o-

preqte cu primii zece }agani bulgari. Multavreme.
Bulgarii au trait cu Slavii deosehiti,si flind eta-
,

pant qi cei din urma muncind pentru ei.

In sec. al VIII -lea, deci cu 100 de ant dupa

aqezarea Bulgarilor aici, avem dovezi ca nu se f6cu-

se Inca contopirea cu Slavii.
Dovada ne-o da o inscripVie puss in M.Bal-

.cani, prin care se etabilea granita Intre Bulgari qi

Bizantini. Ea e'a pastrat in localitatea Sblimankioi,

care nu qtim cum se numea pre vremea aceea. Pe acea-

sta piatra de hotar se arata ca "toti Slavii care au

fost luaji nrizonierj de Bizantini. au _foot testi+

tuiti Bulgarilor", cu acest prilej al agezarii hota-

rului. Se vede ea se ficea distimcVie Intre'Bulgari

qi Slav/. Mai tiirziu clasa staptinitoare a fost desna-

Vionalizata, aqa incat n'au mai ',arias elemente din

ei. In aceasta privinta se poate 'face o asemanare cu

un popor mult mai mare Si insemnat, este vorba de

www.dacoromanica.ro
 - 216 -
poporul francez. Francii, - Germani - au fost,complet
inghiViti de pollulaVia romanic6 din Galia care insa
a pastrat numele for (Francezi)d
Culture primitive a Bulgarilor mongoli. Despre
acegti Bulgari -mongoli - ci despre cultura for (evir

dent culture primitiva, obiceiuri, religie, vie4a

casnicsa, etc) avem diferite gtiri datorit6 cronicelor

bizantine. Un studiu despre aceasta a bcris gi Robert

Roesler "Despre originea gi imperiul poporulifi,bul-

gar".

In ce privegte datele dela Bizantini gtim une-

le lucruri importante,ca de pildi; couductitorii Bul-

t

garilor se numeau hagani. Dela inceput haganul era '

proclamat de caste, find ridicat impreuna cu soda

pe scut gi arAtat ogtirei. Insignele lui erau o lan-

ce de care atarna o coadd de cal, ca la toVi Mongo-

lii dealtfel. Este intalnit cu numele de tuiu gi la

Turci ci domnii noctri it primeau atunci cand erau

pugi in scaun de ei. AlEturi de cIrtea haganului era

ci urn vriijitor cu rolul de sfetnic, con.sultat cand

www.dacoromanica.ro
 --2I7 -
era, nevoie de sfatul lui pentru a se face anume lu-

cruri de mare importanta, ca de pilda cand se pornea

vreo eXpeditie. Moravurile erau Inca salbatece. Se

--constata ca se bea din teasta dugmanului si aceasta

plicere a avut-o Crum care a baut din craniul impara-

tului bizantin Nikifor, ucis intro expeditie facuta
contra Bulgarilor.

In organizatia politica cunt unele elemente de

civilizatie, ca spre pilda, era bine determinate la
Bulgari stabilirea precise a grabitelor. Existau paz-

nici sau graniceri, am mice not azi, care pazeau gra-

nitele. Erau condamnati la moarte acei care cautau si

fuga din Vara. Justitia se facea in ultima instants

de hagan si avea intre pedepsele cele rnai blande

scoaterea ochilor, taerea nasului, a urechilor.Se ea-

crificau anume animale,in special caini.Stapanirea

haganului era despotica gi centralista.Despre viata
casnica nu avem asa multe date.Se stie ca erau anu-

me cladiri de ospete. La serbilri numai haganul avea

dreptul de a eta pe un mic scauL, restul stathepe joe

www.dacoromanica.ro
 - 218 -

chiat soViile haganului (Bulgarii erau poligami)-.A1&,

turi de hagan erau unit boeri dintr'o claeg numit6 IL

textele bizantina voilades(la singular voilas). E

probabil cal V ar fi transformarea lui B la Gieci.Dect

se numeau Boilades4 de unde s'a c&utat e& se aratd eE

ar fi prototipul cuvantul bola'', mai ales ca in sla-

y& cuvAntul are un 1 , se zice boliar, cu semnifica-

Via de membru al clasei stapanitoare,adoptat de Slavi

*i Intnnit *i la Rugi *i la Sarbi *i la not RomAnti.
Este adevarat ca au fost alai cercet&tori, care au
sustin,it ca boliar este de origin& slay& 0 vine dela

comparativul boie = mai mult.

Pliska ei monumentele din lurul ei. In urma

s6pEturilor care s'au'acut dupe razboiu s'a putut
stabili unde a fost prima capital& a Bulgarilor. Azi
se nume*te Pliska, nu departs de ;umla,dar al c&rut
dumefde atunci nu -1 cunoa*tem. Era a*ezat& la Nordul

liniet Rusciuk-Varna, pe un platou st&ncos, in care

situaVia strategic& era bine pEstrati. Si cea-de a'

doua capital& a for a foot eituat& tot in aceaet& re-

www.dacoromanica.ro
 - 219 -

giune, la Preslav (pe vremea lui Simion) . Dintre sta.-

panitorii dela Pliska, cel care a avut un rol militar

gi de organizator inaemnat a fost Crum (802-815). EI

1-a Omorat pe imparatul Nikifor, dar cu toate acestea

atat el, cat gi urmagul eau Otortap, n' au fost nigte

simpli razboinici cruzi, ci au fpet bunt prganizatori

Se gtie din cronicele bizantine ca haganul Crum este

autorul unei legislatii cu caracter mai mult penal.

Dela ei avem resturile palatului dela Fliska,deeco-

perlt de sapaturile arheologice facute de Institutul

rueesc din Constantinopol gi continuatelin special

In 1930, de Bulgari. Descoperirile de aici at .chirp-

bat foarte multe pareri in legatura cu Bulgarii. S'au

descoperit cladiri cu dependinte ce cuprindea o supra

fatal de aproape 4000 m2. S'a putut observa gi lucruri

interesante ca de pilda urmele unui incendiu care a

distrus partea de lemn a cladirii. Este probabil ur-

mele incendiului din Sll cand imp. Nikifor 1-a ars,

dar qupa infrangerea lui Bulgarii 1-au recladit. Ext.

www.dacoromanica.ro
 - 220 -
sta In aceasta cladire o sal6 numiti a Eroilor,In

este sunt ridicate o eerie de coloane in cinstea cA-

petenillor mai InsemLate, pe care se gasesc diferi-

te inscriptii, care nu sunt ecrise in bulgarA ci in

greceasca (deci iata ca de acum avem de a face cu'''

influents, greceasca).

In ele se preamaresc diferite cipetenii clizu-

te In lupte ci sb spune - "(cutare) care a calzut'In

lupta dela Durostor,"? "in lupta depe malurile Mo-

raviei", etc. Toata opera aceaata a fost facuta in

cinstea lui Omortag. De aici pornea §i o cosea sere

Silistra. Mai este un element care arata ca aveau

qi un inceput de manifestAri artistice. Pe platou

exieta un perete mare de stiinc6, In care s'a sapat

un cavaler urmat de un cane §i de un alt animal

(poste vanat),numitl"cavalerul dela Madara (dupa
numele localitatii). E un basorelief de mgrime na-
turan care a Post diecutat ci de unit atribuit
Thracilor care aveau un zeu reprezentat ca un erou
calare. Dar s'a putut cu mare greutate si se citea-

www.dacoromanica.ro
 221

sea o parte din inscriptia care-1 insoVe§te (e foar

te §tearsg) §i data respective, din care s'a putut

vedea ca e ridicat in cinstea lui Crum de catre Omor

tag. roate ca 11 reprezintg chiar pe Crum. Inscrip

Via e scrisa in grece4te, dar are 0 unele cuvinte

mongole.

Este uv rar monument care ne aratg ateva date

din limbs mongol bulgarg. Geza Feher, istoric ungu',

este unul din cunosc&torii care au putut descifra in
scripVia. ;Lici nuriele lui Crum arare sub forma de

Crumis i aka este probabil forma adev'gratg. Se po-%

mene§te de ospeVele date de el cu ocazia izbanzilor

contra duolanilor i adaoga ca "pe mine hanul Omor
tag m'a ridicat la rangul de Comar. Nu se §tie ce
semnificaVie va fi avut acest rang. Apare apoi $i o

aerie de numiri Intre care §i al fratelui haganulut

care se numea KiUn. Dupes cum se vede ci din aceasta

inscriptie, Bulgdrii nu se gaseau intrto barbarie

complete, ci aveau unele elenente de culturg. In ee

prive4te momentul acesta, e probabil ob.. nu e o ins

www.dacoromanica.ro
 - 222 -

fluent& bizantina, caci Bizantul aprecia putin sculp-

tura gi nu lucrau in stanca vie, aga ca poateieste o
influents a unui alt popor cu care Bulgarii au vepit
In contact. Cum asemenea monumente au Post destule

In podigul Iranului, la Pergi, istoricii au pas In

legatura cu acegtia influenta care a dat nagtere la

un asemenea moment la Bulgarii mongoli (civilizatia

sasanida, sec. al VI-lea).

Blementul romanic sub Bulgari. Se mai pune a--

cum o problems care ne intereseaza. Noi am argtat eE

in Sudul Dunarii a existat o populatfe latina, din

care s'au nascut Romanii. Avem not in afar& de "Im-

menik", vreo dovada de existents acestora sub Bul-

gari? Firegte c a izvoare nu avem. Totugi putem ara-

ta existents acestora prin doua numiri de bagani

bulgari,din care unul se numegte PagAnus, iar cela-

lalt Sabinus. In ceeace-1 privegte pe primuloistori-

cii bulgari au spus ca n'ar fi latin, dar orice star

spune e clay ca macar Sabinus este un nume latin:Tle

ca el a ajuns la conducere datoriti infiltrarii in

www.dacoromanica.ro
 - 223

clasa conducatoare a unor elemente latine, fie ca

numai numele eete latin, luat de un bulgar datoritL1

model. Este tottaqi un inditiu'de pastrarea popoare-

lor latine aici, care foarte curand va fl intdrita

de manifestarile Vlahilor pe care le vom vedea mai

tarziu.

---000---

www.dacoromanica.ro
 -224

piercuri.18 Ianuarie 1939.

-4

712LBGEREA XVI a.

BULGARIA IN NORDUL DUEARII.

Problema intinderii BulFariei in N.Dungrii.

Inainte de a trece la ingiruirea evenimentelor care

urmeaz& in istoria Bulgarilor, trebue sa ne oprim

puVin asupra unei,probleme foarte importante, care
ne privegte. Este vorba de intinderea primului impe

riu bulgar, in N.Dunarii gi influenta exercitat6 de

Bulgari asupra acestei regiuni. Problema e greu de

urmarit gi parerile stint foarte diferite pentrucii

este vorba de o regiune pe care n'o cunoagtem prea

bine din izvoarele din aceasta vreme. Din aceasta

cauza locul ipotezelor este deschis. Unii istorici

au admis Pil Bulgarii au avut atgpanire gi in regiu

nile din Eordul Dunarii. Printre acegtia evident

aunt in primul rand istoricii bulgari iar la not

D.Onciul susVine aceasta in lucrarea lui Originile

www.dacoromanica.ro
 - 225 -

Princioatele RomAne. Dintre istoricii care resping

aceastA teorie este ci Dl.Prof.Iorga, care socoate
ca toate forlele imperiului bulgar se indreptau spre
Constantinopol §i deci nu aveau nici un interes pen-

tru regiunile din Nordul Dundrii lipsite de bogatie.

Acelaq lucru, cu lux de argumente it sustine 41
Roesler. La rAndul lui Xenopol socotecte ca Bulgarii
au stdpAnit efectiv la noi. SA vedem care era impre-

jurarea etnicA si politicA in legaturd cu aceasta

problemil.

Cargleel_Mare Ql_sfArgitplimperiului_avar,_
Dintre popoarele barbare cu un rol mai important in

N.Dundrii, avem poporul avar. Aqezavi in Pannonia,

in sec.-al VI-lea, au fundat imperiul avar,dela ca-

re a rdmas unele urme, ca de pildA ringurile,nigte

cetAVi formate din o serie de canturi concentrice,
in mijlocul cdrora se ridicau locuinVele. Imperiul
lor, care cuprindea regiunea de ample de la Dung-
rea mijlocie, a dat mutt de lucru popoarelor din Eu-

ropa. Acest imperiu dureaza pang pe la sfArcitul

Fasc.15 www.dacoromanica.ro
 - 226 -

sec. al VIII-lea cand este distrus de Carol cel Ma-

re. Stiti cg acesta cuceregte Germania sdrobind pe

Saxoni gi Bavari, ajungand astfel vecin cu Avarit.-

Acegtia fiind neastampgrati, Carol cel Mare antra

in conflict cu ei, ceeace-1 determing sg filet mai

multe expeditii, din care mai insemnatg este cea din

796, dupgi care sttipanirea lui se intinde gi In re-

giunea Dungrii mijlocii. Pentru a -ui putea apgra

granitele imperiului sgu, care dupg ce a murit dan-

sul s'a impgrtit in, trei, Carol cel Mare a infiintat

in provinciile de margine ale imperiului,aga numi-

tele mgrci. Dintre mgrcile infiintate pe ruinele im-

periului avar, cele mai insemnate suntlaga numita

Ostmark, ce corespunde aproximativ cu Austria (ca-

re-i poarta numele). La Sud in Croatia gi Carinthia

Jugoslaviei de azi, a lust fiinta marca Horunta0a

(care nu e decat numele Carintiei) gi a treia Panno-

nia, care nu cuprindea toatg Ungaria,fiindcg dinco-

lo de Dungre (spre Rgsgrit) imperiul lui Carol cel

Mare nu se intinsese. Granitele imperiului sgu mer-

www.dacoromanica.ro
 - 227 -

geau pe linia Dunarii pang la Belgrad.Ramanea afa-

ra de imperiul sau putin din Ungaria,Slovacia gi ti-

nuturile de azi ale Romanilor. Moravia deasemenea era

liberb. Ea sta istoricegte la baza statului gi po-

porului ceh. Mai ',biplane sa stabilim ce eta intam-

plat cu regiunile tarii noastre in vremea aceasta.

Ca gi cele ocupate de Carol cel Mare ci acestea ina-

inte fbceau parte din statul avar. Problema stapa-

nirii Bulgarilor in Nordul Tunarii, nu se pane aca

dar inainte de anul 800. Regiunile ocupate de Carol

cel Mare dela Avari erau evident locuite de Slavi,

care acum Intl% in stapanirea Germanilor, Influenta

german& a fort aca de adanca la Slavi, incest numele

de Carol a devenit generic pentru stapanitor,aga

cum devenise alts data cel de Cezar. Astfel Polonii

spun Krol, Sarbii Kral pi chiar Ungurii ci Romanii

au numele lui Carol in reepectiv Kiral gi Crai. In-
teresant este ca numele de Sclavini dat Slavilor

derive din aceasta epoca,, fiindca multi din ei in-

trasera in sclavie. Cucerirea lui Carol zel Mare

www.dacoromanica.ro
 - 228 -

aici oferd din punct de vedere istoric un avantaj,

fiindcd astfel aceste regiuni intrii in lumina isto-

rica apuseand. In regiunea dintre Dundre gi Tisa se

constatd in sec. al IX-lea existenta unui Drinci-

pat slay mic (wide au venit sd propage Metodiu gi
Chiril) care era vasal imperiului lui Carol cel
Mare.

Sa trecem acum ed vedem izvoarele care ne a-

testa stapanirea Bulgarilor in Nordul Dundrii.

Bulgarii in N.Dundrii. 0 cronica scrisd de

un calugar din manastirea St.Gal, zice ca impara-

tul Carol n'a atacat pe Bulgari, cdci Avarii fiind

bdtuti, a socotit ca Bulgarii nu mai sunt pericu-

loci. Deci Carol socotea ca dupd infrangerea Avari-

lor granitele erau asigurate. Dar dacd ar fi vrut

sd-i atace pe Bulgari pe unde s'ar fi dus Carol

spre dangii?

Din etirea aceasta e clar ca Avarii erau ve-

cini cu Bulgarii gi prin infrangerea acestora deye-

nisrd yecini cu Carol. Roesler a observat ca putea

fi o vecindtate intre Carol gi Bulgari,nu numai in
www.dacoromanica.ro
 - 229 -

Dacia ci ci la Dundrea de Jos la Belgrad unde ajun-

sese stApanirea bulgard. Si in adevar avem cunogtin-

Ve cA Bulgarii au avut o flotA pe Drava cu care au

atacat pe nigte ostaci ai lui Carol. Avem deasemenea

o cronicil ce spune ca in 883 sia fdcut o aliantA in-

tre Moravia gi Bulgaria contra Francilor. Ar putea

fi ci acesta un indiciu ca erau aproape cu toate ca
alianVa s'ar fi putut face ci dacA Moravia nu s'ar

fi invecinat cu Bulgaria.
0 a treia gtire o avem dintr'un geograf en-

glez. In vremea aceasta era rege in Anglia Alfred

cel Mare care era un om cult. A scris o geografie

in care descrl.. Varile pornind dela Apus spre RA-

sArit.E1 spune ca dupe puetia Avarilor sunt la Rasa..

rit vine Bulgaria. Deci dacA Bulgarii sunt la Rasa-

ritul pustei ungurecti, inseama ca ei stApaneau la

noi. Dar el mai adaogA un lucru care ne face sA a-
vem putinA indoiald faVA de informaViile ce ne da,

anurne ca mai la Riisarit vine Gracia. Dacd gtirile

lui Alfred cel Mare sunt mai putin sigure,avem din

eec.al IX- al X-lea, un alt geograf mai bun in per-

www.dacoromanica.ro
 - 230 -
scene imparatului bizantin Constantin Porfirogenetul

(Inseamna nascut in palat de porfir). El a scris o

carte "Despre administrarea imperiuluinsin limbs
greaca, In care (la ci informaVii geografice despre

provinciile imperiului, necesare celor ce aveau sa-1

guverneze.

Intre altele el spune: Vecinii Ungurilor suet

la Apus Francii, la Sud CroaVii, iar la Rasarit Bul-

garii. Deci dupa anul 900 Bulgarii stapaneau la not

dupd geograful imparat, care era dealtfel bine in-

format. Voi mai educe vreo cateva stiri care vor a-

rata caracterul ci intinderea in timp a stapanirii

Bulgarilor in Nordul Dunarii.

Am spun ea la Pliska s'a gasit un palat in ca-
re erau niste coloane cu inscripVii in care se aratti

uneori luptele purtate de cei in cinstea carora Bunt

ridicate cu locul unde s'a dat. Exists o coloana in

tare este pomenit un ref bulgar cazut in lupta dela

Tisa, ceeace inseamna ca. Bulgarii au purtat lupte

aici. Despre acest lucru avem qtiri deetul des pre-

www.dacoromanica.ro
 - 231 -

cise.si in cronicarii bizantinii, din care mentionez

pe Suidas. DA& ce spune el. Hanul Bulgarilor a su-

pus pe Avarii impresurati de Franci. &die& aceasta

Inseamnii c& Avarii fiind in situaVie dificilfi din

cauza lui Carol cel Mare, Bulgarii au profitat si au

patruns in Vinuturile acestora care nu puteau fi de-

cat aici in Cara noastrii. Si de aici se poate deduce

data cind Bulgarii au patruns la noi. Numai dupii ce

puterea Avarilor era primejduita de Francii care-i

von bate definitiv in 796, ceeace inseamnii cel mai de

vreme anul 800.

In ce priveste cronicele apusene,avem analele

dela Fulda, care este una din cele mai vechi mdna-
stint din Germania. Ble pomenesc si de marcile dela
granitele imperiului carolingian. Se spune CA Slavii
cu ajutorul Bulgarilor s'au luptat $i cu principii
franci de aici, cari fiind alungaVi, Bulgarii au a-

sezat pe "rectorii" (sefii bulgari nu erau rectori

el poatConezi, dar analele sunt scrise latineste)

lor. Decii Slavii de aici au chemat pe Bulgari in

www.dacoromanica.ro
 232

ajutor ci au lust in stfipAnire Vinuturile conduse

de principii imperiului carolingian. Au acezat aici

pe gefii for care poate se numeau voevozi, cnezi

sau hani, nu se precizeaza in cronic6 nimic prin cu
ventul "rectori" care sti corespunda cu numele *eft

lor Slavilor sau Bulgarilor, dar din care lucru se

poate vedea ucor caracterul acestei staptiniri bulga

.

roslave. Ea s'a exercitat prin intermediul unor

conductitori locals gsi nu printr'o stgpanire centra

l& pornitii dela han. Tinuturile acestea erau, ca sa

zicem a*a, sub suzeranitatea haganului bulgar. Dar

mai este ceva. Imperiul lui Carol cel Mare dupa

moartea lui s'a imparVit de catre Luslovic Piosul.

Germania a Lost luat& de Ludovicul Germanicill (cel

Tilingir), care a purtat lupte cu Moravii. Acest Ludo

vic a incheiat o aliant6 cu Bulgarii qi cronica de

la Fulda spune ca s'a specificat ca Bulgarii sa nu

mai dea sare Moravilor, care in Cara for nu aveau

mine de acest fel. Era un fel de constrangere a Mo

ravilor pe cale economics. Stirea aceasta este foar

www.dacoromanica.ro
 233

te importanta, &del de unde aveau Bulgarit sare *i

pe unde faceau ei transportul in Moravia? Yard in

doiala, transportul se faces pe la noi, dar se *tie

ea in Bulgaria propriu zist nu sunt mine de aur.

Roesler a cautat 86 explice ca se poate extrage sare

ci din apa\ de mare ci et se transports Cu caruVele.

Last ca drumul care ar fi trebuit st strabatt toatt

Bulgaria gi Vara noastra ar fi Yost prea lung pentru

transport, dar gi cantitatea extrasti ar fi fost in

suficienta. E probabil ca minele erau in Ardeal.

Unit istorici au precizat ca ele ar fi fost in

Maramureg. Oricum dar din aceasta gtire reVinem un

lucru foarte important gi anume ca exists un drum

comercial, pe care desigur in afar& de sare se mai

transportau gi alte earfuri. ExistenVa acestui drum
blitritorit de comercianti va explica un fenomen reli

gios care altfel nu star putea inVelege ugor,acela

al incerctrii de a cregtina pe Moravi, de catre Me
todie gi Cbiril gi elevii lor, care numai pe acest
drum au pornit din Salonic catre Moravi.

www.dacoromanica.ro
 . 234 -

Povestirea lui Leon Diaconul. In leg's:Itura cu

aceasta st4pAnire a Bulgarilor in Nordul Dunariils'a

Intemplat un fapt pomenit de o aerie intreaga de

cronicari bizantini gi in care a fost amestecat gi

Vasile Macedoneanul, care va ajunge mai tarziu impa-
rat la BizanV. Evenimentul s'a petrecut pe vremea

ImpAratului Teofil 829-842 gi e pomenit Intre altii

gi de cronicarul bizantin Leon Diaconul. El spun ca

in vremea aceasta, se pomenegte ca hanul Crum, in

urma luptelor avute cu Bizantinii a luat o eerie de

prizonieri gi pentruca acegtia sa nu fuga i-a due

intro regiune foarte indepartat6 de Vara tor, in

"Bulgaria de dincolo de Dunare". Acegtia la un mo
ment dat au format o organizaVie militara,zice cro-
nicarul 0 au pornit cu forVa catre imperiul bizan-
tin. Ciind au ajuns la Dungre, Bulgarii au prins de

veste gi au trimes o oaste ca s & -i impiedice, dar an

Yost batuVi gi fugarii an izbutIt sa treaci Dunarea,
Nu numai atat, dar Bulgarii Infrenti an fost pugi
In situaVia de a nu putea ei sä se intoarci Ina.

www.dacoromanica.ro
 - 235 -

poi gi atunci au facut apel la alti barbari, zice

cronicarul, la Hunii, care in vremea asta poate sent

Ungurii. Cu tot ajutorul dat fugarii n'au mai putut

fi pringi, astfel ca au ajuns in Macedonia. Printre

ei era gi Vasile I Macedoneanul care ajunge mai tar-

ziu imparat. Rezulti clar de aici ca stapanirea bul-

gar& la not nu era efectivii gi ca aici se aduceau

REP

prizonierii. Intre faptele relatate de cronicarul bi-

zantin se d& aici gi numele de Mortag pentru hanul

bulgaresc, care nu poate fi cleat numele lui Omor-

tag.

Ducii Bulgari in N.Dunarii. Tot despre sta-

panirea bulgar& in Ardeal avem indicii gi in "Gesta

lauiliaroi210" a cronicarului anonim la regelui Bela,

cel mai vechi cronicar al Ungurilor. In privinta da-

tei ciind el a eerie cronies, exists multe controverh.

se. Unii ii socot dela inceputul sec. al X-lea, al-

Vii din al XItI -lea. Nu e cazul sa discut6m acest

lucre, fapt ca el a pastrat probabil o tradiVie

()rarely amestecata firegte Cu multe legande, dupa

www.dacoromanica.ro
 - 236 -

vremea nkrUirii Ungurilor in Pannonia 0 cucerirea

Ardealului. El spune c& Ungurii au glasit in Ardeal

pe Malt care nu sunt altceva decat Romanii, ceeace

este a dovad& peste care nu se poate trace. Arat&

cg aici Ungurii au dat peste o eerie de st&tuleVe .

numita de el ducate (not putem s& le zicem cnezate

sau voevodate). Intre aceste ducate (suntem in sec.

al Xlea i poate al XIlea) exists unul al lui Ge

lu, ducele Vlahilor (pe Some0, in Banat mat e pome
nit 0 Glad 0 un altul Kean ducele Vlahilor 0 al -

Bulgarilor si care Kean, adaogg cronicarul, era

bulgar supus Varului Bulgarilor. Ei bine,se vede

ca aceasta atire arat& un rest al st&pfinirii bulga
re aici ci deasemenea confirm& ca n'a fost o st50

nire direct& bulgara aici. Aceasta ne ajuta s& de.

termiam ci un rapt, care este concluzia celor era

tate pan& scum, adic& dac& am etabilit nand a ince
put §i care a fost caracterul stapanirii bulgare

la noi, atunci p&ns cland a durat ea? Este sigur

Ca Francii n'au mai incercat s& inainteze spre RI

www.dacoromanica.ro
 - 237 -
admit, cad puterea for s'a micgorat odatA cu im-
parvirea statului lor. 0 altA for care sa impiedi-
ce stApfinirea Bulgarilor la not pAna la navalirea

Ungurilor nu a mai Post. Se socoate ca Ungurii au

nAvAlit in sec. al IX-lea gi e sigur ca ei dacA au

venit aici au inceput s6 se intindfi spre Wisarit.

Aetfel putem socoti ca stapAnirea Bulgarilor e di-

strusA de nAvAlirea Ungurilor. Pe la 920 tarul Bul-

garilor Simion a fast infrAnt de Unguri gi silit sa

se refugieze la Silistra care era a sa. Deci e pro-

babil Ca de acum inceteaza stApanirea for la noi.

Deci stApAnirea Bulgarilor asupra tinutului dela

Nordul. Dunarii incepe aproximativ pe la 800 pi se

terming cam pe la anul 900. Poate ca vor mai five:-

mas unii principi dependenti de Bulgari, dar cu a-

cost an putem spune ca Bulgarii inceteaz6 de a mai

stApAti In Cara noastrA. Degi din punct de vedere

politic aceasta stApiinire n'are important& ea ne-

fiind efectiva, din punct de vedere cultural lucru-

rile se schimbri. In istoria noastrA cultural& faptul

www.dacoromanica.ro
 - 238 -

cel mai important este adoptarea liturghiei slave

!z2 limba slavona. Introducerea liturghiei slave la

not se explica data admitem staptinirea Bulgarilor

in N.Dunarii.

- -- 000 - --

I;uni.23._Ianuarie 19'3.

PRELBGEREA XVII -a

CREUINAREA BULGARILOR.

Influenta cresting In Bulgaria. In lectiunea

de azi ne vom ocupa cu crestinarea Bulgarilor. Am
ajuna cu expunerea piing pe la mijlocul sec. al ik,

lea. In vremea aceasta se produce o schimbare esen-

Vial& pentru istoria ri cUltura Bulgarilor si anume

crestinarea lor. Crestinarea Bulgarilor se produce

in anul 864. Lucrul acesta este important si pentru

not, pentruca acum se introduce §i liturghia in lim-

www.dacoromanica.ro
 - 239 -
ha slavona care se introduce apoi gi la noit In 1
storia cregtinarii Bulgarilor vom distinge doua fa-
ze. Prima faza este cregtinarea for propriu zisal
care s'a facut aca cum gtim ci dela-aIti barbari, in

chip obignuit, prfn treaerea gefului la cregtinism,

din ordinul caruia poporul 0Q, boteaza gi el. In al

doilea rand vine ski lucrul cel mai important din

cregtinarea Bulgarilor, este traducerea Evangheliei

ci cartilor religioase- care se va face mai tar-

ziu - in limba slava.

Despre prima chestiune s'a saris destul de
mult,dar cea mai completa lucrare este a bulgarului

Si...m:am saris& in limba bulgara In frantuzegte a

saris abatele Dvornik dela Praga, lucrarea: "Rome,.

AYzance et les Slaves au IX-eme siitclen,Paris, 1926.

Este cea mai complecta lucrare.

Inainte de a vedea cregtinarea oficiala a Bul-

garilart trebue sa spunem ca ea a Post inlesnita de

anume elements interne. A foet ajutata de patrunde-

rea.,cregtinismului in, masa Slavilor.de aici,, dato-

www.dacoromanica.ro
 - 240 -

rita. elementelor latine de mult cregtine, pe care a

cegti navalitori,Slovii mai intaiu gi Bulgarii mai a

poitleau gasit aici. Din lectiunile precedents
ctiti ca aici am.intalnit chiar gi o erarhie episco
pa16,care a fost pastrata piing in sec.al VIlea amid

am aratat el este pomenita-aici de anume inscripVii.

Aga dar,fara indoiala ca religia elementului latin

de aici a avut un rol 1,11 ce privegte cregtinarea

Slavilor gi a Bulgarilor. La aceasta a mai contri

buit gi faptul ca vecini cu acegti barbari erau Bi
zantinii care aveau ca deviza raspandirea cregti
nicmului la popoarele barbare. Din cronicele bizan
tine se vede ca, pe vremea lui Omortag a fost o ras

coala a cregtinilor, prigoniti de haganul pagan.

Ptimii Slavi cregtinati au fost de fapt cel dela M.

Adriatic a, datorita influenVii venite din Italia.Ha

ganul care a cregtinat pe Bulgari a fost Boris (Bo-

goris dupd numele lui adevarat). El a fost botezat

de imparatul dela BizanV,Mihail al IIIlea poreclit
"beVivul" gi dupa numele nagului s'a chemat gi el
Mihail.
www.dacoromanica.ro
 - 241 -

Data crestinarii. In legatura cu el s'a par

tat o discuVie intre istorici, care priveste data
cand s'a facut crestinarea haganului 0 a Bulgari
lor. Dupa cronici ea elite pusa la anul 864, dar in

timpul razboiului mondial, o o.tire austriaca ce o

pera in Albaniatintr'un sat Balsi, a descoperit o
stela (o inscriptie pe piatra) a carei parte de suc
era retezata si din care se piatra numai sfarsitul
care spune:...al Bulgarilor Boris care se numeste
ci Mihail in anul Domnului Dumnezeu 6374 (866)" .

Deci apare ca data a crestinarii for dupa parerea

unora anul 864.

Un istoric bulgar a atras atenVia ca in riea-

ta Sf. Clement, unul din discipolii lui Metodie si

Chiril, se spune ca acest Clement 0 coleri de ai

lui at pus in Macedonia si in Ora Bulgarilor aseme-

nea inscripVii in care vesteste crectinarea Bulgari-

lor. In realitate, data de 866 poate foarte bine sa

insemne data cand piatra a Post pusa si nu data cand

s'au crectinat Bulgarii, &del ce fapt - lip9indui

Pasc. 16 www.dacoromanica.ro
 -242
partea dela inceput - inscripVia aceasta poste fi
completata in mai multe feluri cum a aratato inva
Vatul grec Lascaris (s'ar completa de pilda si aba:

s'a ridicat aceasta stela de catre hag&nul Bulgari

lor Boris la 866 ...). Inscripia rtimne o dovada
certa ca la data de 866 Bulgarii ee crestinaserati
data cronicelor 864 ramane data cand pentru prima
data oficial poporul lui Boris a primit crestinis
mul. Frintre cei care ne confirms aceasta data avem
si pe Constantin Preotul care a trait si a scris la

curtea lui Simion. 7.1 spune ca Simion este fiul lui

Boris care a crestinat pe Bulgari in 864. Deasemere,

avem scrisori dela papa care ne arata tot aceasta

data.

Papa Licolae scria asa in raiu 864 nluaovic

Germanicul spune ca. hanul Bulgarilor se va converti,

caci mulVi dintre Bulgari s'au facut crestinilDeci

in primavara anului 864 Ludovic Germanicul, stapani
torul regiunilor vecine la Apus imperiului bulgar,
se interesa de cretinarea Bulgarilor si vorbe pa

www.dacoromanica.ro
 - 243 -
pei de acest lucru.

Rivalitatea intre Roma si Constantinonol nen-

tru Bulgari. Inc. din toamna anului 863 o delegatie
bulgara venit6 la Constantinopol trecea la creti-
nism gi in 864 haganul facea gi el acelag lucru.In-
trio cronicd german6 se spune ca. Ludovic a pornit

contra haganului bulgar care permisese ea se va cre-

gtina gi nu spusese cand gi cum o va face. Se pune
ins& intrebarea,dece haganul bulgar s'a adresat im-
p6ratului bizantin gi nu regeiui carolingian? S'au
dat mai multe explicaVii acestui lucru, dar se pare

ca adevarata este urmatoarea. scum s'a dat o mare

battilie la Merintane intre itrabi 0 Bizantini,din

care Arabii au legit InfranVi.

Lucrul acesta a facut desigur ca Bizantinii

sa apara mai puternici, ceeace a impresionat pe Bul-

gari care - deci dintr'un motiv politic E- au crezut

ca e bine sd-i cAgtige pe Bizantini gi cam acegtia

erau rdspanditorii cregtinismului, fgir6 indoial ea
eel mai bun mijloc de a cagtiga alianVa for era crew-

www.dacoromanica.ro
 -24+-
ctinarea. Dar faptul ca haganul s'a botezat, cerand

acest lucru BizanVului, a facut sa se /lase& un con-

flict cu papa. Trebue sa adaog ea acum nu era Inca

schisms intre cele doua biserici cregtine. Totugi

acesta poate fi socotit un inceput de schisma;este

primul conflict intre papalitate ci patriarh.
Patriarhul care a botezat pe Boris este ve-

stitul Fotie, un foarte invatat bibliotejr ci om

de culture veche,careeraconvins de puterea oe soco-

tea ca trebue sa o Jibe patriarhul gi de drepturil

luigtcare a avut ci cu papa un conflict de suprema-
.0.e. In acelag timp insa s'a nascut o neintelegere

ci intro Fotie gi inparat, ceeace a facut ca pa -

triarhul sa fie scos din scaun. Tocmai acum are loc
cregtinarea Bulgarilor.

Firecte ca in fapta aceasta intrau ci soco-

tell politics. Vaz&nd conflictul care se nactea in-
tro Apusani ci BizanV, Bulgarii au cautat sa cacti-

ge avantacii ci cu toate ca la inceput au primit

cregtinismul dela Bizant, de la o vreme ei se adv.-

www.dacoromanica.ro
 - 245 -

seaz& papei. In 865 papa le trimite gi nigte legal

ai lui in frunte cu Formosus (care va ajunge vesti-
tul papa care a intrat in conflict cu aristocraVia
romans). Numele lui a pdtruns in diferite povegti

slavone gi e int&lnit char intr'o cronic& moldove-

neascd atagata la o cronicd ruseasca, in care se
vorbegte de rolul lui de propagator al cregtinismu-

lui. De acum papa (era Adrian al II-lea) is sub o-

bldduirea lui pe Bulgari. Daces Bulgarii ar fi deve-

nit catolici, multe din faptele istorice de aici

s'ar fi schimbat. Dar atitudinea for a luat curAnd

alt& infdtigare. Din nou ei se adreseazd Bizantini-

lor. Din tratativele cu papa se viid unele nemultu-

miri ale for care i-au condus la aceastd schimbare

de atitudine. Bulgarii intelegeau sa alba o biseri-
ca autonomy 0 au cerut papei sd le dea un patriarh
independent. Papa ins& i-a recunoscut lui Boris cel
mult un episcop. Apoi se pare ca au eguat unele in-
cercdri de a introduce liturghia in limbs latind pe

care Bulgarii nu o inVelegeau. Pe deasupra BizanVul

era mai aproape gi apoi din punct de vedere politic

www.dacoromanica.ro
 -246-
era pentru aceasta mai primejdioe fates de statul

bulgar abea format. Bizantinii Vineau gi ei ca Bul-

garti sa oe intoarca la ei gi patriarhul Fotie tri-
mite chiar o ameninVare papei, in care, intre altele
ii spune ca intrucat geful Bulgarilor a fort bote-
zat de imparat, papa n'are a se ameeteca in chestiu-
nea cregtin6rii Bulgarilor. Imparat era acum Vasile
I, iar papa era suslAnut de Ludovic. .

Sinodul dela ConstantinovA. Ca sa se inche,_

discuViile in privinVa Bulgarilor, se tine un sinoe

la Constantino Pa la care, intre 869-870, Ludovic

trimite gi el nigte delegaVi, cu care prilej se ho,

tdragte alipirea Bulgarilor la biserica bizantini.

Din discutille dela acest sinod, roes anume lucruri

irteresante pentru noi. Intre delegaVii care au lual
parte la acest sinod au feet gi laici din partea

BizanVului gi a lui Ludovic Germanicul. Bulgarii au

trimes o delegaVie care avea in fruntea Pi pe un a-
nume retar (Petru). Acesta a cpus ea el este trimes
de haganul Bulgarilor care vrea sa gti. cares bise-

www.dacoromanica.ro
 -247
rici aparVine poporul sau O. care e rostul Bulgari-

lor in erarhia bisericii. Dorinta haganului e ca sa

hotarasca sinodul in privinVa aceasta, fiindca are

in el oameni mai InvaVaVi care cunosc bine do7mele

bisericii crevtine. ReprezentanVii lui Ludovic au

susVinut ca BulE;arii treb,le sa aparVina bisericii

pusene, papei. 31 au spus ca este adevarat cap haga-

nul a lost botezat de imparat, dar Bulgarii trebue

sa aparVina Apusului, fiindca acesta le-a dat pri-

iele re6uli canonice gi chiar populaVia de aici a
avut clerici romani , dela Roma, inainte de cuceri-
rea bulEara. S'au inceput discuVii istorice,din ca-
re rezulta ca se gtia ca aceasta Cara (vechea Moe-

sie) a lost cregtina in sec. al VII-lea gi ca ar

trebui ca sa se faca legatura cu acest cretinism
anterior care aparVinea latinitaVii. Biserica '0 -

rientala pe dat4 a adus gi ea argumente contrarii,

uratand cat teritoriul a lost cucerit de Bulgari de-

la Bizantini, deci e logic, e drept ca scum eel pu-

Vin din punct de vede/e bieericesc sa reaparVina

www.dacoromanica.ro
 -248-
BizanVului, care avusese erarhia aici, alt4datit, cu

toate ca reirezentantii lui Ludovic sustineau ca a-

ici a fost o biseric& latina dependents de papa dela

Roma, aducand dovezile ritmase dela sinoadele trecute

la care participasera reprezentantii acestei bise-

rici. Deci se mai p6stra acum in sec. al IX-lea, a-

ceast& amiatire c& dici fusese o biserica latinl,

Inainte de venirea Bulgarilor.Fira indoial& c& trece-
rea Bulgarilor la biserica papal& nu s'a f6cutipin
numai
primul rand /din motive politice, dar gi din motive

etnice. Inainte biserica de aici apartinuse papei

fiindc& populatia vorbea /atinegte, pe cats vreme

populdtia care vorbea grecegte din Balcani,aparti-

nuse bisericei bizantine. Votele sinodului arat& ca
s'au produs tulburari gi ceart& Intre delegati gi
hotgrirea a fost Iuat& nu prin intelegere, ci impus&
cu forya de imp&ratul bizantin. In cele din urm&
Bulgarii au fost trecuti la biserica din Constanti-
nopol. Lucrul este de mare important& culture/6.

jnfluenta bizantiniOn, Bnliceria. Abea acum

www.dacoromanica.ro
 -249-
s'a putut introduce liturghia slava. Bizantinii din
aceasta privin a. erau multaisl IndadtzlEi nu impu-

neau limba for in biserica aga cum faceau Apusenii.

Deja ei daduser& voce in Asia ca liturghia .96 se fa,

ea In limba armeana gi siriacg, deaceea gi Bulgarii

au obtinut sa faca liturghia in limba slava, far&

greutate. Offatkcu influenta bisericeascg qi-a fgcut

loc gi influenta cultural& greceasca, ceeace a fost
un bine pan& la un punct. Zic c& este un bine acest
lucru, pentruca in Evul Mediu cultura bizantina este

strglucita in toate domeniile ci cu deosebire in ar-

hitectura unde avem vestitul stil bizantin. Farg in-
doiala era o culturi completa gi cea mai inalt& acua
in sec. al IX-lea din Europa.

lila este Ins& mai putin adevarat ca aceasta

cultura bizantina s'a intins intro forma in care a

putut fi inteleeea ea de popoarele simple din jurul

Bizantinilor. In nici un caz nu trebue sa ne agtep-

tam ca.' ne -am putea intalni cu formele inalte, filo-

sofice,ale acestei culturi, la popoarelacare au in-

www.dacoromanica.ro
 -250
traV in raza de influent& a Bizantului, cg.ci aceste
forme, erau netranamisibile acestor popoctre care nu
le puteau intelege.
Dar cum ne explicdm faptu/ ca Bulgarii au p1.1
tut suporta influenVe latines care erau drumurile pe
care veneau Ia el aceste influente? S'au produs farli
indoiala prin intermediul imperiului carolingia.noca
re cu toata impartirea lui, stapanea regiunile dela
Dunarea de jos, ce intrasera in mainile nepotului
lug Qaxol eel Mare, Ludovic Germanicul fiul lui Lu
dovic cel Pios. Daca nu am admite ea a Post un punch
de contact intre Bulgari §1 Apuseni, atunci ar fi
grew de explicat aceste influents, dar admitand a
tunci lucrurile se tzureaza i pe deasupra este un

argume _it in plus pentru Intinderea Bulgarilor in

bordul. Dunarii. Influenta exercitat6. asupra Bulgari
lor pe teren rPligios de impe,riul german dealtfelt
se mcii vecle dintr'un fapt. Exist5. la iiquileea langa
Venatia un centru bisericeec foarte important in
Evul kediu ,existatun pomelnic in limba latina in

www.dacoromanica.ro
 -251-
care este trecut gi numele lui Boris al Bulgarilor
gi sunt algturi gi numele meubrilor familiei lui,in
forma mongo16, desigur nu se cregtinasera Inca ci de

aceea numele for agar astfel.

Bibliografie. Deci contactul cu biserica apu-

seana se facea prin asemenea leg'auri de misionarism4

care chestiune este tocmai subiectul lucrarii lui

Dvornik, Boma Eizance et 1es Slaves au IX-e siecle,

Paris, 1926.

Despre apostolii Slavilor, Metodie gi Ciril,

s'a stria forte mult. Voi aminti numai din punct de

vedere istoric, o lucrarea a aceluia§illvornik:ales
liaa2221e M4thocle et de C rille vu2SLa_llancen,
Praga 1952. Chestiunea acestor doi propaga-ndigti ma-1

are gi o latura filologicd, pe icing% cea istoricas

de care 'Id ocupat croatul Vratoslav Jagi in lucrL-

rea: oyalIaLgunliga=ichte der Kirchen slavischen

bprache", Leipzig 1915, doua editii. Trateazd isto-
ria form6sii limLii slave bisericegti. Mai emintesc

ci de lucrarea francezului Louis Leger, intitulatti

www.dacoromanica.ro
 -252-
pyrille et lidthode si de lucrarea rusului Grot:Mora-

yia ei Maghiarii, St. Petersburg,1887, in care vor-

baste si de cre,stinarea Moravilor.

--- 000- --

Miercuri 25 Ianuarie 1939

PRBLEGERRA XVIII-a

CRIRII *I EBTODIE

MetQdie si. Chiril. atziEtaaIlimmtlap. for

In lecVia de azi va fi vorba de opera lui Chi
ril si Metodie. An arata cum s' au crestinat Bulga-
rii, Boris primind botezul dela imparatul bizantin
Mihail. Aceasta crestinare, dupe care a urmat si a-
ceea a intreguluipopor, n'a fost dela inceput facu-
tá in forma definitive. Pentruca acest lucru ski de-
vina deplin, a trebuit as vina o reformi foarte im-

portanta, care in urma s'a intins si asupra nOastra

www.dacoromanica.ro
 -253-
gi anume introducerea liturghiei la Slavi. Acest
lucru este opera a doi fraVi. din Salonic, Metodie

gi Chiril, care pentru fapta for au fost numiVi gi

napostolii Slavilor". Ist,,ria for este unul din ea-

pitolele cele mai frumoase din istoria Slavilor .

Chiar dacd hagiografii au infrumuseVat putin vieata

for atunci cAnd au descris-o, fat& de munca pe care
ei au depus-o pentru'aesavargirea lucrului ce-1 in-

cepusera, Pete un prinos adus uneia din cele mai

frumoase opere de idealism. Ii cunoagtem pe acegti
apostoli slavi, din nigte scrieri acute deosebit,

nikat2112iE2ialie 0 a doua .Vieata lui Chiril",

de catre ucenicii for in limba veche bulgara deal-

gur, dar pastrate in avii, prima in ruseste 41 a

doua In versiune sarbeasc6, publicate de F. Miklo-
sich. *i unele din vietile elevilor lor care au
r&spandit liturghia in Balcani, ex. Vieata Sf,Naum

si a Sf. Clement ne emit cunoscute in grececte gi

au fost publicate tot de kiklosich. Din aceste ope-

www.dacoromanica.ro
 - 254 -

re hagiografice pe care Dvornik d aratat ca se Toate

pune baza fare nicio teama, se vede ca ace§ti frati

se tr-geau la origine dintr'o familie de greci. Din-

tr'un anume spirit §ovin, s'a susVinut de catre-unii

istorici slavi, argumentand ca intrucat el au scris

si predicat In limba slava, nu puteau fi decat

Argumentul e slab fiindca ei puteau foarte bine .96

fie de alt neam, dar traind in mijiocul Slavilor sa

le cunoasca limbs, mai ales ca tim ca Slavic ajUn-
sesera sa locuiasca pane la ,Salonic. Din cercetarep

atenta a activitaVii lor, se vede ca ei sunt Greci

dintr'o ft.nUle atistocratica, caci In epoca aces-,

sta ei ajunse-lera la inalte demnita'ti is curtea bi-

zantina.

Chiril (71a mirean se numea Constantin), dup6

ce a plecat din balonic, a 4uns pe la 43 la Con -

stantinopol,unde intrand in legatura cu marii dem-
nitari de is carte .51 cu patriarbul Fotie pe care

1-am mai amintit, a fort numit "cartofilax" al 'pa-

triarbului, adica pazitor al carvilor, bibliotecar,

www.dacoromanica.ro
 - 255 -

Se gtie ca aici era o bibliotecti foarte boLatgi in

manuscrise vechi grecegti,pentru care fdrEk indoiall

trebuia un bibliotecar foarte InvtlVat. &tai tdrziu,

Chiril a f4st numit filosof al Academiei din Con

stantinopol, ceeace ar fi profesor univdrlA r.Aca
demia de aici, care este cea mai veche universitate
medievalti, era o gcoalit care pastra traditia veche

sub obladuirea imparatului gi a patriarhului. era

deci acest Chiril un om fo rte cult. Tocrai oamenii
aga de bine pres6tiVi erau intrebuintavi de statul
bizantin, pentru marea raisiune pe care gio propus

sera conductorii ?Li, TiopaGarea religiunii cregti

ne.

41 acegti doi frati au fost IntrebLintati In

asemenea misiuni.- Prima data au fost trim4i la A
rabi gi apoi la Chazari. In ceeace privegte misiu
nea for la Arabi, ea era gi politica gi religioas6,.

fiindcp. BizanVul nu faces deosebire intre aceste do.

ua idei. Sra ca sa zicern aetfel o confuzie intre bi.

serica gi susVinatorul ei, Impjlratul. Dar -pe Arabi

www.dacoromanica.ro
 - 256 -
n'a fost u§or sai convinga, deci lea spus a "tot
ce aveti voi ca civilizatie este dela Greci ". Dela

Arabi au trecut la Chazari un neam de mongoli asia

tici, acezati in stepa din Sudul Rusiei intre Volga,

LS. Caspia, Lipru *i U. Neagrgi. Acegtia erau comer

cianti In primul rand gi se pare a negustorii care

veneau la ei erau mai mult Forreii, aci au adoptat

religia mozaiat oeeace e un caz unic in ietoria 0

menirii. Propagandi§tii dela Bizant au cautat s6i
convinga sa primeasca religia cre*tina, lucru cesi

avea dedesuptul sau politic. Bizantinii erau in vre.

mea aceasta tulbur4i de pradatoriimu0 dela Kiew

care erau sub conducerea principilor varegi, adica

de Normanzi.
Ace§tia coborau pe Eipru in Maraa Neagrg §1
de acolo la Bizant. In situatia aceasta, Bizantinii
s'au aliat cu Chazarii contra lor. Nu F;tim prey

multe lucruri despre rezultatele misiunii celor doi

frati la Chazuri.
Bizantu] si Moravia tiara. Mapi aceasta mi

www.dacoromanica.ro
 -257 -

oiune, Chiril i Metodiu au o a treia misiune gi anu-

me in Moravia mare un stat care, aka cum am mai spas,

cuprindea in mare parte Boemia si Slovacia. Statul a-

cesta este pomenit pentru prima data in 822, dar e

probabil mai vechi. Inca din vremea lui Carol eel Ma-

re, statul Moraviei recunoscuse supremaVia carolin-

giana. Aezarea sa este destul de nefavorabila,re -

avand o e§ire la mare, dar are totusi o importanVa
comerciala, caci prin acest stat duceau drumurile spre

Germania, spre Rusia dela Kiew si pe Dunatre catre

BizanV.

Statul moray, a ajuns la un moment dat in con-

flict cu Germanii. Conflictul s'a nascut pentruca Mo-

ravii erau pagani ci Germanii au cautat sa-i.cresti-
neze cu forte. Intre episcopiile destul de numeroase
din statul lui Ludovic Germanicul, doua erau mai a-
propiate de statul moray' prima la Salzburg 0 a doua
la Passau. Fireste ca predicatori din aceste doua
centre religioase cautau cu insistenVa sa-i face pe

Malt
Moravi sa se crestineze. In situatia aceasta fiind,

Fan. 17
www.dacoromanica.ro
 258

este destul de ciudat faptul ca Moravii s'au adresa-1

totupi cand a fost vorba .96 se creptineze, BizanVu.

lull care era apa de departe, pentru mijloatele de

circulavie de atunci, refuzand pe misionaril german/.
E clan ca mctivul pentru care au facuto este de or
din politic. In vremea aceasta pela 860, cand kora
vii s'au creptinat, domnea in acest stat prinVul

stislay. Cam grin reOunea lacului Balaton in cadrul

mares Pannoniei, se formdse un stat slay (vasal al

Germaniei), condus la inceput de.Pribin pi apai de

Motel,. 4i aceptia au fost vizitaVi de Metodie pi Oh/

ril. Acum se n6scuse conflictul intre Moravi 4i Lu

dovic Germanicul care f&cuse o alianVK cu Bulgarii,

in care este pi clduza pe care am pomenito, ce pre-

vedea ca Bulgarii sa nu le mai yarn'. sare Moravilor.

In felul acesta statul moray era atacat din doug

parti dela a-E de Bulgarii din Dacia pi dela 1T-7 de

Germani. Statul lui Rostislav era insa destul de

slab pentru a putea rezista. El trebui apa dar sa

caute o alianvg. Cum Bizantinii erau dupmanii Bulp-

www.dacoromanica.ro
 -259-
rilor, Rostislav s'a adresat for gi ca un corolar al

acestei aliante au fort chemati 4i misionari dela Bi-

zant.

Drumul pe care au mere ace ti misionaritalegi

in persoanele lui Chiril gi Metodie, a fost Para in-

doiala drumul btratorit de comercianti, adica prin

Bulgaria vi pela noi. Dvornik aratA wa in morminte-

le str.tmechi din Moravia se G6sesc anume obiecte de

podoaba, inele, agrafe, etc., de stil bizantin,ceea

ce dovedegte existents relatiilor comerciale.

Metodie ci Chiril in Moravia i ranoniaj. In

anul 863 se prezint&r6 la Rostislav eel doi frati

Metodie gi Chiril, care aduceau cu ei o curie de ma-
nuscrise c traduceree eartilor bisericegti in limbe

slaves, Imediat Rostislav a dat poruna .9a fie pri-

miti impreuna cu elevii for protutindeni. El insugi
s'a botezat gi aetfel Moravii au trPcut la religia
cregtia. Fara indoial& ca Germanii s' au declarat
nemultumiti gi, au intrigat contra celor doi Prat;
declardndu-i scaunului papal ca vor s6 strice cre-

www.dacoromanica.ro
 - 260 -

dinta. Dar cum cei doi fraVi se simteau curati, au

fost gate ea se duck la papa pentru a se desvinovaVi
(nu suntem Inca in epoca Schismei intre ortodoxie vi

catolicism). In felul acesta se prezintara Metodie

gi Chiril la Roma gi vieaVa lui Chiril spune ca au
fost primiVi foarte frumos. Chiril a foot pus ea cal,

to liturghia in limba slava, ceeace el a facut in ca

tedrala Sf. Petru. Papa Adrian al II-lea pi -a dat

seama ca opera for nu era rea, ci dimpotriva folosi-

toare vi de aceea le-a dat privilegiul de a raspan-
di gi mai departe liturzhia in slavonegte.

Este pentru prima data at/ad papa admite ca

liturghia sa se savar§easal in alta limba, decat cea

latina. S'a Intamplat insa, ca it 869,Chiril,cel mai

in varsta, se imbolnavegte gi moare la Roma. Papa
vroia ca sa se continue opera lor, dar totdeodata nu
dorea sa supere pe episcopii germani gi s'a gandit
sa creeze o mutt episcopie pe care a facut-o in print
cipatul lui EbVel numit cneaz Danonski in vieaVa lui
Metodie. Metodie este nuLit eptscop gi Ko#el i-a dat

www.dacoromanica.ro
 -261
spre ai invata gi cincizeci de elevi. In vremea
aceasta se produce o nouti schimbare politicA.Rosti

slav este omorit de o rude a sa Sviatopolk eau

Sviatopulkscare a stgpanit Moravia Intre 870-894.
El fusese adus cu ajutorul Germanilor dugmanii lui
Nbtodie. Dupli scurta vreme ins& printul Sviatopolk

a int rat in conflict cu Germanii din cauza statului.

lui Kotel, pe care-1 ocupase dupace acesta murise.

Ca un raspuns dat Germanilor, Sviatopolk chema gi

el la curtea sa pe Metodie. Despre activitatea lui
se mai spuna in vieata lui Metodie ca a propagat

cregtinismul gi dincolo de granitele Moraviei gi a

cregtinat gi pe un cneaz dela Vistula, adica din

Polonia, carea Inca. nu era un stat unitar, ci era

format din mai multe triburi. Despre rolul propa.

gandei lui in Polonia nu gtim ins& nimic. Polonii

s'au cre§tinat cu un veac mai tarziu, cregtinare

care s'a fticut direct In le.etura cu papalitatea.

Poate c a aceasta afirmare nu este o simple

inventie a hagiografului lui Metodie. In urma s60,-

www.dacoromanica.ro
 - 262 -

turilor fgcute in partea cea mai veche a castelului

regal din Cracovia, s'a ggsit un altar in stil bi-

zantin, care aratg ca vor fi fost unele incercgri
de cregtinare in Polonia, anterioare cregtingrii de-
la papa.

Altarul in stil oriental s'ar datori influ-

envei venitg dela acegti cgluggri ce ar fi luat mo-
delul dela Bizan pentru construirea lui Din
cauza unor not atacuri aduse in contra sa, Metodie

frirg a se sfii merge din nou la Roma, unde este nu-

-itt episcop de Nitre..

Da2-imediat primegte o loviturd, dela papa

loan al VIII -lea, care dg un ordin prin care nu mai

peTmitea efectuarea liturghiei in limba slavong,ci

in lating, ceoace insemna ruinarea °peril celor doi

fraVi. Se pare cg in acest moment Metodie a avut o
clipg de disperare gi s'a gandit sg se adreseze din

nou la Constantinopol, aga ca dOugzeci gi cinci de

ani dupd plecarea for dela BizanV, Letodie pornegte

din nou spre Constantinopol. Dar acum se terming

www.dacoromanica.ro
 263

gig cu-yleata lui, caci Metodie moare pe drum in a

nul 885.
EIevii lui Metodie si Chiril in Bulgaria WI

vedem acum ce a camas dupg moartea Lor, din opera

intaptuitg.
Bi, au avut diferiti elevi dintre care mai

insemnati sunt Clement gi Daum, care firectp ca au

vrut-s& due& mai departe ceeace Metodie gi Chiril

incepusera. Dar nu s'a intAmplat age.. Murinclgi Me-.'

todie, dugmanii n'au mai tinut seam& de elevi. AU

fost prigoni3i, unii din ei vAnduti ca robi la Ve
netia gi Belgrad. Cativa din acegtia se gtie c& au

fost cump&rati de nigte boieri din ;Macedonia gi

astfal au suns iar in Bulgaria. Se spun ca erau

in numar de pease, din care mai insemnati sunt Cle-
f.

ment gi Naum,de care am mai amintit ci one sunt cu

noscuti din vietila lor.

In regiunile ;In care ei propagasera litur

gtLia acum 6e ntampla o noua tulburare pro

vocat& de n&valirea Ungurilor. Uri principe Bermatn

www.dacoromanica.ro
 264

anume Arnulf, c&ruia i se daduse principatul din

Pannonia, a fost acela cars.ia chemat pe Maghiari
gi astfel incepe navAlirea for in sec. al IXlea.Fi-
regte ca in situatia aceasta opera lui Metodie gi

Chiril a fost distrus6 ca gi statul moray, de aceea

sand i pAtruns din nou cregtinismul in aceasta no

fsiune, a venit dela Germani. Deci putem spune c&

propaganda lui Metodie gi Chiril a eguat in Moravia

dill cauza celorlalte propaganda venite dela catolici

pe deoparte gi a navAlirii Ungurilor pe de alts. par-

te.

In realitate insA, opera Inceputa de ei,c6

zutA in Moravia, a fost salvat& in Bulgaria. Bulga
rii numai de dougzeci de ani se cregtinaserli gi

cAnd au venit discipolii lui Chiril gi Metodie, se

simtee tocmai nevoie de ei gi de traducerile lor,

mai ales ca limba artilor traduce era tocmai limba

pe care o vorbeau Bulgarii. Pe deasupra Bizantinii
nu au fAcut nici o opozitie fat& de acegti disci
poli. In Moravia,din aceste cArti mu rAmAseser& de

www.dacoromanica.ro
 -265-
cat cateva manuscrise, restul fusese adu.:. in Macedo-

nia. In vieaVa Sf. Clement gi a Ef. Daum, se spune

ea in Macedonia era un boier numit kchatzee, care
i-a primit pe acegti misionari, arora le-a dat voc
86 ridice gi biserici. S'au cradit manAstiri, ca a-
ceea a elf. Laura de langii Ohrida, gi a inceput sa se

mareasca numarul misionarilor prin noii elevi ai di-

scipolilor lui Letodie gi Chiril, care au iLceput
sz copieze manuscrisele cu traduceri. Boris a cpri-
jinit aceasta rdspandire a cregtinismalui gi mai a-

les fiul eau Simion (893-927). Simion e primul care

a purtat cu adevarat titlul de Var. Era un om foarte

cult gi are el insugi nigte scrieri. Simion i-a adus

pe acegti misionari din Macedonia, la curtea sa dela

Preslav, unde mutase capitala statului bulgarldela

Pliska unde fusese mai inainte. La Preslav - lang6

4um1a - cei ease elevi rAscumpiirati dela VeneVieni

putur& sa-gi contirue misiunea lor. In felul acesta

s'a agezat in forma definitive religia cregtina in

Bulgaria. Aceasta este partea care privegte istoria

www.dacoromanica.ro
 - 266 -

religioasa, dar problema mai are o lat)3r6 gi anume

partea ei linquistica. Vora vedea in ce limba gi al-

fabet sia raskunlit liturghia slats.

- -000" -"m'

Miercuria Februarie 1939

PRATAGARC,A XIX-a

LIMBA VECHEI LAVA ,.131SERICEASC A

Limba primelor traduceri bisericesti slave.

Am aratat in lectia trecuta opera lui Chiril gi Me-

todie, felul cum ei au raspandit credinta cregting

la Loravi, cum aceasta munca de misionarism a for a

fort distrusa In Moravia de calugarii germani gi de

navalirea Ungurilor.

Am viizut.apoi ca. opera for care nta pries in

kordvia, nta ramas totugi zadarnica, pentrucg ea a

www.dacoromanica.ro
 -267-
pries prin discipolii lui Chiril gi Metodie, in Bul-
garia. Toate acestea alcatuesc partea istorica a a-
cestei chestiuni. Dar spuneam ca problema liturghii
slave are gi o latur6 filologic& foarte important&
de altfel,pentru noi, intrucdt limba c6rVilor tradu-

8e de Chiril gi Metodie ca gi de discipolii lor,este

introdusa gi la noi uncle a dginuit pang pe vremea

lui Matei Basarab gi Vasile Lupu. Alaturi de proble-

ma limbii este gi alta, aceea a alfabetului in care
an fost scrise cdrVile eligioase de acegti misio-
nari. De fapt au fost intrebuinVate cloud alfabete gi

anume unul numit glagolitic gi un altul cirilic,nu-

mit astfel dupa numele lui Chiril, alfabet deosebit

de important pentru noi, caci in Vara noastra a fost

intrebuinVat gi chip& ce nu s'a mai scris in limba

slava, ci in limba romans.

Prin urmare se pune prima intrebare, in ce

limb& an tradus c&rVile Metodie gi Chiril?In privin

.Va aceasta au fost foarte multe discuVii, dar acum

in urma se pare ca s'a ajuns la o concluzie defini-

www.dacoromanica.ro
 -268
tilt& . Cel dintaiu care a cercetat traducerile vend

ale manuscriselor lui Metodie gi Chiril gi a disci

polllor sal care s'au pastratga Post SaLarik. IInii
filoloGi au Lost de pArere at traducerile au Lost

fAcute in dialectal slay dela Salonic ci deci Meto

die ci Chiril, sand au plecat in propaganda din Lc,-

ravia, au avut traducerile f6cute. A1Vii au spas ca

el n' au neat traducerile decat sand au ajuns acolo
unde au propagat gi deci opera a fost neat& in lim
ba locald, adica limba clayd DanonicA a Lost aceea
in care au tradus cArVile mai ales ca Lietodie a gi

Post episcop in statul slay din Pannonia. Safarik

cel dintAiu care a cercetat aceste lucrAri a Lost

de palrere at traducerile au Lost acute in limba pa-

nonicA, din grecegte. In ultima vreme s.a ajuns la
concluzia ca traducerile au Cost fAcute Ix limba
slavi: dela Salonic. Avem pentru aceasta dovezi gi

filologice gi istorice. In privinVa celor istorice,

avom pe calugArul bulgar Hrabar, care scrie cu o su
to de ani mai tarziu. El spune cum s'au crectinat

www.dacoromanica.ro
 -269
qi cum s'a format alfabetul. Hrabar zice cu
"Inainte vreme. Slavii nu aveau carts gi traiau ca

paganiitiar dupe: ce s' au cregtinat au intrebuintat

scrierea latineasca gi grecearca, Para nici o regu

la, iar apoi pentru Slavi s'a facut o scriere deo
sebita". In privinVa alfabetului gi a limbii in ca
re au fost facute traducerile, avem o stare din vi
eata lui Chiril, unde se spune nFilosoful Chi
ril dupa obiceiu s'a rugat lui Dumnezeu care 1a
implinit rugamintea, anume sa-1 invete sa compuna
literile. De aceasta s'a bucurat pi imparatul gi

1a trimis in Moravia cu mule da/uri".Deci Chiril

nfilozoful" a fost insarcinat de imparat cu compune
rea literilor, dupa car., lucru a fkut traducerile
gi apoi a plecat !n Moravia. Cu a14-3 cuvinte el a

facut opera pregatitoare a misioLarismului, la Sa

ionic. De aici se vede clay ca li:aba intrebuinVata

in traducerile acestea este un dialect al limbil

bulgare din Macedonia. In vieaVa lui Chiril se mai

sputa ca imp6ratul le cc zis cind ia inoarcinat pe

www.dacoromanica.ro
 -270-
cei doi frati cu facerea traducerilor....voi sunteti

din Zalonic gi toti cei din .;atonic gtiu slavonegte"

de unde rezult& ca limba for este desigur un dialect

macedonean al limbii bulGare, care se vorbea in ju-
rul Salonicului gi care va fi fost o forma de bulga-

ra veche, cuci suntem in sec. al IK-lea. Invatatit

s'au intrebat ce nume sa dea acestui dialect in car

s'au facut traducerile cartilor sfinte. Unii i-au

zis Daleoslava, Car termenul este impropriu, caci

poate da natere la confuzii cu vechea slaves comund
(din care au derivat toate limbile slave), limb& pe
care de fapt nici n'o cunoagtem Sla propus de unti
lies i se dea numele de vecl_2.ebulr Oar gi acest

termen s'a izbit de inconveniente, din cauza uzulu/

acestei limb/ care a devenit la um moment dat o lim-
b& comunii, intrebuintat6 de toti Slavii ortodoxi g;

de not Romani/. S'a propus mai apoi un alt termen gl

anume abeastd limba a Post numita nvechea slava bi-

sericeasc4". Acest dialect al bulgareit devenit..,asP

fel limba a bisericii la inceput grin intrebuinta-

www.dacoromanica.ro
 271

rea sa in traducerile cdr it or sfiLte, a devenit m

apoi gi limba literary (literdtura rd straps 1egata

de biserica) gi deasemelle,.1 a fost itrebuinVa

to ci in cancelarie. Spuneam in ce privecte limba

bulgara ,cum a evoluat deulungul timpului, aratald c=

le trei perioade in care poate-fi impartita aceasta

evoluVie.

Aratam ca vechea bulRara avea in declinaTe ca

zul dual, instrumental ci locativ, .pe care neobulga
ra nu le mai are, caci cazurile in fQza acedsta ulti
mg a limbii bulgare se formeaza cu ajutorul prepozi
tiiIor. Ei bine aceastil evoluVie a limbii bulgaro a

avut o influent& gi in scrierea limbii bi eerie t t.

Trebuia ca cineva, in timpurile ceva mai /oua, sane
foarte cult, pentruca sa mai cunoas6a o limbs moaf
fa, in care sa poata stria. Din cauza-ca cunosc;.tori

aca invatati nu se ggseau tiger, In trisoava, in car

Vila bisericegti, incep saci fats loc forme not Sin

limba cotidiana. 41 la not se intaMpla tot a/. , mai
ales ca scriitorii de cancelhrie erau adugi din Bul

www.dacoromanica.ro
 -272-
garia sau Serbia. In felul acesta limbs veche biseri
ceasea a crtpatat o eerie de elemente din medio pi

neo-bulgar6.

Alfabetul glagolitic. RAaAne scum sa vedem

cea de a doua parte a problemei noastre pi anume

chestiunea alfabetului. Le-am aptepta ca pe vremea

aceasta a lui Metodie pi Chiril sa se fi adoptat al-

fabetul greceec, mai ales c6 acepti doi misionari

erau cetateni ai Bizantului, sau cel pu0.11 pe acela

latinesc, pe care ei it cunopteau, dar nu este adop-

tat niciunul, nici altul pi aceasta pentrua nu ce

potriveau sunetelor limbii slave, care avea vocale
inchise, nazalele si unele consoane ce nu se gaseau

nici in greac& nici in latina si deci lipseau semne .

le respective pi din alfabetele lor. Lucrul acesta

trebuia sit duct. sau la modificarea unuia din aceste

doua alfabete sau la crearea unuia nou. S'a ajuns

la aceasta de a doua soluVie. Se constata cum cpu-

neam cloud alfabete, Flagolitic si cirilic In alfabe

tul glagolitic in:36, nu avem decait vreo zece sau

www.dacoromanica.ro
 273 -.

douasprezece manuscrise, in total. S'a pus intreba

raa care e mai vechi din ele amandoug? 0 tire abso
lut sigura in aceasta privinVa nu avem. Hrabir zice
ca alfabetul eel mai vechi are treizeci gi trei de

litere.

Dupes 'aceasta gtire n' am aved decat sa numaram

literile celor douti alfabete slave gi set gtim care e

cel mai vechi. E foarte simplu, dar In realitate nu

se poate face acest lucru, caci sunt unele semne ca

re pot fi socotite litere separate intr'un caz gi
deci ar da un numar mai mare de litere gi in alt caz
pot fi socotite ca grupe de litere gi atunci numarul

literelor din alfabet scads.

Star putea stabili oarecum vechimea acestor

alfabete dupes analiza textelor. Ele near indica pe
eel glagolitic ca fiind eel mai vechi. Dar gi alci
este un impediment gi anume, nu avem textele origi
nale, ca sa vedem cu ce litere au fost scris,, ci a
vem c6pii. La concluzie ca eel mai vechi ar fi gla
goliticul, ar duce poate faptul ca el este mai com.
Fasc. 18 www.dacoromanica.ro
 -274--
plicat, i e probabil ca din aceasta cauza 9.5 se fi,

cautat a-I inlocui cu un a14-ul mai simplu. Ar mai

sprijini aceasta concluzie §-1 faptul ca manuscrisele

glaolitice as fost scrise In Lacedonta, unde tim

ca au venit liscipolii izgoniVi in Moravia. Au fost

chemaVi apoi la curtea .9arulai Simion, unde probabil

pentru a se scria mai uor s'a facut alfabetul ciri-
lie in care s'a scris foarte mult.

Deci Metodie Ci Chiril au gcris in la olitic

*1 schlrnbarea acestul alfabet s'a facut la curtea

lui Simian 0 in ciL9tea lui Ciril i s'a zis cirilic.

Cercetand cele doug alfabete se 0 vede ca cirilicul
este mai simplu,dupa cum se vede ca el derives din cet

grecesc. B clay lucrul acesta, avem de pilda litera

B car. vine din B (vita) eau A din A (delta),etc.
Ca literele glagoliticului erau mai greoaie se vede
pe data, de pilda a se fo.cea astfel , B = e ,

y = e, 9 m= 9 u 14) ,etc. 0 parte din aceste'

lite-e ale glagoliticului pot fi gasite in cursiva

greceasch, in vreme ce chirilicul derives din unciala

www.dacoromanica.ro
 -275
greceascA. Nu s'a ajuns pang acum la o concluzie de
finitivd in ce privecte oriE,ina alfabetului glagoli

tic. Star putea ca originea acestui alfabet sA fie

in vreunul din alfabetele orientale din imperiul bi
zantin, pe care ketodie ci Chiril fiind foarte inva
tati leau putut cunoacte.
Cele mai vechi texte slave Textele scrise cu
glagolitice sunt foarte putine. Nicte exemplare ale

evangheliei, ale psaltirei simple, ale omiliilor

cuvinte de propovaduirea religiei rostite de diferiti

sfinti, Coate traduce din grececte.

Un manuscris mai complet in glagolitic este

aces numitul cgdezzozralir.s numit astfel fiindcA

s'a gasit 2 . manAstirea Zograful dela Muntele Athos,

apot codex marianus gAsit tot la Athos ci un alt co

dex gAsit la Vatican, codex asemanianus dupes numele

bibliotecarului care 1a gAsit ci descris. Tot in

glagolitic mai este ci un liturghier dela Mew numit
"Foile dela Knew ". Acectea cunt mai importante.Ori
cat s'a cAutat sA li se mai mAreascd .num6ru1 cu alte

www.dacoromanica.ro
 276

descoperiri de asemenea texte,a foot imposibil. La

Ohrida gi prin manastirile din Macedonia nu s'au mai
gdsit. La muntele Sinai s'a .flat o psaltire numitd
ualtirea sinaiticd pentru aceasta. Ea are pe o co-
loand textul slay scris in alfabet glagolitic gi pe
textul
alta/in grecegte. Deci, cum se vede, textele in gla-

golitic sunt o raritate. In ce privegte alfabetul ci

rilic, el s'a pdstrat in numeroase izvoare. In cro-
nici, in hrisoave, in texts religioase, pe platrd

in in;cripUi incizate sau excizate, on alteori zi

grdvite. Texte din cele mai vechi in cirilicd aver

din RusiatSavina Kniga (cartea lui Sava), apoi code

zuprolltasis(Suprasal este o mdndstire in Rusia
in sec. al II-lea). A Lost o p6rere cd acetate doud

manuscrise au fost lucrate la not in yard, dar nu

este un lucru dovedit, mai de grabd au fast (acute

in Bulgaria gi copiate apoi in Rusia.

Tot din sec. al XIlea avem cea mai veche e-
vanghelie ruseascd zisd a lui Ostromir, care fiind

in rusegte nu pastreazd formele limnii lui Metodie

.51 Chiril.
www.dacoromanica.ro
 -277-
In ceeace privegte cea mai veche inscriptie
scrisA cu caractere cirilice se credea pang mai de
curAnd ca este aceea din satul Gherman din Macedo-
nia, ridicatd de tarul Samuil, - ultimul tar bul -
gar, care a fast infrint de Vasile Bulgarochtonul,-
in cinstea pArin7filor lui in 993. R o inscriptie

votive. In care pe lAnga membrii familiei tarului ,

morti, sunt pomeniti gi cei vii intre care fratele

silu David ci mama sa Ripslmia. In ultima vreme Dl.

Miatev a facut sapaturi In locul fostei capitale a

tarului Simion, Preslav gi a dat peste o biserica,

cea mai veche din Bulgaria. E In formA rotunda gi

nu de truce gi natural fArA acoperig. RidlcAndu-ae

molozul s'au gasit bucati de tencuialA cu fragmente

de picture cu exp/icatia respective, numele sfAntu-

lui, eau cAte un titlu ca de pilda °ImpArtirea pAi-

nilor", etc. El bine aceste explicatii stint scrise

cu caractere cirilice. Biserica aceasta este fare.

IndoialA din vremea domniei lui Simian fiul lui Bo-

ris, din anul 906. Este deci cu un secol mai veche

www.dacoromanica.ro
 -278
decat aceea dela Gherman, unde deasemenea sunt in-
scripVii cu litere cirilice. Pisania bisericii din
Preslav este pictata §i tradusa sum& astfel0Biseri-
ca sfantului loan e's facut de Paul Cartofilax (bi-

bliotecar)" fiind cea at veche inscripVie din lim-

bs bulgara. Datorita acestei inscriptii se pot tra-.

ge concluzii foarte importante. In primul rand alfa.

1Detul cirilic putem deduce ca s'a alcatuit, nu in

Llacedonia, ci la Preslav, la curtea Varului.

Acest alfabet a fost facut desigur pe la in-

ceputul sec. al X-lea, adica la inceputul domniei

lui Simion. Aceste doua informaVii ce putem scoate

din inecripVia nocietra, care ne grata locul ai epo-

ca formaViei alfebetului cirilic, sunt fara indoia-

la de foarte mare importanVa. Adaog ea la curtea
lui Simion au venit un numar foarte mare de inva-

tati.
El ine40 invatase pe vremea cand fusese os-
tatoc la Constantinopol.
A chemat la curtea lui pe ucenii lui Meto..

www.dacoromanica.ro
 -279
die *i Chiril, din Macedonia, care au scris aici

in noul alfabet.

0 lucrare care sa priveasca chestiunea alfa-

betului *i a Umbel slave, este aceea a lui Kulba-
kin, Le view/. slave,Faris. 1929.
laspandirea liturchiei slave.Noi Romanii nu avem
texte glagoliticetiar in ce priye*te pe cele ciri-

lice desigur dela Simion ne-au vent primele texte.

Se purse lama o problem& important& pentru noi,dupa

ce am vazut toate cele de mai sus *i anume, cam, de

ce ci tend am adoptat not liturghia slava 0 alfa-
betul slay: Fapt e c& un moment dat, in vreraea lui

Simion, liturghia slava era la tn singur popor eel

bulgar, apoi s'a intins ci la Barbi care-§i forma-

sera sub jupani nicte state care erau mai intinse
spre Adriatica, Bulgaria intinzAndu-se pana la Bel-
grad.

Dela o vreme Serbia a intrat in mainile Bul-

garilor, a*a incat fie din cauza vecinatnii,fie
din comunitate de limb6 §i apoi din cauza stapaii-

www.dacoromanica.ro
 -280
rii bulgare; s'a introdus liturghia slaves in vechea

bisericeascg la Sarbi. Un alt popor la care s'a in

tamplat acela§1 lucru suet Ru§ii. Ace§tia s'au cre
qtinat prin sec. al Xlea 0 al XIlea (cand e'a
rgspandit la ei cre§tinismul mai nult) de cgtre Vla-

dimir ce etgpanea la Kiew. Au primit crectinismul

dela Bizantini, dar e probabil cg ace§tia leau a
dus cArtile bitierice§ti deja traduse in slay& ca sI

inlesneascg opera de crectinare a lor. Bxact sand

s'a fgcut introducerea liturghiei in limbs slava bi-

sericeasc& la Ruci nu ctim, dar e probabil ca dupes

anul 1000.

Cum e'a introdus 0 la noi,care suntem de

neam latin? Aceasta va forma subiectul lectiunii

viitoare.

---000---

www.dacoromanica.ro
 -281-

Zuni 6 Februarie 1939

PRELEGERsA XX-a

LITURGBIA bLAVA IA ROM1ia.

Cand se introduce liturghia slava la Romani?

La sfilirOtul lectiunel precedente, pusesem intreba-

rea care rezult6 din cele ce am tratatp&ng acum

din ins4i cultura noastra veche. Cum s'a introdus
liturghia slava la komani? Am aratat cum a Post crea
to de Metodie §i Chiril, care au alcsatuit qi alfabe-

tul. Intereseaza acum modul in care s'a introdus in

Lordul Dunarii §i epoca in care s'a facut acest lu-
cru. Ei bine, dela inceput trebue sit spunem ca 19'a

introdus dupii domnia lui Simion, adica dupe. anul 900

Dintrto epoca aqa de veche nu ni s'au piistrat

scrieri slave in varile noastre. Cel mai vechi hri-

sov scris elavonegte in Tara Romaneasca este un hri-

soy dela Vlaicu Voda sau Vladislav, In limba slavong,

dat manastirei VodiVa, ziditti de Nicodim. Data ace-

www.dacoromanica.ro
 -282-
stuff, hrisov nu este precisa, e In jurul anului 1370.

It Moldova eel mai vechi hrisov slay este cu vreo

douazeci de ant in urma delui din Muntenia, un hri-
eov dat de Roman Tod& in 1392. Vedem deci cg ambe/o
sunt din a doua jumatate a sec. al XIV-lea. Degi li-
turghia gl limba slava se introdu la not dupg 900
gl inainte de 1370.
Aga dar firegte ca acest -astimp de aproape
500 de ant e prea lung pentru a putea stabili data
introducerii liturghiel slave la noi. De aCeea tre-
bue ea scuatem concluzia ce ne trebue din analiza

parerilor emise, '0.nand seams gl de puVlnele izvoa-

re ce avem, cars ins& nu sunt contemporane. Dealt Cal

nici nu ne puteam agtepta decat la aga cevaaiindca

pt.
epoca In care ne aflam nu evem qtiri din parVile

noastre. Problena liturghlel slave la nolo e o che-

stie ce cade tocmai in epoca cea mai obscura a isto-

nlei noastre. Surat unele poyestiri, dar prea tardt-

ve. Intro asemenea situaVie se face ilustrata meto.

da istorica ce ne spune ca in nisi un cai acel

www.dacoromanica.ro
 -283
izvor care nu are contemporaneitate cu faptele ce po.
veste§te nu trebue crezut, fiindcli nu poate cunoaqte

adevarul. Deci *I in acest caz nu trebue sa punem ba-

za pe ctirile tdrzii pe care le avem.
Miron Cgatin i Dimitrie Cantemir. Prima in
cercare de a da o explicatie introducPrii liturghiei

slave la noi, este a lui Miron Costin, in a doua ju

matate a sec. al XVIIlea. (El moare la 1691). Miron
Costin intre altele a scris §i cloud lucrdri in limba

polond, una dedicata regelui loan Sobieski, in ver

suri (1684), i alta in proza dedicata unui mare dem-
nitar polon (1677), care insa amandoull au cam acelaq

subject. In aceste scrieri cia pus intrebarea intre

altele dece noi Romanii, un popor latin am adoptat
liturghia slava. El spune despre acest lucru, ca pe
vremta lui Alexandru cel Bun a fpst trimeasa de dom
nitor o solie la Constantinopol de unde sa aduc6 in
Vara diferitele carVi biserice§ti necesare. Cand au
venit alct.t4i cel carora trebuiau si li se adrese
zeperau plecati is sino:dul dela Florenta i atunci

www.dacoromanica.ro
 - 284 -

solii s'au dus la Ohrida, uncle era o patriarhie bul-

gara (Bizantinii niciodata nu iau recunoscut acest

titlu) gi de unde au luat carVile necesare.Cu o mi
ca variant& gtirea aceasta ne este data gi de inva
Vatul scriitor gi domn moldovean Dimitrie Cantemir
in Descrierea Uolaovei. O. el o leaga de sinodul
din FlorenVa, care a fost o incercare neizbutita de

impacare intre ortodoxism gi catolicism. Dimitrie

Cantemir gtie c& incercarea de reunire a celor doua

biserici a eguat gi spune ca dupa aceea carVile la

tine in biserica oriental& au fost interzise gi ble-

stemate. Pan& la sinodul din FlorenVa, spune el, au

fost carVi latinegti la not gi deci slujba se facea
in limba Latina, dar ca rn raspuns la nereugita si
nodului au fost inlocuite cu cele in limba slavona,
cu aprobarea mitropolitului Teoctist.
Dela inceput vedem ca g unul gi altul nu
sent contemporani cu evenimentele gi apoi data awl
lizam aceste gtiri indeaproape, ele sent pline de
contrazice3ri. Mai intalu sinodul dela Florenta a

www.dacoromanica.ro
 -285-
Post la 1439, Jeci mai tarziu dectit Alexandru eel

Bun (+1432).
Apoi mitropolitul Teoctist a pastorit pa tir

pul lui Stefan cel Mare, el fiind pielatul care 1-a

uns pe campiailkeptatii. Deci ci acesta'mai tarziu

a trEit decat ne arata ctirea lor. Dupes aceste gtiri

ar insemna ca inainte de Alexandru eel Bun,litur-

ghia ci c6rtile Orau in latinecte.

Dar gi aici avem un neadevar pe care ni-1 a-

rata documentele in ltmba slavona date de Roman Voe

vod gi alti Uugatini. Deci nu aga s'a introdus li-

turghia slava.

In leg6tur6 cu ctirea de mai sus a lui Viron

Costin, s'a afirmat de catre unit istorici ca bise-
rica romiln6 a fost dependents de patriarhia din Oh-
rids, de unde ne -au venit unele influente literare

slave. Lucrurile insd nu stau aca gi dl M.Laccaris

un invatat grec a dovedit aceasta in studiul: Ioa-

phime zetrapaLLGJL11911521ft.(Buletinul francez al

Acad. Rom., 1928). .r.11 arata ca niciodaa tarile

www.dacoromanica.ro
 - 286 -

noastre nu au avut vreo legitur6 cu patriarhia dela

Ohrida, care pare a fi continuatoarea Justianianei

Prima intemeiatd de Justinian, avant: intre diocese

le sale Dacia RiDensis i Dacia Mediteraneea,cele

doua provincii ale Daciei Aureliane din Sudul Duna-

rii. Gre§eala s'a facut confundandu-se aceste doua .

Jacii Bud-dunarent: cu Moldova i kuntania. Pe de al

td parte,Mitropolitul Teoctist al Moldovei,a Post
hirotonit de un prelat din Balcani, unul garb zice

cronies koldovei. Cum la not se fdcea corifuzie in-

tre "bulgar" §i "sarb", s'a zis iata acesta trebue

sd fie dela Ohrida. In realitate, cum arati dl.

Lascaris, acesta este dela Ipec in Serbia si hiro-

tonia s'a facut numai intampldtor. Deci toat6 po-

vestea cu introducerea liturghiei slave dela Ohri-
da, cade.

paisie dela 411andar Sa trecem acum la al-

to explicatie. Ea se gase§te intro crania bulgd-

reasca scrisa de cglugarul P isle ,dela Hilandari,

manfistire dela muntele Athos in sec. al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
 - 287 -
Acesta a scris o cronica a Bulgariel, in 1762,deci
este gi mai tarziu decat iron Costin. La 173'1,Pal
sic, care are o foarte mare important& pentru lite
ratura bulgarg, cgci e primul care a aratat senti
mentul national la Bulgari, a scis cronica sa, in
care sunt foarte multe lucruri luate din traditia
orals gi legendarg. Ce.spune acest Paisi. despre
problema care ne preocupg pe noi? El zice cg litur
ghia slava s'a introdus la Romani pe vremea impe
riulut romanobulgar, deci pe vremea fratiilor Asan,
care zice el au cucerit "cele doaL Vlahli" din Lor
dul Dundril. i au devenit stapanitori ai acestor
tinuturi §1 dupe sfatul lui Teofilact mitropolitul
dela Ohrida au hotgrit sa impung liturghla slave it

local "oresului latin" ggsit aici. Mai intaiu ce

inseamn& cele dou& Vlahli? Desigur cg, ele sunt Mun-

tenia 0 Moldova, dar dace ele existau pe vremea

lui Paisie, nici nu poate fi vorba de pomenirea for
in vremea lui Petru gi Asan. Acesta este un ana
chronism, dar mai aver; gi altul. Teofilact a fort

www.dacoromanica.ro
 - 288 -

mitropolit la Ohrida cu mult inaintea lui Petru gi

Asan - cu aproape o sutg de ani. Apoi ca a fost in
trodusg cu forVal e foarte greu de crezut, cgci se

stie Asgmestii au fost in termeni buni cu papa, ceea

ce nu s'ar fi intamplat in acest caz.
Apoi in vremea aceasta la Xordul Dungrii sta-
paneau Cumanii, care stim ca au fost aliatii lui

Asan contra lui Baldovin. Dupa cum vedem si aceasta

stire nu este adevarata.

Povestirea ce116 desDre elevii lui Metodie si

Chiril. A treia pgrere a fost admisg in treacat de

Dl. ;Astor in lucrarea PLeaturile intre Romania si

Cehoslovacia".Aceasta pgrere se gdseste intro scri-
ere religioasa, scrisa in Boemia in sec. al LVIII
lea. In ea se spune cg Metodie gi Chiril tend au ve-

nit la Rostislav au avut o serie de ucenici care u

nit s'au due in Pannonia, altii la Vlahi,etc. Aga

der, dacil acesta ar fi un izvor din vremea lui Mato-

diu gi Chiril, ar fi adevarat cg not am primit ere

gtinismul dela apostolii Slavilor.

www.dacoromanica.ro
 -289-
L'au,ridicat multe obiectii. S'a spus ca,daca
noi am fi primit liturghia dela Cehi, s'ar fi intro-

dus alfabetul glagolitic 0i nu cirilicul, on la noi

nu exists nici un text in litere glagolitice cum era
in Moravia. Apoi nu cunoa§tem nicirumeleal vreunui

discipol care ar fi venit la noi. De alttel scrierea

e tarzies din secolul al XVIII-lea, Vietile lui Chin.

ril ri Metodie scrise in sec. al IX-lea sau al X-lea

nu pomenesc de propovaduire la Vlahi.
Teoria lui Roesler.InsfarOt a patra teorie
este aceea a lui Roesler care a cautat sa arate ca
poporul roman s'a format in Sudul Dunarii. El aduce
in sprijinul tezei sale *i acest argument, socotind

ca o dovada ca Romanii e'au format in Sudul Dunarii,

faptul ca au liturghia in limba slava. Daps el,Roma-

nii traind In mijlocul Slavilor au venit ca litur-

shia ci limba slava formate Bata in Nordul Dunarii.

Daca e vorba de aducerea liturghiei slave din Sud,

e sreu sa credem Ca aceasta s'a facut de tin popor de

pastor' nomazi, cum spune Roesler. IntroducBrea unei

411,
Fasc. 19
www.dacoromanica.ro
 - 290-
liturghii, cu preoti,v16.4ci, organizare ierarhica,

prepupune un popor asezat cu conducotorii sal poli-

tici si bisericepti.
Cu aceasta am te.rminat cu ipotezele ce pri-
vesc aceasta chestiune.

Liturghia slava introdusr, din Bulgaria la Ro-

mani. Von Inceroa ea lanurim problena In cadrul da-

telor istorice contomporane. Mai intdiu, e sigur ca
contrul cel mai important cultural pi bisericesc a-
propiat c:e not in vromurile acerrtea a fest curtea

lui Simion, diu capital,A sa Ireslay. Deacolo treble

sa fi venit cei care au a-Ws litIrGhia slava la nol.

Trebuo sa ne amintim a toato tKKtale literare,cro=
nicele, hricoavele din Muntenia si Moldova, .cunt

scrise intrto limba bulgara, ceeace ne arat6 cktre-

bue sa fi fost totul introdus 22224Eukad si nu de

la Cehi. Lucrll se explica upon daa no amintim de
stapdnirea Bulgarilor in r1ordul Dunarii,care chizq

(Lac& n'a fost decat utt fel ae delandent6 feudala,se

vede clar ca a ajutat totapi la introducerea 11,tur-

www.dacoromanica.ro
 - 291 -
ghiei slave la noi. Altfel nu ne putem explica tun un
popor latin ca noi a putut sg adopte aceasta lit4r-
ghie. Am putea spune ca a fost impusg de stapanitorii
bulgari.Nai adaog ca pe Ling& aceasta stapanire la
noi a niai fost §i o populaVie slava - Slayli dacici -

care erau o ramur5, a Slavilor bulgari, tra-ind in mij-

locul Romanilor, cu o situaVie .lumerio& inferioarg,

dar superiori ca situaVie socials, caci erau stapani-
torii cuceritori. Deci pe_ langa stgpanirea politics

bulgara mai era 0i aceasta class superioara, care a-

tunci cand s'a introdue liturghia, desigur ca nu era

Inca romanizatg. Dealtfel §i numele de boier care P

un termen slay dat clasei conducgtoare, arata cg a-

ceasta clasasera slava, pe cats yreme poporul care

fusese supus i adus in stare de cerbie, daduse nu-
mele sgu situatiei sociale in care se ggsea, rumgni
(care evident vine dela Romani). 41 s'a confundat

deci numele cu situaVia socialg. Ceea ce ne intere-

seaza este faptul ca a fost o epocg in care regiuni-

le..naastre erau in stapanirea statului laulgar ci ea

www.dacoromanica.ro
 - 292 -
a mai existat tot atunci la Doi o clas5, de stapani-

tori slavi, boieril, ceeace explica introducerea 1._

turghiei slave la noi.

Epoca introducer.. liturghiei slave.Am arAtat

de uncle a venit liturghia slava la noi gi de ce a

fost introdusa, ramane acurn sa vedem epoca in care a

fost adoptata de Romani. Am avut ocazia sa pomenesc

de cronica unuareasca a cronicarului anonim al rege

lui Bela fatatIlarlimmual. Aceasta pomenegte de
nigte principi din Ardeal intre care gi de Kean ai

caror supugi erau Vldhi gi Bulgari. Pe langa aceasta

mai avem o eerie de legende unguregti carp ne arata
cum s'a introdue religia cretins la Uncuri gi care
pomenesc pe un principe ungur Achtum care s'a bote-
zat la Vidin. Deasemenea legenda ungureasca mai po-

menegte de existenVa manastire. Morisena, in regiu-

nile Muregului, cu calugari de rit oriental. Deci
cand au venit Ungurii aici au g6sit principi ce dom.

neau gi peste Slavi gi o populatie cars ayes i ma.

nastiri in care liturghia era facutii dup6 ritul

www.dacoromanica.ro
 293

oriental, deci nu putea fi decat slava. Indiciile

sunt destul de slabe, dar trebue sd mai tinem seama

ci de o altd considera-0.e. Liturghia slava a fost

gi in Ardeal ca Si in Tara Romaneascd ci Moldova,

cdci atunci cand Mihai Viteazul a %cut mitropolia
din, Alba Iulia, au venit carts slave din tot Ardea

lul pentru a o inzestra. Deci vedem ce rdspandire

avea. Apoi traducerile din Earamureg, psaltirea
scheiand, etc.,au fost facute din limba slava.Li
turghia slava a fost un fenomen literar ci biseri
cesc, care a cuprins ci tot teritoriul romanesc .

Aceasta s'a plylutacs numai inainte de cucerirea

Ardealului de Unguri, cand nu erau granite intre

Romani, pentrucd altfel ei care erau catolici ar fi

impiedicat rdspandirea liturghiei slave. rrin urma

re pentru a stabili data, trebue sa ne punem intre
barea, cand au cucerit Ungurii Ardealul? Lu este un
raspuns ucor de dat. Le ctie ca Un6urii au venit in

Pannonia pe la 895. Multd vreme ei nu s'au ocupat

de regiunile dinspre Ras4rit, de peste munti.Ata

www.dacoromanica.ro
 294

curile for au fost indreptate incominuu sprp Apus,

pang au fost infranti de Germani. Deabea de atunci
au inceput sg se indrepte spre Rasgrit gi SEst.Din
legendele rgmase in legatura cu :-*I'tafan cel Sfant,re

zulta ca acesta a avut. de luptat cu nigte principi

din Ardeal ca de pilda contra lui Gyula. Numele ar

arLta un principeungur, dar'de rapt este un nume
eponimic in leg4tura cu Alba Iulia (Gyula = Iuliu) .

Ei negtiind ale cui aunt aceste regiuni leau dat un

nume ca acesta de localitate. E probabil ca cuceri
rea Ardealului nu s'a facut dintr'o data, ci pe in
netul incepand cu epoca lui ctefan cel Stant ( co
1000), far regiunile dela CarpaVi au fost cucerite a

bea pela-1100oAga dar cucerirea o putem ageza in

sec. al XIlea. In cazul acesta putem spune ca li

targhia slavg s'a introdus la not inainte de sec.al
XIlea, deci in secolul al Xlea. Cum maxim de de
svoltare culturalg Bulgarii 1au atins pe vremea.lui
Simion, e probabil ca." in sec. al Ilea in care a

dos nit acesta gi nu mai inainte, a pgtruns gi la nail

www.dacoromanica.ro
 - 295 -

uncle in vremea aceasta mai exista U populatie sla-

ves cu rol conducator. VedeVi ca gi aceste date nu

sunt prea precise, dar totugi e o posibilitate de

explicatie iotrio margins de Limp a acestor lucruri.

- -- 000 - --

Miercuri 8 Februarie 1939

PRELEGEREA XXI-a

BOGOMILISMUL

Originea bogomilismuluit AlIturi de raspan-

direa cregtinismului la Bulgari s'a raspandit in

Bulgaria in Bvul,-Mediu anume erezii din care cea

mai Insemnatil este aceea a Bogomililor, bogomili-

mmul. Este totugi o erezie mai patin cunoscutil in

Eaopa. asp&Airea lucrarilor apocrife care aunt

opera acestei erezit, arata importanta ei in vremea

In care aparuse. Este interesanta aceasti erezie

www.dacoromanica.ro
 296

pentru 1eg6turile care s'a spus ca lea avut cu

noi.

Care este originea bogomilismului? Erezia a

ceasta derives dintr'o alta care ap6ruse in Persia

qi se numea manicheism §1 manicheismul la randul

sau igi are originea intrto religie anterioart: ere

*tinismului gi anume in religia Pergilor.CredinVa
supucilor lui Cirus ji Darius, se numea mazdeism
sau dualism gi se caracteriza prin faptul ca admi
tea data forte egal de puternice, a binelui gi a

raului, care colaborau la crearea universului gi

luptd vegnic intre ele in lume gi in sufletele oa
menilor. Zeul binelui la Persani era Ormuz, iar al

riului Ahriman. Dupes ce cregtinismul s'a intins in

tot orientul bizantin, din vechea religie persang

s'au introdus unele elemente intro erezie in sec.
al IIIlea.
Manicheu a fort primul care a sustinut dua,-

lismul gi erezia a luat numele Eau (MAnicheikrA),

rlispandinduse in Europa gi trecand ci in Bulgaria,

www.dacoromanica.ro
 - 297 -

dupes ce fusese cunoscutd de tot imperiul bizantin. A

tr,acutapoi ci in Bulgaria sub o forma speciald,deo-

sebit de interesantd, aceea a bogomilismului.

Dupd moartea Varului Simion (927) a urmat

domnia lungs gi slabd a fiului acestuia Petru (927-

958). In timpul lui Petru a existat in Bulgaria un
preot anume Bremia Bogomilt Acesta a introdus in Bul
garia credin-tele manicheiste, ludnd din aceastd ere-

zie toata partea dogmaticd, gi in special lupta din-

tre bine gi Tau. Dar pe Tanga partea dogmatictiola Bo.

goinilt se mai adaogd ceva nou, o propaganda de cara-c-

ter social. Bogomil era contra tuturor erarhiilor.Se

nega autoritatea regilor, a boierilor, a clericilor.

S'a mars pand la negarea dreptului de stdpdnire al

Varului; erau deci impotriva ordinei statului.Bi dtu

cerut O. se faces o fraie generald, ca pe vremea lui

Existos, fdra nisi un fel de ierarhie. Care a Post

cauza pentru care s'a rdspdndit in Bulgaria o aseme-

nea credinVa Trebue sa spun ca in aceastd epoca
in Bulgaria, era o luptd surds dusd de clasele de

www.dacoromanica.ro
 - 298 -

jos, contra put.rii aproapP absolute a haganului §i

a clasei boierilor mongoli. Deci aceasta stare de a-
pileare a acestora de catre puVinii mongoli bulgari

a facut ca pe masura ce populatia s'a InmulVit ea sd

saute sa scuture jugul dcestor strapanitori. CUM bo-
,

gomilismul prir nerecunoaEi.terea nick, unei ierarhii

purta in el s&mdnta rascoalei, a prins foarte ucor

Isvoarele istorice desore bogomilism.Avem in

privin'a acestei erezil unele scrieri, der o scrie'e
a lui Bogomil inp4§1 mu avem. Cunoa4.tem cele ce sus-

tineau Bogomilii numai din scrierile adversarilor

for scrise pentru a-i combate. Una dintre aceste lu-

crgri este scris6 la Ocnstantinopol de un teolog

grec care in situatia aceasta cunoctea i doctrina
manicheismului pi bogomilismul numit aka dela numele
celui ce 1-a introdus in Bulgaria Eremia Bogomil.-E-
ste vorba de grecul Zegabenost care a saris in gre-
cevte lucrarea janodia dogmatican . Este intere-
sant faptul ca aceasta carte scris6 in sec. al XI-

lea 0 rgspginditli foarte mult In manuscrie a Post

www.dacoromanica.ro
 -299,
-tipArita pentru prima data la Bucureti abea in 1710
(sub Birancoveanu), dand nu mai putea fi -yorba de Bo-

gomili.

Hrisant Notara patriarh dela lerusalim care

-trlia mai mult la not fiind prieten cu Constantin

argtcovaanli, care se ctie c4 a fost un apArAtor al

cre§tinismului tipArind carts pentru orient chiar, a

fost-acela din indemnIll cAruia s'a tipArit la not Pat

nop1ia dogmatics.
". iAlAturi de Zegabenos 41 in Bulgaria slau ri-
di6at iproteste -contra acestei erezii. Dintre scriito-

tili-Bulgaritavem pe Ptiesviterul Cosma care a scrie

dou4 predict mai sari, una contra Bogomililor,in lim.

ba veche bulgarA (are deci §i valoare filologicA

fiind'scrise in sec. al X-lea probabil 970). Este

sintittilan WA1e medetnului Cosma Iresviter redic

-pentru' oreshl tel nou, al Bogomililor".A fost tradus5

O. -in rb44necte de Dl.Al.Iordan avand titlul: Pre-

evIterUl Cosma.-In prima parte se combate bogomi -

'Samba pe baza textelor sfinte, tar in cea de a doua

www.dacoromanica.ro
 300 -
parte, arata cum trebue sa se poarte preoVii,condu-
., catorii,etc., pentru a evita asemenea erezii.

Erezia bogomilica. Sa privim ins& mai de a-

proape pe Bogomili. Spuneam ca aceasta erezie are o

parte dogmatics ski una de propaganda socials. Partea

dogmatics are caracteristica introducerii credimtei

dualiste a luptei eterne inure bine ci rau.Mai exi-

st& la ei credinVa ca 'cunt unit oameni care poarta

pe Dumnezeu in ei, adica supt nemuritori. Ei vor in-

via la judecata de apoi, cei care nu aunt purtatori
de Dumnezeu aceea nu vox mai invia in veci.Aceasta
idee ii departeaza foarte mult de credinVele crecti-
ne dupa care toVi oamenii sunt nemuritori. Ei re-
aping imvaVatura vechiului testament, pe care-1 so-
cotesc ca fiind numai al Evreilor, socotind ca reli.
gia crectina se bazeaza numai pe cele patrU evanghe-

lii Rasping orice tradi'ie a bisericii, cele ceap-

te taine, cultul Maicii Domnului, impartacania ci
deasemenea cultul crucii,sub motivul ca nu trebuie
ea ne inchinam la instrumentul de tortura pe care a

www.dacoromanica.ro
 - 301 -

. suferit Hristos. Nici cultul icoanelor nu-1 admit.

In ceeace prive§te partea socialg, ei cer

o vieat6 in,comun in sar6cie,f6r6 existenta cuiva

care za pomeneascg, ea fie toti emeriti fgra boga-

tie ci Vire multe pretenVii. Se recomanda asceti-
smul. Conduceree sa fie a comunitdVii si sa fie e-
xercitata de batrani. Deci singura autoritate admi-
sa este varsta. Resping aca dar ci autoritatile ci-
vile ci pe cele bisericecti. Spun cerbilor .96 nu

asculte de proprietarul for si Wenilor de condu-

cgtorii lor. V& voi da cateva pasagii din lucrarea
Presviterului Cosma in care sa se vadd ce cpun Bo-

gomilii in eresul lor....HS'a intamplat ca in anii

drept credinciosului car Petru,pe p6mantul bulga-

resc se ivi un preot cu numele Bogomil (numele in-

seam/ail cubit de Dumnezeu), dar mai drept ar fi tre-

buit sg se numeasca Bogo-nemil (lui Dumnezeu neplg-

cut). Acesta.mai intaiu incepu sg predice erezii

pe piimantul bulgaresc. InvaVatura se. mincinicasa o

von arata mai departe"

www.dacoromanica.ro
 - 302 -
Iata cum se infatipau Bogomilii: In-
fatipare ereticii sunt ca mieii; blanzi, _supugi gi

tacuti. Privindu-le fata sunt palizi de postul fatar.

nic. Vorba nu graesc, nu rad cu voce, nu sunt curioqi

pi se pazesc de privire straina. Ia-infatipare f4c
totul sa nu-i deosebeasca de adevaraVii creptiatiar
innuntrul for sunt "lupigi flare" cum zice Dunne-
zee.
Despre Sf. Cruce spune....napacindu-se (e-
reticii) vorbesc astfel despre crucea Domnuluifneum
sa ne inchinam ei? Caci ea este foarte neplacuta lul

Dumnezeu,deoarece Evreii au rastignit pe ea .pe Fiul

Domnului".
Despre cler "Pentruce atunci _s-puneti;ca

impart4ania pi oranduiala bisericeasca.ta ne aunt

date de Dumnezeu pi huliti pe ierarhii ci slujitorii
bieericii numind pe preotii creptini ortodoxi,fari-
sel orbi pi latrati irpotriva for ca nipte cairi a-
supra unui calaret. Deoarece sunteti orbi cu ochti

mintii, 'cand cetiti cuvintele blandului Inzvel, nu

www.dacoromanica.ro
 -303-
puteti intelege, cine a agezat preotii, episcopii
*i ierarhia bisericeaseti pe intregul pamant. Dar du-

p& cum e scris: "Ctiutind ed-gi stabileasc6 drepta-

tea lor, nu s'au supus dreptatii lui Dumnezeu".41

chiar dacA ar trai in lenevie preotii ortodoxiare-
cum vcrbiti voi condamnandu-i, ei ins6 nu pomegreee

dumnezeirea ca voi, nici n'ar fi fticut ceva in tai,-

na"... gi mai departe...."Iarii not nu va vedem c&

eunteti astfel. rreotii olvarcesc toate pe deandOa-

selea. Se izbatil, Pura, pe ascuns savAr*esc *i alte

rele gi n'are tine s6-1 opreasca dela aceste fapte

rele, dup6 cum spune Pavel; "In feta tuturora da

de got pe acei ce gregesc, ca sa" se infricogeze

ceilaltin NVezi ereticule, cum iti este porunoit

ed respecti preotii, chiar data sunt rdi?
Ce cred.de,f_pre Vechiul Testament..."Dar ca-

re apostol sau drept.propov6duitor via invatattere-

_

ticilor, sa inlEtura4v1 legea data de Dumnezeu lui

Moisi? "Co nedre/Dtate ati g6sit la prooroci ca sa4

huliti gi nu primiti cartile scrise de el" ?

www.dacoromanica.ro
 - 304 -

Iata ce spune Cosma Presviter ca zic Bogo-

milli despre icoane: "Ereticii auzind pe apos-

tolul Pavel spunand despre idoli: Nu este ingaduit

sa ne inchinam to our sau la argint prelucrat cu
arta omeneasca", au socotit, pacatogii ca aceasta

a fost spusa despre icoane. 41 gasind motiv in ace-

ste cuvinte ei DU li se inching. Dar de fricalumii
merg la biserica, saruta crucea gi icoana ...."

Despre puterea lui satan pe care-1 admite

ca o putere egala lui Dumnezeu, Cosma spune:

"Cara cum vor fi dragi cuiva, chiar daca suferg

mult, cand socotesc pe dracul drept creatorul omu-
lui gi a tuturor creatiunilor dumnezeegti? §i din
prostia for cea mare unii 41 numesc ingerul decal-
zut, iar altii ii socotesc pacatos iconom?"

Spuneam ca sfgtuesc pe gerbi sg nu mai mun .

ceascg, iata gi despre munca ce zic- "bar ve-

deVi gi celelalte cuvinte ale lor, cu care- pried

sufletele oamenilor progti. Ei spun: "Nu este fru-

mos sd se munceasca omul ea feed fapte pamantegti,

www.dacoromanica.ro
 - 305 -
dupe.' cum a zis Dumnezeu: "Nu v& ingrijiti ce yeti

maraca sau ce veVi bea sau ce yeti imbraca,fiindc&

toate acestea le caut&popoarelepagane". Deaceea unii

dintre ei merg goi, nu vor e. faces nimic cu mainile

lor, merg din cases in cases qi mananc& avutul strain,

al oamenilor in§elaVi de ei. Dar ei, dupes spusele

lui Dumnezeu, vor priori mai mare pedeapsd". Iata

deci in ce consta partea dogmatic& a acestei erezil

care este special& pentru poporul bulgar.

Scrierile apocrife bo omilice. Dar bogomilis-

mul mai are o parte interesant&. Ei bu aveau carts

scriset'ins& faptul ca e'au oprit numai la Nbul tes-

tament, nu i-a oprit sift admit& o eerie de arVi so-

cotite de crestini ca apocrife. 0 aerie de legende

ci profetii false In legdtura cu vieata lui TIristos

§i a sfinVilor p&rinVi au Lost adoptate qi r&span-

dite de Bogomili.

Cumtliteratura aceasta a Lost socotita de ei

cuvant de credinVd, Bogomilii pot Li socotiti ca

Mwo Mim Was

Faso. 20 www.dacoromanica.ro
 - 306 -
adeviratul factor de rispindire al literaturii zise
apocrife. S'a apue chiar ca Intreaga literaturti apo-

crifi e'ar datora Bogomililor, ceeace este inexact.

S'a pus intrebarea dace nu cumva aceast4 literature

bogomilici nu a avut risp&ndire pi la noi. Un isto-
ric bulgar, Dl. Iordan Ivanov a strins pi publicat

toate legendele ci credintele bogomilice intitulan-

du-pi lucrarea "Credinte qi legende bogomilice",
Sofia, 1925 (in limba bulgari). Cuprinde pi pe cele

series pi pe cele pastrate in popor. Legendele ace-

stea bogomilice pot fi impartite in float ci anume

unele care Bunt adoptate de ei pi altele care le

sunt specifice, au foot create de ei. Le apartin

in special cele apocaliptice (acestea privesc le-

gendele ce vorbesc dpspre sfarpitul lumii). Dease-

menea le apartin Cartea lui lnoch (un preet),Car-

tea tainelor pi insfirpit legenda sau viziunea lui
Isaia Profetul, de care am pomenit cind a Post vor-

ba dd apezarea Bulgarilor In Sudul Dungrii.

Raspialdrea Bogomilismului. Aceasta erezie ou

www.dacoromanica.ro
 - 307 -
dogme 4i inviiVituri de domeniul legendei care luCrea

za mai mult asupra imaginaViei, s'a intins mai in-

tau in Peninsula Balcanici. In Bosnia spre pilda a

aparut o erezie in aceasta yreme, care posibil (nu

e sigurYsii fi fost influenVata de Bogomili, aceea

a Pavlichenilor, (adica umeatori inv&triturtlor Sf.

Pavel. Nu e vorba de apostolul.Pavel, ci de un al-

tul care a trait mult mai tarziu in Orient). Centrul

acestora era la Serajevo, unde azi intriun mgzeu se

pastreaza urme riimase dela Pavlicheni. Dar Bogomi-

lismul se pare a se fi intins gi in Occidentul Eu-

ropei, unde apar erezii asemAndtoare. De pilda in

Italia a existat tot in aceastd epoca erezia "Pate-

renilor" care-§i.aveau centrul la Milano. Deaseme-

nea in Sudul FranVei, cu centrul in orasul Albi,se

nascuse erezia Albigensilor, care devenise ao de
puternicil inciat Ludovic al VIII-lea a pornit o cru-

ciata in contra Ior. S'a pus intrebarea dee& aunt

tot una cu bogomilismul. Unii au socotit ca da.

este sigur Ins 41 apoi e putin probabil ca Bulge-

www.dacoromanica.ro
 - 308 -

rii sa fi putut raspandi inv&Vaturile bogomili

ce, asa departe de Cara lor. E mai probabil ca Orien-
tul a fort central de rdspandire al acestor legende
imv6V6turi eretice. Totupi aunt unele argumente favo-

rabile Bulgarilor. Asa de pildgl in franVuzeste este

termenul un bouRre,inseamna om mai mult nenorocit-

decat pgeatos, dar care se vede ca vine dela bougreL

bulgar. Bulgaria in -vremea aceasta se zicea in fran

Vuzeste lajlakui2. In EvulMediu te'rmenul un bougre

avea un sens mai pejorativ.

11a vedem acum dacii bogomilismul s'a Intins gi

la noi. Acel care a afirmat ca a avut pi la noi o

influents foarte mare a foot Bogdan 'Petriceicu Has

deu in lucrarea sa "Cuvinte din Biltrani". Aici el

reproduce asa numitul codex Sturzanus. De fapt star

chema mai bine codicelepopei Grigore din Mao/.
Acest codice cuprinde o eerie de legende apocrife

carora Hagdeu nu lea gasit originea tuturora pi a

spur ca aceetea cunt bogomilice. Profesorul Demos-
tene Russo in lucrarea "Studii Bitantikne.-romane" a

www.dacoromanica.ro
 -309-
studiat aceste legende indeaproape gi a dovedit to
departe de a fi bogomilice ele aunt lucr&ri cu ca-
racter ascetic din sfinVii p&rinti, deci cu adeva,
rat ortodoxe. Ca in poporul nostru s'au rAspAndit a-

semenea credinVe prin povestiri orale, Dl.Prof.N.

Cartojan a aratat -o in lucrarea nartile22221all

in literatura romanease&..",Vol. I. Legendele bogo-
milice mad insemnate dela not se refer& la Adam 0
Eva, la creaViunea lumii la care ar fi luat parte ai

Diavolul Ca gi la crearea omului la care Diavolul a

folcut trupul iar Dumnezeu i-a dat eufletul.

Dac& bogomilismul s'a introdus la not Butz for-

ma de legende, asta ar insemna ca au Post gi aici

eretici bogomili?
Cred c& existenVa acestor legende nu ar fi o

dovad& ci r&sp&ndirea for s'a facut fare ca cei ce

le powsteau s& be gtie originea.

In Bulgaria ins& aceasta sect& a fort perse-
cutat& gi au foot stranse sinoade care i-au condam-

nat. In legaltura"cu aceasta ni s'a Pdstrat "Sinadi-

cul tsyului *oril" care cuprinde toate hot&r&rile

www.dacoromanica.ro
 -3101
qi numele condamnatilor. Boril uftacul lui IoniVA
0 el caqi urmag,u1 eau Alexandru iau persecutat.In
simodicul acesta se spune: "Pupa Bogomil, care in
vremea thrului Petru a rispandit erezia maniheisteo.
Urmeaza spot, pumele adereniilor lui.

In sinoa4sle care Esau Vinut la not nu s'aufilcut

asemenea comdamnari. Nu star putea crede cá dace. ar

fi exlstat 0 la not Bogomili, biserioa ea riu fi luat

atitudine. Aqa dar de aici se poate constata ca au

lipsit asemenea eretici q/ ca raspandirea legendelor

bogomilice s'a filcut far& cuno§tinVa de originea for

pe cale °rail.

- -000 --

www.dacoromanica.ro
 -311-

Luni,13 Februarie 1112

Prelegerea IXII-a

Tarul Simion.

Urcarea in scaun. In ultimele lectiuni am

arAtat din istoria Bulgarilor chestiunile care pri-

vase istoria religioasa. In lecOunea de astAzi ne

intoarcem lkistoria politick.
Primul conduclitor bulgar care s'a crectinat

am vAzut ca a Poet Boris - ce a luat numele de Mt-

hail - al.chrui fiu Simion a avut o domnie care cu

drept cuvant poate fi socotita ca cea mai importan-
tA din cats a avut primul imperiu bulgar. Sub Si-
mion, statul bulgar a atins culmea puterii i a ci-
vilizaViei. Bets o epoch dupa care incepe decAderea

acestui stet.

SA arAtAm acum domnia lui Simion in ecaunul

statului bulgar.
In anul 888 Boris-Mihailtabdicii de bunt voe
www.dacoromanica.ro
 - 312 -

4i dupi cat se pare convins de preceptele religiei

cre$tine la care trecuse, s'a retras la o manastire,

lenga localitatea Preslay. Dupa cum arata cronicele,

manastirea aceasta poarta numele de Patleina. Aici

s'au gasit in zilele noastre , in urma sapaturilor

care s'au facut, urmele celei mai vechi manastiri

bulgare in stil bizantin.

Cine avea sa-i urmeze dupe retiagerea ea dela

domnie? Boris avea doi fii; cel mai mare era; Vladi-

mir §i cel mai mic Simeon. Vladimir a lust domnia

dupa tatil eau, dar se pare ca,de*i era botezatvin

tiipul domniei sale s'a aratat favorabil paganilor

care erau inci foarte multi in vremea sa cand Bul-

garii abee trecusera la cre$tinism. DoLunia lui a

fost o reactie in contra crectinismulmi introdus de

tatal eau, caracterizata prin prigonirea adeptilor
lui Hristos. Cum in Bulgaria crectinismul era re-
cent,existenVa lui din aceasta cauza era primejdui-
ti.

Boris, din manastirea undo se afla, si-a dat

www.dacoromanica.ro
 - 313

seama de acest lucru, $i cronica bizantina spune ca

a e§it din manastire, a luat iar sable., a detronat

pe Vladmir $i a pue in loCul lui pe cel de al trei

lea fiu al sau (mai avusese unul dar ace].a murise

a$a ea ramasese numai cu doi) pe Simion, In anul

893. Acesta aavut o domnie lungs $i tot pe atat de
rodnica. Simion nunumai ca. era convins de Invatatu
ra cre$tina fiindca tatal Eau fusese cel ce cre$ti
nase pe Bulgari, $i odata cu, el o ficuse $i.familia

ea, dar mai mult decat atat Simion se patrunsese de

invaVaturilecre$tine $i pentruci traise o vreme In

mijlocul unei atmosfere complet favorabile acestui
lucruoi Brume la Constantinopol, unde fusese trimis
de tatal sau ca o garaptie a pacii dintre Bulgari $1

Bizantini. Aici el putut sagi dea seama de bogatia,

luxul, cultura $i civill'zaVia bizantina. A avut a$a

dar prilejul de a vedea cat de mare era diferenVa

intre curtea de mare fast bizantina gi aceea bulge

ra; intre vieaVa pe care o duceau Bulgarii $1. aceea

.dusa de Bizantini. Un sol german, Luitprands cu

www.dacoromanica.ro
 - 314 -

ocazia unei casatorii intre un print german ri o

printjesa bizantina in aceasta vreme, epune de. Si-

mion pe care 1-a vazut la curtea bizantinioera un

om invatat, care se desfata din cetirea lui Aristo-

fan 0. Demostene."Simion a due o vieaVA sobri, de-

parte de placeri gi bucurii, reu§ind sa-$i apropie

o culture care a facut din el un conducitor de va-

loare pentru poporul bulgar, qi chiar un scriitor.

A foet marele suatinitor al culturii qi a cautat pe

cat a putut sa imite curtea bizantina atunci cand a

luat conducerea statului bulgar.

Legaturile comerciale 9i rasboiul cu Bizantul.

Defi a crescut qi ai-a ficut educatia in midi-

zant, totuci Simion n a ramas ca stipanitor in buni

termeni cu Bizantinii. Dela inceputul domniei chiar

se nacre un razboiu Cu ace4tia. Cauza acestui raz-

boiu eta in interesele comerciale ale Bulgarilor

gray atinse de Bizantini. In adevir, motivul pentru

care Bulgarii 1-au Inceput acest razbpiu, este ca

imparatul bizantin de scum, Leon Filozoful, a luat

www.dacoromanica.ro
 -315-
o masura economic& prin care se mute vama marfurilor
ce veneau in imperiul eau, dela Constantinopol la Sa-
lonic. Pan& acum vama se platea acolo unde marfa se

desfacea. Era un sistem rispandit in toata Europa.La

graniVa - nu era ca In vremea noastra - vama era de

mica importanVa sau nici nu exista. Cum comertul era

foarte ingradit, dandu-se privilegii pentru anumite

marfuri, se fixa prin acestea-si local, orasul unde

ele aveau sa fie desfacute, in alts parte ne permi-
Vandu-se ea se Mc& acest lucru. Imparatul Leon Fi-
lozoful, asa dar, a lust masura ca sa mute vama,dand

acest privilegiu Salonicului. In felul acesta si

drumul comercial ce merges spre Rasarit cu Uinta fi-
nala Constantinopol trebuia echimbat acum spre Bud.

Vama nu era a statului, ci era inChiriata unor con-

cesionari.Concesionarii din Salonic carora le fusese

incredintata vama de Leon Filosoful scum ee numeau

Stavrache si Costai In urma anumitor favoruri au

reusit sa faca astfel ca.toate marfurfle care pima

www.dacoromanica.ro
 -316-

acum veneau prin Bulgaria la Bizant ad treacg de

scum la Salonic. Acest lucru provoca o foarte mare

pierdere pentru vistieria statului bulgiresc, cgici

Salonicul nu insemna nimic pe lang6 importanVa Con-

stantinopolului,centrul lumii comerciale 41 poate

eel mai mare oral al'acestor vremuri. Aici se stran-

seser& avers favuloase i numai datorita centrului

comercial si vietii infloritoare economice trebue

sa ne explicaadece imperiul de Rasarit a reugit_s6

trtilasca mai multa vreme deciit eel Apusean, rezis-

Vaud numeroaselor asalturi date de barbari,cu toa-

te ca din punct de vedere politic mergea pe pants

decgderii: Desigur ca Bulgarii nu erau tine stie ce

marl 'negustori 41 ceeace vindeau ei nu putea fi de-

cat produsele de puVina importanVii ce erau scoase

din ocupaViile lor, in special cresterea animalelor.

Dar mai important pentru ei era comertul de transit,

cu marfurile care veneau din Europa prin Bulgaria

la Constantinopol. Era pe aici un drum strAvechi,

fficut de Romani, care incepea la Belgrad si traver-

www.dacoromanica.ro
 -317-
sa Bulgaria pe la Sofia, Filipopole de unde se in-

drepta spre Bizant, drum cu mare rol comercial in

Evul-Mediu.

Istoricul Jircgck a descris intr'un ptudiu a-

cest drum, care lega Europa de Asia: Die Beerstrasse

von BeI-rad nach Constantino ol and die Balkanpasse",

Praga, 1877. Se mai numea §i drumul Moraviei (Putmo-

rayskoi), ceeace arata c& marfurile Moraviei lui Ros-

tislav §-1 Sviatopluk pe aici treceau. J4a dar masura

luatal de Leon Filosoful devia spre Salonic tot comer-

Vul din Peninsula Balcanica. Simion care era cel din-

taiu izbit prin aceasta masurd, a inceput r6zboiul.

Armatele bulgare au trecut pe teritoriul bizantin gi

au pradat ralu orav3le dela graniVa, intre altele Fi-

lipopole §1 Vinuturile Rumeliei, calci granita era la

Balcani.

azialrea Ungurilor in Bulgaria (896). Bizanti-

nii aveau obiceiul - care le-a fort fatal Oa la ur-

ma-, de a nu lupta cu propriile arme, ci de a chema

pe alti barbari ca sä lupte cu adversarii lor. (Zic

ea le-a foot fatalwww.dacoromanica.ro

acest obiceiu fiindca TurCii care
 - 318 -

au fost tot aga chemati de ei vor pune mgna pe sta

tul bizantin, desfiintlindu-1).

In vremea aceasta in Atelkutz (Sudul Basarabiei)

se agezaserd Ungurii, barbari mongoli pe care Bitan
tinii, probabil prin leggturi pe mare dgci pe alts

cale nu puteau ajunge is ei, iau aVatat asupra Bul

garilor. Datoritg acestui lucru, in 896, ngvglesc
Ungurii din Basarabia de.Sud, in Bulgaria.
Luat pe neagteptate , Simion a fost infrant gi
pentruca a scape cu yleaVg a trebuit sg se inchidg
in cetatea Silistrei, Ungurii, cu toatg victoria lor,

n'au fost totugi in stare .s6 cucereascg gi cetatea

inconjuratg de ziduri. Ei erau o armatg de cavaleri,

bung In luptele is camp deschisp o armat4 do stepi,

care nu avea nici o experiena in asedierea cetgVi

lor. §i datoritg imprejurgrii acesteia Simion a pu

tut scipa. El insg s'a gandit la rgsbunare, ci dupg

sistemul bizantin, a recurs la riindul sgu is ajuto

rul unui.alt popor mongol, din ramura turcg, is Pe

cnegi pe care ia at at asupra Ungurilor. Toate

www.dacoromanica.ro
 -319-
aceste fapte le cunoagtem mai ales din cronica lui

Constantin Porfirogenetul. Pe de o parte in cauza

Pecenegilor care le f6ceau vie ata Brea, pe dealta

chem4i de principii din regiunile Panoniei, UngU-

rii a trecut se*pare prin Carpatii Galitiei in valea

Tisei, in fostele Vinuturiavaie. Aga der urmarea

risboiului dintre Bulgari gi Bizantini a fort ageza-

rea Ungurilor in Panonia.

Scilpat astfel de pericolul unguretc, Simion

pornegte iar contra Bizantinilor.,0astea sa in spe-

cial pradi Thracia .i cum pavalirile se VineEiu lent

imparatul bizantin e stlit ea interving i ee In-

chee pacea caci Bulgarii ajunseeeri.aproape de Sa-

Ionic. Este un tratat ipteresant'gi ee Constatk din

el ca Bizantinii pentru a sapa de dugmatili ora
sand politica de a riflica pe berbaT1 contra Uftrba-

rilor nu mai.reu*eau cumpiiraU pacea cu bani qi.se:

obligau sa pliiteasca gi o sums anuali ca tribut.

Prin acest tratat tributul biZantin se vpune ci se

va plat' intr'un orag numit Mesembria la Marea Nea-

gri (azi Misimcd0. In schimbul acestei obligaVii
www.dacoromanica.ro
 -320 -

Simion trebuia sä redtituie cet4ile cucerite'de elv

Civilizatia sub Simion. Dup& aceet tratat,in-

cheeat in 897, urmeaza o perioada fericita pentru

Bulgaria. Acura Simion se ocupa de organizarea cultu-

ral& a Statului eau $i cauta sra imite.pe bizantinis

roadele civilizatiei acestora, in Bulgaria. Ici'sta-

bilewte capitals la ITeslav , uncle ee ridita palate-

$1 bis,orici in stil biiantin La curtea-sa'el educe

scriitori, care vor creea alfabetul cirilic;"el in-
sugi va fi un scriitor. Adaog Ca exista o descriere

a palatelor si cladirilor din Preslav, facuta de un

bulgar ri anume de Ion Exarhul. Acesta spune ca...

"de departe se vad_portile larg deschise ale pala-

telor"... $i c a pe "ziduri se vad picturi"(pro-

fane sau de sfinti), ca in palat stau Varul si cu

boierii sai imbracati in haine stralucitoare $i nu

mai sfar$e$te descriind fastul dela curtea lui St-

mion, fast care-$i avea origlnea IL cel dela curtea

bizantina, Intr'o scrisoare patriarhul Nicolae al

Constantinopolului spune ca Varul Simion "0.-a ada-

pat sufletul la izvoarele intelepciunii grece$ti."

www.dacoromanica.ro
 -321 -

4 doilea razboiu cu Bizantinii. Simion Tar.

Dar pacea din 897 nu tine mult." In 912 incepe iar

razboiul cu imparatul bizantin. Era imparat un anu-

me alexandru cu al carui fiu trebuia ea se casato-

reasca fiica lui Simion. Simion a primit aceasta a-

lianta desigur incantat, dar ea nu Oa putut face
fiindca intre timp Alexandru a fort rasturnat. Stri-
candu-se logodna, Simion vreh sa se razbune atacand

teritoriul bizantin. $1 acum razboiul estecu totul

in favoarea sa, din cauza certurilor si luptelor in-

terne dela Bizant. Astfol tarul bulgar ajunge la 914
sub zidurile Constantihopolului. Vazand primejdia pa-

triarhul imbracat in odtjdii iesi inaintea tarului

Simion si-1 ruga sa renunte sa atace orasu]. Aceeta
nu se last. induplecat, dar nu poate totusi cuceri

Constantinopolul , in schimb cade in mana sa Adria-

nopolul la 920 dupe ce Macedonia cazuse si ea in mai-

nile sale. Simion este in culmea puterii sale.

Cele mai importante provincii bizantine din

Fasc. 21

www.dacoromanica.ro
 -322 -

Europa erau in mtlintlia *ale. Macedonia, regiunile

Salonicului Thracia cu Adrianopolul iar spre Apus

ajungea la Marea AdriaticA. Statul sau avea acum

wire la trei marl: la M.NeagrA, Adriatic& si Egee.
In situatia aceasta el nu s'a multusit numai cu tit-
lul de hagan ci s'a hotarkt sg-si ia. altul ai ast-

fel in 920 Simion ui -a luat titlul de Var. Este cel

dintAiu dintre conducAtorii statulul bulgar care

poarta acest titlu. Termenul de iar, adoptat de Si-

mion este derivat din numele lui Cezar, care in vre-

rea aceasta numai era un nume propriu ci de mult a-

vea semnificaVia de ImpArat. Dar acest termen nu a

Post luat dela Bizantini, care pentru ImpArat aveau

termenul de Vasilevs ci din limba supusilor sAi de

origine latinA.

Title" acesta mai are o insemnatate. El nu s'a

numit.Var al Bulgarilor sau al Bulgariei ci "al Bul-

7,arilor 0 al Grecilor" titlu care apare sub ace-

Iasi forma $i la urmasi. In urma rAzboaielor cu Bi-

zantinii Simion atApAnea acum $i -0.nuturi grecesti

si avea pretenVia de a cuceri sikonstantinopolul.

www.dacoromanica.ro
 -323-

Prin urmare ideas lui era de a uni pe Grad cu Bul-

garii §i de a inlatura pe Imparatul bizantin caruia
ravnea si-i ia. locul. Aceasta ar fi explicatia tit..

lului. Urmarile acestei pretentii imperiale n'au

cost din cele mai bune *i fericite pentru Bulgari.
De unde, de bine, de Tau, statul bulgar avea un ca-
racter national, ideea aceasta ii da tendinta de a
lupta pentru distrugerea imperiului Bizantin, care

va trebui sa se apere. De aici se va na*te o du*ma-

nie care va duce la distrugerea Bulgariel, un stat
tanar care nu avea puterea $i mai ales bogatia sta-

tului bizantin. In lupta cu Bizantinii de data asta

Simion este atacat din coasts de Sarbil din Apueul

Statului eau Si astral a-silit sa suspencte 6stilita-

-tile. In aceete imprejurari in anul 927, Simion moa,

re. Din cuceririle facute de Simion,. Adrianopolul

gi o parte din Macedonia de Sud, cunt pierclute.Dar

domnia lui a fost cea mai glorioasa din toata isto-

ria Bulgarilor.

Tarul Petru (927-968). Urmagul la trbn, al

www.dacoromanica.ro
 - 324 -
lui Simian a fost Petru fiul sail care a domnit de-

la 927-968. Petru era ins& prea tanar, -Para expe-

rienta tat6lui sau. Avea foarte multi dugmani,mai

ales in interior unde mai eraupretentiile de dom-
niealecelor trei frati ai s&i. La Bulgalinu era re-
glementata mogtenirea tronului, astfel ca Petru ca-

re nu era eel mai mare fiu al lui Simion (acesta a

avut pe Mihail, primul dintre fii shi) a trebuit s5

suporte uneltirile fratilor s6i cu pretentie de

mogtenire , ceiace dune la certUri interne. In vre-

mea lui Petru, c6stitoria proectatd din vremea lui

Simion intre fiica acestuia (sora lui Petru) gi

principele bizantin, care nu era altul decat Con-

stantin Profirogenetul se face, acesta ajungand a-

poi imparat la Bizant, sub nuiaele de Constantin al

VIII-lea. Era aceasta o mare cinste pentru natia

bulgar&, dar totugi dugm5nia dintre eels doll& sta-

te n'a fost impiedicat a. Petru, care era cas&torit

cu o printesa armeancb, avea Ins gi al ti dugmant.

externi. Brau la Ford Maghiarii care mereu n6v6-

leau in statul eau.

www.dacoromanica.ro
 - 325 -

Apoi Pecenegii care st&paneau toat6 Tara Roma

neasca. La pus Sarbii gi ei nu erau vecini priete
nogi. Pe lang& aceatea, cauza principal& am puteao
numi, care a dus la dectIderea imperiului bulgar a

fost una internal, bogomilismul cu inv&t&tura 9a,

care a dat glas nemultumirilor sociale. In contra

acestei noui doctrine care spa autoritatea intern&

a statului, Petru gi biserica au incercat o reactie

si acum se infiinteaz& o patriarhie cu sediul la

Silistra gi se mai intemeeazA gi eanastirea dela

Rilo care exist& ci azi in Muntii Rodope. Aici a

lucrat'Ioan de la Rilo numit gi Sf.Toan dela Rilo

in istoria bisericeasc6 a Bulgarilor, care a foet

un cunoscEtor de cultural slavg alBulgarilor.

Chemarea In vremea acea--

sta se ridic6 imparati foarte priceputi la Bizant,

caci incepe acum eG domneasei vestita dinastie a

Macedonenilor. Erau de fapt acum doi frati Vasile

gi Constantin minori gi in locul for au condus nig

te regenti alegi dintre generali, dintre care eel

www.dacoromanica.ro
 - 326 -
mai insemnat a font Ivan Tzimiskes, care a avut
un rol in luptele cu Bulgarii. Catre sfargitul
domniei lui Petru tributul anual incepe sa nu mai
fie platit de Bizantini. Bandele bulgare tree iar
granits, dar ci de asta data Bizantinii nu vor s6
atace recurgand la vechiul for sistem de a ridica
alte popoare contra ducmanilor lor. Acum se ridi-

ca foarte puternic statul rusesc, format mai in-

taiu pe valea raului Nipru. la Kiew de Vaxegi care

i-au dat ci prima dinaetie, aceea a lui Rurik.

Statul rusesc avea acum de principe pe Sviatos-

lav care auzise de bogatiile ci comertul dela Duna-

re. Cronica lui Nestor vorbind de un orag Perejas-

lavetz (Preslavul mic) pe Dunare spune ca aici ve-

neau marfuri a din Grecia (Bizant) aur, stofe,

fructe, vinuri din Moravia (Boemia) ci Ungaria ar-

gint 0 cai; din Rusia blanuri, ceara, Mere,

eclavi ", aca incat la invitatia Bizantinilor Svia-

toslav primi sd mearga contra Bulgarilor. El trece'

astral la 968 prin Sudul Basarabiei in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
 - 327 -

Perejaslavetz-ul ( un crag pe langa Tulcea de azi

poate) este cuerit gi Sviatoslav ee indreapta ca-

tre centrul Bulgariei. Tocmai acum la 969 tarul

Petru moare gi mai are lac ci o rgecoalti in sta-

tul bulgar. Amenintqi dintr'o parte de Rugii in-

traVi in Cara gi pe dealta de Bizantini, la care

se mai adaog& gi certurile interne, cu toate sfor-

Varile ce se vor face pentru indreptarea ea, sta-

tul bulgar nu eta mai putut ridica.

- -- 000 - --

www.dacoromanica.ro
 - 328 -

Miercuri,15 Februarie 1939

Prelegerea a XXIII -a.

Caderea imperiului bulgar.

Formarea statului bulgar macedonean. Va adu-

ceti aminte ca in vremea tarului Petru erau amenin-

taxi $i dela Rugi gi de la Bizantini pentru statul

bulgar. Se int5mpla gi o alts migcare care aduce o

slabire a statului eau. In Macedonia erau principi
cu anuwe tendinte de independents, intre care erau

gi patru frati numiti de cronica lui Cedren nComi-

topolin , adice fii unui comite. Acegtia erau con-

duatoriprovinciali care la moartea lui Petru s'au
declarat independenli. Toti poarta nume luate din

vechiul testament: David, Moise, Aron gi Samoil.

Acegtia au format un stat bulgar in Macedonia ,

scindand astfel imperiul bulgar. Ce se intampla cu

partea ramasa din imperiul lui Petru care nu antra

www.dacoromanica.ro
 -329 -

in acest stat. Ea trebuia sa rdmand copiilor a-

cestuia,lui Boris ci Roman ce fuseserd trimi§i la

Constantinopol de tatdl for pentru a invdta carte.

efind aflard de moartea tatdlui for se intoarserd

in Bulgaria.

C6derea Bulgariei de Rdsdrit. Cand au sosit

la Preolav, tocmai atunci a avut loc 0 a doua nd-

vdlire in Bulgaria a lui Sviatoslav care are un
rezultat hotdrator. Preslavul este cucerit de Ru*i

0 eel doi fii ai lui Petru cad prizonieri in mai-

nile lui Sviatoslav care ramAne stdpiinitorul ace-

stei parti din Bulgaria, ce este aetfel impdrtitd

in doud. Dorinta Bizantinilor este indeplinitd fa-

r& sa se fi varsat o pica:tura de sange bizantin.

Statul bulgar este complet infrant. Bizantinii pen-

tru un moment aveau de ce s5 fie multumiti, dar de

data aceasta socotelile for s'au incurcat, cad.

Sviatoslav dupd victoria asupra Eulgarilor, nu a

mai volt sa se intoarcit la Kiev, ci a hotgrat sa

/Inland acolo cu drujina sa. Iatgt deci un nou due-

man pentru bizantini. Getele for imcepurd sa -O.

www.dacoromanica.ro
 -330-
feel. des aparitia pe teritoriul bizantin dupg ja-

furi. Bisantinii vizurg ca cingura scdpare a for

div,acest nou ducman nu-era alta decit sg atace di-

rect. In adevir loan Tzimiskes intreprinde o dublg

expeditie in anul 971, pe mare pi pe uscat. In

M.Beagra nu era decit flota bizanting,cgcl coribii-

le rusepti erau prea simple pentru a se putea Rica-

tui din ele o flotg.

Datoritg mijloacelor superioare de luptg gi

mai ales focului grecesc care putea arde pe ap6,

Bizantinii au intrat cu upurintg pe Dungre, ajun-

gAnd ping la Silistra. Armata de uscat, adusg de

Insggi regentul Tzimiskes inainta spre capitala

statului bulgar, Presley. Aici se di prima luptg

pi Preslavul este cucerit. Cei doi fii ai lui Pe-

tru cad acum prizonieri la Bizantini. Cronicarul

CedreiLdescrie cu acest prilej diferitele cetIVi

care au foot cucerite acum de armata bizanting,in-

tre altele vorbepte gi de orer4u1 Constantia (Con-

www.dacoromanica.ro
 -331
sta4a) care este cea mai veche mentiune a nume
lui4tcestui orag. Ca altadatA Simion, Sviatoslav

vend di nu poate rezista, sla inchis in cetatea

Silistrei (DoristOlom)unde este asediat de Bizan
tini.Fend in cele din urma, Rugii ameninteVi sa

pier& de foame au cerut pace si se inchee un tra

tat din care Rdgii, cu toat6 infrangerea, ies li
beri din cetate, luand cu ei toate armele si tot

ce mai aveau. Cu toate acestea pe drum spre tars

Sviatoslav a murit, fiind atacat intro regiune

mliiptinoasti In Dobrogea, de alti barbari, de Pe
cenegi. In urma acestei victorii, Bulgaria cade

in mane Bizantinilor. Dupa aproape trei cute de ani

granite imperiului bizantin ajunge iar.la Dungre.

Bulgaria Apuseang. Tarul Samuil. Dar mai ram&

neau de supus regiunile Macedoniei ale celor pa
tru frail David, Aron, Moise gi Samuil. Statul in
chegat aici, era mult mai puternic ci a dat mult

de lucru timp de aproapeojuettate de veac Bizanti

nilor. Aproape dela infiintarea statului acestuia
r&mtine la conducere numai unul din cei patru frati
www.dacoromanica.ro
 -332 -

Pe la 970,dupa altii pe la 976 cel mai mare, David,

a Post ucis spune cronica lui Cedren, "de cgtre nig.

to Vlahi c616tori". Este prima oars cand se intre-

buinteaza numele de Vlahi pi prima ptire despre co-

borarea Romiinilor in Macedonia.

Dupes aceea se pare ca intre cei trei frati Ta-

magi s'au iscat certuri pi lupte. Nu ptim ce s'a

intamplat cu Moise, iar Aron a Lost iniaturat de
Samuil, care dela inceput se arata bun optean pi or

ganizator. Capitala acestui stat s'a schimbat de

mai multe ori. Prima a That Vadena, apoi Presba gi

a treia a fort Ohrida, ramasa in cele din urma ca-

pitals pi unde este mutat patriarhul dela Silistra.

Deci de acum se infiinteaza vestita patriar-

hie dela Ohrida. Din Macedonia sa, Samuil incepe

o activitate politica rodnicgt.Inebee alianVe ,

solii sal ajung tocmai in Germania, pi cauta 86

refaces statul bulgar. Partea bulge/4 a Serbiei e

prima care cade iar in mAinile sale. Urmeaza Vi-

dinul pi apoi Silistra, astfel ca in afar6 de Do-

brogea statul bulgaresc este aproape refacut. De-

www.dacoromanica.ro
 -333 -
la Samuil s'a pastrat acea inscriptie din 993,
cea mai veche inscriptie bulgara cirilicg, in ca-

re este pomenita mama sa Ripsimia si tatal sau Ni-

cola (care poate fusese unul din marii proprietari

de pamant sau conducgtori locali din aceste tinu-

turi, inainte ca fill sal as se declare indepen-

denti de statul lui Petru). Samuil face chiar o

expeditie sere Salonic i Marea Egee.

Vasile II Bulgaroctonul. Acum murise Ioan

Tzimiskes i la conducere ramasese fiul cel mai

mare Vasile. In dinastia "Macedoneang", acesta era

al II-lea si va fi numit "Bulgaroctonul", adica

omoratorul de Bulgari. Deci contra acestuia por-

neste Samuil. Intrlo lupta data in Grecia, la rAtul

sulau2a, armatele bulgare au fost complet infran-

te. Vasile insa nu Fe multumeste numai cu atAt.E1

face pregatiri marl pentru a-1 distruge pe Samuile

Acesta cauta iar aliante si Ungurii cu care se in-
vecina prin etapanirea Serbiel, sunt aceia care

infra in legaturi cu el. In Ungaria acum domnea

Gaza a cgrui fiica se casatore§te cu Radomir,fiul

www.dacoromanica.ro
 - 334 -

lui Samuil. La inceput atacurile bizantine sunt res-

pinse, armata for fiind infranta chiar la pasul Tra-

impiratul bizantin
tan. In 999/Pornegte in fruntea oastei sale gi Pre-

slavul este cucerit. In 1003 Vidinul cade gi el.Cu-

cerird, bucata cu bucata, in 1010 Vasile al II-lea

se indreapta spre Macedonia. Cucerirea acesteia du-

reazi vreo ease ani. In 1013 se pomenegte de o

lupta In localitatea ausamm (cAmpul lung). Se

socoate ca aceasta gtire este cea mai veche a unei

localit6Vi cu nume romiinesc in Macedonia. Lupta in-

tre ,Bizantini gi Bulgari a luat forme salbatice.Se

povestegte cum o ogtire bulgar6 fiind prins6 de Bi-

zapotini, Vasile a dat ordin sd se scoata ochii tu-
,-
turor soldatilor, fiind neat numai unul care s6-i
conduces inapoi. Vtizand nenorocirea aceasta, Varul

a fost cuprins de dambla ci a murit. It 1015 cade

qi Ohrida in mainile lui Vasile. In ultimele clipe

Samuil a chemat in ajutor gi pe Pecenegi, dar fares

rezultat.

In privinta unei ctiri ce apare in cronica

www.dacoromanica.ro
 - 335 -

bizanting,au fort unele discutii. Este acolo expre-

sia "vezeite o imizar" ci spune cronicarul cg aca ar

fi strigat Bulgarii card au vgzut cg vim armatele Bi-

zantine. Unit au sustinut cg Romanii care se ggseau

intre Bulgari au strigat astfel. Dar s'a adus o altg

explicatie care aratg altceva. S'a zis cg Ivezeite"

nu este altceva dca.t bulggrescul "bejeite" . a fugi

(psi not avem cuvintul bejenie = fugg) si atunci ex-

presia ar insemna "fugiti ca vine imparatul". Asa au

strigat Bulgarii ingroziti de sosirea lui Vasile al

II-lea. Ws= urmasul lui Samuil este ucis, iar

vgduva Maria este luatg prizonierg. Bulgaria e cuce-

rita de acum. Se mai incearcg unele miscgri ea a-

ceea a lui Petru Delianov din 1040, care sunt repe-

de inibusite. Astfel of, primul imperiu bulgar infiin

tat in 679 de Asparuch se termini definitiv in 1020

prin cucerirea Bulgariei de Bizantini.

Rglul Romanilor in Imperial_ B,_ ulna . No mai

rimane acum sa vedem daci in aceaStg epocg de lupte

bizantino-bulgare au avut un rol si Romanii din Bal-

www.dacoromanica.ro
 - 336 -
cani §i Pind. Am aratat pang acum doub. 4tirl care-i

privesc. Prima este aceea in care se arata cg. Vla-

hii au ucis pe David fratele lui Samuil. A doua e-

ste numele localitatii romanegti Campolongo. Unii

istorici au socotit ca pot trage anume concluzii
din prima §tire.Au spus ei ca asasinarea lui David

ar &rata Ca Vlahii erau aliaVi cu Bizantinii. Cred

ca nu e un lucru pe deplin dovedit. Nu se pot
scoate concluzii ao de importante dintr'un asasi-
nat oarecare. Din contra mai de grab& cred ca Ro-
manii erau aliaVi cu Bulgarii. Mare parte din Ro -

mani erau in stapanirea lui Samull. %male de Vlahi

dat de cronicele bizantina este luat dela Slavi.

De fapt a fost creat de Germani care it d4-

deau CelVilor (Vel§i) $i apoi in genere Romanilor

Din Velgi Slavii 1-au transformat in Vlahi. 4 dela

ei 1-au lust hizantinii. Rol niciodata nu am Intre-
buinVat acest nume.

Ei bine, Romani' prim Slavi, erau acum gi ei

www.dacoromanica.ro
 --337 -

cuceriti de Bizantini,pe al caror teritoriu locu-

iau. ca exista o comunitate de vieata cu a Bul-

garilor, care ne poate arata ca niau fost aliatii

Bizantinilor, ne-o spune o cronica din sec. al XI-

lea a unui cronicar bizantin, Kekavmenos intitula-

ta Strategikon.

Aeesta a fost un general care a avut multa

vreme miaiunea de guvernator in Macedonia dupa Va-
sile al 11-lea. La batranete a scris aceasta carte

in care dill sfaturi nepotului eau licorit6 (nume de

roman ? ) cum sa se poarte ca guvernator de provin-

cie, in special in Macedonia. Lucrarea aceasta a

stat multa vreme in manuscris gi a fost publicata

de rusul Vasilevaki. Aici cunt pomeniti gi Valahil.

Pasagiile care-1 prtiresc au fost scoase gi publica-

te de Dl. Murnu in lucrarea Vlahia mare". Aceat

Kekavmenos, care a avut ocazia s'o constate in per-
soand, spune ca Vlahii aunt oameni necredinciogi,

ca trebue sa fii poarte atent cu ei, fiindca sturci

cand nu te gandegti te ingeala sau se rascoala.

-----
Fasc. 22
www.dacoromanica.ro
 338

Nu trebue sa fie lAsati sa intre in crag sau

card acest lucru se intampla, atunci sa fie pugi

sub paza. SA fie supraveghiate rascoalele din Bul

garia, caci daca se intampla Vlahii se vor uni cu
Bulgarii. Aga dar, Vlahii erau suspectati de In:34i

un fost guvernator al unei provincii in care ei lo

culau In numar destul de mare. Aceasta ne da drep
tul as credem cA Romanii din Pind, in luptele cu
Bizantinii au fost alaturi de Bulgari. Mai avem gi

alte gtiri privitoare la ei.Imparatul Vasile a vroit

sa faca o noun organizare a statului sau gi pentru

azeasta in primul rand s'a gandit la biserica. La

2:1iztra gi apol la OhriJa, spuneam ca a fost o pg

trierhie. El di doua hrisoave gi acorda reInfiinta
rea acestei patriarhil, dar cu erarhi greci. Deci
aceasta patriarhie continua gi dupA caderea imperiu-

lui bulgar, dar pentruca sa nu se spuni cA e bulga

roascLi, el a spas in hrisovul sau ca este continua.

rata tire vechi mitropolii Justiniana prima ce se

saseu In localitatea cu acelas nume, localitate ca

www.dacoromanica.ro
 - 339 -

re cu precizie nu se qtie unde era situatI.In ordi-

nal pentru InfiinVarea acestei patriarhii impgra-

tul epune ca de ea vor Vine toate provinciile ce
alcItuiau imperiul bulgar qi pe lanel aceasta gi
"tpti Vlahii din Bulgaria". Voi mai adIoga la ace-
ste etiri Inc& una care arata ca a Post o colabora-
re Intre Romani gi Bulgari. Este vorba de cel de

al doilea imperiu bulgar, care se nagte datorith

Romanilor, din care cauza s'a numit imperiul roma-
no-bulgar, la inceput avand o dinastie valahLEste
descris de Nikita Honiates (era din localitatea Ho-
nia, Asia mica, de unde gi numele). Pasagiile de-
epre Romani din cronica lui le-a publicat tot Dl.

Murnu in An. Ac. Rom. (1906). "Oronicarul Nikita

Honiates despre Romani". In cronica sa Nikita epu-

ne .... "Bulgaria pi Valahii s'au unit Intocmai ca

in vechiul imperiu bulgar..." Deci el gtie a in

primul imperiu bulgar Romanii erau units cu Bulga-

rii, ceeace confirm& credinVa noastr& qi ne expli.:-

cd deco in al doilea imperiu s'a putut intampla ea

prima dinastie s& fie romaneascii.
www.dacoromanica.ro
 - 340 -
Vlahii sub Bizantini. Acum ramane ca sa vedem

?tirile despre Romani din epoca aceasta de stapanire

bizantina in Balcani, de dupa anul 1000. Ele sunt ra-

re, pot fi cel mult patru. Prima este dintr'o croni-

ca bizantina ci prive0e anul 1025. cand e pomenita

o lupta intre Bizantini ci 1ormanzii ageza-ti pe coa-

stele Adriaticei ai zice di in oastea bizantina erau

"Bulgari si Vlahi".Peste doi ani este a doua vtire

dintr'un cronicar Italian. Este vorba de analele de-

la Bari in care se vorbecte despre o expeditie bi-
zantina in Sicilia ocupata de Arabi (Saracini), la
care au luat parte 0 ostaci vlahi (1027). Alta doua
gtiri sunt dela sfarcitul sec. al XI -].ea. Una din

1082, cand imparatul Alexia Oomnen face o expeditie

tot contra Normanzilor, qi a doua in 1091 cand ace-
lac imparat merge contra Pecenegilor. Acestea dotal

ne aunt aratate de Ana Comnena fiica imparatului Ale-

xie in cronica sa numita "Alexiada". In aceasta expe-
diVia din 1091 spune cronicara, drumul imparaturui a

foot aratat de un valah din Balcani. Din aceste *tiri

www.dacoromanica.ro
 -341 -
rezult6 ca dupA diderea imperiului bulgar, Vlahii

aunt IntrebuinVati de Bizantini in armata lor.Ei

erau rAspiindiVi in toatgt Peninsula Balcanicgt. Ali-

turi de aceste *Uri cronicareqti mai avem qi o

povestire a rabinulut din Spania Benjamin de Tw1e-

11. Este o povestire a calitoriilor sale in care

epune ca a ajuns in regiunile din Balcani In care

erau Vlahi toarte periculogi pentru toti oamenii.

Povestirea e publicati In vol. II din Arhiva isto-

rica, tradusi din ebreecte de Havdeu. Cucerirea
Bulgariei a ficut ca toti Vlahii din Balcani sa
fie in legaturi qi totdeodata aupuci Bizantinilor.

-- -000 --

www.dacoromanica.ro
 - 342 -

Luni 20 Pebruarie 1 112

PRELEGEREA, XXIV -a

FORMAREA SERBIEI

Liglitageografia, Pang. in lectiunea de azi,

dintre Slavii de Sud, cei care ne-au preocupat mai
mult au fost Bulgarii. Statul for s'a format mai

Inaintea celui sarbesc si apoi el a avu cu mult

mai multi" important& si din punct de vedere cultu-

ral nu numai politic decat eel sarbesc. Am lazut

care a font soarta acestui ?tat bulgar care a du-

rat peinii la Vasile al II-lea Bulgaroctonul... RAma-

ne acum sã vedem cum s'a format si celAlalt stat

slay, cel sarbesc.

De rapt cand avem s& vorbim de statul sar-

besc, pang. in sec. al XI-lea nu o putem face ca de-

epre unul singur. /14 fost mai multe statulete care

deabea dui:4 sec. al XI-lea si-a putur face o unita-

te. Slayii care formeaza azi Utatul Jugoslaviei.

www.dacoromanica.ro
 -343-
(termenul este impropriu, inseamnii blavii de Sud,

caci ar trebui ea -i cuprinda ci pe Bulgari care

aunt tot blavi de atid),eunt impartiti In mai multe

dialecte. Unii aunt numiti Croati, altii aunt Slo-

vacii *i apoi Skirbii. In ceeace privecte limba,in-

tre sarb6 ci croata nu exista de cat o deosebire

formal& si anume din punctul de vedere al scrierii;

in limba croata se aerie Cu litere latine , In cea

sarbeasca cu cirilice. Dar nu tot aca a fost si in

tvul-Mediu cand erau doll& dialecte bine diferentia-

te, din care unul a disparut. Aceatea se numeau ,

dialectul stokavian si celgtlalt &)kavian (dupe pro-

numele relativ pronuntat 212 sau U.

*tokavianul care era vorbit mai spre Rasarit a

ramastdevenind limb& oficiala si literara, eel de

al doilea vorbit mai mult spre Apusul sarbesc a dis-
parut.

Ca aspect geografic regiunile in care s' au in-

tins Sarbii si Croatii stint diferentiate intre ele.

Intaiu eete una, foarte stramta dealungul coastei

www.dacoromanica.ro
 -344-

Adriaticei care cu insulele din apropiere !ormea-

zi Dalmatia , o regiune foarte bine apgrati de o

configuratie geograficA prielnicA, cu un mal abrupt

al platoului in partea de RAsarit. A lost devreme

populatA de triburile slave.

0 altA regiune este aceea care formeaza Croa-

tia , ce se intinde dela muntii Dalmatiei pin& la

Sava. La mijloc este un fel de platou izolat care

alcAtuepte regiunea Bosniei cu capitals Serajevo.

Un alt platou mai malt este cel al Muntenegrului,

nume sub care e cunoscut in Italia. Termenul Slav

este Cernagora. InsfArpit este regiunea centrala-

mijlocie, deasemenea coborAndu-se spre Sava, care

formeazA Serbia propriu zisi ci care in Evul Mediu

se mai numea pi Rascia. Partile cele mai Rasarite-
ne ale atatului de azi, Belgradul 41 vine riluri-

lor Morava pi Timoc fAceau parte din statul bul-

gar.

Primul stet Croat. Slavii acectia care lo-

cuiau asemenea regiuni despartite de o configura-

tie geograficA deosebita, trAiau inainte de sec.

www.dacoromanica.ro
 - 345 -

al XI-lea si ei deepirtiti intro mulVime de tri-

buri. Aici nu a vault nici un popor de altA rasa
ca Bulgarain Bulgaria eau Varecii in Rusia care
BA creeze un stat.

Ei au rimas aqa pAni pe la anul 800 cand

Carol cel Mare cucereste statul Avarilor. Venind

in contact cu statul din Nord qi simVind nevoia

de a se unit dupi exemplul statului lui Carol s'a

format si in aceete regiuni un stat. De fapt o

parte din regiunile sarbesti au intrat la inceput

intr'Una din marcile statului lut Carol - Horun--

eania (Carintia) . Aga dar e's format un stat ca-

re cuprindea regiunea dinspre Word si Sud a rAului

Narcenta, statul croat cu capitala in Klisa.Acest

stat croat este primul stat eArbesct avAnd la bazi

foarte multi populatie romanici, din aceaeti cauzi

s'a i zis ca datorita aceetei populatii limbs sAr-

1)4 are sunetele mai deechise ca cea bulgari. De

asemenea aici mai existau unele urme ale Avarilor

care - lucru interesant - erau numiti de SArbit

Obri si de aici foarte multe nume de localitAti au

www.dacoromanica.ro
 -346-

rAdacina obri. °red CA pi numele vechii dinastii

sarbecti Obrenovici are aceasta ridacingceeace nu
inseamna ca era de origin& avara). Regiunea aceasta

s'a crectinat datorita Francilor care au stgiptinit-o

Pe la anul 880 era definitiv creqtinatii de un crap-

tinism latin apusean, deci catolic,de care a ramas

dependent& pi azi.

Titlul stilipanitorilor de aici a variat, cel

mai obicinuit este acela de ban. Acest titlu a a-

juns prin intermediul Ungurilor pi la noi. Ungurii

l'au pdoptat and au cucerit Croatia pi-au infiin-
tat Banatul Severinului, iar noi 1-am luat ciind am

luat acest Banat pi cand s'a infiintat bania Craio-

vei a foot mentinut.

Zeta. 0 a doua regiune in care s'a niiscut un

stat sarbesc este cea dela Sud de rilul Narcenta,

intinzandu-se 'Ana pe la lacul Scutari, cuprinzand

o parte din Albania pi din coastele Adriaticei pi

intreg Muntenegrul. Aceastfi regiune poarta in de-

cursul vremii numele de Zeta eau Primore(Romore)

www.dacoromanica.ro
 -347 -

care inseamna regiunea dela mare. Aga dar s'a for-

mat aici al doilea stat .eArbesc in regiunea Primo-

re. (Dui:4 ce au pierdut Sarbii aceasta regiune,tra-

gAndu-se catre Dunare, au schimbat numele de Primo-

re- Pomore - dat regiunii dela mare, in eel de Po-
dunavia, Mica "dela Dunare", nume care spare pi
in titlul lui kircea). Aceasth regiune a fost la

inceput impartitii in mai multe parti,cu principi

In frunte dintre care cel mai cunoscut este Vladi-

mir dela Scutari, contemporan cu Samuil.

Legenda spune ca acest Vladimir s'a indra-

gostit de Kerana nice lui Samuil pi numai datori-
t1 interventiei acesteia, Samuil s'a impacat cu

principele sa.rb, dandu-i-o chiar de so tie. Murind

Samuil, fiul sau Radomir care i-a luat locul, 1-a

chemat pe Vladimir la curtea sa pi prin trbdere 1-a

0mo/tat in chip mipelesc. (Legends ne este relata-

tá de Presbiterul din Diocleea, care scrie in sec.

al XII-lea, deci mai tarziu) . Chiar (lac& legenda

nu-i adev&ratA, e sigur totupi ca au fost lupte in-

tre status din aceasta regiune Pomore pi cel bulga-

www.dacoromanica.ro
 - 348-

resc din Macedonia, care in cele din urm& a reugit

si puma mama gi pe Rascia gi pe Pomore.

Rascia. Al treilea stat Barb se numegte Rascia,

termen sub care erau cunoscuti Bfirbii in Evul-Mediu.

Chiar la not ei erau numiti Rat. Aga se numea un

veetit capitan al lui Mihaiu Viteazul (vestitul
Gheorghe Rat , as unde gi numele de Ratiu). Regiu-
nea Rasciei era mai siraca, mai putin umblatfi de ne-

gustori gi impartiti intrio multime de stAtulete in

frunte cu Jupani, eau Cnezi. Era o regiune mai mult

de pfistori foarte rasboinici, care au luptat contra

Bulgarilor de multe ori, altituri de Bizantini. Din-

tre stiOnitorii de aici ai acestor multe jupanate

gi cnezate existente in secolele al IX-lea qi X-lea.

mai insemnat este un anume Ceslav , care purta tit-

lul de mare JuDan, bind sub protectia bizantina.

Aceste stAtulete sfirbegti dupli miccorarea pu-

terii bizantine n'au mai putut rezista nici ele.De

fapt Bizantinii nici °data nu'le-au stapAnit direct,

ci ele au foot numai sub suzeranitatea impfiratilor

www.dacoromanica.ro
 - 349 -

dela Constantinopol. Prin sec. al XI-lea, se va

ridica dintre acesti Jupani unul hemania care vauci

toate jupanatele §i cnezatele acestea §i va face

astfel unificarea Serbiei.

Dar pe lginga aceste trei state: Serbia croa-

ta (catolicd) , Serbia Zeta (Pomore) §i kerbia Ras-

cia as mai formeaza un al patrulea stat , cel al

Bos4eil care va avea un rol important in sec. al
XIII-lea in luptele contra Turcilor.Asa dar aces-
tea cunt statuleVele sarbegti dela inceput. Unele

din ele au intrat in legaturii cu Apusul ca cel din

regiunea dalmatind unde se formeaza un ora §el Ragp-

za (Dubrovnik) care va juca un rol comercial foar-

te imrtant. In ceeace priveQte cultura, statele
acestea serbe§ti nu s' au ridicat la o aqa treapta

ca aceea atinsa de Bulgari.

Organizarea politico-sociala. In ceeace

privecte organizatia, statele stirbecti au pistrat-o

pe aceea feudal Cel malt dew& Jupanii erau che-

mati la curte, pentru a lua parts la sfat ca.-13d era

nevoe de luat hotardri insemnate. Acegti jupani iai

www.dacoromanica.ro
 - 350 -
piistrau insa independenta for aproape totals. La

curtea principelui din Rascia erau totupi o eerie

de functiuni de boieri pe care e bine s& be cunoap-

tem fiinded sunt intAlnite gi la noi. In primul

rand era marele dvornik = conductlitorul curtii,dela

dvorna = curte, imitat dupes Apuseni care aveau pe

magister aulae, apoi protostratorul sau stratorni-

cul, maregalul de ceremonii al curtii. Postelnicul

confidentul principelui, logofAtul gi banul.Este

apoi functia psarului (eel care se ingrijepte de

cAinii de viinlitoare) gi aceea de socolar dela so

col = coim, dat celui care se ingrijea de poimii

de vanatoare. Vanatoarea era foarte rAspEindita in

Apusul Europei pi existenta ei in formele apusene

la SArbi arata o oarecare civilizatie. In ceeace
privepte armata, ea era ridicata de fiecare jupan

in parte, care veneau in fruntea corpului for pi

se strilingeau sub conducerea principelui din Roscia.

Dar pe langa aceasta optire care se strangea ast-

fel numai in caz de razbOiu mai era una oficial6

condus6 de sotnic un fel de centuriQ, comandant a

www.dacoromanica.ro
 -351-
o suta de militieni. In sfarsit avem si termenul
de Voevod conducator de oaste raspandit la tot/
Slavii, avand la Sarbi semnificatia de general,iar

la Poloni pe aceea de prefect. In legatura cu or-

ganizatia aceasta a statelor sarbesti putem spune

ceva si despre clasele sociale.

Era in frunte o clasa de boieri, mars pro-

prietari de pamant din randurile carora so alegeau

demnitarii dela curte. Clasa aceasta a demnitari-

lor se numea a Vlastelinilor dela vlasti = putere.

Alaturi de clasa boierilor farm indoiala era aceea

a nal.ci3.mEr.etart ca s'o numim cu un termen de-

la not (termenul nu exista la ei), aceea a mosneni-

lor. Pe litnga taranii proprietari erau si taranii

perbi, dintre care multi au fost luati si asezati

de printi in jurul manastirilor ca ea be slujeascg.

Multi Ain ei erau Vlahi.Atat familiile boieresti

cat mai ales cele ale serbilor aveau o vieata co-

muna. Casa cuprindea mai multe familii la un loc si

trebue luata cam cum era ginta in antichitate.Mai

www.dacoromanica.ro
 352

multe familii Inrudite care stap&neau in devalma

!pie pamiintul, staptinire in devalmagie care se nu
mea zadruga, un termen care e ramas dela vechii

Slavi dinainte de navalire. Serbia este Cara In ca

re acest fel de stapanire s'a pastrat mai bine din
tre toate celelalte taxi slave. Dar mai exista in

Serbia medievala si o class de robi care e probabil

ea fi existat 0 la Bulgari. In ce prive*te cerce
tares acestor institutil la SArbi este mai wars,
avdnd mai multe elemente la indem&a. La Bulgari
este foarte greu fiindca de pe urma navalirii Pur
cilor, Bulgaria a suferit o ptistiire totals. Din

cauza aceasta, din primul imperiu tulgar nu ni s'a

pAstrat nici un document; nici un hrieov intern,iar

din eel de al doilea toata colectia acestora se re

duce la un numar de opt documents. In Serbia din

contra avem o aerie intreaga O. din relatarile for

binuim-c& unele institutii din Serbia vor fi exi

stat 0 in Bulgaria. C. arenk, care a scris Asto
ria Bulgarilor, a trebuit sa faca o serie depresu

www.dacoromanica.ro
 - 353 -

puneri in ceea ce privegte existenta unor lucruri

la Sarbi sau la Bizantini, ca ele au fost gi la

Bulgari.

In aceste state sarbegti se fdcea Vara in-

doiala pi ceva comert. Era un drum cu directia

spre Sud peste pragul muntos spre Vardar gi Stru-

ma inspre Salonic. Al doilea era la M. Adriatica

unde infloregte Dubrovnikul, ci un al treilea cd-

tre Ungaria,.care dupa crectinare a devenit inter-
mediara pentru comertul cu Germania pi cel pe Du-
flare. Deci gratie comertului, jupantisdrbi au ince-

put srt se ridice, iar civilizatia, macar cea din

Dalmatia sa capete un aspect Occidental, mai ales

sub influentele venite din Italia. La Barbi au cir-

culat o serie de monede strAine, venetiene, bizan-
tine, etc., dar gi interne ca zlotul monedd de aur

(zlot = aur, zlatna = mind de aur), care corespunde

la not cu galbenul. A avut o mare rdspandire. Mat

tdrziu in Croatia a fostomonedi focrte rdspilnditd

numitift dinar. Dinarul croat, fiind batut de Banul

Face. 2.
www.dacoromanica.ro
 - 354 -

Groatiei s'a numit dinarul banal, nume trecut prin

intermediul Ungurilor gi la not. Numele acesta la
not a devenit termen generic pentru moneda, care la
nol, se opune curent ban, bani.

BiblioaRfat In ce privegte lucr&rile mai

insemnate care sä priveasca inceputurile istoriei
Serbiei, cea mai bun& gi pan& astazi este tot a ce-

lui care a scris gi istoria Bulgariei, a lui

reek, "Geschichte der Serben" Gota 1915, ce mer-

ge pan& la 1500. In limba francez& este a Dlui Eau-

wont "La formation de is Juwslavis". In limba sex-
bes3c& a scris Stanoie Stanoievici "Istoria poporu-

lui sarbesc" un manual de vreo 300 de pagint, in

care e3te k.endensat& toata istoria arbilor, avand

mai multe ndiVii.

- -000 -

www.dacoromanica.ro
 - 355 -

Miercuri 22 Februarie 1939.,

Prelegerea XXV-a

Inceputurile literaturii Slavilor de Sud

angidergAjomultl In lectiunea de astazi

ne vom ocupa Cu literatura Slavilor de Sud in epo-
ca dela inceput panA la cliderea primului imperiu

bulgar sub-Bizantini. Cand putem rune inceputuri-

le acestei literaturi a Slavilor din Sud ?

Firegte ca ea nu poate incere decat dupa al-

catuirea alfabetului slag, silica dela Metodie gi

Chiril. Prin urmare luctarile scrise in limbs Sla-

vilor incep in sec. al IX-lea. Primele opere lite-
rare cunt traducerile cartilor sfinte. Despre ace-

ste traduceri pi manuscrise facute in limbs veche

bulgarii, fie series in alfabetul cirilic fie In eel

glagolitic am avut prilejul sa vorbesc. Am pomenit

deasemenea pi despre scrierile literare bogomile

www.dacoromanica.ro
 356

cu caracter apocrif. Dace privim inceputurile lite

rare ale Sarbilor gi Bulgarilor, constatam douil

fapte de ordin general, care trebuesc menVionate

fiind esentiale. In primul rand ca aceasta liters
tura este mat ales gi al doilea at ea
nu este decat o cafea celei bizantine. Toate lu
crarile gi cele sarbegti sunt ecrise in limbs bul
garti, pentruca aceasta devenise o limb& sf&ntilocaci

in ea fusese tradusa ltturghia, aga ca gi Sarbii

au adoptato ca limb& bisericeasca. Cu toate ace

etea se poate totugi distinge un text sarbesc de

unul bulgaresc, fiindca pe nevoite chiar scriitorii

sarbi, din cand in cand, lass sa is scape cats o

expresie a limbii lor. Pe lane aceasta, mai e un

alt motiv care arata buprematia limbii bulgare.

Am aratat ca Sarbii n'au format un stat prea

devreme, ei au trait in cnezate gi 4upanate,infe

rioare ca civilizatie gi culture ci organizatie

statuluA bulgar, care in vremea asta ajunseee sa

www.dacoromanica.ro
 - 357 -

traiasca momenta de stralucire ca pe vremea lui Si

mion. Limba bulgara s'a mai impus gi pentru faptul

ca tinuturi intregi sarbegti se gaseau sub stapa

nirea statului bulgar.

Al doilea fapt esential al acestei litera -

turi laud slave de acum, spuneam ca este acela ca

literatura bulgareasca nu e altceva decat un re

flex al celei bizantina. Bulgarii dupe cregtinare

oscilasera putin gi spre catolicism, 'Dana in cele

din urma se hotarira la crestinismul ortodox cu de-

pendents de scaunul patriarhiei dela Constantino
pol. Imparatil bulgari igi faceau educatia la

Constantinopol; toate aceetea inseamna far& indoia-

ra o adanca influent& bizantina in Bulgaria. Yana

gi ereziile religioase din Bulgaria igi au sambure-

le in ereziile din imp. bizantin. Aga ca idealul

ce aveau Bulgarii in politica a fost idealul pe ca-

re 1au avut ci in literatura, acela de a imita pe

Bizantini.

Toti scriitorii bulgari de acum cautau sa

www.dacoromanica.ro
 - 358 -

traduce din operile bizantina gi cu predileCtie

lucrArile Sf. Parinti. Fara exceptie toate traduce-
rile de scum aunt traduceri din bizantina. Litera-

tura bizantina de scum, toarte productive gi com-

plata, avea poeVi filosofi, istorici, de mare va-

loare, dar partea inalta a literaturii bizantina

n'a fost gustata de Bulgari. Numai partea populara,

mai simple cu forme pe intelesul minVii poporului

bulgar, a fost imitate. Adevaratul patron al cul-
turii bulgare a fost Simion care is Preslav a

strins ci a cautat sa incurajeze pe gcriitorli

bulgari. In vremea aceasta putem distinge cativa

scriitori dinainte de Simion .Metodie gi Chiril cu
elevii for care epuneam ca in numar de cease fuse-
sera adugi din Macedonia la Preslav, avand mai in-
semnati intre at pe .Clement gi Baum. Icegtia for-

meazA prima epocA a literaturii bulgare. A doua

parte o alcatuesc scriitorii formaVi in epoca gl
la curtea lui Simeon, el insAgi facand parte din-
tre el. 0 apoi avem epoca lui Petru.

www.dacoromanica.ro
 - 359 -

Constantin Filosoful. SA vedem cele mai in

semnate scrieri din vremea aceasta. Operile scrise
acum, s'au raspandit in manuscris nu numai in Bul
garia, dar mai ales in Rusia, apoi in partile dela
M. Adriatic& si la noi. Dintre aceqti scriitorio
nul din cei mai insemnaVi, care a cautat sa dea si

ceva original, este Constantin Filosoful. El s'a o-.

cupat cu explicarea Evangheliei, dand ace zisul

"talc al Bvangheliei ". Este o fraducere din grece

qte, dar lucrarea are si o introducere in care sunt

o eerie de versuri originale in care este alc&tui

ta asa numita "rugaciune alfabetican numita astfel

fiindc& fiecare vers incepe cu o liter& in ordinea

alfabetica. Este prima scriere versificata in lim

ba slava. In privinta versificaViei este o imitatie

dupe poezia bizantina si deci dupa poezia antic& a

caret versificatie o pastrasera Bizantinii. ci ace-.

etor versuri ca ci color entice le lipsesc mileura,

rima si ritmul, exietente in versificatia moderns.

Ele se bazeaza pe cantitate, fiecare vas trebuind

www.dacoromanica.ro
 - 360 -
ea aibe acelag numar de silabe lungi sau scurte.

Este deci un vers cantitativ. La inceput versul

cantitativ a avut cease silabe sau picioare, apoi

s'a dublat alcatuind ceea ce se numegte stlhul po-

litic, pe care-1 imita Constantin Filosoful in ver-
sificaVia sa.

Evanghelia luiescrisk in 898 aviind o dedica-

Vie taralui Simeon pe care-1 lauds. Se vede ca

acest Constantin Filosoful a trait in atmosfera de

influeug greceasca dela curtea lui Simion. Pentru

literatura bulgara importanta sa sta mai mult in

versificaVia amintita.

Zbornicele. Alltturi de aceasta lucrare mai a-

vem nigte manuecrise, care aunt traduceri din gre-

cegte, importante mai ales fiindca in ele se oglin-

degte societatea bulgar6 de atunci. Sunt nigte

zbornice (scrieri diferite facute de autori dife-

riVi, dar adunate la un loc) in numar de doug.Unul

se cheama zbornicul lui Simeon facut pentru uzul

www.dacoromanica.ro
 3-61

Varului 4i celalalt al lui Sviatoslav (cel dela

Kiev). In realitate acesta, degi era proprietatea
lui Sviatoslav, avand gi portretul lui gi al fami
liei lui, n'a fost scris ppecial pentru el ci nu
mai copiat dupa un text bulgar. Cum aceste zbornice
cuprind diferite scrieri,putem vedea cam care era

lectura oamenilor din vremea aceea. Zbornicul lui

Sviatoslav - cu caracter enciclopedic , incepe cu

o lauds la adresa tarului Simeon, aratanduse nu

atat izbanzile sale politice, cat mai ales faptele
culturale. Cum ca o albina neobosita el s'a trudit

pentru progresul literaturii bulgare, strangand la

curtea sa pe scriitori gi adunand din toate par-Vi

le carVi,pentru a le raspandi apoi in Bulgaria. A
cest zbornic are intro altele o parte cu "intrebari

gi raspunsuri despre credinW, o alta cu un manua3

de stilistica, in care se arata cum trebue cineva

sal compuna o luorare literary gi retorica.Sunt ex

plicate diferite figuri de stil din grecegti gi

exemplificate. Aga de pilda se arata ce este o a

www.dacoromanica.ro
 -362
legorie ci da i exemplu, tot aca o metafora.etc.

Acest manual este o traducere dupe Aristotel. In

zbornicul lui Simeon sunt mai multe lucruri de ca

racter moral, de pilda "intelepciunea lui Iov,sau
diferite pasagii traduse din loan gura de aur;cu
Tfinte ale unui parinte catre fiul sau,cum trebue

sä se poarte, etc. Simion insaqi am spus a era

autorul a mai multor scrieri din care nu ni s'a
pastrat decat un zlatostroi care ar insemna curge
rea aurului dela zlato = our i stroi = curent de

spa. La figurat titlul ar spun aca dar a lucra

rea este un izvor cu tot felul de cunogtinte pre
tioase pentru spiritul omenesc. Se vad influentele

educatiei sale facute la Constantinopol ci tot din

lucrare roes tendinte-de moralizare in sensul bise

ricii.

Ion Exarhul. Tot la curtea lui Simionscatre

sfarOtul domniei sale, a trait vi Ion Exarhul (in,

seamna reprezentantul patriarhului eau mitropoli

tulai in alt Bosun). Are mai multe lucruri din ca.

www.dacoromanica.ro
 363

re cea mai importantal chiar din toata literatura

bulgarii de acum este intitulata $erodnev inseamni
pease zile. S eerie& tot la Preslav la curtea taru
lui pi e dedicatti lui Simeon.

El spune ca lucrarea e luati dupii Aristotel

(pe care ptiti ca biserica creptina it admite) pi

altii vi din scriitorii cregtini in special Sf.Va
sile. Se vede eh era destul de cult, caci cunoptea

pi pe antici nu numai pe crectini. De rapt lucrarea

se bazeaza pe una cu acelap titlu Exameron (In

grecepte) a Sf. Vasile. Probabil c& numai prin in

termediul acestuia Ion Exarhul 1a cunoscut pe Ari
stotel.

Desigur in aceast& lucrare este vorba de cele

pease zile ale creatiunii. El descrie vietuitoarele

in chip mistic aratand pi rolul for in vieata rell

gioasi. Are o introducere despre Simeon. In lucrare,

cu tot modelul urmat, se int&lnesc ins& pi multe

parti originale. Aici sunt pasagille in care el de

scrie maretia palatelor lui Simeon, din Preslav,de

www.dacoromanica.ro
 364

care am avut ocazie sa amintesc. Dar in genere lu-

crarea nu este originals, ci e o compilaVie. Mai are

gi altele. Ceva despre dreapta credinta., etc.,toate

ins& sunt traduceri din grecegte. La una din ele are

o prefaVa in care spune cum inVelege el sa face o

traducere care nu trebue sa fie o transcriere cuvant

cu cuvant dintr'o limb& intr'alta ci trebue sa urm&-

reasc6 a reds cat mai deplin sensul, intelesul cu-
vintelor, al ideilor. Este deci de partea traducerii

libere cum am numi-o not. (De aici vedem cum se f&-

ceau traducerile in bulgara p&n& la el). Mai sunt gi
alte traduceri ale sale mai putin inteligent (acute,
traduceri de slujbe, de predict religioase, etc.
CAluvarul HrabAr i Presviterul Cosma. In vre-

mea domniei lui Petru, au mai fost unit scriitori in

afar& de Bogomili. De pild& este aluelrul Hrabar.

Acesta a scris o lucrare "Despre litere", care nu e

o traducere, ci are un caracter original.. Am citato

tend am vorbit de liturghia ci alfabetul slay.Habar
cauta sa justifice de ce s'a facut un nou alfabet gi

www.dacoromanica.ro
 -365 -

o liturghie pentru Slavi. Se vede ca au feet discu-

VII teologice in care vor fi fost unit in contra

introducerii liturghiei in limba slay& gi el caut6

sa rispund& acestora.

Insfargit tot scum mai este un scrlitor tot

aga de fecund ca gi loan Exarhul, e vorba de Pre-

sviterul Cosma, eel care a scris Predicile contra

Bogomililor de care am vorbit. Bunt o eerie de lu-

crarl cu subiecte luate din vieata gi evenimentele

de atunci, care deci sunt originale. Algturi de '1

mai este gi Exammutzaladmam un traducator in
limba bulgard, dar un traducator destul de slab.

Acegtia sunt scriitorii din vremea aceasta a

literaturii bulgare care in cea mai mare parteodupg

cum se vede, nu este bogat& in lucrari originale.

Pravilele. Dintre traduceri merit& atentie in

primul rand nigte lucr&ri cu caracter duridic.B1-

zantinii au avut o legislatie de foarte mam impor-

tant& mogte:Atti dela Romani, strain's& gi adaptatL

timpului de catre Justinian gi jurigtii lui.

www.dacoromanica.ro
 366 -.

Aceasta legislaVie a influenVat gi pe Slavi

gi nu numai pe ei, dar gi not chiar am tradus Vasi-

licalele ci ne-am condus duPA ele.

Ntrgiunea de drept sau lege in bulgara este za-

Con. iar zaconicul este corpul, cartea de legit in

romdnegte pravila (tot cuyEint slay). Ei bine o "Le-

ge pentru Illecarea oamenilor", un zaconic, a fort

tradus din grecegte, Inca din vremea primului impe-

riu bulgar. Astkzi se face deoseblre intre dreptul

civil, cel penal, etc., pe vreme aceea ins& nu se

faces aca ca intr'un zaconic vom intalni articole
referitoare la dreptul civil, algturi de cele refe-
ritoare la dreptul penal sau bisericesc. S'a mai

tradus apoi o pravila mai complicate decat "Legea

pentru judecarea oamenilor" gi anume lucrarea in a-
ceet domeniu a lui Matei Vlastares. Aceastil legiui-
re, dap& intemeierea principatelor noastre s'a ri-
sp&ndit gi la noi. Traducerea pravilei acesteia e-

xista incii din sec. al XII-lea.

Cronngrafele. Deasemenea literatura ietorica

www.dacoromanica.ro
 - 367 -
a avut o foarte mare rdepdndire la Slavi. Bizantinii

au avut cronicari foarte buni ca Procop, Kinamos,

Ana-Comnena, etc. Unti dintre ei cautd sa imite sti
lul istoricilor antici pi fiind astfel mai greu de
Inteles, Slavii nui pot imita. Dar pe 'rang& istor1
cii aceptia de valoare, Bizantinii aveau pi anale

fAcute de ecriitori care insemnau an cu an, deaval

ma, ril.sboate, schimbdri de domnie, schizme, Intr'o
formal pe intelesul tuturor pi aceptia au fost ,imi

VaVi de Slaviibulgari. Sunt apa numitele cronografe,

lucrdri care incepeau cu istoria Inc d dela facerea

lumii. Ele formau imense tomuri, alclituind adevgrate

enciclopedii istorice foarte gustate atunci. Col mPi

vechi cronograf tradus In slavonepte este acela al

lui Gheorghe AmarIg1211.

Bib, iogrlat Am ardtat astfel macar o imagi

ne a culturii acestor oameni aela primele inceputuri
ale statului bulgar. Lucrgri in care ad se discute

aceete lucruri sunt pnVine. Este totupi o lucrare in

limba german& a lui Murko prof. la 'raga: "Istoria

www.dacoromanica.ro
 368

Lapraturii sudslavice". In limba romana avem lu

crarea Dlui Ills Barbulescu: "Istoria literaturii
ei a Eramaticei limbic bulgare vechi ", Iagi 1930.

Dintre lucrdrile in limbile.slave avem pe a

Dlui Bolan Penef: "Istoria literaturii bulgare".

Exist& ci v 10.1212u2 facutA de dot istorici ai li
teraturii bulgare Anghejof kJ.Shang : "Vechea lite-
ratura bulgar6".

- -- 000 ---

www.dacoromanica.ro
 -369
Lunt 6 Martie 1939

Prelegerea XXVIa

St4panirea bizantina in Peninsula Bales

miaL111022=.111q

Bulgaria sub Bizantini. Am ajuns in ultima

lectie la sf&r§itul primei parti a istoriei Slavi

lor in EvulMediu, &clic& in momentul caderii sub
Bizantini a statelor slave de aici, Bulgaria yi

Serbia. Prin urmare din nou imperiul bizantin re

prezinta in Rasaritul Europei cea mai important&

organizatie de stat, pe langa importanta culturala.

Epoca aceasta dureaza cevs mai putin de cloud sute

de ani. Ea incepe dela anul 1020 data caderii defi-

nitive a Bulgarilor sub Bizantini §i tine pang la
1186. In epoca aceasta Bulgaria este transformata

In provincie bizantina. Imperiul bizantin avea do

ua feluri de provincii. !Male se numeau teme qi al-

FasC. 24
www.dacoromanica.ro
 - 370 -
tele ducate.Aceetea din urmg erau organizate mill-

tgregte, fiind situate la marginea statului si deci

mai primejduite. In fruntea for era pus egte un dux
0 parte din Bulgaria - euprinzend Macedonia - forma

o provineie separates, o temg. Cealalta parte din

Bulgaria care cuprindea Dobrogea intreagg, forma un

ducat cu numele Parietrion_. Acest ducat avea capi-

tals in orasul Doristolon, azi Silistra. Pe langg

organizatia deosebitg military pe care o avea acest

ducat mai poseda si o organizape bisericeaseg.Din

acest punct de vedere ducatul Parietrion nu depin-
dea de patriarhia dela Ohrida ea reetul Bulgariei,

ci direct de cea dela Constantinopol.

aumeziialsymanii. Era aceasta o regiune

foarte amenintath de barbari, egei tinuturile din
Pordul Dungrii dupgce treeuserg Ungurii in Pannonia,

egzuserd prada altar ravaliri barbare de origine

tureeaseg. Pecenegii cunt eei dintaiu care din sec.

al IX-lea au venit aiei. Pang actin aproape de anal

1000 sand Bizantinii ajung la Dundre, impgratii din

www.dacoromanica.ro
 -371
Constantinopol au avut mult de furca cu ei. Au fort
o eerie de lupte duse dupe sistemul bizantinodupa
care p parte. din acegti barbari erau adugi gi cola
nizati pe teritoriul bizantin, aduoandui pe Ince
tul In slujba statului lor. Dar stares aceasta de

fapte nu a durat prea multa vreme, caci regiunea

Paristrion a Post tulburata de o alts naval& de

barbari, aceea a Uzilor (se pare ca dela ei au ra

mie la not numele toponimice Uzul gi Oituzul).Ace
gtia Ins& au trecut foarte repede,iar dupe ei pe

la 1050, in campia Munteniei au venit Cumanii,pe

care li gasim curand In legatura cu Ungurii cu a

caror familia domnitoare s'au gi inrudit. Cumanii

s'au cregtinat gi prin sec. al XIIIlea,a existat

in regiunile noaetre gi o episcopie a lor, vestita
episcopie cumana.

Regiunea Paristrion, fiind adesea periclitata

ca gi Bulgaritt de not navaliri de barbari, de multe

on stapanirea bizantina din aceasta cauza devenea

nominala.Colonigtilor barbari adugi in aceete ti-

www.dacoromanica.ro
 372 --

nuturi, Bizantinii le dadeau anume drepturi feuds

le, obligandui ea apere teritoriul pe care erau
colonizati. In tinutul Paristrion in special au
fost colonizati Pecenegii. In vremea aceasta se ri
dice la Bizant o dinastie se pare originara din A
sia, a Comnenilor. Cel dintaiu imparat din aceasta
dinastie a fost Alexios Comnepullcunoscut prin Iup-
tele ce a purtat contra Pecenegilor. Una dintre a

ceste lupte cu Pecenegii a avut loc la Leburnion

(1090), cand o mare masa de Pecenegi navalind in

imperiu este batuta de Alexios. Acesta este Insem

nat in istorie ci pentru faptul ca el este acela

care face cel dintaiu dintre 1mparatii bizantini,

apel la ajutorul Apusenilor contra Turcilor,deter

minand cea dintaiu cruciata din 1095.
Ana Comnena si Alexiada. Toate faptele petre-

cute in timpul domniei lui Alexios, aunt pomenite

de mai multi cronicari,dar in special de flica sa,

o femee,foarte 1nvatata, care stand la una din ma--

pastirile bizantine s'a 1ndeletnicit cu descrierea

www.dacoromanica.ro
 - 373 -

domniei tatAlui ei in lucrarea "Alexiada" dupA mode-

lele entice, fiind un fel de epopee in prozAjiica

lui Alexios este cronicara Ana Comnena. Ana Comnena
cunoscAnd foarte bine limba 4i cultura greacA anti
cs, a autat sa imite pe istoricii antici 0 din
cauza aceasta lucrarea sa Alexiada are un caracter
arhaic. I s'a pirut ei ca pentru a nu fi cu nimic

deosebitii de istoricii antici este necesar ca sa

pastreze ci numirile popoarelor de alts data, care

locuiau tinuturile de care se ocur51, chiar dacA s

cum locuitorii erau altii qi se numeau altfel. Din

cauza aceasta ea introduce numiri antice In locul

color adevArate ca de pildA Bulgarilor, de cAte on

va vorbi de ei, le va zice Misi (Moesi). (Bi locu

iau regiunea care altAdatA era Moesia).

Deasemenea barbarilor dela DunAre in special

Pecenegilor, le zice Sciti cu toate a n'aveau ni

mic comun cu acectia, ca qi Ungurii numiti Pannoni

cu foqtil locuitori ai Pannoniei, In vremea asta

stipAnitili de ei. DacA gtirile date de ea in Alexia

www.dacoromanica.ro
 -374+
da sunt importante, humirile acestea cu termeni an
tici intrebuintate de Ana Comnena sunt pentru not o

foarte mare Incurcatura, caci nu gtim totdeauna ce

popor se ascundeau sub ele, filndca cronicara de o

rigine imparateasca nu este totdeauna consequenta

chiar cu intrebuintarea acestor termeni. Aga de pil

da uneori Scitif nu erau numaidecat Pecenegii, ci

ci Cumanii apar cuacest nume,etc., fund age dar

foarte greu de identificat poporul numit cu acest
termen de Ana Comnena,care face astfel gi unele
confuzii. Trebue ea citegti uneori pasagii intregi

ca sa vezi cam ce popor e cel numit aca,

Ipoteza statelor romanegti la Dunarea de dos.

Acesta este cadrul problemei ce vreau ea o arat -in

lectiunea aceasta. Este vorba de pomenirea cea din

taiu a Romanilor din Sudul Dunarii intrio formatiu
ne politica, de Etat. ,Cel dintaiu care a crezut ca

Ana Comnena pomenegte de o asemenea formatiune a Ro

manilor in Sudul Dunarii, a Post Dl. Iorga, in lu
crareas "Cele dintaiu cristalizart de stat roma

www.dacoromanica.ro
 375 -

pegti" imblicatain Rev. ist. 1919 r.103-113,tradus&

gi in frantuzegte in Bul. Sect. Ist_.vol. V-VIII,Buo.

1920.13.33-46. Dup& D1.Iorga s'a mai ocupat cu acea-

st& problem& Dr.BAnescu in sturltul intitulat: "Cele

mai vechi 0111141211tAnfta2aralowAnilor dela Dm

p&rea de Jos", In Anuarul de 1st. Nat. Cluj. Vol.I.

p.138-160. studiu pe care 1-a mai reluat gi in limba

franceza.

Lucr&rile acestea care afirm& c& au existat

state rom&negti in sAnul imperiului bizantin-gi pe

teritoriul Bulgdriei, au trezit proteste, oarecum

interesate in special la Bulgaritcare nu voiau s&

admit& pe teritoriul bulgar existenta unor asemenea

formatiuni rom&negti, orictit ar fi ele de departate

in timp.

Dintre istoricii bulgari care s'au ocupat cu

aceasta problem& amintese pe Dl. Mutgailf,care a
scris lucrarea: "rbulgamLIFoumains dans l'hi -
Are des rays danubiens",Sofia, 1931. Este acea-
st& lucrare de fapt o polemicdca D1.Iorga, avand gi

www.dacoromanica.ro
 -376
o anexd contra pArerilor mele 41 ale Dlui BAnescue
In afara de el i decedatul V.Zlatarski, se ocup6 cu

aceasta chestiune in lucrarea "AltultiapoliticA in

Bulgaria de Nord Est, in sec, al XIlea (bulereqte)
Sofia, 1930.
Mai este Ina. Inc& un studiu al tAngrului

profesor Necculescu, public at in Rev.Ist.Rom.1937

ci intitulat: "Ipoteza formqiunilor politice roma

newti la Dunarea de os in sec. al XI lea ", ce tre

bue amintit. Dl. Necculescu este de pArere ca n'au

existat asemenea formatiuni la DunArea de Jos.

SA vedem pe ce se bazeazi afirmatiunile exi.

stenVii unor formaVii de stet romAnegti la Dunfirea

de Jos, cAci dacA in adevAr au existat, atunci acest

lucru este foarte important pentru noi,fiindca ar fi

cel mai vechi nucleu politic independent, cu carac

ter romanesc fiind anterior intemePerii principate
loi qi imperiului romanobulgar. In Balcani au mai
Post asemenea =elm de stat romamesc dam nu inde
pendente, ca de pildh cel din Vlahia Mare, dar toate

www.dacoromanica.ro
 - 377

posterioare acestora.
De la inceput trebue sa spun ca baza afirma
Viunilor privitcare la aceasta problems sunt unele
stiri din "Alexiada" And. Comnena. Vorbind de domnia
tatalut ei, Ana Comnena spune ca pela 1190 un neam

oarecare scitic ce locula in parVile Doristolonului

s'a rasculat contra Imparatului. Aceita a trimes ar
mata sa aici, eland porunca generalilor'sal ea se. in
o u_
Veleaga capetenille locultorilor de aici.

Cu acest prilej sunt date numirile capetenti

lor acestora locale care sunt: Tatos eau Halls, ce
stapanea la Silistra, Seslav ce stapanea la Vicina

si un al treilea Satzas. Acectia erau nicte principi

locall, care spune Ana Comnena, domneau asupra unei

populatil apezate ee se ocupa cu agricultura, In de

osebi cu cultura graulut st melulut. Acecti principi

au fost supuci de armata bizantina. Dl. Iorga a e

mir ipotesa ca el ar putea fi Romani.

(Adaug ca orasul Vicina unde stapanea unul

din ei a disparut. Exista probabil pe undeva intre

www.dacoromanica.ro
 378

Tulcea gi Isaccea gi a avut o foarte mare importan

tg comercialg gi religioasa fiind regddinta unui e
piscop. Venetienil gi Genovezii aveau leggturi co
mereiale cu Vicina a cgrei monografie medievalg
a inriso Dl. G.Brgtianu). Dl. Iorga a fgcut aces
stg.ipoteza pe baza numelor acestor principi care

epune Dsa, ar fi romanegti. Cel putin numele de

.

Tatoe vine dela Tatul, tatall care chiar dacg e nume

comun, poate fi gi propriu de pildd popa Tatul.Nume-

le de Seslav ar ami nti pe eel de Seneelav care este

numele unuia din voevozii amintiti de diploma Ioani

tilor. Celglalt nume Satzas ar fi in.leggtura cu

Isac,de unde Isaccea. Dupg aceste nume gi dacA mai

amintim cg populatia de sub conducerea for se ocupa

ci cu agricultura, nefiind o populatie barbarg,prin

exciudere, ajungem la concluzia ca erau Romani. Dl.

Bgnescu a mai adgogat cateva arguments la acestea

dintr'un alt cronicar care pomenegte aceste event

mente ci anume din Mihail Attaliotes. Acesta vorbin6

de populatia de aici It nice "mixtobarbari", adicg

www.dacoromanica.ro
 - 379 -

barbari amestecati, care vorbeau tot felul de limbi

pi care eind faceau slujba de ogteni pentru apara-

rea granitelor bizantine, primeau solda dela Bi -

z ant

Be primind odatgt soldele, spune Attaliotes,

aceptia slau r6sculat cerand ajutor dela Scitii de

dincolo de Dungre. La el Tatos apace ca Tatrys.D1.

Banescu observa ea cei trei gefi pomaniti nu sunt

Pecenegi, caci aceptia aunt chemati in ajutor de

ei, sunt deci aliatii lor. Cu problema aceasta a-

laturi de d,.B4nescu pi Iorga, s'a mai ocupat gi

un scriitor, rusul Vasilievski. Vasilievski spunea

ca acepti Sciti nu sunt altceva decgt Rugi gi mu-
m din cei ramagi din vTemea lui Sviatoslav care
pe aici a trecut in Sud. Iar Zlatarski istoric bul.
gar, este de parere 06 aceasta populatie nu este

cleat urmaga Uzilor. Dl.gutarcief spune ca erau

barbart colonizati aicAnume Pecenegi. In fine
Dl. Becgulescu spune ca suet Pecenegi colonizati

www.dacoromanica.ro
qi civilizavi de Bizantini alai. PArerea mea
este ca gi aceea a Domnului Necgulesati.Eu creel ca

acmes-VA populatie sit fie vlehi,c5oi numele Vlabi

loroare la Ana Comnena deosebit de SciVi iar

Attaliotes spune cA aci aunt "barbari amesteceti".

Daca trecem la analiza numelor, vedem ca Seslav fi

Satzas aunt slave. Tatos pare a fi de origine tur
a. De altfel in grecegte Tatos spare cu accent pe
ultima silabA Tatos, deci Tett, ceea ce e mai mult

mongol decAt romanesc. Apoi pe lAnga numele de Ta

tas se mai numea gi Belie care nu e altceva cleat
mongolul Ball. Dupe cum se vede analiza numelor for
ne dine sau catre slavi seu cAtre mongoli, in care

caz nu puteau fi decAt Pecenegi. Dl. Becgulescu

mergAnd mai departe cu totalize textului, aratA cA

nu numai cA niciodatA nui numepte Ylahi pe aceqti

locuitori irvoruI cei pomenegte, dar ca uneori be
zice pe fat& Pecenegi. Cum se explica insA cA se c
oup= cu agriculture? Se explicA prin faptul cA
fiind adugi pe teritoriul bizantin, Bizantinii

invatau sA urmeze civilizatiei lor, obligAndai sA

www.dacoromanica.ro
 -381
apere i granitele. Acum ca intre ei se aflau qi e-
lemente de populatie romaneasca este posibil, dar
ea era o conducere politica romaneasca, este riscant

sa o afirmam.

Expeditia lui Manuel Comnenul pr in Muntenia

(1166). In epoca in care am ajims, mai este o gti-

re interesantl despre Romani, mult mai clara, caci

sunt numiti cu numele lor, din vremea aceasta a Cru-

ciatilor gi a lui Manuel Comnenul vestitul urmac al

lui Alexios, care a luptat ca un cavaler desavarsit

alaturi de Apuseni in Asia. Acum Bizantinii incep o

ofensiva in Nordul Dunarii pe care armata bizantina

de multa vreme nu o mai trecuse. Veneau contra Un-

gurilor care aveau un stat important in vremea :sea,

fiind in relatii intinse cu Bizantinii in sec. al

XII-lea cand are be gi o Inouscrire intre familii

le domnitoare din ac)ste cloud state. Luptele Bi-

zantinilor cu Ungurii DR sunt povestite de croni-

carul bizantin Kinamos.E1 spume cum in 1166, deci

www.dacoromanica.ro
 382

cam la jumdtatea sec al XII-lea, imparatul M.Com-

nenul a trimes o armata comandata de Leon. Vatatzes,
un general dintr,o Minnie nobild, care a atacat pe
Unguri (el ii numepte Huni) in imperiul HUnilor,du-

pd ce a trecut pe malul Pontului Euxin (M.Neagra).

Deci armata a trecut Dundrea ci peste mun#, ata-
o&nd spune el, printr'o regtune pe uncle Ungurii ni-

ciodat6 nu mai fusesera atacati pan& ecum. Kinamos

adaogd pi faptul ca pe lane, oastea regulatal bizan-

tinata fast ci o mare multime de Viahi care trIesc

in aceste pArti gi care sunt urmagii colonigtilor

adult odinioara din Italia. Ceeace este afirma-

Vie important& pentru istoria romanilor (probabil
el ctia lucrurile acestea din lucr6rile scriitori-

lor antici), Singura chestie puffin nesigurd este a-

supra locului unde se aflau acecti Vlahi din arma-

ta bizantina. Erau din Dobrogea, deci supuci Bizan-

tinilor, sau din Muntenia de azi. Cred ca e vorba

de Vlahii din Yordul Dundrii gi aceasta pentrucd

pasagiul ne aratd 06 "ei sunt urmagii colonigtilor

www.dacoromanica.ro
 -383 -

adugi din Italia". Daca erau din imperiul bizantin

Kinamos nu star fi simtit obligat sa dea informa?-

tii asupra lor, ceeace e necesar cand e vorba de un

popor din afara granitelor statului - gi apoi el
mai nice ca "Oa adunat o mare multime de Vlahi",
ceea ce ne arata deoparte armata organizata a Bi-

zantinilor ci de alta multimea de wVlahi care tra-

esc grin aceste parti", on data acectia erau din
imperiu ar fi fost recrutati in armata bizantina

pi nu ar mai fi fost vorba de ei separat. Daca lu-

crurile stau aga, atunci avem o pomenire destul de

veche despre Romanii din Nordul Dunarii. Este im-

portant ca se ctia de Bizantini ai cui urmagi sent

acecti Romani gi ea aveau gi o organizaie care
le-a permis sa ridice un fel de oaste in ajutorul

Bizantinilor.

Acestea ar fi gtirile despre Romani din yrs-

mea-aceasta. Stapanirea bizantina pana la Dunare

insa nla rezistat prea multa vreme, caci ea cade

sub loviturile unui nou scat care se ridica gi in

www.dacoromanica.ro
 -384-
care RomAnii din, Balcani vor juca un rol de cea mai

mare importantA alAturi de Bulgaria e volta de im-

periul romano-bulgar.

Miercuri 8 Martie 1939

Prelegerea XXVII-a

INTEMEIEREA iMPERIULUI ROMANO - BULGAR

Bibliocafie. In lectiunea de azi va fi vor-

ba de intemeierea imperiului romAno-bulgar, termen
care este intrebuintat in istoriografia noastra,cu-
noscut qi sub numele de: Al doile a imperiu bulgar.

SA vedem inainte care stint izvoarele care ne dau

stiri despre acest imperiu qi lucrarile mai impor-

tante care s' au scris despre el.

Pentru istoria imperiului romAno-bulgar, este

un izvor foarte insemnat In cronica lui Nichita Ho-

www.dacoromanica.ro
 - 385 -

niates. BOnia este o localitate in Asia mica qi din

ea era originar Nichita. Acesta a fost unul din a-

propiaVii lui Isac Anghelos care domnea acum la Bi-

zanV qi pe care ,cronicarul oficial al impgratului

1-a insotit in luptele pe care le-a dat contra Ro-

mbnilor qi a Bulgarilor. Aga dar, cronicarul Nichi-

ta Honiates a fost martor ocular al acestor fapte.

Pasagiile privitoare la evenimentele in leg&tur&

cu imperiul rom&no-bulgar din cronicarul Nichita
Honiates au fost extrase de Dl. Gh. Murnu in stu-
diul "Din Nichita Honiatul ", An. Ac. Rom. Sect.Ist.

1906 vol.28. Se da nici textul grecesc qi traduce-

rea romaneasch qi se fac ri unele comentarii into-

rice asupra evenimentelor. Al&turi de cronicarul

Nichita mai avem qi cronica unui alt bizantin qi
anume a lui Gheorghe Acesta ins& scrie
ceva mai tarziu, in sec. al XIII-lea, deci nu este
contemporan cu evenimentele,pe care astfel nu le-a

putut cunosqte direct ca Nichita Honiates. Pe lan-

FaSO. 25
www.dacoromanica.ro
 - 386 -
ga qtirile cronicarilor bizantini, mai. avem *i in-
formatii din scriitorii apuseni despre care voin vor-
bi cu alt prilej. Ace*tia suet scriitorii care au
descris oruciadeLe ci cum *allele din acestea au fost

in contact cu evenimentele din Peninsula Balcanied,

au trebuit sti le povesteased gi pe acestea in scrie-

rile lor.
Dintre scriitorii moderni care siaO, ocupat
cu istoria imperiului romano-bulgar, singurul care
a dat o lucrare completes, dar care este oarecum ne-
glijata, este rusul Fedor Uspenski. Lucrarea a apt.-
rat arum vreo 60 de ani in limba ruseascA, ages ca
este destul de veche, avand titlul "Pundarea celui
u bul aresc" (1879) . Dintre lu-
crarile scrise de Romasni amintesc pe aceea a Dlui
Giurescu: "Vla.hia AsineLtilorn in Amami Inst. de
Geogr. Cluj. Din 1935 avem *i lucrarea bulgarului
Zlatarski4 "Despre originoolui Petru i Asann. Mai

ourt qi alte lucrari dos de mai putin'd importan-g.

Originea romdneascA a lui Petre *i Assn. Au

www.dacoromanica.ro
 -387-
fost unit istorici care au afirmat 0a originea lui
Petra qi Asan nu ar fi romaneasca, deci izvoarele
istorice contemporane confirmA originsa vlahA si
cu toate ca aceste izvoare sunt independente unele

de alteler ceeace ar trebui sA nu lase nici o urmA

de indoiala in privinta originei lor. In adevArlo-

riginea for vlahg ne este confirmata nu numai de

izvoarele bizantine, dar gi de scriitori francezi,

gemmani din acea vreme, ca ci de corespondents. pa-

pei Inocentiu al III-lea avuta Cu IonitA. Prin ur.

mare re baza acestor izvoare contemporane noi afir-

mAm ca Petra gi Asan erau Rom8ni. Ste spas insa ca

Ilfiumele unuia dintre frati, Asan ar fi de origin°

turcg, amintind numele de Rasan, ceeace ar dovedi

ca dinastia aceasta ar ft mongolapridicatA dilatre

Pecenegii sau Cumanii colonizati de Bizantini aici.

Uspenski in lucrarea lui afirma nici mai molt nici

mai rutin ca erau Rugi, bazandu-se pe faptul cA. nu-

mele de Asan a fort adoptat gi de Rugi care dupA pa-

rerea lui lAsaserg urme in aceste regiuni din vremea

www.dacoromanica.ro
 388

lui Sviatoslay. Zlatarski sustine ca sunt Cumani si

argumentul de baza pe care-1 aduce este cal izvoare-

le spun ca aceqti frati sunt din K. Balcani qi nu

din Pind, on in M. Balcani nu exists Romaniaste
adevarat ea azi nu exists decat sporadic Roeni in
M. Haemms cum erau nimiti Balcanii in antichitate,

dar aceasta nu inseamna ca situatia etnografica de

azi este identical cu aceea dela 1200. Pe atunci e-

ste sigur ca a fost o numeroasa populatie romanea-

sea in Balcani, care azi este desnationalizata. Fa-

te de izvoarele bizantine Zlatarski spun ea e ade-
varat Ca ele arata originea romaneasca a lui Petra

qi Assn, fac acest lucru fiindca Bizantinii u-

rau atat de mult pe Bulgari, incat nici nu voiau sal

le pronunte numele. Dupa cum se vede o argumentatie

foarte curioasa.

Cred ea e de datoria noastra sal urmam iz-

voarelor care aratal ca ace1ti frati erau Romani.In

ce priveqte numele proprii e posibil sal nu fie ro-

maneTti, dar numele proprii AA arata numaidecat qi

www.dacoromanica.ro
 - 389 -

nationalitatea cuiva, mai de grab; aceste nmiri

Bunt o influent& a modei. Apoi numele de Asanegti
dat dinastiei primilor conducAtori ai imperiului
romano-bulgar este gregit. In realitate acest nume

nu este de familie, ci unul de persoand ca gi Ba-

sarab spre pilda. Asan era frate Cu Petru ci

cu IonitA, care le-a urmat la tron gi nu putea da

numele lui fratilor sal. Dl.riacazofe un istoric bul

gar, a gIsit In arhivele din Geneva nicte acte re-

lative la comertul pe care-1 fAceau Genovezii In

Balcani in sec. al XIII-lea. Intre obiectele de ne-
got erau gi sclavii intre care este pomenitA ci o

femee romemande genre blaOhorum de TArnave. Daca

era de n3aa vlab. dela TearnOvat aceasta insepmn& ca

la Tarnova va fi fost o colonie romAneascA.

Aga dar e clar ca In sec. al XIII-lea Rama-

nii erau destul de numerogi conlucrAnd impreuna cu
Bulgarii la formarea noului stat. Ins& conducerea
riscoalei qi fundarea imperiului romAno-bulgar, se

datoreqte elementului romomesc. Dvs. v6 aeluceti

www.dacoromanica.ro
 -390
aminte ca Slavic cand au venit in Peninsula -Ba lcani-

ca s' au agezat In mijlocul unei mase romanegti pe

care au Impartit-o in patru grupe. Principala grupa

a ramas in Nordul DunArii. 0 alts grupa din Croatia

gi Muntanegru a Yost pe incetul impinsa in Istria,o

alta grupa in Pind gi insfar*it ultima in M.Haemus.

Ei bine, dintre Romanii din Peninsula Balcanica,&-

cegtia din Muntii Haemus, despartiti de Macedoneni,

au Mout rascoala contra Bizantinilor.

Rascoala lui Petru gi Asan1186). Data in-
flintarii statului romanobulgar este aaul 1186.
ACUM domnea la Bizant Ism Angheliglogi Nichita Ho-
niates povestegte cum acesta a vroit sa-gi casato-

reasca fiica cu regale Bela al ungariei gi pentru

nunta fiind nevoe de maxi cheltueli, ca sa scoata
banii necesari a pus noui impozite in special pe
vite, lucre care izbea mai mult pe pastorii,ce in
majoritatea for erau Romani. In fata acestei si-
tuatii RoMAnii din H.eMUS au protestat gi spune Ni-

chita: "Aces barbari ce locuesc paste tot aaprin-

www.dacoromanica.ro
 -391
sal muntelui Raemusgalcanilji care Inainte se
numean MzsiL iar arum se chiama Vlahi", au trimis

doi frati Asan ci Petra la Constantinopol ca sA a-

rate doleanta lor. Ei venind la curtea imperial6 au

cerut sA i se reduces birurile si pe lIngA aceasta

sa li se dea si "o oarecare modie" care se afla in

munii acedtia. Nu este-clar ce fel de mosie este

aceea pe care o cereau. Inclin nu cAtre o movie

propriu zisA, ci aa Inteles de Vara, de feuds, cu o

conducere dinnsticA si aceasta pentruca Nichita

spune ca aici Romanii aveau cetati, unde stau refu.

giat conducAtorii for an prilejul expeditiei ce a

Post fAcutA ImpotrivA-le de imparatul bizantin4i
mai departe spune ca refuzandu-li-se cele ce ce-
reau, cei doi trimisi an ridicat se pare glasul
caci, socotind tinuta for nedemnA, unul din dm-
nitarii curtii a poruncit s6 ise dea o palm& ce-
lui mai dbraznic. Istfel ofensati ei s'au rotors
inapoi. Ca sA atate la rdscoala,Petru si Asan an

www.dacoromanica.ro
 -392-
recurs la o stratagems care sA innerbAnte spiritele.
In momentul cAnd lumea se g6sea la slujbA in biseri-
ca Sf. Dumitru din TArnava, deodatA au aparut nigte

oameni vorbind cuvinte neintelese, cu pArul vtivoi

*i strigAnd din cAnd in cards "Dumnezeul Bulgarilor

ci Vlahilor a ingAduit scuturarea jugului grecesc".

Sf. Dumitru protectorul Salonicului *i al TArnavei,

a fost ales de protector al rascoalet. CAnd Oa au-

zit ca Indemnul e trimes de sus in contra Bizantini-
lor, Impilatii au apucat cu totii armele. Cel mai

mare dintre frati Petra, a luat insemnele imperia-

le, incaltand pantofii rogii *i punAnd pe cap coroa-

na. Dela Inceput, rAsculatii:n'au izlyutit.Imparatul

a pornit in persoang in contra Bulgarilor ci Viahi-

lor ci Nichita spume c& Bizantinii au cucerit cetA-

Vile rAsculaVilor, silind pe comandantii for sa fu-

gd. Acectia ca sA scape, s'au urcat pe nicte luntre

gi au trecut DunArea In tinuturile din ford, unde

au dat de stApanirea Cumanilor, un popor pradainic,

www.dacoromanica.ro
 - 393 -

ca toti barbarii, de calareti de steps asiatic5, Pe-

tra gi Asan auobtinut aliauta for gi on ajutorul

apatat s'au reintors in Bulgaria, Aga dar exists
un rol al Cumanilor in lupta dintre Bizant ci rgscU-

lati, dar acesta este dupii ce Ascoala izbucnise gi

conduca-torii ei fuseserS siliti BS fuga la Cumani.

Pe tema aceasta s'a bazat Dimitrie Onciul care in

lucrarea "Originile Principatelor Romane" arata 0a
noua formatie de stat ce s'a nAscut in vremea ace-
stei rascoale s'a numit imperial romano-bulgar,
fiinded unea la un loc pe Romani (cei din Nord) cu

Bulgarii, Nu nag at sub numele de Cumani nu vor fi

participat la lupte gi Romanii din Nord, and Pe-

tru gi Asan s'au intors on ajutor de aici, dar im-

periul romano-bulgar nu s'a numit aga, fiindca st&

panirea lui Petru gi Asan s'ar fi intins gi in -Vv..

rile noastre, ci fiindc& intemeierea acestui stat o

fAcuse elementul romanesc din Balcani ajutat de els.

mentul bulges..

www.dacoromanica.ro
 -394 -

Luptele cu Bizantinii. Luptele reincep in

1186. De data aceasta imparatul hotaracte sa pusti-
aBed Cara rasculatilor complet, gi arata cronicarul

ournItOata reoolta a Post distrusts ea gi mai multe

cetati dintre care este amintita gi una credit& din

caramida veche, la Preslav fosta capitals a lui

Simeon.' DupA lupta aceasta se pare cA Bizantinii au

eazut la invoiala. cn Petri gi Asan. Acegtia le-au

reeunoscut suzeranitatea.platindu-le probabil tri.

but gi.avtnd poate gi alte obligatii pe care ins&
nu le eunoagtem, cronioarul fiind in aceasta direc-

tie destul de laconic, in schiMb recunoscamdu-li-se

gi for autonomic. i pentruoa lucrurile sa aibe mai

multi sigurauta, este trimis ca ostatec la Oonstan-

tinopol acel Ionita (cel mai mic dintre fraW zis
gi Caloian (Kalos pe grecegte "eel framos",iar mai

apoi semnificatia se sehimba In "eel Bun", nume ca-

re devine pe incetul propriu, ne mai tinAndu-se

seama de sensul am) care va ajunge la rAndu-i pe

tronul fratilor sal.. Ca alts data Simeon, 'omit& et.

www.dacoromanica.ro
 - 395 -

avut toata vremea sa se adage la cultura gi civili-

zatiabizantina. Dar cu toate acestea raeboiul con-

tinua gi spune cronicarul ca nbamdele de Vlahi gra-

dau gi treceau dincolo de Balcanin ski in 1187 *Via-

hii nu mai stateau tupilati pe dealuri, ci se Incu-

metou Impreuna cu Cumanii de pradau chiar oragen.,

Povestind o lupta Intro Vlahi ci Bizantini, arata

ea cei dintaiu suet sprinteni gi ucor Inarmati, se

misca cu ugurinta fata de oastea bizantina mai grew
Inarmata, din care cauza este mereu hartuita gi Im-

piedicata de a da o lupta decisiva. Vorbind de fro-

tii Petru gi Asan; spune Nichita Honiates ca Asan

era "cu deosebire istet la minte ", caci prin dire-.

rite ciretlicuri prindea la stramtoare armata bi-

zantina. ffeastamparul Viahilor hotaragte pe Impa-

rat la o a treia expeditie, in care cartierul ge-

neral este stabilit la Filipopole, de undo mergea
-an dru,a spre Sofia gi Belgrad gi altele secundare

spre pasurile Balcanilor. Se pare ca gi el a trecut

www.dacoromanica.ro
 - 396 -

tot prin vestitul pas al Troianului, punand mans pe

mai multe cetati gi reusind 86 face: prizoniera si

pe sotia lui Asan.

Intinderea gi organizarea imperiului. In ur.

ma acestor fapte situatia in 1189 -1190 este cam a.

ceasta.

Se forme aza acum un nou stet romano-bulgar,

on majoritatea populatiei bulgara, dar au clasa con-

ducatoare formate din Romani. Ca intindere statul
romano-bulgar nu cuprindea Macedonia qi nimic din
Sudul Muntilor Balcani. Aga dar, Romanii Macedoneni
nfau avut nici un rol in noul stat.: In schimb toat

Dobrogea, in afara de cateva puncte pe tarmul marii

era in mainile for ca gi toata campia Dunarii (la

Sud) qi cea a Timocului, avand capitala la Tamara.

Deabea mai tarziu s'a intins mai molt. Din
punt de vedere politic acest stat, fats de Bizan.
tini nu era cu totul independent, chiar dace lute.

legerea nu prea era respectata. Conducerea statului

era In mainile celor doi frati, deci o dubla domnie,

www.dacoromanica.ro
 - 397 -

ceeace. nu trebue sa ne mireocaci asemenea asocia-

tii la domnie se intalnegte gi la BizanV gi chiar

la noi.,,Petru gi Asan an vrut sg uneased pe Bul -

gari gi pe Vlahi intrlo singurg domnie, aga cam au

Post in vechiul impertu" spume cronicarul. Acte nu

avem decdt dela urmagul for lonitg care se intitula

"imperator Vlahorum et Bulgarorum".

Toate gtirile acestea provin insd numai dela

adversarii noului state dela Bizantini gi oricgt ar

fitspre pildg Nichita Honiates, de imparVial,to-

tugi -se poate vedea ca unele lucruri 'sunt trecute

sub tgcere. 0 dcvadg este faptul ca mereu impgratul

este argtat invinggtor. Ori daces niciodatg Romano-

bulgarii nu au reugit victorii, atunoi e de mirare

ca totugi statul romano-bulgar a putut sa se forme-

ze. Aga dar trebue sa admitem gi victorii vlahe.
Singurele gtiri interne despre Petru gi

Asan ar fi nigte pomelnice la mandstirile din Bul-

garia in carer lucru interesant, ei sunt trecuti cu

www.dacoromanica.ro
 -398 -

cSte cloud numiri. Aga Asan mai este numit gi Biel -

gun, iar Petru e numit Teodor. Bielgun e un nume

greu de explicat. Unit au spus ca e un termen cu.
man. Riposatul V. Bogrea a dat o explicatie oarecum

satisfAcdtoare ci anume cuv&ntul e dublu format

din grecescul guna = haind gi slaval biel = alb,

deci hainA alba sant cum era cioban,cojoc sib.Dacd

in adevAr astfel se numea, acest lucru este foarte

important. Aratd ca ar fi impdratul pdstorilor.Ex-

plicatia nu este absolut sigurd dar pand scum Alta
nu avem.

Legdtarile imperiulai romano-bulgar cu cru-

ciatele le vom vedea in lectiunea viitoare.

- -- 000 ---

www.dacoromanica.ro
 -399--

Luni 13 Martie 1939

Prelegerea XXVIII-a

Imperiul romano-bulgar gi cruciata III-a

Imparatul Ionic.

Cruciata III-a. In lecViunea precedentg

am ajuns la epoca curciatelor. Pentru Pen.Balcanica

cele doua dintaiu nu au nicio importanta, liana lu-

crurile se schimba cind este vorba de cea de a tre-

ia. Cruciata a treia are loc la anul 1189, deci nix
mai cu trei ani dupa raseoala lui Petru ci Asanlaga

dar Intro vreme in care imperiul romano-bulgar nu

era Inca deloc consolidat. In fruntea lui se gaseau
cei doi fraVi.Petru qi Asan din dinastia de origin
romAneasca,ce duceau gi acum lupte, ajutati de Cu-
mani, cu Bizantinii, cu toate ea fratele for mai

mic fusese trimis ca ostatec. SituaVia era a unui

stat oricand ameninVat in existenta sa de Bizantini

www.dacoromanica.ro
 - 400 -

Ceea ce a contribuit la eliberarea total& a statu-

lui romano-bulgar de Bizantini, a 'ost cruciata a
treia, caci desi aceste expeditii armate ale Apusu-
lui in Rasarit, veneau in aparentA pentru a lupta
contra Turcilor qi a da astfel ajutor crestinilor,
totuci pot fi socotite ca adversare ale Bizantini-
lor, care de altfel nu Area be vedeau cu ochi buni,

fiindcA be prilejuiau acestora o adevarata bAtaie

de cap cu aprovizionarea in special, ca si cu ocu-

parea tinuturilor bizantine ce erau cucerite dela

Turci si pe care Cruciatii be opreau pentru ei.

Primele douA cruciate an ajw in Asiatur-

mand drumul pe spa, dar acum cand unul din cei trei
suverani care luau parte la cruciata a treia a apu-

cat calea pe uscat, anuiie _Frederic Barbarosa,Bizen-

tinii s'au inspaimantat gandind la rezultatele rele

ce ar putea avea acest lucru pentru statul loroaci
impAratul romano-germanic trebuia sa-si aprovizione-

ze armata sa si aceasta nu o putea face decatopra-

dand regiunile grin care trecea. De aceea Bizaatinii

www.dacoromanica.ro
 - 401 -

au cautat sa puns piedici cruciatilor.

Drumul urmat de Frederic Barbarosa este dru-
mul de convert, care trecea pe la Belgrad, Sofia, Pi-
lipopole, Adrianopol, Constantinopol, care urma de
altfel o veche §osea romans. Urmand pe calea acea-
sta el trebuia sa atinga qi pe Vlahii lui Petra. ci

As an.

Despre expeditia lui Frederic Barb-Jarosa grin

Peninsula Balcanioa, poveste4te, secretarul sautin
limba latina, anume Ansbertus Acesta arata foarte
clar situatia de relatives dtwmanie a imparatului
Isac Anghelos, iota' de cruciati. Pe deoparte impa-
ratul bizantin spunea ca este .aliatul lui Frederic
Barbarosa, dar pe de alta ptmea tot felul de pie -
dici . 1:n1'4a acestor lucruri imparatul Frederic
sta vgkzut silit 86." faces apel la ajutorul durnani-
lor .Bizaatului i anume la Vlahi, despre care in
.cronica sa el stirred ca "Vlahi nobiscum suet ", adi-
ca Vlahii sent cu noi. Conducerea imperiului roma-
Faso. 26
www.dacoromanica.ro
 - 402 -

no- bulgar, incearca chiar o aliantg cu Frederic Bar-

barosa prin Calopetrus, care nu poate fi decat Pe-
tru unul din cei doi frati, fiind aratat cu un nume
al cgrui prefix kalos spuneam cg inseamnA "eel fru-

mos" gi mai apoi "eel Bunn. Arsbertusspuite astfel

despre acest lucru: nun oarecare Calopetrus, care

stgpanea in regiunile dela Dundre la mare, a cerut

impgratului (Frederic Barbarosa) coromna imperialgn

gi mai departe cronicarul spune cg acesta voia sa-1

ajute pe Frederic sg cucereascg Constantinopolul,

pe care impgratul apusean sá-1 cedeze imp.romano-

bulgar, oferindu-i-se pentru aceasta un ajutor ar-
mat de 40.000 de Vlahi. Este un. pasagiu foarte im-

portant acesta. Trebue sa atrag atentia ca Ansbera.

tus nu vorbegte decat de Vlahi gi nu pomenegte de-

loc de Bulgari. Firegte nu inseamna cg nu erau Bul-

gari in statul lui Petru gi As an, dar clasa condu-

cgtoare era aceea a Vlahilor. Pas agiul ne mai aratg

in al doilea rand gi preteatiile Vlahilor care vro-

iau sg cucerease, imperiul bizantin, a cgrui putere

www.dacoromanica.ro
 403
sa a in1ocuiasc5 ei aici. Lucrul acesta nu se poste
explic a decat prin vechea traditie bulgar5.* Simion
derise si el acest lucru si pentru aceasta luase
titlul de tar .611 Bulgarilor si Grecilor. In ce pri-
veste armata ce se oferea s5 o punA la dispozitie,
cred c5. 40.000 _de oameni, este o cifr5. exagerat5
pentru statu.1 roma.no-bulgar abea format, fiindeg
pentru vremea Evului-Mediu era o caste foarte mare

gt en grew de ridicat. Dar cu toate aceste oferte

Yrecleric Barbarosa nu a tinut seama de ele ci a pre-
.ferat s5. -nu se bat5. cu Bizantinii, ci a recurs la
un. fel de santaj emenintandu-i pe acectia ca va da
ajutorul &au Vlphilor* Pe 15.nea." aceasta interventie
vlsha la Frederic, deasemenea se mai eonstat5. ca
mai multi principi bulgari au fost in legatura cu
el* Acesti principi trebue sa fi fost nista vasali '
bizantini cu principatele for prin. Macedonia si nu
din imperiul romano-bulgar. Se -cunosc rezuitatele
,:.acestei cruciate. VAziind c5, e mai bine sa scape de
prezenta lui Frederic Barbarosa in Balcani,Bizanti-
www.dacoromanica.ro
 -404-
nii ii tree- oastea in Asia, uncle imparatul nu a Pu-

tut face mare lucru, fiindca s'a inecat intrtun rA4

armata sa ramanand Para conducator.

Razboiul Grecilor cu Imperiul Romano-Bulgar.

()data scapat de Frederic Barbarosa, in 1190 are loc

a patra expediVie a lui Isar Anghelos in contra im-

periului romano-bulgar povestita de asemenea de Ni-

chita Honiates. De care cauze a Post determinate

aceasta expeditie, cronicarul nu o spun Area 1a-
murit. JUstifica aceasta prin oarecari jafuritinsa
data punem in legatura lucrurile acestea cu trece-

rea expediViei cruciate a lui Frederic Barbarosa

trebue sa vedem in noul razboiu dintre Bizantini qi

imperial romano-bulgar o Intantie a Bizantinilor de

a pedepsi pe Romani pentru legaturile.avut6 cu Fre-

deric Barbarosa, De data eceasta jafurile sunt mult

mai rele,iar Bizantinii au notarit sa atace pe mai

multe parti. 0 armata dP uscat impgrVita trece prim
defileurile Balcanilor, iar flcita bizantina din M.

www.dacoromanica.ro
 -405-
Meagra)intrA ci caboara pe DunAre. Oragele depe

coastalmArii find bizantine, °fere.= posibilitatea

de a ataca ci prin aceasta parte pe Vlahi. Dincolo

de Dun*e erau Cumanil aliati cu Petru gi Asan,aga

dar inOmnau o prime jdie pentru Bizantini.Pentruca
sA fie Pi mai mare siguranta, impAratul bizantin a

Mut Ounci apel la principele Roman din Rusia,

dar carte nu era dela. Kiew ci din Galicia, regiunea

Baliciului ci Lembergului de mai tArziutorage care

Inca nu existau. TrecAnd prin. Moldova acest prinoi-

pe Roman a atacat pe Cumani, impiedicAndu-i astfel

sA ajute pe cei doi frati. Apoi Isac Anghelos era

inrudit gi cu regele Bela,, agacA ci Ungurii au

intervenit contra RomAnilor. Era un fel de blocadA

contra statului romAno-bulgar. Dela inceput se con-

statA de catre cronicarul Nichita ca acum cetAtile

-vlahe erau cu mult mai bine intArite ca in lupte-

le ce avuseserA loc mai inainte. Imparatul a Mut

cu acest prilej ci o gregeala. Atunci and se re-

Intorcea clap& luptele ce daduse, in loc sA apuce pe

www.dacoromanica.ro
 -405 -

tot dramurile pe care venise, a apucat pe alto caig

prin. Manta Balcani, ceea ce a permis Vlaailcr, care
cunoqteau prea bine muntii;' sa-1 atace, sdrobind oa-

stea bizantina. Imparatul Isac Anghelos abea a sea-

pataierzamdu-qi -chiar coiful in fuga. Victoria a
Post de cea mai mare importanta. Putem spline ca de

acum legaturile de vasalitate fate de Bizantini au

Post rupte capatandu-se astfel independents. In lega.

tura cu aceasta a patra expeditie in Balcani a lui
Isac Anghelos, Bichita Honiates povesteqte un fapt
destul de interes ant . /name, ()data on victoria Viahi.

lor, un numar de preoti bizantini cazusera prizonieri

in redinile for . As an a dat porunca sa fie toti

omorlti qi atunci unul dintre preoti, nice cronica-

rub, care ,,era qtiutor de lidba Vlahilorm,s 'a rugat

sa fie iertat, dar Asan care s aratat ca un om f oar-

te crud, nu a tinut seama de aceasta qi atunci preo-

tul 1-a blestemat. De aici se poste vedea ea cei doi

frati vorbeau romaneqte qi ca pentru a le caqtiga fa-

voarea qi bunavointa trebuia sa li se vorbeasca tot

www.dacoromanica.ro
 -407 --

astfel. Cronicarul Nichita ne mai arata un lucru ca-

re a fast una din cauzele ce au pro-meat slAbiciu-

nea imperiului roman-bulgar, pi anume din cand fn

(and apar nipte principi aproape independenti care

totupi erau inglobati statului romano-bulgar. Apa

de pilda este pomenit unul cu numele de jErisostun

altul Dobromir pi un altul Spiridonadhe. Acegtia e-

rau din pIrtile muntoase cam pela muntele Rodope,pe

lane& Sofia, intre Bulgaria pi Macedonia. Ace:01a

erau aproape independents pe teritoriile lor, &and
chiar armata lor. Hrisos se spun chiar ca era va-
lah, dar nu da ascultaffe imparatului dela Tarnova.

Se vede ea acest al doilea imperiu din Balcani nu

avea unitatea primului imperiu, caci acepti principi

feudali sit:beau puterea de rezistenVI a statului.

Sfarpitul lui Petra gi al lui Asanljrnul din-

tre acepti principi sta chiar la curtea din %mama

a lui Petra pi Asan; se numea Ivanco. Cronicarul po-
vestepte ca acest Ivanco ar fi avut legAturi taini-

ce on cumnata lui Asan. Acesta 1-a chemat sa-1 pe-

www.dacoromanica.ro
 - 408 -

depseasc6 gi spume cronica cum Ivanco a c6utat sa-1

Idbuneze, dar Asan spa repezit la el "ca o fiaraft

vrand sa-1 omoare. Atunci Ivanco pentru a se apAra

a scos sabia gi la omorit el. Lucrurile acestea se
petreceau In anul 1196. VI atrag atenti,_ un se

scrie numele lui Asan (cunoacted lucrul acesta nu

din vremsta lui Asan de celnd nu avem acte, ci din

timpuri ceva mai tarzii) anume se scria Act Ng cu

diftongul ea ('5 ), iar in ievoarele grecegti se
scrie cu doi a, Aasan.

Forma adevarata este probabil ACM . In

urma asasingrii lui Asan, se produc tulburari in-

terne care au ca rezultat alungarea lui Petru.Ivan.

co pusese mina pe Tarnava, dar Petru se intoarce

cu armate ci-I asediaza in capitala sa. Atunci I-

vanco cere ajutor dela BizanV, fagtiduind ImpAratu-

lui sa-i dea Bulgaria, dar se pare ca. Bizantinii

au venit ttirziu. Ivanco se vede silit sa fugg. In

aceasta vreme este ucis gi Petra.

www.dacoromanica.ro
 -409-
Ionia (Caloian) (1197-1202). Atunci spare
cel de al treilea free Caloian cum se mumea 1n gre
cecte (it latinegte numele este Ioamicius, not ii

zicem Ioni6). El fusese ostatec la Constantinopol

gi Fichita observes ca pe ascuns a fugit din Bizant.

Ionita 11 invinge pe Ivanco gi-1 alungg impreung Cu

partizanii sgi silindu-1 sd treacg la Bizant. Impa-

ratul bizantin, pentru a-i creea un dugman 1n coa-

st& lui Ionitg, Ii des lui.Ivanco stgp&nirea a

rt gi independent& la Fiapopoli, logondindu-1 gi
cu o nepoatg a sa. Cronitarul spun ca el War fi
vrut sg faces aceastg logodng gi ar fi spus despre

logodnica ce i hgrgzise gi care era prea tongrgocg:

"mie nu-mi trebue o mielugied, ci o capra depling".

Dupes aceste evenimente, Ivanco dispare complet din

istorie. Mai mare importantg dintre ceilalVi prin-
cipi are Hrisos care poartg lupte mai multe decft

et.

Dupes ce Ionitg ajunge stapan deplin al sta-

tului, pornegte ofenstva contra Bizantinilor.In-

www.dacoromanica.ro
 -410-
taiu se indreapta contra porturilor dela Maleagra,
Alin care mai multe sunt aucerite,printre ele fiind
qi Varna qi interesant Constantin care nu e cleat
Constanta. In momentul acesta din vremea inceputu.
lui domniei lui Ionita, imperiul romanobulgar is
,o inflorire foarte mare. Fiind 1121 om pios qi destul

de Inv-Watt Ionita cautA sa introduces elemente de

cultures qi civilizatie imitand pe Bizantini. Tarno-

va se ridica astfel ca un oraq foarte frumos. Avea

un deal, un fel de acropole pe care era aqezat pa.

latul ale carui ruin qi azi se mai vad, numit Tra-

pezita unde era qi o frumoasii bisericii ale carei

fresce eau mai pastrat. Acolo este zidit& qi bise-

rica Sf. 40 de mucenici de atre loan Asan al II-
lea. Frescele mai interesante se pgstreaza acum in
muzeul din Sofia. Pentru protejarea de catre divi-
nitate a imperiului sau, Ionit6 a adus la Tarnova
moagtele Sf. Filofteia de undeva din Asia mica grin

boierul sau Teodor. Vieata Sf. Filofteia a Post

scris4 de un patriarh al Bulgariet Eftimie mult mai

www.dacoromanica.ro
 - 411 -

tdrzia. Dupes ce Bulgaria a fort cuceritd de Turci,

moagtele sfintei dupes ce .au fAcut un papas la Vi

din, au Post aduse la not la Curtea de Argeg wand

multd vreme la Biserica Domneascd Sf.Nicolae. Este
o-vieatd a Sf.Filofteia gi in rom4negte, despre ca
re a saris prof. D.Mazilu In An. Ac. Rom. sec Via li-

terard.

La Sofia se aflA o bisericd au hramul Sf.S0

fia existentA probabil din vremea inceputurilor
cregtinismului. Aici fAcanduse nigte sdpdturi stn
gasit un iuel ci& 0 inscriptie in lidba bulgara care

spune: "Caloian Tarul Bulgarilor". De aici s to spus

ad Vlahii nu aveau nici un rol in statul lui Ioni

Va. Dar din corespondenVa lui au papa dela Roma ree-

se lucre contrariu.

Coresupdententius III. Papa in

vremea aceasta era Inoceniu al IIIlea, un prelat
foarte puternic, care a cautat sd se afirme gi in
politioa, puterea papal& atingdad pe vremea lui

apogeul. El a eautat-sá atragd pe Ionitd la religia

www.dacoromanica.ro
 --4-12 -

catolica. Corespondenta dintre papa gi Ionita nu

ni sta pastrat intreaga. Aceasta corespondents a
tinut cam opt ani. Prima scrisoare este din 1199.
gi ultima din 1207. Este interesant argume ntul adus

de papa pentru a-1 face pe Ionita sa treaca la ca-

tolicism. Papa ii spun ca Rspui ca to cohort din
nobila origins roman" gi deci se cuvine ca statul'
sau sa depinda de biserica din Roma. Argumentul nu

este interesant numai din punct de vedere religions

ci gi pentru congtiinta ce era atunci ca Vlahiisuni

de vita roman& gi ca au venit dela Roma, congtiin-

V& care era in insagi imperiul romano-;bulgar. In

aceste tratative de caracter religios or= qi legA.

turi oarecum de domeniul politic. Motivul care-1
facea pe Ionita sa admita religia catolica, era
dugmania fat& de Greci, de care vroia sa rupa eat
legaturile politice cat gi cele religioase. In le-

gaturile cu papa se ridica insa din partea lui Io-

nit& gi o chestie de prestigiu. El vroia ea papa

sa-i recunoasca un patriarh pentru statul sautiar

www.dacoromanica.ro
 -413-
pentru el titlul de imparat, lucru important. Papa
a socotit aceste pretentii ale lui Ionita exagerato

In.ce privegte titulatura, Ionita Igi spunea "impe-

rator Valahorum et Bulgarorum" de unde se vede ca

era Imparatul a doua popoare care locuiau pe acelag

teritoriu gi nu pe doua teritorii.Papa n'a vrut sa-1

acorde acest titlu, caci pentru el nu putea fi decat

un singur imparat, cel romano-germanic. El Ii

spun lui Ionita ca-i acordA titlul de "rex", iar

din ce privegte biserica, numai titlul de mitropolit.

Aceasta Ina, nu a placut lui Ionita, care ii arata

papei ca inaintagii lui s'au numit aga cum cere gi

el papei sa fie recunoscut. Cand spline aceasta face

desigur aluzie la tarii din primul imperiu bulgar.

In cele din urma Ionita oarecum ameninta pe papa,

spunandu-i ea in acest caz,el poate sa se adreseze

iar Grecilor care ar fi incantati de aceasta. Dar

papa ramane de nelnduplecat gi In adevar a Post tri-
nes la Tarnova un legat al papei care 1 -a inc oronat

pe Ionita ca rege, iar pe cepul bisericei Vasilie

www.dacoromanica.ro
 -414
ca mitropolit. 'mita ins6 a continuat sa se inti-
tuleze ca impgrat. IntAlnim gi name de ale boieri-

lor care au confirmat cele sustinmte de Ionitg cAnd

a arAtat papei de ce el cere titlul de impgrat gi
care apar gi ele in corespondenta cu papa.

Aga avem pe un anume Belota (BialotA,Altu)

probabil un principe feudal, aga cum erau multi in
aceste parti. In anume centre ale statului au That
pugi o serie de episcopi ca de pildg la Silistra,la

Sofia, la Velbujd (azi KUatendil),etc. Coresponden-

ta cu papa se ggsegte gi in vol. I colectia-Hurmu-

zachi, materialul fiind proprietatea Vaticanului.

De curAnd Dl. Duiceff a public at un studiu in care

aratA unele gregeli de publicatie fAcute in legAtu-

rg cu aceastg, corespondentg (In Isvestia Zoo Bulga-

re de istorie,vol. XIV). In special atrage atentia

cg intriuna din scrisori Ionitg spume n...sA ne

trimitg cardinali care sg ne incoronezen... Leci

s'ar putea intelege, cg au venit mai multi cardi-

nali.Inanalitate nu a Post deceit unul trimis qi

www.dacoromanica.ro
 - 415 -

an me Dominic. Fapt este ea Ionita 1a recunos cut

pe papa ca ger qi a trecut aqa dar la catolicium.

Daces aceasta trecere ar fi fost de lung

durata, desigur ca ar fi avut consecinte foarte

importante asupra culturii imperiului romano-loul

gar. Dar epoca aceasta de influent& catolica a fost

de scurta durata. De unde la inceput papa qi cu Io-

nita erau in termeni buni., pe incetul se adanceqte
o ruptures care insA nu pornegte dela Ionita, ci de-

la papa care a fost gata sa atate chier o cruciata

contra lui Caloian. Se pare ca ruptura a pornit de-

la atitudinea lui Ionita fat& de armata celei de

a patra cruciate. Luptele dintre Ionita qi crucia
ta a patra le vom vedea in lectiunea viitoare.

www.dacoromanica.ro
 -4F16 -

Miercuri, 15 Martie 1939

Prelegerea XXII-a

Da gra 1 Io3LLta are)

asallta222.-11.202211. Am aratat cum pe

vremea lui Petru qi Asan a trecut prin Peninsula
Balconied cruciata a treia sau mai bine o parte din

armata acestei cruciate *i anune aceea a lui Frede-

ric Barbarosa. .scum in vremea lui Ionitd are loc

cruciata a patra, mai precis aaul In care este por-

nit& a 1204. Spre deosebire de cruciata a doua sau

a treia, aceasta de a patra nu era condusd de rpgi/

ci era formate numai din feudali intre care princi

pii de Flandra au avut un rol preponderent, in
special Baldovin de Flandra. Era initiates de papa

Inocentiu al III-lea de care am spus ce legaturi

a avut cu Ionita. Dvs. cunoagteti soarta acestei

cruciate, cu totul deosebitd de celelalte. In loc

sa meargd spre a lupta contra Turcilor, Oruciatii

www.dacoromanica.ro
 417
s'au oprit in Europa de Sud-Est unde au rasturnat
imperiul bizantin, infiintand imperiul latin de Ra-
sgrit. Se cunosc motivele adevarate qi ascunse ale

acestui faDt. Isac Arghelos fusese detronat de

fiul sau Alexie Aat,elos, care a facut aceasta ce-

rand ajutor dela Cruciati Dar la randul sau este

rasturnat de un alt Alexie numit Murtzuflos.Crucia-
tii an pus mama atunci pe Constantinopol, infiin-
Vand imperiul latin de Rasgrit (1204), se inVelege

de religie catolica - avand imparat pe Baldovin de

Plandra. Acestea ar fi cauzele aparmte, dar adeva-
ratul motiv nu-este decdt insistenta *i indemnul

Venetienllor de a pune m&na pie, Constantinopol,pen-

tru apararea intereselor for come9iale din Orient.

Astfel scapau de a mai intra in conflict cu Bizaa-
tinii, pe care ii inlocuiau cu un imperiu favorabil

fora Dealtfel numai cu condiVia aceasta VeneVienii

consimVisera sa puna la dispozitia Cruciailor co-

rabiile care sa-i transporte in Bizant, Aceasta po-
litica facea din Cruciati o expedi4ie dependents
=11,110.111111111.111

Faso. 27 www.dacoromanica.ro
 - 418 -

gi subventionat5. de Venetieni. Dogele Venetiei bg-

tranul - avea 80 de ani - dar priceputul Dandolo

f6cuse astfel din cruciata a patra o expeditie de

mercenari ai Venetiei, pe care pentru a o suprave-
ghea mai de aproape o insotegte in partea locului
gi el. Datorita cruciatilor Venetia pure mana pe ca-
teva bune debuieuri intre care peninsula Moreea qi

insula Negropontes erau destul de Insemnate. Crucia-

tii punand manor pi pe alte provincii ale imperiului

bizantin le dau la diferiti principi sau duci,na -

scandu-se astfel asemenea principate ca cel dela A-

tena, Salonic, Moreea, etc., to ate insa sub conduce-

rea impilratului din Constantinopolf Balduin. Boga-

Ville marl_ gasite aici au lost transportate la Vene-

tia pi se ptic eh' chiar vestitii cat depe biserica

San-Marco din Venetia au Post luati tot dela Bizant.

Totupi Bizantinii mai Astrara unele regiuni din
Asia, uncle statul lor, cu capitala in Iiikeea conti-

nua sa traiasca. In Epir, deasemenea mai ramsese o

frantura a imperiului bizantin. Cruciatii ntau mai

www.dacoromanica.ro
 - 419 -.

putut sa punii mans si pe provinoille din Asia ale

Bizantinilor, fiindca s'a ivit un conflict intre ei

qi imperial romano-bulgar. NU e cazul sä facam isto-

ria imperiului latin infiintat de Oruciati aicioste

destulsii v& spun ca au fest infrinVi de Ionitalcc-

eace a permis Bizantinilor ca dup6 mai bine de o ju-

matate de secol sd restabileased la Constantinopol

Inc& pent= vreo doua sute de ani imperial for sub

dinastia Paleologilor. Dar sa vsdem arum legIturile
imperiului latin cu cel romano-bulgar.

116zboiul lui Ionita cu Imperial Latin (120.

Mind s'a auzit de aramarea imperiului bizantin dP
atuciati, Ionita s'a bucurat ca scrapa de dusmanii

sal, dar bucuria a Post de scurtl durata, eaci si

noul imperiu nascut i-a Post ostil. Care a That cau-

za rrtiboaielor care indat6 duP6 infiinVarea imperiu-

lui latin au izbucnit, e greu de spus. Cronicele In

privinVa aceasta nu spun nimic. Se pare ca Ionita,

;la inceput, le-a trimis dartiri Cruciatilor ar6tan.

du-li-se prieten ci totusi in al doilea an al ase.

www.dacoromanica.ro
 - 420 -

zgrii Latinilor in Constantinopol izbucnegte lupta.

Probabil ca statul romgno-bulgar nu fusese reauno-

scut de Latin' atatati gi de Unguri, ceeace face

ca in 1205 sg inceapg atacul. Rgsboiul este descris

de Dichita Honiates cu Garecare simpatie fats de

Vlahi. El spume Ca nizbanda Vlahilor a scgpat Ra-

egritul de Latini". In privinta evenimentelor de af-

cum avem gi izvoare apusene. Aga este cronlca unui

celebru francez Villehardouin_ gi o alta a lui Ro-

bert de Clara Primul a scris in limba francezg
"Cucerirea Constantinopolului do cgtre Crucia in

iar al doilea a scris in dialectul picard.

Amandoi it numesc pe Ioni-a "Jean li maw.

In acest rg7boiu poate cg at. luat parte gi alte

state. Ungurii dugmanii imperiului romano-bu1gar,cu

care avuseserg mai multe conflicte. au ngvglit In

imperiu pang pe la Belgrad, dar au fast respingi..

Deasemenea Cumanii all luat parte gi se cunoagte gi

principele care i-a condus un anume Codza (dz.ge).

i erau aliaIi Cu IoniVg cu care erau in cola mai

www.dacoromanica.ro
 -421 -

bune relatii, sotia acestuia fiind o cumana. Lupta

dintre lonita gi Latini arata valoarea cavalerii cu-
mane (un fel de cavalerie tatard), caci ea a hotarit

victoria dela Adrianopole din 15 Aprilie 1205. In-

tre Oruciati era gi Baldovin imparatul latin gi do-

gele Dandolo gi alaturi de ei un principe francez

Ludovic de Blais.

Terenul de lupta ales era destul de acciden-

tat ci Ionita care venire mai devreme ici risipise

octile strategic, cupand locurile mai bune. Cavale-

ria cumana roia prin campie in toate partile gi cum

venires Ctuciatii incepu sa-i hartuiasca din toate

partile. Oricat s'ar fi silit ei, Crufliatii imbracati

in zale gi inarmati cu lance gi spades fiind dbig-

nutti cu lupta de aproape cadeau ugor prada In mai-

nile cavaleriei rapide a Cumanilor. Cand fura furl*
Intre tealurile locului ales pentru lupta,trupele
lui Ionita le cazura in spate, astfel ca Cruciatii
fury total infranti. Ludovic de Blais ramase mart,
iar Baldovin cazu prizonier gi fu dus la Tallova,

www.dacoromanica.ro
 -422-
numai dogele scApA cu fuga. In locul lui Baldovin

fu ales imparat fratele sAu Benria de Flaadra. Cro-

nicarul bizantin Cu oarecare pracere descrie chinu-

rile la care a fost supms Baldovin, (land a inVelege

oil era o pedeapsa bine meritat6 data de soarta. Se

spun ca i stall talat mAinile gi picioarele gi apoi

a fost aruncat intro prApastie la TArnova. In urma

acestei infrAngeri, care a insannat sChidbarea si-

tuaViei intregi politice in Orient, a urmat o luPt6

surds, addl. pe fag nici unul nici altul din cele

doll& imperil nu a putut duce mai departe rAzboiul.

Se pare ca scum Grecii au jucat un rol dublu,fiind

cAnd cu unii card cu alVii, ceeace le-a permis sa

poata pone mans pe cAteva importante cetAti.Teatrul

luptei se mute'. in Macedonia, unde Serer esul este ata-

cat de Ionita, care astfel se apropiade Salonio.

Acest port nu poate fi insd luat. Dar spre surprin-
derea dugmanilor sal, una din cetAVile cele mai im-
portante, Filipopole care fusese dat de Bizantini

lui Ivanco ci care acum era apArat de Cruciati,cade

www.dacoromanica.ro
 - 423 -
in mantle lui Ionita. Oraqul a cAzut nu din cauza
gtiintei Vlahilor de a ataca cetAtile of din cauza
tradArii locuitorilor, care 1-au predat lui IoniVA.
Este interesant de qtiut ca acegti locuitori erau

in mare parte bogomllt care prigoniti de Bizantini,

sufereau acelagi lucru qi din partea CruciaVilor.Au

facut aceasta sperAna la un mai bun tratament dela

Ionita. Secta a existat in tot sec. al XIII-lea.

. Cu toate sfortArile, Adrianopolul nu poate

fi insa luat. In acest moment razbotul se opregte,

rezultatul fiind completa slAbire a imperiului la-

tin gi intinderea celui roman-;bulgar qi in Rumelia

qt Macedonia.

Moartea aprasnico. a lui Ionita in fats. Sa-

lonicului - ca gi a fratilor sAt - care se intimplek

acum, pone capAt nu numai conflictului dar qi 1eg4-

turilor cu papa. Din acest an din urma av6m ultima

scrisoare, in care papa 11 mustrA pe IoniVA pentru

rutlaw-dusa contra OruciaVilor. Incercarea de cato..

licizare We. izbutit.

www.dacoromanica.ro
 - 424 -

ha ul Boril (1207- 1218. Ionita 64)6 cate se

pare lila avut copii. Dar probabil ca trebuia sa vi-

sa dupti el fiul celui mai mare dintre frati; nu era

insa o regula in aceasta privint6. Dan Asan al II-
lea insA,' fiul lui Asan, a fost alungat gi printrfo,

revolutie este adus un uzurpator, cumanul Boril,poa-

te chiar de revolutia care a provocat moartea lui

Ionita. Acesta era cumnatul celor trei frati, caci

Linea o sore de a lor, ceeace davedegte infiltratia

Cumanilor In imperiul romano-bulgar. Domnia lui Bo-

ril este intre 1207-1218 card este inlatudat de

Dan Asan. In vremea lui Boril se inteVegte erezia

Bogomililor in Bulgaria gi dela el avem aka zisul

bSinodiaul Tarului Boril" (public at la Sofia de Po-

prujenco). El este un manuscris ce cuprinde hotari-

rile sinoadelor contra Bogomililor. Acum se reveal-

se iar la credinta ortodoxa. In Sinodicul acesta

sunt trecuti cu numele for cei blestemati, avand in

frunte ne Ieremia Bogomil incepatarul ereziei gi de,

ase nea sunt glorificati o serie de ortodoxi,pentrm

www.dacoromanica.ro
 -425-
faptele for cregtinegti. Sinodicul mai pomenegte

gi de o principesa bulgara Kera Tamara, care ar fi

intrat de bun& voie in haremul Sultanului, sacrifi-

candu-se pentru a nu navali Turcii in tara ei.Cum
manuscrisul a ajuns gi pe la noi, s'au adaogat gi

domnii din Moldova in el. Tot pe vremea lui Boril

are loc gi un raboiu care este interesant gi pen -

tru noi cei din Nordul Dunarii. B vorba de a rascoa-

la la Vidin in care sent amestecati gi Ungurii.Ace-

sta este una din desele rascoale ce s'au facut con-

tra lui Boril care a eautat sa se mentina in scaun

cu forta. Vidinul (Bononia pe vremea Romanilor) era

o eetate foarte intarita gi pe ea pusesera mama ra-

sculatii. Boril pornegte sa cucereasca Vidinul,dar

nu izbutegte. Ingrijorat, el face apel la Unguri,ca-

re pane acum fusesera dugmanii imperiului romano-

bulgar. Acectia ocupasera Banatul cu Severinul gi

poate gi o parte din Mehedinti. Ei an atacat Vidi-

nul gi 1-au luat dandu-1 apoi lui Boril. Amin situa-

tia politica se schimIA, Ungurii din dugmani

www.dacoromanica.ro
 - 426 -

devenind aliati nu gtim prin et imprejurare ai sta-

tului romanobulgar. Interesant pentru not este ac-
tul dat in latinegte de regale ungar, prin care re-

compenseazil pe invingatorul dela Vidin. Actul e din

1211 iar lupta probabil sA fi avut loc prin 1210

sau incep'utul lui 1211. Invingatorul dela Vidin se

numea Ivanichius gi era comitele Sagilor din Sibiu.

Actul a Post public at de mai multe on gi se giseg

in col. Hurmuzachi. Se spun aici ca Ivanichius a

condus nogtirea Sagilor, Ungurilor, Valahilor gi

Peoenegilor, ceeace inseamna ca Valahii erau arga,-

nizati deosebit acum gi poate aveau gi oarecare au-

tonomie. Este gi indicaVia ca inainte de a ajunge

la destinatie oastea aceasta a lost int&mpinat6 pe

malurile raului Ciabru de doi prinoipi 9nmani cu

calaretii lor, dar acegtia au fost respingi, iar
Ivanichius gi-a putut urns calea spre Vidin. Este
interesant de a aunoagte drumul urmat de acest co.

mite sas. Eaul Ciabru este un afluent al Dunlirii

In Bulgaria la Est de Vidin. Dacti oastea a venit

www.dacoromanica.ro
 - 427 -
dela Sibiu sure Ciabru - Vidin inseamna ca an tre-
cut prin Oltenia qi nu pe alt drum, fiindca Ciabru
care e Pomenit inaintea Vidinului este la Egsarit

de acesta. Dec& lucrurile stau aqa, de aici puten

trage o concluzie este adevgrat puVin ipOteticA qi

anume. Este sigur ca Ungurii formasera Banatu]. Se-

verinului, dar.e-putin probabil ca acesta sa fi cu-

prim toe:a Oltenia. Este deci apro ape probabil ca.

puterea for administrative era mai putin intinsa in

acEiastil parte a Varii noastre acum cAnd dealtfel qi

diploma Ioanitilor din 1247 ne are-UE-1 unele voevoda.

to rom&negti aici oarecum independente. Aga da; ca

armata ungara sfi poata trece pe aici in voie qi sa
nu fie impiedicata cleat tocmai la Ciabru, trebuia

ca aceste regiuni sau sa fie sub suzeranitatea ung&

ral, sau sub st5panirea lui Boril. Este mai ugor de

crezut ca erau sub suzeranitatea ungara aceste re-

giuni, botare],.e statului lui Boril nu treceau pans

la nqi. Cumanii care 1-au atacat pe Ivanichius "'e-

nema Pwobabil din campia Munteniei. Este acest do-

www.dacoromanica.ro
 - 428 -

current o oarec are urmA de lumina pentru epoca acea-

sta a inceputurilor istoriei Romanilor, in care sun-

tem complet lipsiti de gtiri. Amintesc in legatura

cu chestiunea aceasta o teorie a lui D.Onciul anis&

in cartes sa "Originile Frincipatelor Romaneu.Teo-'
rta pe care mai tArziu el singur a recunoscut c& e

gregita e urmatoarea. El era de parere ca imperiul

romano-bulgar se intindea gi in Nordul Dunarilan
spre sfargitul sec. al XIV-lea acest imperiu a ince-

put sa se destrame. Din el au legit diferite princi-

pate ce au creat midi st&tulete independante din ea-

re pe la 1300 s'a despartit gi principatal TArii Po.

manegti. Nu ayes izvoare care sa ne arate ceva pre-

cis, dar o despartire a Tarii Romanegti din impe-

rial romano-bulgar ar fi in opozitie cu ce gtiu de-

spre celelalte voevodate romanegti de aici, care e-

rau sub suzeranitatea ungara.

Agi mai adaoga un argument pan& acum ne mai,

adus. Spume .= ca dupa Born a venit loan Assn al

II-lea. In vremea lui pela 1230 se dA un privilegiA

www.dacoromanica.ro
 - 429 -
de comer Raguzanilor care gtiVi tine suet; nigte
Croati ca limbs camalcaltuiau o republicA ce a rA.,

mas independentd pan& in sec. al XVIII-lea evand

cel mai insemnat rol comercial in Peninsula Balca-

flied,

Prin acest privilegiu li se des voie Raguza-

nilor cu reducere de vama, ea sd aducd mdrfurile

for in toate iarmaroacele din imperiu. Documertul

este in limba slaves gi in el sent ingirate o multi-

me de localit4i intre care multe la Dundre intre

ele Vidinul, Silistra, apoi in Dobrogea la mare

Karvunska (Vara Karvunska este .cel putin.- Dobro-

gea de Sud, Carbona = Cavarna) apoi in Interior So-

fia, etc. Dar nici unul din oragele dela Nordul Du-
ndrii nu este pomenit. Daces Raguzanii au avut drep-

tul de comer in tot imperiul romano-bulgar gi da-

ea acesta stap&nea gi la noilatunci fad indoiala
ar fi Post pomenite gi localitdVi de aici, dar nici
macar nu se spun ca au dreptul sd treacd Dunarea.

www.dacoromanica.ro
 - 430 -

Revenind la istoria politick, spuneam ca" la

1218 Boril e rasturnat yi loan Asan al II-lea ii is

locul. Made fusese el pans acum nu ytim destul de
bine. Singura ytire.pe care o avem este din cronica

lui Ptisie dela Hilandar, dar aceasta e scristi in

sec. a]. XVIII-lea ci nu ytim cat merits sA-i &km

dreptate. Acesta spun 06 I.Asan sia refugiat in

Nordul Dungrii yi de aici a ajuns 'Ana la Ruyi (poa-

te la Ruteni). Fapt este insa cá dela 1218 pang la

1241 domneEite loan Asan al II-lea, domnie care a in-

semnat o epocii de glorie pentru imperiul romaao-bul-

gar.

-000

www.dacoromanica.ro
 - 431

_Toni 20 Martie 1939

Prelegerea XEC-a

Io an As an al II-lea 1218-1241 .

Urcarea in scaun. Am ajuns in lectiunea pre-

cedents cu povestirea evenimentelor pang la urcarea

in scaun a lui loan Asan al II-lea. An vazut ca dup5

domnia celor trei frati Asan, Petrugi Ionita, a 06-
ror origin nu poate Li puss la indoi616. CA este ro-
maneascA, prin uzurpare a pus mans pe domnie un a--

nu me Borila, de origin cumana, casatorit Cu o so-

rsa a celor trei frati care au intemeiat imperiul ro-

mano-bulgar. Borila a avut o domnie tulburata gi in

interior de mai multe rascoale printre care gi ace-

ea dela Vidin gi din afara prin anume atacuri veni-

te dela vecini. Intinderea hotarelor imperiului da-

ta de Ionita, n'a putut Li mentinuta de acest uzur-

pator care a pierdut stapanirea asupra Macedoniei.In.

www.dacoromanica.ro
 -4.32-

tegritatea statului lui Ionita nu a putut fi menti-

nuta de Borila, nu atat din cauza imperiului latin

de Rasarit, cat mai ales datorita ridicarii Greci.
lor, care incepusera pe incetul sa cagtige mereute
ren gi sI se intareasca. Brau acum trei state gre-
cegti. Era unul cu capitala in oragul Nikeea in A-
sia Mica, al doilea cuprindea Epirul gi Tessalia,
iar al treilea de mai mica ImportanVa gi care nu
sta mai unit niciodata cu celelalte doua, era is
Trapezunt, imperiul de Trebizonda stapanit de Com-

neni gi care a supravietuit chiar caderii Constan-

tinopolului in manila Turcilor.
In 1218 are loc alung area din scaun a uzur-

patorului Borilal de catre loan Asan, care venea

inapoi din partile noastre. El era fiul lui Asan I.

Lupta pentru reluarea tronului unchiului ci tatalui

sau, dust de loan Asan3 nla fost fara dificulta i.

Dupa multe greutati ci dupd ce se asediaza Tarnova,

Boril este silit sd capituleze gi dupa obiceiul

vremei, este orbit ci trines la manastire. Situatia

www.dacoromanica.ro
 - 433 -
internal gi cea external a lui loan Asan al 11-lea se

prezenta foarte incurcata. Boril tocmai pierduse Ma

cedonia gi Rumeliatprovincie ce se Intinde pe valea

Maritei intre Rodope gi Balcani, avand capitala la

Filipopole.
stele cu ungurii. Boril card avusese nevoe

fusese ajutat de Uhguri, de pilda Vidinul 1-a putut

lua din madnile rasculatilor datorital interventiei

Ungurilor. Cum se exolica aceste legaturi de priete-

nie cu Ungurii nu avem posibilitatea de a gti,poate

vor fi fost anume leg&turi de familie care au adus

cu ele simpatia Ungurilor. Regele Ungurilor acum err

Andrei al 11-lea. Cum Boril este rasturnat de Ion

Asap. al I1-lea, Andrei al II -..lea Torne9te ca sa-1

pedepseascA. Regele Ungariei era un cevaler medie-

val din toate punctele de vedere. Singurul rere un-

gur care ia parte la o cruciata. El igi luase aso,-

ciat la domnie pe fiul ii urmagul sail Bela cel Ta-

rgr, in domnie al IV-lea. Cand loan Asan se urea pe

trout Andrei al 11-lea era tocmai In cruciate, asa
Faso. 28
www.dacoromanica.ro
 - 434 -

ca miSiunea de a pedepsi pe Ioan Asan este incredia-

tat& lui Bela eel Tanar, misiune pe care nu putu

sA o termine pan& la intoarcerea lui Andrei al II-

lea. Din cauza situatiei interne gi a cruciatei fa-

cute, Ungurii erau foarte slabiti gi din anume acte

date de Andrei al II-lea se vede cum puterea regelul

In Ungaria scade in favoarea nobililor. Tot Andrei
este acela care aduce gi pe Cavalerii Teutoni in Ar-

deal la 1211. De imprejurarile grele grin care tre-

cea Ungaria mica lui Boxila, profits Ioan Asan al
II-lea. La inceput Ungurii iau ofensiva contra lui
Ioan Asan al II-lea, dar de data asta nu mai gtim

pe unde au trecut contra lui, clei nu mai avem nici

o gtire. Dar se pare ca loan Asan al II-lea, care

se intarisa destul de bine pornette gi el 11, atac..

;Urea aceasta o scoatem dintriun hrisov unguresc,

scris in latinecte, din 1235. Sunt importante ace-
ste hris o eve fii nd ca in el e aunt pome nit e multe lu-

cruri care din cronici lipsesc. Aceste hrisoave

sunt nicte diplome de intarire asupra anumitor pro-

www.dacoromanica.ro
 - 435 -
prietAti date pentru a se rasplAti uncle servicii
aduse tronului de nobili, aratandu-se in ele *i me-

ritele care au adzes respectiva rasplata. Cana ace-'

ste merite erau militare (9i mai intotdeauna aga se

intampla) se aratau *i luptele in care se distinse-
se eel rasplatit.- intrfun asamenea hriscv din. 1235

se pomena*te de un atac al Bulgarilor, resuins de

magistratul Laurentiu, atac care fusese indreptat

de Bulgari in contra uceta#i noastre dela Severin".

Se vede ea lupta a fost In Oltenia, LaurenViu,pen-
tru meritele sale militare a fost pus indata "ban

al Severinului". Atacul dugman fusese condus de

"Alexandru fratele impdratului Bulgarilor". In en-

rand ins& se inchee un tratat de pace intro lenguri

*i imperiul romano-bulgar pe care deasemonea nu-1

cuaca*tem, dar va fi fost,caci dupa aceea cele doua

state sent in termsni buni. Fiul lui. Loan Asaa al

II-lea as numea 06n, mama care luase in bulga-

re*te forma aceasta dela ungurescul Soloman purtat

www.dacoromanica.ro
 -436 -
de mai multi regi ai Ungariei. Am putea chiar preau-

pune ca loan Asan al 1I-lea a fost casatorit Cu o

principesd ungard al caret nume nu-1 aunoagtem. De

rapt loan A5-64 al II-lea in tinereVe nu se gtie Cu

tine a fost cdsatorit. Catre sfargitul domniei el a-

yea de soVie o principesd bizantina.

Iu tele cu Grecii. Ajungand foarte puternic,

vecinii sai incepuserll sa-i caute prietenia gi ast-

fel o fiica a lui loan Asan 61 1I-lea a That petite

de unul din cavalerii francezi din Constantinopol.
In vremea aceasta Grecii captigau mereu texen. La

Nikeea era un principe care se numea imparatonum3

loan Vatatzes. Cel din Epir era Teodor Lasoaris.4
unul pi altul pretindeau ca aunt continuatorii im-
periului bizantin gi cdutau pe seama for 96 reface

vectile notare ale acestuia. Teodor Lascaris dupe

mama sa se trdgea din Isac Anghelos. El s'a ridicat
mai repede pi a reugit sa punts mane pe toata Alba-

nia, luand-o din mainile principilor feudali fran-

cezi pi italieni. Pe incerul el face ca imperiul
www.dacoromanica.ro
 -4.37-

din Epir sä cuprind6 Macedonia gi Albania, Saloni-

cul gi chiar Adrianopolul gi Tracia ating&nd ast-

fel Adriatica gi M.Neagra. In felul acesta imperiul

latin de Ra'sdrit era despdrtit de imperiul romano-

bulgar. In marginile imperiului lui Teodor Lascaris

era Ohrida de unde el a chemat la Salonic pe pa-

triarh spre slincorona ca imp&rat bizantin dupes ye-

chiul obiceiu al imperiului ciopartit. Intinderea

statului sau a ingrijorat ins& pe loan Asan al II-

lea. Acest fapt d& naqtere unui Amboiu degi se M-
ouser& intre ei gi leg5turi de familie. Dealtfel
loan Asan era in lege:tura de prietenie gi cu Lati-

nii. Atacul este pornit de Teodor gi lupta se d6 a-

proape de Filipopole gi anume la Klocotnita (1230).
loan Asan este inving&tor, lupta fiind o repetare

a celei dela Adrianopole c&gtigat& de unchiul sau,

=sic& de data asta invinqii erau Grecii gi nu Cru-

ciaVii. Teodor este luat prizonier ci supus regule-

lor obiceiului este orbit gi moare in exd.1,1Asand

pe fiul Eau Manuil la scaunul Epirului. i acum ca-.

www.dacoromanica.ro
 -438-
valeria cumang are un rol principal. De data acea-
sta succesul a fost mai bine exploatat decat o ram-
se Ionita cu vreo 25 de ani inainte. loan Asap al

II-lea pe data s'a repezit cu octirelsa recucereasca

ceeace i se luase. Adrianopolul cade gi carandodupg

ce Macedonia, Albaria gi Tracia cazusera in mainile

sale, _loan Asan se gasegte intaVa Constaatinopolu-

lui. Acum imperial romano-bulgar a atlas maximum de

intindere pe care a avut -o vreodata. Atingea coaste-

le a trel marl, MaTeagra, Egee gi Adriatic a. Este

momentul culminant al puterii bulgaregti. Ioan Asan

a incercat sa cucereascg si Salonicul, dar nu l'a

putut smulge Epirului, degi el se numegte gi stapa-
nitor al Salonicului. Era de rapt o stapanire Boar
nominala, probabil i se platea un oarecare tribut
Diploma tk2jyaLpa.Vatoedi.Dilomaentr El s'a ridicat

in protector al calugarilor ortodoxi dela Muntele

Athos. Aici era o veche republics de cilugari cu o
Berle intreaga de mangstiri autonome, eglugari care

7 conduceau gi politicette singuri ca ci pAna azi.

www.dacoromanica.ro
 - 439 -
De cur&nd s'a descoperit an hrisov dat de Ioan A-
ssn al II-lea uneia din cele mai frumoase mangstiri

de aici, Wingstirea Vatopedi. In hrisovul acesta

scris in slava qi gAsit in arhiva mgngstirei Vato-

pedi, it vedem cg se intituleazg pentra prima card

in imperiul rom&no-bulgar, "Tar al Bulgarilor pi

Grecilor" cum o fiicuse altd data Simion. Deci nume-

le Vlahilor dispare din titulatura impgratului ro-

m&no-bulgar. Descoperirea documaatalui s'a fgcat in

1930 de prof. dela Universitatea din Salonic, Dl.

Iescaris. Prin el Ioan Asan dgruegte mangstirii sa-

tul Sem.alto de langa Seres, cgreia satal trebuia

"sg fie ci cu oameniitiar prahtorii ce i -at dart,

senacti, ducii, desetarii, psarii, nici until sg nu

indrazneascg sA piing pricing in metdhul Sr. pang-

stiri, sg nu is nici cai,ci toate sa fie ale egume-

nului Dositei: Reluand vechiul titlu al tarilor

Bulgari, vedem ca vechea pretentie de a.inlocui pe

Bizantini aici renapte iar.

Ultimile luste, Biserica 40 de muceniaL. In

www.dacoromanica.ro
 - 440 -

1235 loan Asan al II-lea asediaza Constantinopolul

unde domnea minorul Baldovin -al II-lea. Acesta este

aparat Nine datorita atat zidurilor sale cat ci fap.

tului ca-i veni in ajutor, regale dela Ierusalim
(era rage Jean de Brienne). Acesta reucecte sa ra-

sping& atacurile lui loan Asan al II-lea. In acest

momont avem o scrisoare trimeasa de papa Grigore al

IX -lea, care avea scaunul la Avignon, lui Loan As an.

Papa ii amintegte in ea de legaturile unchiului sau

cu InocenViu al III-lea. Papa. Grigore it sfataegte

mai departe sa rupa legaturile cu ortodoxii ci sa

se intoarcd iar la catolicism. Se pare ca aceasta

interventie a papei nu a avut nici o urmare, mai a-

les dacd ne gdadim gi la manastirile ci bisericile

ortodoxe cladite de loan Asan al II-lea. Cea mai ve-

che gi mai importantd este cea din Tarnova a celor

pat uzeci de mucenici. 0 parte din vechea ei pictu-

ra se gorse to la muzeul din Sofia. Are o inscriptie

cu data 038 (1230) care zice: "Eu loan Asan intru

Hristos Dumnezeu credinciosul, imparat *i autocrat

www.dacoromanica.ro
 - 441 -
al Bulgarilor ci Grecilor, fiul lui man, am ridi.
cat din temelie gi am zugravit gi infrumusetat in-

tru toate aceasta bisericii a celor patruzeci de mu-

cenici, in cel de al doisprezecelea an al Domniei

mele gi ea s'a ridicat in amintirea izbanzii pe ea-

re am avut-o impotriva oastei grecegti,pe care am
invins-o gi pe imparat 1-am luat in robie Cu boe-

rii lui ci imparatia noastra s'a intins dela Odrin

(Adrianopol) pang'. la Drac (Durazo) gi la Arb&nagi

(Albanezi) gi la Sarbi gi am ajuns pane la sari

grad, pe care-1 tin Franciim. Biserica are intre

picturi'. 9i reprezentari de cavaleri in zale. Un

asemenea cavaler in zale se ails pictat ci pe unul

din stelpii bisericii Sf.Miculae dela Curtea de Ar-

geg (Biserica Domneasc61). S'a facut o apropiere in-

tre stilul gi pictura acestor doug biserici, ne-

fiind despartite decat de vreo suta cincizeci de

ani din punctul de vedere al indltarii din teme-

lie a lor. In muntii Rodope, cei mai inalti din

www.dacoromanica.ro
 -442-
Bulgariat-se el& mai multe cetbIti. Intre acestea
este gi cetatea Stanimaca la picioarele cOrei se ea.-

segte manIstirea Bacicovo.

_ La Stanimaca este o in-
scriptie care amt.& 05. Varyl a ridicat gi reparat

aceastfi cetate in 1235. Epoca ce urmeaza dapO acest

an, adicA dup& egecul din fata Constantinopolu-

lui ne este mai putin cunoseuta. Se pare c& a That
o epoch' de pace gi de IntArire. In 1237, loan Asan

al II-lea pornegte sa atace Constaatinopolul. In ur-

ma lui lass& se nagte o epidemie din cauza cOreia

moare patriarhul Ioachim gi deasemenea sotia lui

Ioan Asan impreuna gi cu un fiu al sau.Socotind ca

acesta ar fi un serum al lai Dumnezeu, Varul a realm-

tat la asediul Constantinopolului qi sta reintors

in Cara sa. Este de observat acum ca din punctul de

vedere al civilizatiei se faeuser& marl progrese,c6.

ci pentru prima oars apar en prilOul asediului
Constaatihopolului, cordbii balgAregti. Pang acum
pa M.Neagiq nu pluteau cleat vasele Varegilor (Ru-

gilor) *i ale Bizantinilor, acum insa apar gi vase

www.dacoromanica.ro
 -443-
bulgaregti, ceeace tindea sa InlAture slUbiciunea
acestora din luptele de pAnii aamm. De multe on Bi.
zantinii batuser6 pe Bulgari datoritd expeditfilor
pornite pe mareicare permitea sa -i is pe Bulgari Pe

la spate prin oravale depe coasts care erau bizanti-

ne, in vreme co oastea de uscat ataca prin faVA.Cu
prilejul expediViei contra Constantinopoluluijoam
Asan fusese ajutat qi de imp. bizantin dela Nikeea
cu flota sa, ceeace n'a schimbat deloc lucrurile,a-
sediul nereugind.

Privilegiul Raguzanilcr! Din vremea de pace

care a urmat, avem un alt hrisov al lui Ivan Asan al

11-lea. Pomenesc aceste hrisoave, fiindcli de fapt nu

ni s'au plistrat in general cleat foarte putine hri-

soave bulgare,pand in 1930 nu erau decat7geapte. I-

cost hrisoli este privitor la relatiiie comerciale cu

republica raguzang. Raguza (Dubrovnik) era o cetate

de comer3ianti croati dar de civilizatie italian4,

care e o apariVie destul de ciudata mai ales pentru

www.dacoromanica.ro
 - 444 -
lungimea vietii ei. $i-a pierdut independenta dea-

bea in sec. al XVIII-lea pe vremea lui Vapoleon.Ra-

guzanii avusesera tratate de convert gi cu Bizanti-.

nii ci acum au ci cu loan As an al II-lea. In trata-

tul acesta, sau mai bine in privilegiul acesta (ter-
menul fiind mai potrivit) loan Asan al II-lea spu-.
ne ea "Iubitilor ci prea credinciogilor noctri oa-

speti", le dau "voe sa mearga nesuparati prin to -

ra." pentruca sa "cumpere ci sa faca negot", gi apoi

arata oracele in care cu predilectie acectiase vor

opri Para sa plateasca gi vama. Se arata oracele de

targ dela granita in primal rand Vidinul important

prin vadul lui, pe aici neandu-se legatura cu re-

giunile din Nord. Apoi Belgradul gi deasemenea ca-
.

pitala statului sau Tarnova, ca ci fosta capital&

Presley, dupa care e pomenita Cara KarVunska (Dobro-

gea) Odrinul (Adrianopolul), Sooplie (Usktb), Pre-

lepul, Deval (Durazo) negustorii putand merge pan&

la Solun (Salonic). Se spume clan in acest hrisov a&

Raguzanii "sa nu plateasca vama nici la orace,

www.dacoromanica.ro
 4-45 -

nici la cetAti nici la clisuri (pasuri) in munten...

etc.,ceea ce aratA ca ei au contribuit foarte mult

la desvoltarea comertului in statul lui Ioan Asan.
Aga dar pe vremea lui imperiul atinsese un
punt culminant al civilizatiei, avAnd un comer in-
floritor, o armatA destul de puternicA IntAritd s-

cum pi prin infiintarea unei flote cu corAbii de

lemn. Cu o viata economics in progres pentru statul

sAu, Ioan.Asan al II-lea vedem CA ridicA din teme-

lie gi cetati dar mai ales biserici pi mAnAstiriva-

rdtandu-se gi protectorul caluOrilor dela M.Athos,

DecAderea elementului romemesc. Act= o che-

stie care se pure este disparitia sau in orice aaz

trecerea pe planul al doilea a elementului romAnesc

care pe vremea celor trei frati erau adevaratul ele-

ment conducAtor. Daca elementui vlah era ar5tat In

titlul lui IonitA, in cel al lui loan Asan al II-

lea lipsegte. Elementul romanesc nu e intalnit,nici

in titlul Om din inscriptia manAstirii 4-0 de muce-

nici gi nici in hrisovul de comer dat Dubrovniku-

www.dacoromanica.ro
 - 446 -

lui. Dar gi in cronicile bizantina, ca de pilda in

aceea a lui Gheorghe Acropolit elementul vlah nu mai

e pomenit. Acest rapt e greu de explicat. Dupa unit

istorici (partizanii teoriei lui Roesler),elementul

roman nu mai e pomenit, fiindca el sta mutat in Nor-

dul Dunarii. Dar argumentul e lipsit de logicii,caci

daca imperiul romano-;bulgar in vremea lui loan Asan

al II-lea a fost aga de infloritor, ce rost avea ca

Romanii sA-1 paraseasca. Explicatia este alta.Cred
ca aici Romanii erau putini. Au dat dinastia care
Ina. a pastrat legaturile au vechea traditie bulga-

ra, pastrand in prima generatie liMba gi traditia

romaneasca dar in a doua generatie (in aceasta e

loan Asan al II-lea) mereu in contact cu clasa de

mart boieri bulgari dela carte (elemertul bulgar e-
ra de fapt alcatuitorul populatiei imperiului) a fa--

cut ca pe incetul numele de Vlah sa-ci piarda din

importanta gi a fost seas gi din titlu.Bulgarizarea

putinului element romaneso sta facut ugor, astfel c6

Bulgarii au rA as in locul lOr. loan Asan domnegte

www.dacoromanica.ro
 -447-
pang. in 1241. Acum se ivegte o noun amenintare pen-

tru Europa, din partea unui nou neaa turanicoare

sunt Tdtarii. Tocmai and loan Asan moare,ei igi
fac aparitia. Cumanii din Nord, cu toata opozitia

pe care Incearca sä o faces sunt infr&nti, aqa ca

cu moartea lui Iowa Asan al II-lea incepe o epoca

destul de critic& pentru imperiu.

-000 -

www.dacoromanica.ro
 4-48 -

Miercuri 22 Martie 1932

PraersreaI-XXX a

SERBIA SUB DINASTIA NEMANIA PANA LA

1241

Cele doua Serbii. In lecViunile precedente

na-am ocupat de imperiul romeno-bulgar, ajungand cu

povestirea evenimentelor Dana la moartea lui loan
Asan al II-lea care au avut loc in 1241, data care
coincide cu navalirea Tatarilor in Europa. Inainte

deaduce mai departe povestirea istoriei imperiului

romAno-bulgar gi de a vedea consecinVele navalirii

Tatarilor, trebue sa ne ocupam puVin gi de celalalt

stat slav din Peninsula Balcanica de statul sarbesc.

Am aratat cum Sarbii formasera mai multe sta-

tuleVe care gi ele cazusera sub Bizantini cand ca-

zuse gi statul bulgaresc. Perioada aceasta care in-

cepe din momentul intrarii Sarbilor in mainile bi-

zantine gi merge pang la 1241 o vom expune mai pe

www.dacoromanica.ro
 449-
scurt, faptele acestea ne intereseaza mai putin,
ne avand prea importante leghturi cu Vlahii qi a-

poi statul sarbesc acum este intro vreme in care

e departe de importanta statului vecin, bulghresc.

Abea in sec. al UV-lea arbii reugesc sh is hege-

monia In Balcani, in vremea lui ;tefan Dugan. fit

era un singur stet sarbesc, unitar ci mai multe.Pe

langil Croatia, care in urma ajunge sub sthphnirea

Ungariei, mai erau inch doll sub suzeranitatea bi.

zantinh. Maul era spre Adriatica cuprinzand mai

mult MuntenegrUlgi R. Albaniei cu oragul Diocleea

servind de capitalh, dupes care gi statul sla numit

Dioclitia. Ce Malt din partea Apuseanh a Serbiei

de azi era numit Rascia care nu se intindea insh

'Ana' la Belgradul ce era stapanit de imperiul ro-

mhno-bulgar ci numai pang in regiunile de Apus gi

Sud ale acestuia, fiind imphrtit in cnezate gi ju.

panate. Conducatorul din Dioclitia se intitula

"Rex Dioclitie0 , pe oath vreme principele din

Fasc. 29
www.dacoromanica.ro
 -11-50-
Rascia, care era ortodox, purta titlul de "mare ju-,

22)2 , adica era *eful mai multor jupani, care e-

rau adanati intr'un fel de confederatie. Cared era

vorba de luat o botArire importantA, se adunau toti

jupanli gi alcatuiau aga numita scupoina, adanare,

cum se numecte *i azi parlamentul sarbesc. Diocli-

tia avea *i un port destul de insemnat in ora7u1

Antivari pe Adriatica.
Religia statului Rascia era ortodox6 *i bi-
serica sa depindea de patriarhia dela Ohrida, inte-
meiatA de Vasile Bulgaroctonul. wi aici ca qi in
statul bulgAresc, recta Bogomililor avusese destui
aderenti *i s' au dus adevarate lupte pentru starpi-

rea lor.

ptefan Remania (1160-1196). Epoca in care

aceste state s'au unit intro singurA stApanire

independents de Bizantini este cam pela 1160,deci
numai cu vreo douAzeci de ani inainte de infiinta-
rea imperiului romanobulgar.

Cel care a reusit sa faca acest lucre este

www.dacoromanica.ro
 -451-
principele Stefan Nemania care este astfel conside-
rat ca intemeietorul statului sirbesc ci de legends.

Deasemenea toate pomelnicile bisericegti incep cu

numele lui, are pe scurt rolni, in istoria Ser -

biei, pe care-1 are la not Radu Negru. Ca gi acesta

;tefaa Nemania, nu era primul mare jupan al Serbiei,

ci prin faptul ca a Mut unitatea celor doug state

a fost socotit astfel. Din cauza unor anumite mi -
gcari nelinigtitoare din Rascia, se zice ea el ar
fi trebuit sa se retrag& in Diocleeannae se spune
ea ar fi trebuit sa treaca la catolicism, dar in-
torcandu-se inapoi, trece iar la religia ortodoxa.

De fapt in istoria sarbeasca se poate constata un

fel de duplicitate religicasA. qefii statului sand
ridicau o biseric6 ortodoxa, cand una catolied,pen-
truc4 ei cliutau sa impace gi populatia catolica (gi

deci pe papa) ci pe cea ortodoxa (ci deci pe Bi-

zalat).

Cu populaVia sa mai puVin civilizatg, mat

www.dacoromanica.ro
 -452-
mult de munteni ciobani, din Rascia, Stefan Nema-
nia ocupg qi unepte la un loc statul acesta Cu Dio-
clitia mai civilizatg, reupind sA-pi capete gi in-
dependenta de Bizantini. Acesta este statul sgrbesc

care a durat mai multe secole, pang la cAderea lui

in mainile Turcilor. Singura cetate care a rezistat

totupi in-fava lui Nemania, a Post Raguza (Dubrov-

nik). Incercarile lui do a-pi Intinde stApanirea pi

inspre Belgrad pi Ni p pe uncle trecea drumul de co-

mart, nfau izbutit. Valea Moravei a rgmas pi mai de-

parte in mainile Bizaatinilor, ca un fel de cui in-

tre statul sarbeso pi imperiul rom&no-bulgar.CAtre

sfarTitul domniei lui 47.tefan de Nemania, are loc

oruoiata a treiai care aa argtat c& a are leg turf

cu Petru pi Asan, deasemanea cum Bizantini au eau-
tat sä-i or!easca trecerea aruncand pe druvuri bo-
lovani gi copaci, ceeace 1-a facut pe Frederic Bar-

ba rode sa. ae adreseze Vlaho-bulgarilor, fapt care

a determitat pe Bizantini sa -1 treacg In Asia - pen.

tru a scApa de anumite Incurcaturi politice.ImPAra-

www.dacoromanica.ro
 -453-
tul romano-germanic pe Vaasa legaturile cu Petra gi

Asan, a avut relatii qi cu Stefan Nemania came se

pare ea era mult mai cunoscut in .opus, in lumea ea-

tolica. 4i relatiile acestea incep inainte ca cru-

ciata-a treia sa fi ajuns in Balcani, cgoi qtim ea

Inca pe tend se face an pregatirile pentru apeasta

expeditie, este trimeasa la NUrenberg o delegatia

a lui Nemania. El oferea imparatului ajutorul sau

pentru a trece in 1189 cu armatele prin peninsula,

pe drumul Belgrad, Nig, Sofia. and imparatul a so-
sit la Nig, Stefan Nemania in persoana se infati-
seaza imparatulni gi ()data cu el gi o serie de tu-
pani (ceeace arata caracternrfeadal al stapanirii
lui), declarandu-i-se cu totii vasali. Se pare ca
acestui lucre Frederic nu prea i-a dat importanta
gi s'a folosit numai de el ca sa sileasca pe Bizan-

tini sa-1 treaca in Asia.

Ca sa pedepseasca pe Petru gi Asan pentru

legaturile cu Frederic, am spus ea Bizantinii an

posit o expeditie contta lor. Tot deodata a avut

www.dacoromanica.ro
 - 454 -
loc qi una contra lui 4tefan Nemania, povestita tot

de Nichita Honiates qi ea dedbicei qi aici cronica-

ral nu are cleat termeni de lauds pentru imparat pe

care-1 arata pretutindeni invingatac. Dar ce valoa,

re are spusele lui in privintavictoriilor imparatu-
lu& o arata faptul ca qi dapa expediVie cele doua

state 3:Cyan independente. In 1196 4tefaa Nemania ab-

died.

Sfantul Sava. ;tefan Aremania ayea un fiu nu,

mit Rastco. Acesta nutrea dori4a de a se calugari

au toate ca familia se opunea. Intrto zi cum Ii pla-

ces vanatoarea, a plecat la vanat qi nu sva mai tu-

tors. S'a due la M.Athos qi calugarindu-se a luat

numele de Sava. El este aunoscut In. istoria reli-

gioasa a Serbiei sub numele de Sf. Sava qi a avut

un rol important In istoria Serbiei. Mai intaiu fap-
ta lui a introdus un sentiment adanc religios in
familia Nemania, ceeace a flout ca o eerie de prim,

dpi sarbi sa mearga la calugarie. Se pare ca 1-a

convins ci pe tatal sau ;teen, caoi acesta dupe

www.dacoromanica.ro
 - 455 -

abdicare se retrage la mAnastire, se face calugar qi

is numele de Simion, las and ca saapcinasa-i ale aga

urmaqv7..Adunarea alege pe fiul lui Nemania, pe 212:

fan. BUmele de Stefan devine un obiceiu de a fi

luat de toVi domnii sarbi aqa ca cel de Ion la not

sau 2n imperiul romano.bulgar, dupe numele interne-

ietorulut. Aqa dar in 1196 ii urmeaza fiul sau Ste-

fan numit cel dintaiu incoronat, in sarbeqte prvo-

vencani. (Este. cel dintaiu care are titlul de rege,

tatal sau fiind numai mare jupan). Datorita prezea-

Vei lui Sava la M.Athos, s!a. infiintat de Sarbi aco-

lo o manastire, care a Post pus& sub conducerea lui,

este vestita manastired Eilandari, care e cinstita

qi de domnul muntean 71adislav qi de undo ne -a venit
qi unul dintre eel. mai vechi mitropoliVi, mitrepo-

litul Hariton (secolul al YIP -lea).

Stefan Primul Incoronat (11961).228)

Din vremea lui Stefan "eel dintaiu incoro-
mat" avem legaturi ale Serbiei qi cu catolicil.Ptpa
in vremea aceasta era Inocentiu al III-lea care a

www.dacoromanica.ro
 -456-
purtat cum gtiti, corespondent6 cu Ionitl. In ace-
iagi vreme a purtat corespondentI gi cu $tefan,prima
scrisoare fiind din 1199. Din ea se vede a papa iar
da titlul de rage, Baca ar vrea autreaca la catoli-
cism. Titlul acesta i 1-a gi dat ci Stefan se inti-
tuleana nrex coronatus Serbiaet Dioclitiae et Dalma-

tiae. Incoronarea lui 4tefan a produs un protest al

rivalilor lui, Ungurit. Acum era rege in Ungaria An-

drei al 11-lea ce stgpanea gi in Croatia, Bosnia qi

chiar De coastele DiImatiei.
In vremea aceasta are loc gi cruciata a pa-

tra cu care yStefan are relatii bune, spre deosebire

de Ionita. In lupta deschisa intre Cruciati gi Ioni-

tag Stefan a ramas neutru gi la aceasta se pare ea

a fost impins de fgptul ca cruciatii erau acum sUb-
ventionati de Venetieni, cu care Vtefan se g6sea in
relatii bune.

In vremea asta biserica sarbeasa depindea de

cea din Ohrida, care reimasese sub Bizantinii sta.-

pAni in Epir. $titi ca aici era imparat Teodor La-

www.dacoromanica.ro
 - 457 -

scaris aupa mama descendent din familia Anghelos.

Teodor stapanea ci Ohrida, ceeace nu convenea Sar-
bilor care -ci dadeau seama ca o dependents reli-

glossa aducea dupa sine yi una politics. Atunci

Sarbii s'au gandit ea rupa aceste legaturi,fara ca
sa o rupa yi cu ortodoxia. Cel mai insemnat pa -
triarh ortodox era cel din Constantinopol yi cum

acesta fusese ocupat, patriarhul se retrasese la

Nikeea. Atunci Sf. Sava a intreprins o calatorie

(in 1219) pang in acest orac, plecand cu cora:Mile

pe mare sere Asia Mica. sta intalnit aici cu pa-
triarhul yi i-a cerut acestuia sa declare autoce-

fare. (autonoma) biserica sarbeasca. Lucrul acesta

a fast admis, far Sf. Sava a That numit primul mi-

tropolit independent al Serbiei. Sarbii curand i-an

zis patriarh, dar el niciodata nu s'a intitulat a-

lt. Regedinta dintaiu a mitropoliei a That la ma-

Rastirea Zia'a de unde mai tarziu sediul ei a That

mutat la Ipek. Cu tot protestul patriarhului dela

Ohrida, care a vrut sa arunce anatema asupra ei,bi-

www.dacoromanica.ro
 -458-
serica sarbeasca a ramas autonomatiar Sf. Sava poate
fi socotit ca fundatorul ei. A Post un mare argani-
zator dotat cu o energie de neinfrant. Ca qi tatal

sau gi Stefan acesta "cel dintaiu inc aronat" se face

calugar retragandu-se alaturi de Sf. Sava qi lasand

urmaq pe fiul sau Stefan Radoslav care a domnit nu-
mai pease ani (1228-1234) alaturi de fratele sat'

$tefan Vladislav ramas singur dela 1234-1243.

Urmagii lui Stefan, Trimul incoronat. Sfargi-
tul domniei lui pefan cel dintai incoronat ci alfift
for Bait cuprind tocmai domnia lui loam Asan al II-
lea. Cat a domnit Boring uzurpatorul in timpul ca-
ruia statul slabise din cauza luptelor interne qi
extern, imp. romano-bulgar nfa prezentat nici un
pericol pentru Barbi. Dar and loan Asan ajunge cu
stapanirea la cele trei marl pe care be atingea ate -

tul sau, Serbia intra ca intrtun cleqte, mai ales

ea cei doi frati ce ocupa perioada 1228-1243 aunt

mai slabi ca inaintagii lor, ceeace pentru Serbia

www.dacoromanica.ro
 - A-59 -
era o adevarata prime jdie. Au fost gi unele cioc-

niri intre ei. Impacarea Sarbilor cu Bulgarii a fost

faouta tot de Sf. Sava. El a facet doua calatorii la
Ierusalim pi in ultima a debarcat 14 Varna pi se du-

ce sa-1 yea pe loan Asan la Tarnova. Este primit

la 1236 pe muntele Trapezita, uncle erau bisericile

gi palatele ridicate de loan Asap.. Aid cei doi bar-

baVi mai insemnati a peninsulei (unul politicepte,

altul religios) s' au intalnit fata in fata.

Sf. Sava nu a mai putut pleca de aici, caci

rapus de oboseala gi batranete a murit pi cu mare

cinste a fost des in Serbia gi ingropat in biserica

facutal de el. Acum incep sa vina gi Tatarii din par-

tile Turkestanului. Erau un popor de nomazi, de ste-

pa; foarte buni calarqi, care in special se ocupau

Cu crecterea vitelor. Ajunsesera la o foarte mare

putere sub vestitul Gingishan. Mai multe hoarde an

venit spre Europa. Cea care a trecut pela not a That

condusa de vestitul Batushan, care veni prin Sudul

www.dacoromanica.ro
 - 460 -

Rusiei. Din hoarda lui s'au dBspiirVit mai multe.U-

nele s an indreptat spre Germania, o alta pela not
a batut pe Cumani aliati cu Rugi is Kalka gi apoi
prin pasurile C.arpaVilor a patrons in Ardeal. 0 par-
te a mers spre Rodna, alta spre Oradia, speriind pe
regale Bela al IV-lea care a fugit din fa-Va lor,a-
jungand tocmai in Italia. Tarile din Sud au fost
mai arplitate de ei. Totugi nigte trupe ttare au a-
juns ci in Serbia. Aici tan conductor tatar anume
Kajdan a jefuit dupe ce a batut pe Sarbioregele pa-

fan Vladislav trebuind sa fuga. Dar tot aga repede

cum au venit s 'au ci retras de aici. Se pare °a din

cauza mortii marelui han, diferite corpuri de oaste

au fost retrase din Europa, sciipand Apusul de ei .

Totui statele din Orient le-au ramas vas ale, dupe
un sistem de vasalitate special, in care toate plate

teau un anume tribut auual bine socotit in registre-

le special facute de o fiscalitate foarte bine orga-

nizatli. De aceasta vasalitate Serbia a scApat mai

www.dacoromanica.ro
 -461-
ugor dealt statul bulgar. Aceasta este aratata ca
vasala Utarilor gi de Apuseni ca de pilda caltito-

rul flamaml2oebrUk, care spun ca "Vlahia terra

Asaniff este vasal& ca qi alte state ingirate a16
turi, Vatarilor.Ba avem dovezi 06 Tatarii s'au ame-
stecat aici chiar in afacerile internevajungand 'a-
nA la conducerea statului. La not ocupasera regiu-

nile Cumanilor, Om& la Olt. fpefannadtslav a su-

pravietuit numal doi ani naval.isii Tatarilor.Incii

din vremea navalirii partea de Nord a Serbiei o la--

Base el fratelui s&u. Stefan, 'Crag care ii devine ur-

mac dupa ce in 1243 tefan Vladislav moare.

01110.M.'000

www.dacoromanica.ro
 - 462 -

Luni 27 Martie 1939

Prelegerea III-a

Bulgaria dullon Asan al II-lea

(1241-1330)

Navalirea Tatarilor ci urmarile ei. An ajuns

cu istoria Sarbilor qi a Bulgarilor pang la anal
1241, data care este foarte important6 pentru isto-
ria popoarelor Balcanice in special, prin aceea ca
in acest an au loc doug evenimente de mare insemnA-

tate: nIvalirea ratarilor qi moartea lui Loan Asan

al II-lea. Acum ne vom ocupa de o perioada de ceva

mai puVin de 100 de ani, dela 1241-1330. Este o pe-

rioada destul de tulbure atat In Serbia cat qi in
Bulgaria. Am ales data de 1330 casfargit al ace,..

stei epoci, fiind &eosebit de importanta, intaiu

pentru batalia ce s'a dat la Velbujd intro Bulgaria

Bizantini i Barbi, dupes care statul sarbesc se ri-

www.dacoromanica.ro
 -463-
diet la cea mai'mare importanVa in Peninsula Balca,

nice of In al doilea rind fiind o data foarte impor-

tant& gi pentru noi, caci acum are lee lupta dintre

Basarab of Carol Robert.

De acum inaiate legaturile Romanilor din Nor-

dal Dunarii cu statele din Sud, 'Ana la caderea S&r

bilor of Bulgarilor sub Turci vor fi continue.Vom

lua intaiu povestirea evenimentelar-din epoca acea-

sta in Bulgaria.

Bavalirea Tatarilor a produs grave tulburari

gi in Nordul of in Sudul Dunarii. Mai intalu statul

Cnmanilor, alcatuit dintr.lo mulVime de principi mai

mult saa mai putin independenVi unul de altul gi

Care nu ocupa numai ampia Munteniei, ci se intin-

dea of in Rusia, are o soarta tragica. Tatarii ca-

re venisera din Asia reugisera s4 punts stakanire a-

proape pe intreaga stepa ruseasca alcatuind eel mai

mare imperiu, ale arta hotare rasikritene se opreau
tocmai la marginile Chinei.

Stap&nirea =mania in Nordul Dunarii este

www.dacoromanica.ro
 - 1.1-64

aistrusg °data cu statul cuman qi datoritg stgpani-

rei celei noug, tatare, mai mult nominale principa-

tul romanesc iqi va cgpAta mai uqor independents.,

probabil in schimhul unui tribut anual. 4i statele

fri Sud au trebuit sit plgteascg tribut. Este intere-

Sant de amintit cg din aceasta epoca este numirea de

wVadul Cumanilor" care nu este altceva decgt vadul

Calafatului din fata Vidinului. El arata Ca pe aco-
lo se fgcea leggtura cu Vidinul, devenit in vremea
aceasta un centru comercial atat de important.

Ultimii Asanegti.'Epoca aceasta tulbure o Cu-

noaqtem din cronicele bizantine ci din actele de do-
natii ale regilor unguri. In afar& de Zlatarski qi
Jirebektin lucrgrile for generale ci asupra I& oriel

Eulgariei, s'a mai ocnpat cu epoca aceasta qi de cu-

rand decedatul Petru Vicay. El a scris mai multe

studii in limba bulgaratintre care amintesc: "Rela-
Siile bulearo-ungare in veacul al XIII-lea", qi

"Istoria principatului dela Vidin". Epoca aceasta

www.dacoromanica.ro
 -465
este foarte grea-pentru Bulgaria,pentruca stingandu
se Asanegtii, au pus mana pe tron diferiti uzurpa--

tori, facand din Bulgaria un stat feudal Cu o multi-

me de principi aprove independenti de imparatul
din Tarnova. Acegtia purtau diferite titluri, Se nu-

meau 8au cu titlul de despot, cneaz, Principe (une-

ori) gi in special sevastos, De fapt dinastia Asa-

negtilor a mol dat dupa Ioan Asan al II-lea cativa

urmagi dar care fiind minori n'au putut tine pute-

reas ceeace a permis de altfel gi acestor principi

sa devina mai puternici.

Dupd Ioan Asan al II-lea au urmnt cei doi fi'

ai sal Ullman (pe care ziceam ca 1-a avut din ca-

satoria cu o principesa ungara al carei nume nu-1

cunoagtem) gi Mihail al II-lea, domnind foarte pu-

tin, amandoi impreuna au stapanit vreo 15 ani.Dupa

ei Bulgaria s'a impartit sub alte dinastii care nu
mai sent romanegti. E bine sa facem tabloul genea-

logic al primei dinastii ce a condus imperiul roma-

Tasc. 30

www.dacoromanica.ro
 - 466 -

no-bulgar, a care/ origine e de nediscutat roma -

flawed. Intaiu au Post cei trei fra# alcaror pa-
rinte nu-1 gtim. Cel mai mare Petru gi eel mai mic

Ionita nu au avut sau cel putin nu gtim dace: au a-

vut copii. Ei aveau o sores al carei nume nu-1 cu-

noagtem, dar care cLsatorita cu un cuman a avut fiu

pe uzurpatorul Borila. Asan fratele mijlociu a avut

doi fii, pe loan Asan al II-lea care a venit la

scaun dupes Borila gi pe un altul Alexandru pe ca-

re-1 cunoagtem conducand o oaste contra Ungurilor.

Ioan Asan are gi el doi fii pe Oilman gi

pe Mihail precum gi o filed Tamara.

Iata schematic cum se prezinta acest tablou

genealogic:.
Petru Asan - Ionita - o fats

Ioan Asan Alexandru Borila

II
/ 1 \
Kali- Mi- Tamara
man hail
Din vremaa lui galitlan, Ioan Kaliman Asan

www.dacoromanica.ro
 -467-
cum ii placea lui sd-gi zicI, avers un document foar

to mult discutat, in care se spune in titlu "loan

=Amen As an, imparat al Bulgarilor gi stdponitor
al Un,Tro.Arlahiei gi al Moldavein...Documentul ace-

sta este un falsificat, pe vremea aceea nici Ungro-

71ahia *i nici Moldova nu existau. De altfel ugor

se poate vedea c6 e un Pals gi aceasta a dovedit-o
Ioan Bogdan. Il mentionez fiindcI unii istorici

1-au socotit ca antentic.

DzteleinteernInvremea
asta spuneaa ca in Bulgaria se ridicau diferiti
principi din diferite familii. Unul dintre ei se nu.

megte Constantin Tidh.Numele de Tich este o pi.e-

scurtare a numelui slavonese Tichomir. Amintesc cL:

Basarab primul down al TIrii Romflnegti era fiul lui

Tichomir. Prin aceasta nu fac nicio legItur6 cu

acest Tich. In afara de acesta mai este de pomenit

gi un alt principe anume Sviatoslay. Constantin

Tich era -raid indoialI st,rb, Sviatoslav care -ui

mai zicea gi Iacob Sviatoslav, era rus. Constantin

www.dacoromanica.ro
 -468-
Tidh pornegte ci rune mama pe Tarnova,luand ()data

cu capitala gi titlul de imparat. Iaccib Sviatoslav

nu se intitula decat despot gi el a stapaait regiu

nile dintre Bulgaria gi Serbia in special Vidinul,

care devine astfel capitala unui stat separat ce de

multe on sta unit c1 s'a desfacut de cel cu capi
tala la Taraava, paled ce gi unul si altul au cazut

sub Turci Vidinul capitala statului lui Sviatoslav,

era important, fiindca se gasea ace zat pe drumul de

convert care trecea pe la not gi prin Carpati ducca

in centrele Sadler din Ardeal. Din el porneau apoi
drumurile de convert spre Serbia gi Dt Adriatica

Fiind un nod de inportante dramuri comerciale;Vi-

dinul recede a luat un avant de desvoltare,lasand

mult in urma Tarnova, i ajungand capitala unui

stat ce ducea o politica independents de a celui
din Tarnova. A existat chiar gi o moneda vidineana,

raspandita pang gi in tinuturile noastro.

In epoca 1260-70 au loc o serie de lupte In

tre Unguri gi Bulgari care lupte ne intereseaza si

www.dacoromanica.ro
 -469-
pe noi. Luptele se dau mai ales contra Vidinului.

Cand acesta este atacat de Unguri, cand principii

Vidinului ataca Severinul. Luptele acestea dureaza
timp de 15 ani fares ca sa poata invinge vreunul din-

tre adversari. In vremea asta in Ungaria4.era rege

Belt al IV --leap Cum in vremea aceasta regele era

destul de batran, lasase regiunile de margin lui

,,tefan fiul sau care va ajunge rege sub numele de

7tefaa al V-lea din dinastia Arpadiana. Din titlul

lui Sviatoslav stapanitorul statului dela Vidinose

vede ca igi zicea la inceput despot gi apoi imparat
al Bulgarilor, ;tefan cand ajunge rege igi zicea gi
stapanitor al "terre transdanubialis", adica al ta-

rei de dincolo de Dunare. Mai tarziu, dupes impaca-

rea lui ;tefan cu Sviatoslav, regele Ungariei a dat

un document in care it numegte "Sviatoslav imparat

al Bulgarilor, prea scumpul nostru ginere, care pe

vremuri ne-a That adversar gi care a distrus in.

tr,un chip mizerabil Vara noastra a Severinului".

Despre distrugerea aceasta a Severinului nu gtim

www.dacoromanica.ro
 - 470 -
nimic altceva decat ceeaoe ne spume acest document

dat celui care a aparat tinutul.

Cum documentul este din 1264,probabil ea a-

tacul va fi avut loc prin 1260-61. Un moment dat ci

Ungurii au stapanit in Sud, ajungand pan& la raul

Lom gi chiar atingand oragele Rahova gi Plevna, dar

pentru scurta durata. Multi istorici sfau Intrebat

dad. nu cumva colonigtii bulgari care au Post $i

sunt Inca In Ardeal nu sunt din aceasta epoca.

aunt intalniti prin sate ca de pilda satin

Cergau gi aunt cunoscuti sub numele de Sehei4titi

ca gi in Brasov este o mahala a Scleilorodovada 05.

acolo vs fi fost o colonie de Bulgari.Despre origi-

na acestor Bulgari sta discutat foarte mult. Dupa

unii istorici ei sunt urmagii Slavilor dacici,dupa

altii care se conduc dupa lidba for ce Inca este
foarte apropiata de bulgara moderna, ei sunt ve-

niti dintr'o epoca mai noua. Mai exista o a treia

ipoteza ca ei ar fi nicte Bogomili care din cauza

www.dacoromanica.ro
 -471-
prigonirilor au venit aici.Cred ca e mai probabilI
ipoteza de a doua ca ei au venit cam pe la 1260.De

observat ca Ungurii qi acum nu puteau trace spre

Vidin decat prin. Banatul Oltaniei qi ,pefan iqi spu-

n@ 4n titlul lui qi nrege al Bulgariei qi Cumaniei

(Tara Romaneasca).

Iveloicel doi Terterii. In momentul ace-

sta de tulburari interne qi primejdie din afara pen-

tru Bulgaria, apace un principe numit Ivajlo.Ace-

sta era un pastor, care se rasculase contra stapa-

nirii, spunand ca lupta pentru clasa de jos,pe care

se pusesera biruri prea grele. A fost un fel de ra-

scoala a taranilor, a poporului de jos in fruntea

for fiind un am inspirat, care socotea ca are o mi-

slums dela Dumnezeu ca sa scape pe cei de jos de

impilarea clasei conducatoare. Dar cu toate ca a

pus mina pe Tarnava, el nfa putut face nimic, caci

a fost ucis in aceste tulburari. Acest fapt it po-

menesc fiindca arata ca in statele acestea de tipic

bizantin se nascuse o miqcare in stratul de jos a-

www.dacoromanica.ro
 -472
semanatoare Cu migcarile taranegti din Apus, din

Franta gi Anglia, din timpul razboiului de o suta

de ani. In situatia aceastai Tatarii care stapaneau

oarecum nominal in campia Munteniei, au intervenit

gi au pus un principe nou In Bulgaria. Nu gtim daca

era de origin tatara acest principe, dar el a avut

o domnie mai solida decat inaintagii sai. Se numea

Gheorghe Terterii gi urmagul a fost fiul sau numit

tot Gheorghe II Terterii* In tezaurile de monde ga-

site In diferite locuri din Bulgaria, se gases° mo-
nede de argint ski de our dela acecti doi principi

impugi de Mari, ceeace arata o stare oarecare de

inflo±ire a statului pe vremea lor. Dar nici stapa-

nirea for la Tarnava n'a putut pernite statului ve-

chei capitale bulgare sa ocupe statul dela Vidin.

Statul dela Vidin. Familia lui giQman. La

Vidin se ridica un principe anume 4i4man.care nu
gtim daca a fost urmagul lui Sviatoslay. El se pare
al a avUt legaturi de familia cu Romani/. Pe la

1300 el formeaza ultima dinastie care a unit cele

www.dacoromanica.ro
 -473-
doua Bulgarii. A*a dar statul romano-bulgar a avut
intaiu pe Asanegti, dap& care au urmat unii prin-
cipi din diferite familii care au Post inlocuiti de

familia Terterilor. Dupa acegtia urmeaed dinastia

lui Sisman. Acesta a avut un fiu Mihail gi un altul

Belaur (un nume romanesc).

gigman a mai avut gi o fiica numita Kerata.

Bumele acesta slay se gasegte ci in dinastia-noa-

stra. In mormintele dela Curtea de Argeg, descopert

to dupa razboiu, sta gas it o inscriptie in care apa

re acest nume Kerala Acesta se datoregte farce indo-

iala legaturilor de rudenie dintre familia domnitoa -.

re roman& gi cea bulgara. Fiul Keratei din Bulgaria

se numea Ion Alexandru, nume intalnit *i la noi.Ia-

ta genealogia careia gagman i-a dat nagtere. gigman

a avut fii pe Mihail ci-Belaur gi o fiica pe acea-

sta'Kerata. Mihail a avut ci el un fiu gi*man.Belaur

nu qtim daca a avut sau nu urmagioiar Kerata casato-

rita cu un boer Stragimir sau Stratimirta avut un

fiu in loan Alexandru. Acesta era casatorit cu Teo-

www.dacoromanica.ro
 -474-
dora fiica lui Basarab din Tara Roaneasca. Ion
Alexandru a avut doi'fii pp 4igman (care a domnit
la Tarnava) gi pe Stragimir (care a domnit la Vidin.
Stragimir acesta, contemporanul lui Mircea ccl Ba-
trail, se pare cg nu a fost frate bun cu 4igman fiul

Teodorei,caci altfel nu star fi casatorit cu fiica

lui Vlaicu (Vladislav) Voda cu care ar fi fost ru-

der daca era ci el fiul Teodorei. Iata acum schema-

tic genealocia aceasta:

V.cman
4.\
Mihail Belaur Kerata cas .cu Stragimir
1
(Str4imir)
I
V.gman
Ion Alexandra cas .cu Teodora fiica
lui Basarab I
,7
V.gman Stlimir cas.cu fiica lui
(la Tarnava) 'Mien (Vidin)

Dela 0 vreme importaaVa ci puterea statului

dela Vidin Liajuns ac a de mari,incat stapamitorii

lui au fost in stare sa unifice siatul bulgar in far

voarea lor. Mihail fiul lui V.cman, inlatura la

1323 pe Terterii din Tarnova. Curand el este silit

www.dacoromanica.ro
 -475-
sa poarte un razboiu gi contra Bizantinilor. Impta
se da in Rumelia unde este asediat oragul Filipo -

pole. Conflictul acesta este povestit de cronicerul

bizantin Cantacuzen, care acum in sec. al XIV-lea
va ajunge gi impdrat al Bizantinilor. Vcrbind de a-
sediul Filipopolului din 1324, Cantacuzen spune ca

in oastea lui Mihail era gi un numUr destul de im-

portant de Utpro-Vlahi. Este pentru prima data and
apace acest nume in istorie. Bizantinii au dat ter-
menul acesta. Ei cunogteau bine pe Vlahii din Sudul

Dunarii, dar and au aparut pe scena istoriei gi cei

din. Nordul Dunarii, Bizantinii ca sa-i distinga de

cei din Sud le-au zis Ungro-Vlahi, adica Vlahii de

langa Ungaria. Mai tarziu and patriarhul din Con-

stantinopol a sfinVit pe prlmul mitropolit roman, a

incetatenit termenul gi in domeniul bisericesc. Ce

rest avea ogtirea de Ungro-71dhi sa lupte eildturi de

Bulgari la Filipopole ? Desigur ca intre Romanii din

!ford gi familia domnitoare bulgard trebue sa fi fort

www.dacoromanica.ro
 - 476 -
legaturi de familie ci alianta gi aceasta este ex-

Isuu 'd
plicatia.
(1330) . In curand Mihail
a avut un razboiu cu Sarbii. Contra acestora se for-
meazil un fel de coalitie, motivul acestei lupte
fiind acelag de totdeauna care a existat intre Sarbi
gi Bulgari din Evul Mediu pans acum ci anume sta'pa-
nirea Macedoniei. Mihail se impacase cu Bizantinii,
cu care incheiase o aliantil contra Sarbilor gi ast-
fel se formeaza coalitia, de care am amintit intro
impeiratul bizantin. Andronic Cantacuzino deoparte gi
Mihail al III-lea al Bulgarilor de alta. In oastea
allot& au fost gi cateva contingente trimise de Ba-.
sarab din Tara RomOneasc5..
Razboiul a fost in vara anului 1330, lupta
decisiva d'ndu-se la 28 Iulie, adica numai cu cate-
va luni mai inainte de cea dintre Basarab I gi Ca-
rol Robert, care a avut loc in 15 Noemvrie 133011r
aVii_, au fost ins& batuti de Barbi la Velbujd gi se

pune intrebarea dacg. regele Ungariei, care gtia ea

www.dacoromanica.ro
 -477
Basarab trimisese trupe alaturi de aliati, n'a so-
cotit ca acum este momentul cel mai potrivit sa-1

atace pe Basarab crezandu-1 slabit. Rezultatul 11

cunoagteti. La Velbujd (KUsteadil) Basarab nu a
luat parte in persoana. Armatele aliate ajutate ci
de cateva trupe de Tatari, au Post infrante pi pen-
tru faptul ca luptau fiecare dupa sistemul sau,ce-

eace ingreuna sistemul de actiune. Ce este de min-

tit, este faptul ca ci aici *i la Posada, Basarab
se vede a fi fost in relatii bune cu Tatarii.Proba-
bil ea de stdparirea for a scdpat prin bung inVele-

gere. lafrangerea a insemnat un adevarat dezastru

pentru Bulgari. Tilsa*i Mihail care stapanea ci Vidi

nul *i Tarnova, a cazut in lupta. Fiul sau se pave-.

ste*te ea a fugit poste Dun,-Are la Tatari (cronica-

rul bizantin Cantacuzino le zice Sciti) *i dupa

vreo 10 ani a ajuns pe mare la BizanV. Batalia dela

Velbujd pentru Vara noastra n'a avut se pare nicio .

importanta ci dovada este Ca chiar in acelaq an Ba-

sarab cagtigd la Posada lupta contra Ungurilor.Pen-

www.dacoromanica.ro
 -478-
tru Balcani, urmarea ei a foot ea hegemonia statu -
lui bulgar inceteaza, locul sou find luat de statul
sarbesc, a cdrei hegemonie va tine vreo 50 de ani

pdna la lupta dela Kossovo. Victoria Sdrbilor a Post

ca.ctigat& de fiul regelui lor, 4tefaa Du4an care du-

pa aceea va ajunge ci el rege in Serbia. In Bulga-

ria a urmat la tron Ion Alexandru, dupes moartea lui

Mihail.

Miercuri 29 Martie 1939

Prelegere a XXXIII-a

221121.2. 52.L.2:a la. lu 'd 1241-1330)

A2222122121,212. In lectiunea precedent&

ne-am ocupat de istoriaBulgariei in epoca dela
1241-1330, dela moartea lui loan As an al II-lea pa-

ns la bdtalia dela Velbujd, care inseamnd apusul

puterii bulgare in Balcani. Este aceast& data (1330

www.dacoromanica.ro
 -479-
un. moment important in istoria Pen.Balcaniceoaci

deacum hegemonia in peninsula trece in mainile sta-

tului sarbesc, hegemonie de scurta duratatins6 pen-

trucg vreo cincizeci de ani mai tarziu navalesc

Turcii care vor rezolvi rivalitgVile dintre statele

balcanice, in favoarea lor.

).cum trebue sa ne intoarcem is r la istoria

Serbiei pentru aceeagi perioadg de timp. Daces vom

compara in linii generale istoria Serbiei medieva-

le cu aceea a Bulgariei medievale, constatam ac-
centuate deosebiri do caracter.

Dela loan Asan al II -lea., avem in istoria

Bs/lcariei o serie de continue tulburgri, cu nein-

treampte sctimbari dc domnie, care fac ca in unele

monionte sa fie mai multi domni deodata care se lup-

tau intro ei pentru stapanire, dand astfel loc lup-

telor civile totdeauna daunatoare statelor.Civili-

zaVia statului bulgar in vremoa aceasta era destul

de decazuta, desigur din cauza acestor tulburari.

www.dacoromanica.ro
 - 480 -

Este o vreme in care asistdm la acte de cruzime,ca

acel obiceiu de a scoate ochii prizonierilor pringi

in lupta sau de a da pedepse care azi ne infricogea-

za deadreptul prin sdlbAticia lor. Dec& trecem la

Serbia observdm dinpotrivd, in contrast Cu Bulgaria,

unele aspecte cu totul deosebite. Intalnim o serie
de conducatori cu totul evlaviogi, care ridicau ma-
nastiri gi biserici, ba familia domitoare a Vamani-
zilor a dat figuri care datoritd faptelor for do

pietate au fost trecute In randul sfintilor ca Sf.

Sava de pildd, care a clddit mandstirea Bilandar,

Zibavetc. Insdqi stdpanitorii statului in ultimii

ani ai vietii for se retrag la mandstire (aceasta

devenise un obiceiu). Toate acestea situeazd Serbia

pe o treapta superioard Bulgariei. Dar care sd fie
cauza acestui aspect deosebit al Serbiei fata de

Bulgaria ? Sa pare ca se datoregte faptalui ca Ser-

bia era in contact cu Occidentul mai civilizatoaci

ea stdpanea o parte din Dalmatia gi coastele Adria-

ticei, ceeace o aducea in legiiturd cu civilizatia

www.dacoromanica.ro
 -481 -

italiana ci aunt intAlniti chiar artigti italieni

luceand in Serbia. Statul sArbesc se afla prin po-

zitia sa agezat intre trei state marl gi bogateda

Nord erg Ungurii, la Aus VenetieniigilaSud Bizan-
tinii. Begustorii ce porneau din aceste state tre-

cAnd prin Serbia, seu venind pent= negot in Serbia,

au Mut ca acest stet sa se iMbogateasca ci mate-
rialicegte gi culturalicegte.

Faptul ca domnitorii nu se schimbau aga

des - in toeta aceast& perioad& de care MB ocupAm,

n'au fost cleat patru - precum gi lipsa tulburari-

lor interne, au contribuit in aceeagi mAsurA la ri-

dicarea Serbiei.

lei patru suverani sArbi din aceastA epocA

Bunt: giefan Urog poreclit "cel Mare", care a dom-

nit intre 1243-1276, apoi cei doi fii ai lui gtefan_

Dragutin 1276-1282 rid Stefan Miliutin ,1282-1321 ci

apoi 2tela,SERLALLL.1152. zis Deceanski, intemeie-

torul manAstireidela Deceani 1321-1331. Dupri. cum

Fa.sc. 31
www.dacoromanica.ro
 -482.
se vede, numele de 41tefan se repetd la fiecare, a.

vdnd dupa cum spuneam, valoarea pe care o are To dir

titlul dpmnilor noqtri.'

gtefanarl2J2:62.Primul
dintre aceptia, ;tefan Ulog zis gi "cel Mare" ,

este insemnat gi el printrto serie de lupte,pe care

insa nu le vom ingira pe toate, neprozentelnd un in

teres prea mare, neavand rezultate hotaxitoare.

Trei probleme politice mai importante pri

vesc istoria intreaga a Sdrbilor, probleme care slau

pus pi in epoca pe care o studiem gi care chiar qi

azi suet de actualitate. Prima dintre ele este pro.

blema stdpanixii Macedoniei,pentru care erau trei

ritali gi anum,: Barba, Bulgarii gi Bizantinii.Gre.
cii bizantini in 1261 orau din nou stapdnii Constan-

tinopolului prin alungarea Latinilor. PopulaVia Ma

cedoniei probabil nu prea era deosebitd do cea de

acum; mare parte din ea era slava, in regiunile de

munte erau in special Vlabli, deasemenea se mai ga.

seau gi ceva Gxeci, mai ales prin orage. In ceeacei

www.dacoromanica.ro
 - 483 -
privetiste pe 81avi, dace cercetam dialectul lor,

constatam c& este la mijloc Intre Barba ci bulga-

rat astfel ca se poate vorbi de un dialect macedo-

mean. Aceasta populatie Sarbii o considers sir -

beasca, iar Bulgarii la randul for bulgareasca.De-

sigur acest conflict se va rezolvi dupes sentimen-

tul Macedonenilor, daces ei se simt Sarbi sau Bul-

gari, vor trece la aceea de care se simt mai a -

propiati. NaVionalitatea este fax% Indoiala o

chestie ci de suflet. Inrce privecte aspectul lim-

bit, cerceVarile filologilor arata o apropiere mai

mare de limbs. bulgara. In aceasta vreme eel mai

mult au stapanit-o Bulgarii ci apoi catava vreme

ci Sarbii, iar Grecii numai cateodata.

A daua problem& care a dat loc la lupte,

a fost chestiunea iecirii la mare (la Adriatica),

care asigura desvoltarea comertului. Dar §i in a-

ceasta problem& erau trei adversari care se into-

resau de stapanirea coastelor Dalmatiei. int &iu

erau Sarbii, apoi Venetiemii care stapaaeau pe

www.dacoromanica.ro
 - 484 -

coaste cii.*teva localitati (rivalitate care cl azi

este intro Italia ci Serbia) ci in sfarcit Ungurii
care stapaneau Croatia voiau ci ei o ie*ire la mare,
In epoca aceasta a sec. al )EIII-lea gi inceputul
celui de al XIV-lea, Sarbii ocupau o mare parte din
Dalmatia inspre Sud, restul coastelor era al Irene-
tiei. In vremea aceasta Ungurii nu reuqisera sa-c1
croiasca o tecire pans. la mare. Mai exista aici §i
republic a Dubrovnik, care era independents.
A treia problems a fost pentru stapanirea
reglunet dela Nordul Savei (ran care se- varsa la
Belgrad In Dunare), care regiune In antichitate ze
numea Sirmiumo name ce spare In forma Barba Srem.
Regiunea Sremuluio a fost un mar de discor-
die cu Ungurii, pentru stapanirea el dandu-se o sea
ma de lupte f6.ra un rezultat definitiv. In cele din
urma mai tarziu a revenit Sarbilor. i in interior
-anistam la rezolvarea unei probleme foarte impor-
tante qi anume a autonomies bisericii sarbegti al
carei patron am spus ca a fost Sf. Sava.In vremea
www.dacoromanica.ro
 -485
lui Stefan Uroq sediul bisericei sta mutat la Ipec,

care e numele In forma tura& al localitavii, In sar-

begte find Pet. Aici sta stabilit pentru mai mul-

te veacuri patriartiia sarbeasca gi cel dintaiu care

pdstoregte aici, a fost patriaehul Arsenie I. In

vremea celor doi fii ai lui Urog, apar iar o serie

de ahestiuni administrative. In Bulgaria din cauza

situaiei tulbure, aparusera o serie de principi lo
can, un fel de stapanitori feudali, care se faceau
stapani pe unele mici regiuni cu sau Para voia sta.-

panirei centrale, de care de multe on se declarau

independen-a. In Serbia, far indoiala, nu.lipsegte
acest aspect feudal, in sensul ea existau gi aici
niqte jupani stapanitori devinuturi, dar care as-
pect nu is deloc caracterul de anarhie, &del rela-

-aile jupanilor cu stapanirea sunt reglementate da-

ca nu prin legi scrise, cel pu-an prin puterea 6bi-

ceiului. Spre pildA and se facea alegerea la tron,
constatam ca acegti jupani se adunau Intro° scup..

www.dacoromanica.ro
 -486 -

oinA. in care- hotarau eine sa fie ales,.dar nu-i ve-

dem dandu-se la acte de anarhie. in astfel de prile-

juri, ca pe cei din Bulgaria. Constatam ea In Diemen-

tele de grea eumpana, and era vorba de a se lua

hotariri marl, se apeleaza la acest fel de adunare.

Este o institutie pe care o Intalnim si la noi,bine
inteles ea nu e imitate". dela Sarbi, e6ei a inttani-
ta in Moldova (ar putea veni dela Poloni -unde o adu
nare asemanatoare.era Seinul),spre pilda tend qte-
fan eel Mare este ales domn pe Campul Direptatii,

sau and Petra Aron care sfatul naVii (la Vaslui),

dace sa plateasea tributul cerut pentru prima data
de Poarta,Moldovel. Este interesant ea in Serbia,
traditional aceasta adunare se Nina in vechiul o-
ra* Ras, care era locul de origine al. Neman.izilor.

4tefaa Miliutin (1282,1321). Stefan Or. egu-

tin, dupe o domnie de cease ani a abdicat,fapt ca
re se datoreste unei credinte foarte interesante;

()data la vanatoare el a cazut §i 41-a rupt piciorul

www.dacoromanica.ro
 487

rfimanand astfel gchiop pentru toata. vieata. Din cau. -

za- aceasta 4tef an Dragutin a ahemat adunarea gi

1.-a ergtat el el socotegte ca nu mai este ca toVi

oamenii ci c& acest a ar fi un semn dela Dumnez

de aceea el rename la domnie in favoarea fratelui

eau, ceeace este admie de adanare gi astfel vine la

domnie Stefan miliutin.Faptul este interesant ,

fiindati ne arata credinta ca un stApanitor trebue

sa tie intreg gi la suflet gi la trop. Credinta a-

ceasta se constata ci la noi atat in domnie cat gi

in bisericA. La popoarele balcanice, credinta acea-

sta vine dela Bizant, unde pretendentii la trop

pentru a fi impiedicati de a fi imparati, de obi -

ceiu li se taia nasul (mai precis cartilagiul din-

tre cele cloud nari). *i la noi suet destule oazuri,

spre pi1da Bicolae Milescu fiind banuit dacii ar do-

ri tronu) a Post crestat la nas gi a devenit Nico-

lae c&rnu Spatarul. Totiagi s'a int&mplat ci un mu-

tilat a ajuns la domnie, este vorba de urmagul lui

Matei Basarab, Constantin gerbaa Carnu. Aga dart

www.dacoromanica.ro
 - 488 -

tradiVia aceasta bizantina' intrase- la toate popoare-

le ortodoxe,la care atilt 1 erarhia bisericeasat ci

tot aka In ceeace privea-stapanitorii scaunului dom-
nese, se excludeau toti acoi cu anume defects fizi-

ca. *tefan Miltutin era un temperament cu totul deQ

sebit de al fratelui si.u Mai impulsiv ci mai putin
socotit, el ar, ft putt face multe gregeli,dacii In
clipele grele nu ar fi recurs la sfaturile Intelep-

te ale lui, Dragutin. ;tefan. miliutin a dus de altfe3

o viea.ta foarte dezordonata, comparat fiind cu ina-

intagii sal. Post un om foarte giret
In politica a

gi lingugitor. A fost citsatorit de patru on qi. xtu

prin daces, ci prin. divorV. Interesant e Ca prima
lui soVio era valahi din Thessalia (e sotia din vre.
raea card nu era down) gi lucrul 11 cunoagtem din
cronica lui Nichifor Gregoras, In care se spune ca
Mi 'intim era ailealtorit cu "fiica domnului Vlahiei".
Unit istorici ci-au pus Intrebarea daci nu

cumva trebue inteleasi prin. aceasta Vlahia din Nor-

www.dacoromanica.ro
 -489-
dta Dunarill fiind flits vreunui principe al carpi
nip* nu-1 cunoagtem de aici. ESte totugi de prison
afirmatia aceasta, fiindca din al Vi scriitori bilan-

tini, gtim ca ea era din Thessalia, deci din. Vlahia

Mare, care era sub suzeranitatea bizantina. Se pare

-ca Milintin n'a fost multumit cu ea gi a sohimbat-o
.luand pe.Elisabetha, o principesa ungara pe care a
furat-o din manastire unde era calugarita, pentruca

.apoi sa o trimeata inapoi. A treia sotie a lui a

That fiica lui Gheorghe Terterii, staptimitorul Bul-

gaiiei. Se pare ca prin aceste casatorii el urmarea

lt,unele interese politico. In vremea lui are loc o

,ilupta Cu Bulgarii dela Vidin, unde incepuse stapani-

rea principelui airman, care, infrant cu acest pri.
lej de Vtefan MiliniAntfUge In Nordul Dunarii, cum

spun 0 cronica sarbeasca. Atacul lui Milktia con-

tra. Vidinului, aduce o consecinVa neagteptata.Spu-

neam ca,odsta Cu navalirea Tatarilor, Bulgaria a

Post obligata sa suporte suzeranitatea Tatarilor

www.dacoromanica.ro
 -.490
Aoegtia au socotit ca o insult& la adresa for ata
cul contra lui 4igman, ci pentru a pedepsi pe Barbi,

o mare naysdlire a Utarilor (din hoarda Nogailor)

are loc.

Ei ajung, pustiind totul in calea lortpanbl

in regiunile localit&Vii Pee, obligOnd pe Miliutin

s& trateze pacea. ;tefan Miliutin trimete pe mogte.,

nitorul tronului, pe fiul s&u, sit inchee pacea gi se

constatd cu acest prilej cOlatoria acestuia acuta

pan& la sediul hanului TOtarilor,dincolo de Nistru.

Sta inchinat acestuia gi astfel sta fAcut pace.Tot

acum au loc o aerie de lupte, dintre care mai insem-

nata este incercarea Urbilor de a lua Raguza, care

din cauza zidurilor ci flotei sale L.'a putut fi lua
ta. Daasemenea se constat4 Sarbi luptaLd alauxi de

Bizantini in Anatolia. In sfOrgit, au loc lupte gi

cu Ungurii in fruntea carora fusese ridicati dina -

stia de Anjou . Primal rage din aceastfi dinastie a

fort Carol Robert cel infrant de Basarab la Ptssada

in 1330. Cu vreo zece ani inainte de lupta cu Basaf..

www.dacoromanica.ro
 - 491 -
rab, are loc o expeditie a lui Carol Robert contra
Sarbilor (grin 1319-20) avand tendinta de a pone ma
na pe j3elgrad. Miliutin a fost infrant.
Stefan ci. (1321 - 1331). ). i7ltimul
dintriacegti patru conducatori ai Serbiei a Post
4tefan Tiro§ Deceanski ales gi el de o scupeinaam-

prejurarile .alegerii lui la tron, au un caracter de

religiozitate. Era un fapt care-1 impie.dica de a se

urea pe tron, avand defectul cg era orb. Cand a mu-

rit tatal sau4tefan Urog se spune ca sta. rugat .

lui Dumnezeu sa-gi recapete vederea, ceeace s ea si

intamplat. A mars la scupoina gi a aratat adunarii
ca s'a spalat cu a-
ca" vede dupes ce, spune 'agenda,

pa unui izvor socotit sfant, unde a gi ridicat o

biserica (la Deceani, de unde numele sau: Decean-
ski). Exista un scriitor din acea vreme,pare-se,ad-

veresar al lui 4tefan Deceanski, care, spune ea in

vieata sa panes Stn momentul alegerii s'a prefacut ca
e orb, numai ca sa Ami fie socotit 04 pretendent cu

www.dacoromanica.ro
 492

pretenVii de uzurparea domniei, aria:and cg vede toe-

.

mai cand a trebuit. A recurs in acel moment la o in-

gelare a scupeinet. Dela ineeput a luat asociat la

domnie pe fiul sill Dugan, care purta titlul de nre-

gele cel tanarn. lest fel de asocieri este Intel.-

nit gi la noi, unde de pildg Miroea cel Bitrem, in

ultimii ani ai domniei, a luat asociat pe fiul sau

2lihaiu.

Acum are loc bgtglia dela Velbujd (1330),

care a fost momentul ridicgrii Sexbiei grin infran-

gerea coalitiei bulgaro-vlaho-bizantine, eomandaft-

tul oastei sarbegti fiind Dugan. In legiuirea lui

4tefau Dugan, exista un, manuscris. in care se arata

chiar de el faptele pe care le-a fgcut inainte de

domnie,se spun ca el a condus ogtile la Velbujd.

Iata cum sung aceasta prefaVg: wVizand diavolul

cel rautacios vie4a noastra cea bung, a xidicat
asupra noastra in anul 1330 luna Iunie nougapreze-
ce tile, gapte tari anumet Varna grecesc, apoi pe

www.dacoromanica.ro
 - 493 -
Mihail gi pe frateld sau Belau qi pe Alexandra ta
rul Bulgarilor gi pe Basarab Ivanco socrul lui Ale-
xandru, gi pe cei ce traesc cu ei impreuna Tatarli

Negri qi domnia iagilor gi altii (e greu de spus oi,

ne erau; unii au spus ea va Li Lost poate vreun voe-

vod cu sediul in Iaqi, ceea ce e puffin probabil).

i acegtia tovi au vent asupra noastra vroind in

nebunia for sa distruga Vara noastra gi patria noa-

stra at() impartaintre ei, slo clued in robie. Dar

Dumnezeu cel milostiv n'a ingaduit aceasta ci au ve-

nit asupra noastra in numar de 80.000 (ceeace se pa

re ca e destul de exagerat) s'au adunat in locul mu-
mit Velbujd gi au flout multa prada qi noi vazand

pradata patria noastra, noi ne-am pregatit de lupta

cu 15.000 de oameni gi ridicandu-ne mainile spre

cer catre atotputernicul Dum=zeu qi cu ajutorul

lui Isus Hristos gi cu rugaciunile sfinVilor noqtri

parinVi, i-am lovit la 27 Dille, SaMbata, la 7 cea-

suri qi cu ajutorul lui Dumnezeu i-am Vatut pi totif

spre marea mirare a tuturor Varilor qi domnilor

www.dacoromanica.ro
 -4-94 -
dimprejur gi lui Mihail Varul Bulgarilor i-am taiat
capul cu saia gi mormantul sau se afla gi azi in
pamaat §i au perit, cum a dat Dumnezeu IsrailiVi-
lor sa scape de ogtirea Faraonului Egiptean." ( a-
conicul lui Stefan Dugan, ed. lui Al. Soloviev,Bell6

grad, 1929, p.5-6).

Este interesant faptul ca Basarab este nu-

mit Ivan, probabil traducerea lui Io. Curand dupes

aceastat Stefan Dugan is locul tat'glui sau gi est-

fel se urea pe tron eel mai mare stapanitor al Ser.

biei.

www.dacoromanica.ro
 -495-

I,uni, 1? Aprilie 1939

PR PITA GEREA XXXIVa

peen 1331 -1

SfaritulluinUroDeceanski.In
lecViunea de azi va fi vorba de oea mai importanta
donnie din istoria Serbiei, de domnia lui gtefan

Dugan. Va aduceti aminte ca pe vremea tatalui sau,

gtefan Dugan a avut un rol de asociat la conducerea

statului sarb *i deasemenea Ca lui i se datore*te

izbanda armatelor sarbegti la Velbujd in 1330.

Despre tatal lui Stefan Dugan, gtefaa lire§

Deceanski (el a infiinVat manastirea dela Deceani

de unde gi numele Deceanski) avem gi o scriere ce

va mai tarzie "Vieata craiului Stefan Deceanski",

scrisa de un prelat, de origin bulgara, care a

trait o vreme la ConstentirioDol, 2.113ablao.

www.dacoromanica.ro
 - 496 -

Acesta a fost gi in Moldova pe vremea lui Alexan.

dru cel Bun, caved a lucrat pentru impricarea bise

ricii Moldovei cu Constantinopolul gi apoi ca mi.

tropolit al Kiavului, a luat parte reprezentand bi-

serica ortodoxd, la sinodul din Gonstanta (1415).

Este o lucrare scrisd in stil retoric, fare preci.

zie de fapte, pe care el nu avea de unde sal le Cu-.

noascd, nefiind contemporan cu ele.

Stefan Deceandki a murit in 1331 §i tocmal

acum au loc In Serbia unele tulburdri interne.Gri
gorie Tamblac aduce in scrierea aceasta,acuzaiu
nea ca Stefan Dugan nu ar fl fost strain de moar
tea tatdlui sau,pentru ai urma mai curb:lad la tron.

Tot intr'un stil retoric este gi un pasagiu in ca

re se povestegte' lupta dela Velbujd, cu care pri

lej se aratd neamurile care au participattintre ca-

re au luat parte soldaVi..."chiar gi dela Nordul

Dundrii unde trdiau GoVii" (prink care intelege pe

Romani

www.dacoromanica.ro
 497

Cauzele hegemoniei Serbiei. Stefan Dugan a

domnit douttzeci gi patru de ani, dela 1331 la 1355.
Este epoca de mare 1n5.1tare a Serbiei, care ajunge

'sa." stapaneasca cea mai mare parte din Balcani,fiind

statul cel mai bogat 'gi civilizat de aici,la aiuto-
ro.1 caruia toate celelalte state, ca.nd aveau nevo-
ie, recurgeau. Dar aceasta hegemonie n.la. durat prey
multel vreme, caci imediat dupes domnia. lui Dug anon.
terea Serbiei decade pan& ce Turcii vor pone st5.po.-
nire pe toatI Peninsula Balcanic5..
Dar trebuie sa ne punem intrebarea caror
cauze se datoregte ridicarea -Serbiei gi dece hese-
monia ei a Vinut aga de' puVin ? Cauzele se pot ve-
dea din cele ce am aratat pad'. acum. Spre deosebire
de alte state balcanice, cu toata existenta acelor
jupani care-i deldeau Un oarecare aspect feudal,sta-
tul sarbesc avea totugi unitatea interns necesarl.
ApOi din punctul de vedere comercial, legaiturile
Cu Apusul gi in special cu neg-u.tatorii italieni,
asigurate de stapordrea coastelor Adriaticei (Dal-
Paso. 32
www.dacoromanica.ro
 -498-
mania), contribuisera la idbogatirea Serbieipla ea
re se adauga gi contribuVia drumului comercial ce

venea din Ungaria. joeste elemente au.contribuit

la ridicarea Serbiei. Hegemonia sarbeasca a fost de

scurta durata, din anume motive interne, caci stá-

panirea Sarbilor intinzandu-se din ce in ce mai

mult, unitatea statului incepe'sa se rupa, diferiti

conducatori de provincii incep sa se considere se-

mi-independanti, Serbia sfaramandu-se in onezate ci

voevodate. La aceasta se adaoga gi aparitia Turai-
lor in Peninsula Balcanica, fata de care siatul a-

cesta de curand format nu a putut rezista.

Isvoare. In ceeace privegte personalitatea

lui tefan Dugan, avem puVine gtiri. Mitropolitul

Danilo a saris despre conducatorii statului sar-

besc,iar dintre Bizantini avempe cronicarii niche-

for Gregores gi loan Cantacuzen. Acest Cantacuzen

a saris o cronica ce cuprinde istoria imperiului

bizantin in sec. al XIV-lea. Blind pretendent la

tran, el a ajuns regent in BizanV, dupe ce a stet

www.dacoromanica.ro
 -499-
un'ttmp qi la curtea lui tefan. Dugan, ea refugiat.

In felul acesta a ajuns sa-1 cunoasca personal pe

qeful statului siirbesc, ca $i lucrurile pe care le

povestegte. Toate cronicele acestea au Post publi-e-

te in corpusul istoricilor bizantini editat la Bonn,

cu titlul in latinegte "Corpus scriptorum historiae

bizaatinaen.

Situainrnaiexterna:tefanDu$an
a fast poreclit "cel tare", avand desigur un fizic
puternic. Chipul s'au it aven reprezentat pe monde,

agezat pe tron, purtand barbii,iar pe umeri mantaua

imperialel. Mama sa era de ortgine bulgara.

La curtea lui Stefan Dugan erau foarte multi

straini apuseni, in special Gement venitt pentru
exploatarea minelor, numiti ca qi la not Savi.Apoi

Raguzaai $i Venettent.Du$an iqi draduse seama de tm-

portanta pe care o avea Raguza din punct de vedere

comercial, deaceea el a tinut strAnse 1c7.6tuli de

prietente Cu Rag14anit, Tot in vremea lui se poate

constata ridicarea unei ,puternice nobili7i. Au= se

www.dacoromanica.ro
 - 500 -
formeaza o oligarhie in special alcatuita din marii

proprietari de pamant.

Dupa victoria ce a cagtigat la Velbujdate-

fan Dugan ajimq la tron, cauta sa schimbe politica

externA.E1 incearca sa se impace cu fogtii adver-s

sari gi In special cu Bulgerii. Tarn1 Mihail amuse

in lupta gi in locul lui venire loan Alexandru; cu

care Dugan intra in relaVii de prietenie. Impacarea

s'a pecetluit prin casatoria Elenei sora lui I.Ale-

xandru, cu Stefan Dugan. Alexandru acestal/a randul

lui era casatorit cu fiica lui Basarab domnul Tarii
Romanegti. Prin aceasta probabil s'a produs o imps- -
care gi cu Basardb. Pentru Serbia catava vreme au

fost prime jdii gi din Apus. Se cunoagte astfel un

plan,neaplicat insa, al unei invazii gi cuceriri
franceze in Serbia. La Antivari era un episcop (sato-

lic in legaturi strinse cu Apusul gi in special 'ca

Filip al VI-lea. Regele francez este sfatuit de a-

cest episcop su vina sa cucereasci Serbia, de uncle

apoi sa porneasca o cruciata in Orient.

www.dacoromanica.ro
 -501-
Cuoerirea Macedoniei gi a Albaniei.Cuce
ririle sarbegti cele mai insemnate au fost Mout°
in Balcani grin atagarea Macedoniei gi Albaniei la
Serbia. Pena acum situatia politica era aceasta.Ma
cedonia era bizantina. Albania de azi era 'Ana la

Tirana a arbilorliar, restulopre Sud, a Grecilor

bizantini. Regiunile acestea ca gi azi aveau o palm-

laVis foarte amestecatt formats din: Vlani,Bulgari,

Sarbi, Albanezi, Greci. Cucerirea Macedoniei are

loc in 1334 gi e facuta pe baza unei tradari gi a
nume, un gmvernator bizantin al ei, probabil in ur
ma unor gregeli, urma sa fie scos din post4ludecat.
-El insa fuge la Stefan Dugan, caruia ii arata cum

sa vines gi sa pun& mans. pe Macedonia, cu care pri

lej gi partizanii sal rasculaVi vor ajuta pe Sarbi:

i. astfel cu ajutorul acestuia pe nume SIEFAAMS ,

Macedonia cade. Cucerirea ei gi a Albaniei a durat

pang in 1338. In 1337 este pomenita o expeditie in

Thessalia, armatele sarbegti ajunzand la M. Athos

gi chiar in fata Salonicului. Toate aceste cuceriri

www.dacoromanica.ro
 - 502 -

stall facut fara Area mare rezistenVa din partea Bi-

zantinilor. Dar in urma acestor cuceriri alte state

s'au simVit izbite in interesele lor.Tot Sudul Ita-

liei era format de ttatul Beapolului, In care dom-

nea familia franceza de Anjou, care ajunge prin Ca-

rol Robert, domnitoare gi in Ungaria.- Neapolitanii

acegtia vazand cucerirea Albaniei de Sarbi in fate.

Italieit porneic gi-ei o expediVie cu acelag stop,

patrunzand in Berat, Valona, etc. Dar in cele din

urea Albania ramane in'mainile Sarbilor. Aga dar,Ma-

cedonia,Albania, o parte din Thessalia suet atom in

mainile S&rbilor. In Thracia sla intrat mai tarziu,

graVie luptelor din imperial bizantin undo. mu-

rise loan Paleologul, al carui fiu minor intrase

sub regents lui loan Cantacuzen. Intro Cantacuzen

gi Ana,viduva lui loan Paleologul, s'adat o lupta
care 1-a obligat pe acesta sa se refugieze is cartel'

lui Stefan Dugan. Dugan li acarda sprijinul tau re-

punandu-1 in scaunul bizantin in sdhimbul unei re-

www.dacoromanica.ro
 - 503 -

giuni din Thracia apuseang, a cares capital& e ora-

gul Seres. Bizantinii 4n mai multe randuri au in-

cercat sa reia aceste tinuturi, dar Para rezultat.

Proclamarea imperiului (1346). Stefan Du-

qan a dat mai multe privilegii,unele privitoare

la comer, altele privind anume manastiri, ca de

pild& manastireasarbeasca Bilandari dela Midithos,

vizitat& de el personal. Puterea lui cresand me-

reu Duvan,ca altadath. alti conducatori_din.Balcani,

eta gandit la randu-i sa pun4 mina pe Bizant.

De aceea, ca ci Simion ci loan Asan II,

Dugan sta incoronat imparat, luand in locul titles

lui de rege (Kral, - vine dela numele lui Carol cel
Mare cum lititi) de pan& acum, pe acela de tar. In-

ooronarea lui s'a facut in 1346 lid titlul sau com-

plet era de "tar al Sisbilor si Grecilorntimitand

pe cel bulgar ci oa gi acesta ramfinand pur teore-

tic, clot nisi Sirbii n'au Post in stare sa cuce-

reasca Bizantul. In cateva documente in latina

www.dacoromanica.ro
 - 504 -
titlul sau e 4e "imperator Rasciae et Romaniae",
prin care Romaniae se intelege imperiul bizantin,

caci Bizantinii*se considerau urmagii Romanilor pen.

tru care lucru Grecii bizantini iqi ziceau Romei.

Numai cateodata la acest titlu se mai adao

ga wVlahiae comes" (comite al Vlahiei,care nu

este alta decat Vlahia Mare din Ihessalia).Proclama

rea lui de imparat din 1346 este facuta dupe obi

ceiul vechi sarbesc, de o adunare generals, un fel

de diets cu reprezentaatii marilor proprietari,ju

panii, gi gradele superioare bisericegti. Acum so

pune la cale qi o transformare a bisericii. Mitro

politul dela Pet este proclamat patriarh spre nemul-

tumirea patriarhului din Constantinopol. Deasec.enea-,

se hotaragte sit' se face o legiuire scrisa,care este

pregatita pane in 1349. Intre timp in Ungaria muri

.

se regele Carol Robert gi venise la tron fiul sau

Ludovic zis cel Mare, care spre sfargitul vietii va
ajunge gi rege al Poloniei. Ca gi cu Carol Robert

gi cu Ludovic, Stefan Dugan s'a luptat pentru coa -

www.dacoromanica.ro
 -505-
stele Adriaticei, lupte care n'au sahiMbat Area mult.

hotarele Varii sale, cu toate ca au durat pang in

ultimul.an al domniei sale.

Tot acum avem vestita ciuma neagrascare a

facut ravagii in toate Varile Europeit imputinand

foarte mult populaVia lor. Cdtre sfdrgitul domniei

lui Dugan, se constatgi tratative duse cu papa din

Avignon pentru trecerea Sarbilor la catolicism.ate-

fan Dugan a murit la 1355, incheind astfel cea mai

glorioasd domnie pe care au avat-o Sarbii.

Iegiuirea lui§tefan Dugan. Inainte de a

incheia aceasta domnie, sa vedem acum ce reprezin.

td legiuirea sau zaconicul lui Stefan Dugan, care

a Post foarte raspandita in vremea lui. Am aratat

preambulul acestei legit in care Dusan isi laude

faptele. Pentru statele slave acest zommio este un

lucru,foarte important, fiind cea mai complete: le.

giuire pe cave au avut-o ele in vremurile aceste a

gi avand gi un caracter original. Pentru prima oars

a Post publicat acest zaconic de miklosiah in 1850

www.dacoromanica.ro
 -506
sub titlul "Lex Stephani Dusani", iar in urma in
1929, a aparut i o editie critic& a lui, cu toate

variantele ce se cunosc, facuta de prof. dela Ifni-

versitatea din Belgrad, Al. Soloviev. D1.Solovtev

a mai scris un studiu despre: "Le droit byzantin

dans le code de Stephen Dusan" Recueil Sire)), in

care cauta sa arate influent& bizantina din acest za-

conic.

In toate manuscrisele, legea lui Stefan Du-

qan nu este singura, ci inaintea el sunt dolia le-

giuiri bizantine traduse in limb a sarba, una a lui

Matei Vlastares 01 alta Nomos Ghiorghias (legiui-

rea stapanirii de pamant). Prim aceasta din urd&
se stabilsau raporturile dintre proprietari 0i cer6.

bii muncitori de pamant. Pentru care motiv apar e-

le toate trei la un lee ? Concluzia Dlui Soloviev

mi se pare potrivita Ea arata. c& ;tbfan Dugan se

intitula imperator al Salrbiler ci Grecilor ci deci

trebuia ea legea facuta sa respects ci sä cuprind&

obiceiurile qi legile a doll& popoare diferits, de

www.dacoromanica.ro
 - 507 -
aceea pentru Grecii din statul sau el a fa.cut cele
doua traduceri,iar pentru Sa'rbi poporul sauteste
partea dela urma care este originals. Din aceasta
cauza siZaconioul lui Stefan Dugannapare ca o lege
trip a.rtita .0 odic e 1 e original propriu z is , cuprinde a
intai 50 de articole,la care stall adaogat gi alto-
le, cu vremea ajungand pans la 1b0, cuprinzand o
parte dreptul slay consuetudinar gi alta bizentin.
Din. vechiul drept consuetudinar slay, vedem ca se
pastra obiceiul care era gi la Germani de a se pu-
tea rascumpara cu bani crimele. Crima nu era socati
to ca interesand societatea Intreaga gi morala, ci
numai familia, clanul ucisului. Dana ucigagul cu fa-
milia gi satul sau plateau o sums mare familiei vie-
timei, lucrurile se Impacau.
Pentru crime. deci se platea astfel un fel
de amendateare se impartea intre stat ski familia
victime I gi care se nume a du§e gubina (amends pentru
suflet) care se intalnegte gi la noi. Dar zaconicul

www.dacoromanica.ro
 - 508 -

prevede gi pedepsele bizantine, taierea nasuluipin

cez de paricid spanzurarea cu capul In jostetcDe
asemenea apar ci unele instituVii rasp:Indite in
Apus, ca aceea a prAtorilorocare era gi la noi.
Prin aceasta un boier decal era judecat, putea cere

stapanirei ca judecata lui s4 fie facut4 de egalii

lui; astfel boerul s4 fie judecat de boieri,cleri.

cul de clericiotc.,adica de egalii lui ca clas4 so-

cials. Prin aceasta se is st4panirii puterea de ju-
decata gi se d4 egalilor judecatului. instituVia ju-
riului acestuia este esentialmente apuseenii.Inte-

resent e ca in legiuirea lui Dugan se gi precizeaz4

numarul juratorilor care pot fi 6i12 sau 24 (ea gi

la noi). Poste judecata judecatoriior Varul nu pu-

tea spun nimic, cel mult putea face o alta nou'doe-

rind o "lege peste lege". Dar mai apace inc4 ceva de

caracter feudal ci anume " judecata lui Dumnezeu".Da,-

ca cineva socotea ca e nevinovat, putea care aceasta

judecata.Easancea punandurse un fier inrogit in
foc,pe prggul ugii bisericii,care trebuia sa fie

www.dacoromanica.ro
 509

luat de impricinat cu. mans gi dus spre a fi pus pe

Sf. Masa. Daca reugea sa faces acest lucru, era so-
cotit nevincrvat.

Interesant e ca in trei articole 32,77 gi

82 se vorbegte despre Vlahi.Iata ce se spuneMise-
ricile gi metoagele bisericilor care au Vlahi sa-i

tins gi sa nu le fie luap de titre altii".Adica ei

erau poate gerbi. "Daca" se intample: vreo ceartai sau

nedreptate intre sate, sa se pldteasca cite 50 de

perperi, iar data sunt Vlahi 100 de perperi ".Dece
se face aceastrI diferenti., e greu de opus. Poate

fiindca erau Vlahii socotiVi ca un element de dezor-

dine gi ca sa.-i tempereze, sau poate privind sta-

rea for socialit mai joasa? In art. 82 se spune de

Vlahii ci Arbanagii care sunt prin sate, se'. pia -

teasca impozite proprietarilor. Nu este cazul sa

intru in ame.launte in ce privegte aceasta legiuire

care cuprinde articole ce privesc *i dreptul penal

gi cel civil gi bisericesc.

Legaturi cu Tara Romaneascti. Despre legatu-

www.dacoromanica.ro
 - 510 -

rile lui gtefan Dugan cu noi,nu *tim prea, multe lu-

cruri. Trebue totu*i sa fi fost,Duqam fiind un vor

important in vremea sa. La inceput pe Basarab 1-am

vazut aliituri de Mihail adversat al Sarbilor.Dar de

vreme ce-Alexandru se impacase cu el, putem banui

ca qi Basarab racuse la fel. Deabea la 1360 avem o

dovada de impicare cu Sarb ii - nu mai era Dwan -

and fiul sau gtefan "Uro* se casatoregte cu princi-

pesa romances Ana, Bora, lui nadislav(Vlaicu),In

tezaurele g4site la noi in pamant s'au descoperit

ci monede de ale lui Duran, mei ales in Oltenia,ce-

eace arata ca circulau la noi,probabil datorit& le-

gaturilor comerciale (desigur graVie Raguzanilor).

Mai e din punct de vedere politic o consideratie

care arata 06 legaturile cu noi vor fi fost destul

de bone. Este vorba de luptele lui gtefaa Dugan cu

Ungurii lui Carol Robert, cu care gi noine luptam,
erau deci interese comune.

Dupes moartea lui Dugan, urmeaza decaderea

www.dacoromanica.ro
 - 511 -
politica a Serbiei, care iqi va incheia existenta

ca stet de sine statatorodata cu lupta dela Kosso-

To.

---000

Mlercuri,19 Aprilie 1939

NElltEEESRAKELP:

DECADEREA SERBIEI.VISSOVO.

Stefan. Urog III gi impdrtirea Serbiei,

W55-1371). In lectiunea precedents an vorbit des-

pre domnia lui 4tefan Dugan. A4i vazut cum Serbia

a putut sa se ridice la hegemonia in Balcani,dato-

rita in mare parte imprejurarilor interne favorabi-

le gi unitatii interne ce lipseau celorlalte state

ale peninsulei, care erau intro accentuate decade-

re politica. La prosperitatea statului sarbesc, a

contribuitlesigur gi priceperea lui Stefan Dugan,

dupe a carui moarte incepe decaderea statului sarb.

www.dacoromanica.ro
 -512 -

In decurs de vreo treizeci de ani gi ceva,-hegemonia

Serbiei este inlaturata din Balcanipunde apace dea-

cum stapanirea turceasca pecetluita de victoria-din

"Campia Mierlei" (1389).

Urmagul lui Stefan Dugan in Serbia este Ste-

fan Urog al III-lea, care a daanit dela 1355-1371.

Catre sfargitul domniei stapanirea lui Stefan. Urog

a fost mai mult nominala. Cand a venit la tron,ace-:

sta era un tana de vreo 19 ani, cu un fizic frumos

gi se pare cu mult farmer personal, dar lipsit de o
puternica voinVa gi de multe din calit4ile tatalui
sau,ceeace a facut ca domnia lui sa fie cu mult in-

ferioara ca inzemnatate celei a lui p.Dugan..

El n'a putut face faVa necesitatilor domniei

In 1360 -Stefan Urog al III-lea s'a casatorit cu Ana

fiica domnului Tarii Romanegti Alexandruoceeace ars:-

ta ca arum Serbia era in relatii bone cu noi.Se, pare

ca Nicolae Alexandru a dus o politica de prietende

cu vecinii din Sudul Dunarii,caci o alta fiica a

lui, tot Ana, s'a casatorit cu Varul bulgar dela

www.dacoromanica.ro
 - 513 -
Vidin, StraIimir.

Indata dupes moartea lui ;teen Dugan s' au

Jaills'cut tulburgri In Serbia, care au periclitat doe -

nia fiului sail. Dugan avea un trate Simion "(Iraq.

Acesta a socotit ca nepotul sau nu-i apt

pentru damnia, care astfel i se cuvenaa lui.De aici

a rezultat o luptI intro nepot ci unchiu,care aadus

o sciziune a stIpanirei gi a statului sarbesc.Dela

inceput s'a vazut cum. avea sä se face aceasta sci-

ziune. Serbia de lord, vechea stgpanire a Hemanizi-

lor deoparte gi provinciile adgogate ei prin cuce-

rire, de alts parte. Astfel au apIrut doua state sar.

begti. Serbia de Bord a ramas In stIpanirea lui ';te-

fan Urog al III-leatiar partea cealaltg de Sud,a1c4-

tuitg din Macedonia, libania,liaracia,etc., au trecut

in ..milna lui Simion.

Dar aceast&impartire In doug. a Serbiei,n'a

fast singura. La sci7iurea statului salrb a contri-

buit lipsa de coeziune, coci scurta st6pknire a lui

Dugan nu avusese vreme sa faces sa se inchege o uni-

Fasc. 33
www.dacoromanica.ro
 514

tate in statul stab. Char in legiuirea lui Dugan

se vede lipsa de un.itate a elementului ce alcatuia

Serbia, cdci aceastd legiuire are o parte (traduce

re din grececte) alcdtuitd pentru elementul cucerit

gi una (original&) pentru Sarbi. Deosebirea etnic4

ci.a spus cuvantul dupes moartea lui Dugan.

Statele feuddle in Serbia. Dar pe langa ace

stea a mai fost Inca ceva gi anune este vorba de

cregterea a ceeace am numi not "feudalismul sax -
besc". Se socoate ca in Orient institutia feuda -

lismului nu ar fi existat, dar acest lucre este o

gregeald,caci cercetdrile fdcute in acest sens ara.

ta ca acest zistem a fost rdsplindit ci in Rdsdrit

nu numai in Apus, fiind intSblit ci in Rusia ci in

BizanV, ci in statele slave din Balcani. Aca dar,

inatituVia faudalitdVii o intdlnim ci in Serbia.

Erau o serie de jupani stakanitori ai unor provin.

ai
cii, unor jupe pe care le mogteneau din tatd in

fiu, alcdtuind puternice familii locale.Acestea

din ce in ce devin mai independents de autoritatea

www.dacoromanica.ro
 - 515 -
centrals, de care tind sill nu mai depinda gi sa 3:1'0

mai recunoasca. Pe langa marii jupani,marii proprie-

tari, se grupau alVii mai mici asemanator feudali-

solului apusean. Va aduceti aminte ca in statul sar-

besc, frolul acestor stap&nitori locali era foarte

mare .De caste on trebuia sa se is vre o hotarire de

mare importanta, de pilda tend se alegea urmagul la

train ace asta nobilime era adunatra Intr fun fel de

diets (scupeina) pentru a hotari. Acum acegti ju-

pani prin pretenVia for de independents localavim-

par-Vise/4 statul sarbesc intrio sumedenie de midi

statuleVe feudale, macinandu-i puterea.Ajunsese a-

proape ca pe fiecare vale de rau mai mic sau mai ma-

re, sa fie oats o asemenea formatiune. Este intone-

sant sa arati:im pe cativa dintre cei mai insemnati

din acegti jupani atat de nume,rogi in Serbia, care

se considerau nelecati de autoritatea centrals.

In Zeta (reciunea Muntenegrului ci Nordul

Albaniei) s to ridicat familia nutita Balgici. In re-

www.dacoromanica.ro
 -516-
giunea din Nordul Macedoniei erau doi frati, pe

nume TJalc akin ciliey a. In regiunea de Sud a Ma-

cedoniei erau tot doi frati Constantin gi Draga.,

al caror tata fusese casatorit cu o flied a lui qt.

Dugan (deci prin mama erau din familia Nemania),In

regiunea Serbiei propriu zise stall mai ridicat inca

vreo cativa stapanitori din care pomanesc doi mai

insemnati: cneazul Lazar gi cneazul Branco al carui

urmagislau nUmit Brancovici. In mijlooul acestor-nue.

mcrogi jupt'i care impartisera Serbia, familia Nema-

nizilor dispare. Caderea for nu siafacut printr'o

catastrofa. Apro4pe ca nu cunoagtem imprejurarile

in care aceasta familia a disparut.

;tefon Urns al /II-lea a murit in 1371 lip-

sit complet de autoritate, - dupes ce incercase in

cateva randuri sa tears jupanilor sa-i recunoasca

suprematia - retras pe castele Adriaticei.Unahiul

sau nici nu se tie cum a murit. In felul acesta,

oddta cu impartirea Serbiei in jupanate gi onezate,

www.dacoromanica.ro
 -517
se stinge qi dinastialcare a intemeiat-o ca stat, a

bemanizilor.

avalirea Turcilor. In acest moment se i-

vese qi cele doua marl primejdii: cea ungureasca qi

mai ales cea turceasc4. Regele Ludovic cel Mare lo-

vaqte Serbia din Nord ci armata lui patrunde pdna
Sul centrul Serbiel unde e adevarat nu se poate

mentine - cucerind intreaga DalmaVie. Din Sud iqi

fac apariVia qi Turcii. Dupes ce cuceresc Brussa

(1353) punand mane qi pe Galipolo (1356) Turcii iqi

incep stapanirea in Europa de Sud Est, 3n care pima

acum doar- facusera jafuri. Cel dinta st&panitor

tort in Europa a fost Urkantiar in epoca in care ne

gasim, Turcii erau conduqi de sultanul Murad I care

iqi stabilise capitala in Adrianopole. Deocamdata

prezenVa for in Balcaai se facea simtita doar prin
raidutlle de jaf (acute de cavalerie in stilul ce-

lei tatare, nu aveau Inca experienta asalturilor ce-

tatilor, care din aceasta cauza inca le rezistau,

www.dacoromanica.ro
 - 518 -

DiferiVi principi b Bali care se temeau de navali-

rile lorole-au recunosCut suzeranitatea platindu-'

le tribut. Se pare ca la ineeput n' au fost socotipi

aga de primejdiogi gi aceasta pentruca dupe raidu-

rile ce faceau, ei se retrggeau. Datorita acestui

fapt, Turcii aproape pe nebagate de seam& s'au in-

filtrat, gi din simpli navalitori cum au fo6t so-

cotiti, s'au inplantat ca stapanitori in Balcani.

ImparaVii Bizantini s'au sesizat totugi, gi au ce-

rut ajutor Apusului. Se formeaza chiar un fel de

eructate:, care e puss sub conducerea unui principe

din Nordul Italiei, Amedeu de Savoia..Icesta aye-

nit in 1365 in Balcani gi i-a batut,dar nu i-a pu-
tut alunga. Atunci el s'a hotarit sa theme in aju-

tor gi pe Sarbi. Cel dintai dintre jupan_ pe care

i-am pomenit, care a luat parte la razbotul contra

Turcilor a fost Valeagin (numele vine dela vale .

lup). El se intitula imparat (unii ii recunosc nu-
mai titlul de rege) qi impreuna cu fratele sau U-

gliega, s'au ciocnit cu Turcii in Macedonia.Poate

www.dacoromanica.ro
 -.519-
ca decd. Serbia ar mai fi avut puterea din vremea

lui Stefan Dugan, caderea statelor balcanice in

mainile Turcilor nu s' ar fi intimplat age. de repe-

de. Lupta cea mare, cu acest prilej sta dat in 1,71

le German pe Mari %a, aproape de Adrainopol.Cu toa-

ta ofensiva luata, Sirbii sunt infranti cu. totul,cei

doi frati murind pe campul de lupta.

In locul acestora doi se ridica fiul lui

Valcagin Marco. Pentrucatatil sIu se intitulase

Kral, lui i sta. zis Marco Kralevici (craigorul).Mar-

co Kralevici este eroul a numeroase balade populace

aarbegti. Este tigura cea mai simpatizata de cantA-

reti gi e socotit ca unul dintre eroii luptitori

pentru cregtin4tate. In realitate, Marco va fi lup-

tat el cu cateva cete de Turci, dar nu aga cum e

lliudat, ba a trebuit sa plateasca '7ributopierztuid

gi o mare parte din provinciile sal. . Nu numai ca

nta luptat aga cum it arat& legenda contra Turcilor,

dar acest Marco i-a Insotit chiar pe acegtia contra

cregtinilor In diferite expeditii. Asa II giisim in

www.dacoromanica.ro
 520

tabAra turceascA la Bovine contra lui Mircea, lupta

in care a gi murit. Macedonia intra in suzeranita

tea TurcilorTobligata sA plateascA tribut gi sa dea
ajutor militar cand acegtia faceau expeditii.

Cneazul Lazar (1371 - 1389). Ce se Intampla

in vremea aceasta cu Serbia de ford? Ala era un fel

de haos cu o multime de stapanitori. Intre ei sta

impus unul foarte inVeleptoare a ajums stApanitorul

intregei Serbii. de ford, anume Lazar. Acesta era

fiul unui fost logofat al lui Stefan Dugan, cunoscut

la curtea acestuia.

Stapanea la inceput numai central Serbiei.

NiciodatA nu gia luat alt titlu afar& de col de

cneaz. Plana la sfargitul vigil a fost mai mult un
fel de conducator al celorlalti cnezi, de unti recu
noscut de buns voe ca atare, de alVii prin forta..

Fiul lui Branco, ale care/ regiuni se invecinau cu

ale lui Lazar, Yuc Brancovici sta cAsatorit cu filca

lui Lazar, ceeace a facutcDrietenla dintre cele cloud

familii sa le dea mai multi putere. In vieata cnea

www.dacoromanica.ro
 - 521
zului mucenic Lazar (sarbegte, in Glasnik XXI,1867,

p.157-164), se spun despre el 06...nera sArb de

neam bun, a slujit pe tarul Stefan care-i da in c4-
sgtorie pe a rude a lui fiica unui boar. A devenit

cel dinta In palatul tarului Stefan qi dupes war-

tea lui ;tefan gi a lui Urog a uns de arhiepiscopi

ca autocrat°.

Titlul sal intreg este "Intru Eristos Dum.

nezeu binecredinciosul ;tefan Lazar, cneaz al SAr.

bilor gi al Podunavieia (regiunea dela malurile Dung-

rii). Pin& acum era pomenit& regiunea Pomore (tAr-

murile mArii), care fiind pierdutA, a Post inlocui-

ta in titlul cu Podunavia. Interesant e ca gi con-

temporanul lui Lazar, din Tara RomAneasca,Mircea cel

BatrAn, se intituleaza ca stApAnitor al Podunaviei,

Lazar apace la 1371 ca stApanitor al unui cnezat qi
trAegte pan& la 1389, tend moare in lupta cu Turcii.

El este intemeietorul mangstirei depe malurile Mora.

vei, EalfLnialt. In vieata lui Lazar se spume despre

aceasti mAnAstire ca ... "e minunata prin inAltimea 01

www.dacoromanica.ro
 -522-
frumuseVea sa, cu picturi qi odajdii de aur. ;i pan&
acum sta ca o floare ne mai vazuta qi se vede de

toVi. Are *apte turnuri ci e ca un cuib de.pasari

pentra pacea calug:rilor qi a tuturor color ce vor

sa se mantuiasca".

In vremea lui Lazar constatam §i o incerca.

re de organizare a bisericii sarbegti. La Pec ti i

ca se fundase o mitropolie, care mai tarziu a deve.

nit patriarhie spre nenulVumirea Constantinopolului,

care nu a recunoscut.o, de unde ci o sciziune intro

.cele doua biserici. A Post chiar o afurisenie arun.

cat& asupra bisericii silrbe§ti. Lazar sta gandit sa

inlature aCeat blestem §i.a trines o solie la Con-

stantinopol pentru impacare. In areas to solie conda-

sa de stare ul Isaia dela Athos de gasea ci an pre.

lat anume Nicodim, care nu este altul decat intemaie

torul primalor noastre manastiri rom8ne0i, Vodila
gi Tismana. I se zicea Nicodim Garcici (grecul).31

era un bun orator nice nvieata lui Isaia" (de Danilo

ed. Dancici) qi a luat cuvantal in faVa patriarhu.

www.dacoromanica.ro
 . 523 .

lui fiind in acelag timp gi talmaciu.Patriar.

hul din Constautinopol a ridicat blestemul gi a

recunoscut patriarhia din, Pec. Solia aceasta a a.

vut loc in 1375 qi se spun ca pentru reugita ei

Vicodia a capatat daruri dela cneazul Lazar.

Luptele cu Turcii - Cossovo (1389) .In. cu-

rand aceste fapte. religioase trebuiau sa lase lo-

cul faptelor razboinice. Lazar a vazut prime jdia

turceasca gi a luat masuri . A facut o coaliVie,

impacandu-se gi cu Ungurii,la care acum se produ-

sesera oarecari tulburari. Ludovic murise lasand

doua fiiceope Bedviga ce s'a casatorit cu Yladislar

Iagello mogtenind Polonia gi Maria casatoriiicu Si-

gismund de Luxemburg,care a ajuns mai tarziu gi imi

parat romano-germanic. La inceput Sigismund nu a

lost recunoscut de Unguri, ceeace a dat nagtere la

tulburari.

Croatii Blau rasculat cu acest prilej gi

la aceasta au fast ajutati gi de Lazar, ceeace a a-

duz o navalire a lui Sigismund In Serbia.Dar spume

www.dacoromanica.ro
 -524-
neam ca se impacase atom cuUngurii gi cu prilejul
luptei cu Turcii primegte ajutor gi dela Bosniaci.
0 prima lupta contra Turcilor se cid in apropiere

de Nig la Ploonik (1387). Lazar ese invingatorodar

acest lucru aduce contra Sarbilor intreaga armata

sarbeasca in. frunte chiar cu sultanul Murad I.Se

da vestita lupta din Campia Mierlei (Kosc....ovo) din

1389. Armata turceasoi gi ca organizare gi ca nu7

marlera superioara celei sa±begti. Totugi Sarbii

au rezistat onorabil, and davada de mult eroism.

Legenda spun ca un anumo Milog Obilici, a intrat

chiar in cortml Sultanului Murad I,pe care 1-a omo-

rit in speranVa ca acest lucru va produce dezordi-

ne in armata tura gi o va sili sa se retraga.Dar

imediat comanda a fost luata de fiul sultanului:Ba-
iazid poreclit Ilderim, care a adus o totals vic-
toria Turcilor. Lazar e prins gi decapitat,astfel

ca independanta Serbiei inceteaza din 1389. Exis.

ster:Va ei ca stat continua fiindca cetatile nu sunt

cuceritc. Intarituri ca cea dela Belgrad, Semendi..a,

www.dacoromanica.ro
 -525-
etc., au rezistat Inca destula vreme Turcilor.Tur-%

cii raman numai cu suzeranitatea asupra Serbieitre

cunoscand pe fiul lui Lazar, de unde gi numele de
Lazarevici,la tronul ei. Stefan Lazarevici este -o

bligat sa plateasca tribut ci sa dea ajutor armat

tend era nevoe.In wvie4a lui Lazar",se spune aici

ca Sarbii pe langa Turci erau ca "un parau pe Lan
g& mare" qi atunci a spus Lazar...us& mergem fraVi
lor sa slujim datoriei mortii,sa varsam sangele
nostru,sa rascumparam vlaVa muritoare".

Legaturile Cu Rom&nii. SA ne intoarcem acum

la legaturile Sarbilor cu Romanii in aceasta epoca.

Dela inceput trebu sa fac o observaVie esenViala,

care se pare nu s'a mai facut pang acum. Cand s'a

vorbit de relaViile dintre not gi Sarbi, nu s'a Ob
servat ca in vremea aceasta nu eram vecini cu ei .
Juntem obignuiVi sa vedem lucrurile dupes situatia

actuala. Pe timpul acela, granita dintre Serbia gi

Bulgaria (dela Vidin), era ceva mai la Apus gi nu

pe valea Timocului,ci o forma cumpana apelor intre

www.dacoromanica.ro
 -526.
Tiaoc gi Morava (cumpana apelor este linia de i-
naatime ce desparte afluentii a doua rauri mai

marl). E o constatare ce se face in geografie ca

nu atat raurile cat mai ales inaltimile forme aza

granita. Pe vremea aceea regiunea Timocului (Cral-

na) nu era in Serbia, ci in Bulgaria. Aceasta in.

seamna ca legaturile noastre cu Sarbii arum nu

Area au fost str5nse. Va atrag acum atentia qi a-

supra unor gregeli care slaufacut in istoriogrefia

noastra. S'a spus ca, mama lui Mircea cel Baran.,

Calinichia-ar fi fiica lui Lazar care astfel ar fi

bunicul domnului muntean. Acest luoru nu se putea,

cIci diferenta de varsta dintre Lazar gi Mircea nu

era cleat 10-15 ani. (Lui Mircea i s'a zis cel

Batran le vremea lui Mircea Ciobanul, ca sal se fa-

ca deosebire Ultra ei) .Cronicele sarbegti apoiva.

rata exact. cele patru fiice ale lui Lazar, u eine

s'au casatorit. Intre sotii for nici unul nu era

roman. 0 alta gregeala istorica in acest domeniu

in parte numai, este in legatura cu manastirile

www.dacoromanica.ro
 -527-
cladite de Radii I domnul Vitt Romanegti in Ser
bia. Este rang& Kladava o biserica, a carei in -

scriptie pomenegte pe Radu Beg, care se spune ea

ar fi Radu M. Nu gtim dace este adevarat,dar in
orice caz, Kiadova atunci era in Bulgaria gi nu in

Serbia. In sfargit o alts chestiune; este vorba de

participarea Romanilor la lupta dela KOSS0170980C0

tit& ca prima ciocnire a. Romanilor Cu Turcii. Dupe

unii ctiar Mircea ar fi mers acolo dupe alVii,nu-

-mai cateva detagamente. Imprejurarile politics ino.,

sa nu confirma acest lucru. In primul rand o inru

dire cu Mircea nu exista, caci Lazar era tin simplu

cneaz ales de ceilalVi la conducerea oastei con

tra Turcilor; deci pe motivul acesta.nu-1 putea a

juta Mircea. Dace cercetam izvoarele (un istoric

german Braun a strans toate izvoarele care privesc

aceasta lupta gi lea publicat in lucrare "Koss°,

von, Leipzig 1957). Bunt cateva cronici turcegti,
-una ungureasca, cateva rapoarte raguzane, veneVie
ne,etc.), constatam ca in nici.unul din ele nu se

www.dacoromanica.ro
 -528
pomenegte de participarea Romanilor la lupta din
Campia Mierlei. De unde atunci a aparut aceasta a-
firmatie ? Dintrio cronica turceasca, a lui Devi,
care insa avand o forma retorica, ne face sa ne in-

doint asupra valabilitatii inform4iei ce ne da .

In ea se ingira o serie intreaga de popoare care au

navalit asupra for la Cossovo. In cronica se zice

..."au navalit asupra noastra Sarbii, Croatii,Fran.

cii, Moldovenii, Valnhii, Ungurii,etc.", de unde se

vede clar ea vrea sa dea mai mare importanta victo-'

riei for decat altfel ar fi avut.

www.dacoromanica.ro
 - 529 -

Luni -24 Aprilie 1939'

Pre legerea XXXVI-a

DECADEREA ar3R13IEI (continuare)

Relat1ile cu Romanii (continuaie):Ar urma

ca in lectiunea de aziodupa ce am vAzut istoria Set-

biei pan& la lupta dela Kossovo;dupa.care statul

sarbeac iii pierde IndependenVa, sa trecem la isto-

ria Bulgarilor. Inainte de a face'acest lucruivreau

sa mai adaog unele amanunte privitoare la cele ce

-am spus despre relatiile arbilor Cu Romunii, din

aceasta epoca.

VA aduceti iinte ca spuneam ei7% trebue as

inlaturam anume idei cre*ite care au Lost emise de

unii istorici. Legaturile noastre nu plateau Li, Area

strinse cu SArbii acum, fiindca in epoca aceasta in

Pasc. 34-
www.dacoromanica.ro
 - 530 -

primul rand nu exista o granites comma; regiunea

Crainei, din valea Timocului, de unde incepe azi

granita cu Sarbii in vremea aceea apartin.ea Varatu-
lui Bulgarilor dela Vidin. Deasemenea am inlaturat

o .;,..tire dintr to cronic a sarbe asca tarzie , care spu-

nea ca Intro familia lui Mircea gi Lazar ar fi vreo

legatura de rudenie,prin aceea ca o fiica a lui La-

zar ar fi fost casatorita cu Raft I tatal lui Mir-

cea. In felul acesta am ajuns la lupta dela Kossovo

sOcotita prima ciocnire a Romanilor cu Turcii. Am

aratat ca azi datorita germanului Braun, care a

strtus toate izvoarele referitoare la aceasta lup-

ta, o putem cunoa.gte foarte bine. Germanul Braun
sptme am ca." a public at aceste izvoare biz ant ine tun-

gure gti t turcegti 9 raguzane , sarbegti, it alienegti ,

clazificandu-le dupes vechime, izvoare contemporane

gi izvoare de a doua man' 5., in lucrarea pe care a

intitulat-o "Kossovo", in 1937 la Leipzig .Toate iz-

voarele vechi, in special rapoartele dela aaguza,

www.dacoromanica.ro
 531

cronica veche sarbeasca gi cele turcegti conteR.

poraneo nu pomenesc deloc_pe Itomanioci numai trei
corpuri de paste care au luptat in Cimpia Mierlei
ou Turcii. Ele erau: unul al lui Lazar la centru,

altultla dreapta acestuia, al Bosniacilor qi. al

treilea la stanga al lui Vuc Brancovici.Deci pica
ieri Romanii. Cum aJegit atunci ideea participarii

noastre la aceasta lupta? Ea este pomenita de ig

voare mai tarzii gi ce este importantonumai tur 7
cegti. Turcii,cand valul legendei s'a agezat deasu
pra acestui eveniment, and nupai era nimeni care
sa cunoasca lucrurile intamplate acolo,pentru a da

mai mare amploare victories lor,pentru a o face

mai impresionanta, au adaogat oastei sarbegti gi ar-

matele vecinilor. Dintrfo lupta local& gi viteaza a

unui mic popor caregi gpara libertatea,e1 flu Mout

o lupta extraordinary contra(unei adevarate coali

Vii de popoare. Cea dintaiu crionica turceasca ce

pomenegte *i pe Romani ca participai este a lui,

Negri. El spun ca oastea aliatilor era de 500.000

www.dacoromanica.ro
 - 532 -

de oameni,ceeace este deadreptul absurd pentru-vre-

mea acoealcand armatele nu troceau de 5-6000 de oa-

meni. Dela o vreme apar In cronicile turcecti chiar

gi Moldovenii care devenisera Intre time gi ei ad-

verwari ai Turcilor. Ceeace este caracteristico ca

In letopiseVul sarbesc (sent numeroase variante din

cauza maauscriselor scoase dupes cel dintaloa gi la

noi,toate fiind puhlicate de Liubomir Stoianovici

Intr'o cdiVie critics (Startampski rodoalovi i leto

pise , Belgrad, 1927), din care rezulta ca sunt de

fapt doua letopiseVe sarbegti: unul vechi scris pe

vremea Nemanizilor, ducand povestirea evenimente-

lor pane la Kossovo inclusiv gi altul mai nou scris

in sec. al XVI-lea, care pune pe Romani in tabara

Turcilordigedm tacontemporan nu spar Roman116care

aunt totugi pugi in tabara dugmana In cel Boris mai

tarziu. In acesta din unma, este aceeagi Ingiruire

de popoare pe care Turcii le aratau ca au luptat

contra lor, de data asta aratate ca luptand contra,

Sarbilor. Jagerarea contrarie a letopiseVului stir-

www.dacoromanica.ro
 - 533 -

besc, pornegte din aceeagi doriaaVa,- der inverse, de'

a micgora victoria turceasca gi da a scuza carecum

infrang,vea Serbilor,care coplegiVi de numarul dug
manilor era firesc sit fie infranti.

DU mai adaog ca Mircea pomenit in tabara Tur-

cilor, n'avea ce cauta acolo.Prin ummare bazandune

pe izvoarele contemporane, trebue sa admitem ca Ro
mAnii n'au participat la lupta dela Kossovo din 1389

nici de partea Sarbilor, si cu atat mai puVin in ta

b.ftra Turoilor. Se pure chiar intrebarea data Mircea
a prevazut de pe atunci cele ce aveau sal se abate gi

asupra lui ?

EU putem raspunde cu siguranta, dar e probe

bil ca el n'a prevazut gi aceasta fiindca aspectul

atacurilor turcegti do pan& acorn era acela al unor

bande care dupe ce jefuiau se retrageau nelasand sa

se banuiasea ispravile de mai tarziu, care vor duce

la stapanirea unor Vinuturi atat de intinse in Euro

pa. 04 cum ruse, fapt cert este ca Mircea n'a inter.

vent in lupta dintre Sarbi gi Turci.

www.dacoromanica.ro
 - 534 -
Opera lui precut' vedem,.'cercetirile
f5.cute asupra legiturilor cu S&rbii ne duo la rezul-
tate negative. Totuqi pe Tanga aceste lucruri nega-
tive, avem qi un fapt pozitiv; El este de ordin bi.
sericeso qi cultural qi priveqta personalitatea
sf&ntul.ui Nicodia. (A. Viet socotit sflint datoritA
faptelor lui, Inc& din vremurile acelea: ci aka e-.
ate int&lnit in hrisoavele vremii qi dela noi).Exi-
st qi o vie aka a Sf.Nicodim saris& in romtineqte de
un ieromonah $tefan,probabil in see. al XVIII-lea,
dar cu multe greqell snacronisme. Are totuqi qi u-
nele lucruri adevarate ca de pildi spun cã Sfai-
codim a trait intro localitate $aina., pe care n'o
qtim unde este, dar in adevAr exist& un ram cu a;
test nume in Craina. Probabil a fist scria.'Av&nd
la bazfi elemente de traditie. Avem elemente despre
Sf. Nicodim qi in vieetb. $f. Isaia dela Athos.Ace-
sta a fost,staret la manistirea Hilandari ci a fast
trimes in fruntea delegatiei la Constantinopoi pen-
tru a trata implicarea biseri'cii sarbeqti cu pa -
www.dacoromanica.ro
 - 535 ,-
triarhia din Constantinopol.Din aceasta delegatie,
dupes cum spuneas, a facut parte gi Nicodim ca tradu-
oator 4 Era gi un bun orator, spune vieata lui Isa-
la, qi el_ a pledat_In faVa patrierhului.Cunoagtem
gi anul mortii sale care e 1406 atestat gi de cro-
nicele sa.rbegti. Deci a malt pe vremea lui Mircea
cel Mare. Era probabil grec din Macedonia gi cuno-
gtea foarte bine limba slaves.
El a vault la not cu o serie de calugari
Barbi gi a infiintat manastirea Vodita gi Tismana,
introducand vieata monahala gi la noi.Se etie di el
a pastrat legaturi cu Serbia gi dupes ce a venit la
noi. Nu gtim cand a venit la noi, dar sent indicii
oaf inainte de 1375 cand a fost cu solia la Const an-
tinopol, &de/ exista un hrisov al lui Vlaicu (Via-
dislav I) pentru Vodita Viva data, dar probabil
dinainte de 1375 (la aceasta data Vlaicu pare a fi.
font sort).
A existat un hriscv al lui Lazar, daft maw..

www.dacoromanica.ro
 -536 -
stirilor Vodita 9i Tismana, ins& sla pierdut, dar e

pomenit de alt hrisqv de mai tarziu. Lazar a avut

un fin pe Stefan Lazarevici Acesta la 1406 a dat

o confirmare a hrisoavelor tatalui sau Lazartin ca

re documentul de mai sus pentru manastirile,dela
not e 9i el pomenit fare Insa a i se arata data.Hri.

sovul lui Stefan Lazarevici este scris pe un perga

mont foarte finlcum nu era la not ci se pastreaza

la Arhivele Statului. In el se spune ca tatal sau

Lazar a donat mandstirilor facute de Nicodim o se
rie, de sate in Serbia,dintre care cel mai mare era

allaaltE (in total erau zece). Astfel In regiunea

numita Branicevo - la Apus de linia de munti ce de

sparte Morava de Timoc, aproape deci de Dunare,

aufost dunoaViile Iti Lazar care Nicodim,9i funda
tillor lui tomane4ti. Nu :Aim - cum spuneam - tend

Lazar a fliott-cidnatia qi fiul sau nu o spune nici

el, dar din domnia lui Lazar (care din simplu cneaz

la Inceput a awns stapanul Serbici de Nord) se

poate constata ca el a cucerit aceasta regiune cu

www.dacoromanica.ro
 - 537 -
=sole dela un cneaz sarb prin 1378 qi probabil ea
dupe acest an a fAcut donatia lui Nicodim. Dace a
facut-o chiar in anul acesta (1378) atunci down in
Tara Romaneasca era Radu I. Aceasta danie avea o ex-
plicatie in aceea ca Lazar a vroit sa rasplateaso1
pe Nicodim pentru servieiile ce facuse el bisericii
sarbegti. Dar dela o vreme aceasta regiune a fort
st5plinitil de Turci,iar la 1429 Sigismund al Ungariet
stapan, pe Serbia de mord, da alte sate moIngstirilor
dela. noi,pentru a le compensa pierderea suferita.

BULGARIA. IOALN AT.W,ANDRU

Tarul Ioan Alexandra (1,30-1371). SA tre-

cem acum la istoria Bulgarilor pe care am tratat-o
pana la batalia dela Velbujd, care a insemnat pier-.
derea hegemoniei bulgaro in Balcani.ln aceasta lup-
ta Mihail tarul bulgar murise, oastea sa fiind in-
frant'a cu tot ajutorul dat de Basarab ci de parti-

www.dacoromanica.ro
 - 539
ciparea oastei bizantina. pitt ca Mihail fIcuse
parte din dinastia $iqmanilor dela Vidin.In locul
lui a fost ales de care boieri,nepotul sIu de Borg.
Alexandru. Dupa obiceiul inceput de Asan. al. II.
lea de a-qi adaoga ci numele de Ioan, acesta $i-a
zis qi el Ioan Alexandra. A avut o domnie lungs a-
prove 41 de ani .dela 1330-1371. Fata de perioadele
tulburi din istoria Bulgarilor, cu care ne obiqaui-
seram pInI acum, domnia acestuia este relativ paq-
nica. .31 ova impacat cu paten Dugan, .du-i, pe
sora sa in-casatorie. Deasemenea era in legatura de
rudenie- qi cu Tara Romaneasca prin cIsatoria sa cu
Teodora,fiica lui Basarab.Singura durdinie a fost,
la inceput,cu Bizantinii,q1 se constata din aceastl
°pool -slab cu,noscuta de not din cauza lipsei
de izvoare-, ca Biz antinii stIplineau Inca in Bulga-
ria cateva cetaVi, mai ales pe maluri1e m6irii,care
oontinuau vechea traditie a Giecilor qi datorita
carora flota bizantina putea patrunde adcinc pe Du..
nare.IIna- din ele era vestita cetate a Vicinei (azi
nu qtim uncle a fost pela Tulcea - Isaceea). jici
www.dacoromanica.ro
 - 539 -
era gi un episcop grecleare conducea episcopia ce
a fost miitata in 1359,pe vremea lui Nicolae Ale-
xandru, din orditul patriarhului din Constantino-
pol in Tara Momineasca. $titi dela Istoria Romani-
lor, ca pe vremea acestuia s InfiinVat mitropo-
lia rii 'Romginegti cu Iachint de Vicina -cel din-.
tau mitropolit. Deasemenea Mesembria (azi numita
de Bulgari Misimvri), un crag care gi azi are o ae-
rie de biserici bizantine de toatit frumusetea, era
bizantin gi apoi.tu cucerit de Loan Alexandru. In
/earl de luptele cu Bizantinii, se mai constata gi
in douii randuri, nalvaliri de ale Uteri lor; =a in
,1337 gi Alta in 1347. Se pune intrebareatde unde
-veneau Tatarii acegtia de peste Dunitre? Este proba-
bil as ei treceau prin Sudni Basarabiei prin Dobro-
ge4, pittrunz'and in Bulgaria.
.AleXandru a fost cgsEttorit cu Teodoraou
care a avut un fiu,pe StragirniT. (Stra-Vimir, cum i se
mat zicea). Acestuia, Inca din timpul domniei lui,
,jslexandru ii cedase stapinirea la Vidin,care astfel
redevine iar stat separat de cel din Varnova.
www.dacoromanica.ro
 -540 -
Stra*imir purta Ins& ascultare tatAlui sau,

care dominea la TArnova. Dela o vreme tarul Alexan-

dru s'a desparVit de Teoderalprima sa sotie, qi a

trimes-o la cAlugArie, el cisatorindu-se cu o evrei-

ca. Aceasta a trebuit sa se cre§tineze 4i lucru cu-

rios, la botez a luat numele tot de Teodora al Ina-

intaoei sale. Nu litim care era numele ei de evreica.

Din aceasta casnicie a rezultat Inca un flu, care a

luat numele strAbunului sAu $34man. Astfel °A Ale-

xandru avea doi fii vitregi. Acest lucru va duce la

o duvmAnle, Intro ei, care dupd moartea lui Alexan-

dru va duce la lupto civile,mai ales cal 4i0man a

fost favorizat oarecum,fiind lAsat la %mama.

Se constata deasemonea In vremea lui loan
Alexandru o redegteptare a vechil erezii a Bogomili.
lor qi avem o serie de hotArIri ale sinoadelor din
timpul lui,contra lor.

Statul dobrogean._Dobrotici. Deci a fost

aceastA noua desparVire Intre statul dela Vidin qi,

www.dacoromanica.ro
 - .541 -
cel dela Tarnow), Se constata act= gi o a treiabu-
cata care se desparte din Bulgarialeste Dobrogea.
Mai intaiu atrag atentia ca intrebuintam terminolo-
gia geografica de acum, care nu corespunde cu cea
din Evul Mediu, card nu exista numele de Dobrogea,

ca gi cel de Balcami (atunci se numeau Muntii Rae-

mus). Dobrogea in antichitate se numea Scitia li-
nor,iar in vremea aceasta avem termenul de "tara
Kallounska,cel putin pentru regiunea de Sud a actua-

lei Dobrogi. 4i-a luat numele dela despotul Dobro-

tici, care apare arum in vremea lui Alexandru.Pri.

ma data cand e pomenit in istofie-este la 1346,Im-

preuna cu un frate mai mare Balica. Sla spur - nu

gtiu daces e sigu - ca dela numele lui Balica s'ar

trace numele Baleicului.

Cum s'au ridicat acegti principi locali ci

cum au ajuns se." stgpaneasca intreaga Dobroge gi

ehiar o parte ain Bulgaria inclusiv Varna, nu gtim

sigur. Trebue tinuta in seama desigur stapgnirea

aceasta cu tendinta de a deveni independent& Intal-

www.dacoromanica.ro
 -542
mita in Serbia gi in Bulgarianumita de not feudalg,
dupg care stgplinitorii locali nu mai recunogteau au.
toritatea centralg.. Dar mai e ceva ce trebue amintit,
pe Dobrotici it ggsim mai mult In lega.tura cu. Bizan.
tinii,decat cu Bulgarii.Nu gtim care este orivinea
acestor frati. Dobrotici e nume slavtiar Balica pa-
re a fi cuvant de origin cumang. dela Balic pe tur-
cegte ar insemna pegte. In legaturi cu Bizantinti.
ei au fost multi vreme in slujba diferiVilor prErten.-
denVi la tronul bizantin. Fiica lui Dobrotici a fost
casatoctta cu un.principe bizantin, cgrui fapt i
s a datorit gi titlul de despot, care nu se da cleat
rud e 1 or impair atului
Odatg. ce Mircea a cucerit acest Vinuttel
gi-a luat gi titlul pe care 1-a avut ,Dobrotici. ae
cunosc ei unele fricViuni pe care Dobr?tici le-a a-
vut cu armata apuseana a lui ,Amadeus de SavoiaDeg,
spre aceste leggturi ei despre viea-Va lui Dobt.ci
a scris o monografie Dl.G.Uoisil'x "Dobrotici ,Li

www.dacoromanica.ro
 - 543 -

Mimes. cel Bat/Pan" in volumul comemorativ etkappla.

cincizeci de ani cue stapAnire romaneascas,Bucurectio

1928. Amadeus de Savoia, un principle italian, a avut

legaturi cu Bizantinii care-1 chemasera in ajtitorul

lorteitt ci cu Sarbii ci Bulgarii. Acme domnea in Bi

zanV loan al 11lea Paleologul, care se dusese in A

pus (Ungaria, Italia) pentru a determina pe Apuseni
sa porneasca in contra Turciloropentru salvarea im
periuluibizantin.
Drumul eau a fost pe Dunare ci cand a ajuns

la SilistraV'care era a lui 4icman (fiul lui loan

Alexandru), a avut imprudenta de a debarca. Impara,-

tul loan al Vlea pe data a fost arestat de V.timan.

Nu qtim care a fost motivul, poste pentru incheerea

unui tratat cu BizanVul in felul acesta fortanduse

lucrurile. Amadeus de Savoia este astfel silit ski se

batf, cu Bulgarii pentru aci elibera protectorul .

Amadeus debarca la Mesembria ci someaza pe Alexandru

ci pe qicman sit elibereze pe imparat. In acelac timp

www.dacoromanica.ro
 - 544 -

Amadeus core lui Dobrotici s5.-1 ajute. ;i Alexandru

gi Dobrotici nu-i dau ascultare.
Din cronica Savoiei se vede ca. un Sol al
lui Amadeus a venit la Dobrotici pe care 1-a g66it
la Caliacra (la capul Caliacra unde era o cetate in
care-gi avea Dobrotici capitala gi azi se vad urme-
le cetii de atunci). Mai departe cronica spune ca
solutl contrar obiceiului a Post flout prizonier gi
trimis in cetatea Asiuileea, care- nu poate fi deca.t
un nume gregit pentru Chi lia, care era atunci a lui
Dobrotici. Putem aga dar spune ca stapar.irea lui Do-
brotici se intindea dela Varna pan& la Chilia,cu ca.
pitala la Caliacra. In tale din. urinal, duptimai mul-
to lupte, s incheiat un tratat cu Amadeus -*i tmpii-
ratul Loan al V-lea Paleo logul a Lost pus in liber -.
tate. S'au inceput apoi luptele contra TurcilOr- dar
far5. prea mult succes. Lucrurile acestea se intam-
plau in 1366.
Stragimir dela Vidin. In ceeace privegte
statul dela Vidin,in aceeag epoca se constata o
www.dacoromanica.ro
 - 545 -

extraordinary inflorire. Mono dole acestui stat fiind

foarte raspandite ci chiar la not mereu se gases°

in p4mdat oale cu asemenea monde pan& ci in Ardeal.

ftista tux act dat de Stracimir Bragovenilorocarora
le da voe sI vine sit fact negoV, fart': a'int&mpina

vreo piedica in Vara la el, ceeace MB arata ca Vidi-

aul agezat in vadul de comer al Calafatului,avea
leggturi comerciale intense. Aotul pare a fi din
primii ani ai domniei lui Stragimir (catre 1365).

Avesta era In relaVii bune cu Cara noastrapsoVia

lui fiind sores lui Vlaicu. Despre relaViile dintr2

Tara Romaneasca gi Vidin a scris dl.Iorga in Convor-

biri Literare, 1900 "Lupta pentru stapdnirea Vidi-

nului", Stragimir ca gi ;igmaa a avut un conflict

cu Ungurii. &cum era Ludovic cel Mare rage in Maga,-

ria. Acesta la 1365 face o expediVie trecand prin

Banat Dunarea la Vidin pe care-1 cuceregte gi is

prizonier pe Stragimir, avind o luptg gi cu impgra-

tul dela.tesnova. Nu gtim disc& era acum la %may&

Paso. 35

www.dacoromanica.ro
 41111, 5146

imparat Alexandra sau 4igman. Se vede insa ca, is

expediVia lui LUdavic, Romanii au luptat alaturi de

Unguri, dar abets s'au retras acegtia ca Vlaicu a qi

pus mana pe Vidinipiscanduse astfel un conflict Cu

acegtia. Conflictul acesta s to rezolvat printrto im-

pacare ce aduce iar independenta Vidinului, Stragi
mir fiind pus in libertate.

Ara dar iata ca pela 1371 la moartea lui

Loan Alexandra, Bulgaria apace imparVita in trei

regiuni, aceea a Vidinului, aceea a Tarnovei qi a

Dobrogei.

(N.B. In Istoria Bulgariei de Jirecek,data

mortii taralal loan Alexandra este 1365, dupa ulti.

vile corcetari el a trait ins& pans la 1371).

---0 00-- --

www.dacoromanica.ro
 - 547 -

Yiercuri 26 Aprilie 193

Prelegerea XXXVIIa

CAD3R2A BUIGARSEI SUB TURCI

Bulgaria la moartea lui Ioam Alaxandruan

lecViunea de azi va fi vorba de sfar;itul statului
bulgar, care la inceput se'numea nimperiul Romano

bulgar ", insa Cu vremea spre sfar§itul existantii

lui, a ajnns sa fie numai bulgaresc, mai ales dupes

ce dinastia romaneasca inceteaza de a mai domml- la

Tarnova ;i and rolul Romanilor a scazut cu totul.

Ajunsesem cu povestirea evenimentelor la anul 1371,

(land ultimul stapanitor al statului bulgar unitar

moare. Dupes moartea Varului Ioan Alexandra, spuneam

ca statul bulgar apare imparVit in trei partituna a

fiului celui mai mare Stragimir la Vidin, a doua a

lui 4;man la Tarnova ;i cea de a treia a lui Dobro-

"tici, care nu area nisi o legaturti cu familia dom.

www.dacoromanica.ro
 - 548 -
nitoare din Bulgaria. Probabil ca Dobrotici, a qi
fratele sau Balica, s'a ridicat ca un fel de con-
dotier *are ajungAnd la oarecare importanVA,

a reucit sA-qi faces un stat independent.Ne vom mt.

pa mai intaiu de statul lui, el interesAndu-ne mai
de aproape, intaiu fiinded a fost cucerit de Mircea
qi al doilea fiindcA azi face parte din Vara noa-

stra%.

Dobrotici. Spuneam ea Dobrotici a avut le-

gAturi cu Amadeus de Savoia qi cu diferiVi preten-

denVi la tronml BizanOului.0 flica a lui Dobrotici

s'a cAsatorit cu Mihail fiul imparatului loan, Tale°,

logul. Fiind astfel inrudit cu familia domnitoare

bizantina, i s'a dat lui Dobrotici titlul de "des-

pot". Este interesant de amintit lupta pe care a

avut o Dobrotici cu Gencvezii. Aceqtia aveau privi-

legiul de a face comer la M.Neagri unde aveau colo-

.

nii. Cea mai importanta colonie a for in aceste

pfArVi era Pera. Pera era unul din cartierele Cam

stentinopolului, in care se agezaserA negutAtorii

www.dacoromanica.ro
 - 549 -

genovezi, si care pans astazi a. /limas cartierul eur-

ropean al. Constantinopolului. 0 important colonie
genoveza era deasemenea qi la Caffa in Crimeia.Geno-
vezii au incercat 131 patrunda ci la not ci ctim oa
_a Cetatea ADA a fost o colonie a lor. Genovezii
ziceau acestui ores Havrocastro, care inseamng. Noe
tatea neagra",probabil aga o vedeau ei cad veneau
pe mare. Pe langa aceasta mai aveau inca o acezare

la Chilia, cli.reia ii ziceau "Licostomo",care Inseam.

ni "gura lupului". (stoma a guri., lico a lup),numire

care lima Oa pierdut pentru Chilia,humai o mica lo-

calitate,pe acelac brat al trwiiirii are numele cu a

.

ceasta. semnificatie dar slavonesc, e vorba de val.

cove

In ceeace.privecte vremea in care apar Geno.

vezii la Chilia, ea.este Ixitre 1370-80. Coraiile

lor veneau pans aici pentru a lua bogAtiile inter
ne,in care comertul de grave era cel mai insemnat.
Deasemenea comertul de vite era inters, acestea

fiind produsele cele mai bogate ale campillor. Asa

www.dacoromanica.ro
 - 550 -
dar, vremea card Genovezii s'au agezat la gurile

Dunariiteste tocmai in epoca lui Dobrotici gi pro

babil Ca aceste colonii acute de Italleni aici au

trebuit sa albs permisia despotului Dobrogeialtin

urmare,la inceput au fost legaturi de prietenie in

tro Dobrotici gi Genovezi.Dela o vreme insaoceste
legaturi, care vor fi fost consfintite prin vreun
tratat pe care nu-1 cunoagtem,au fost rupte nascan
duse un conflict intre eitcare a dub char la'raz-
boiu. Acesta dureaza nu mai putin de cincisprezece
ani, dar cu toata lungime a lui in tint), nu prea.stim

multe lucruri despre el. In orice caz, pan& la moar-

tea sa Dobrotici nu Oa mai impacat cu Genovezii.

Dl. Iorga a publicat o colectie de documents scoa
se din arhivele genoveze sub titlul de "Notes et
WA-traits pour servir a l'histoire des croisades au

IV e siacle",(III)(se Intelege prim cruciate toate

luptele care s'au dat contra Turcilor de cregtimi

gi nu numai cruciatele ofi6iale),Intre aceste do

cument° este unul dintre 1374-75, in care se spume

www.dacoromanica.ro
 .551-
ca au fost dati atatia galbeni pentru inarmarea u-
nei galere (corabie de raboiu) destinata sa mearga
in contra lui Dobrotici. In altul din 1381 de ase-
menea aunt dati atatia galbeni pentru refacerea co-
loniei dela Chilia,probabil pradata de Dobrotici.Se

pone acum o problem& in legatura cu stapanirea Chi-

liei. 41 observat ea am vorbit de o colonie genove-
za aici gi pe de alter parte se constata o asemenea

colonie gi pe vremea lui Mircea g1 Alexandru cel

Bun. Cum se impaca gtirile contradictorii care ne a-

rata In acelac time 411 stapanlrea genoveza gi pe a-

ceea a lui Dobrotici la Chilli:41er mai tarziu gi pe

a lui Mircea gi pe a Genovezilor todeodatanstoricii

care s'au ocupat cu aceasta problems afirma ca au

existat doua Chilii. De fapt exists dm& agezari cu

numele de Chilia. Una,pe malul de Sud -,cel drept-
al bratului, in interiorul deltei numita Chilies Ye--

che gi cealalta Pe malul stangtnumita Chilia Noua.

S'a spus astfel el existand deci douA agezari cu

acest numetse poate foarte simplu timpaca concomiten-

www.dacoromanica.ro
 -552
to stapanire genovezA qi roma* prin aceea ca una
era stapanita de Genovezi qi cealalta de Dobrotici,

apoi de Romani.

Deci aceasta parere a'fost sustinuta on

mita autoritate in special de Dl. Iorga in lucrar.

rea sa "Studii istorice asupra Chiliei qi Cetatii

Albe", Bucure4ti 1900, ea ci de decedatul profesar

Onciul, cred 06 aceastA dhestiune trebue privity in
alt chip; Daca cineva merge la fate locului,vede cu
uqurinta ea Chilia Noll& este acezata pe un loc am

zice strategic. Pe un loco singurul din imprejurimi,

care nu poate fi inundat qi care, prin inalVimeasa

doming. tot bratul Chilia. aunt o multi= de mici .

brave ale acestaia mai mare, care toate aici la Chi-

lia Rolla se unesc ca intri= nod. 4i mai mult,aici

se pot vedea ruinele unei vechi cetati (probtibil a

lui Dobrotici .eau vreunuia dintre aomnii romani ca

re au stapanito). Din contra la Chilia Veche se

constata ca nu exists nici o =ma de cetate qi pe

www.dacoromanica.ro
 - 553 -

deasugra este aqezata qi Intr'un loc jos, wor inua-

dibil, care nu putea oferi siguranta pentru depozi.

Varea de marfuri, mai ales ca nici un fel de drum

in &farads. eel pe aga nu o putea lega cu interio.

rul Vara, ea fiind aqezata chiar in delta, care
se qtts ca e mlaqtinoasa qi cu puVin teren uscat.

Ori importanVa comerciala a Chiliei pentru care

Blau certat atata vreme Muntenii, Ungurii,Moldove.

nii qi apoi Turcii, nu putea sta intro localitate
care n' are In spatele ei niciun fel de drum' in

mlaqtinile deltei. Singurul loc ce oferea toate ta.

ranViile era la Chilia Noua. In concluzie n'au fort

(loud Chilii, ci numai una qi anume la Chilia Noua.

Nmirile de Chilia Noua ci Yeas aunt probabil din

sec. al XVIII-lea, la cea Veche fiind probabil o
ace z are de pescari.
Cum se explica scum stapanirea concomiten-
ta de care am vorbit, in care Genovezii apar in
aceeaqi vreme cu Dobrot.ci sau cu stapAnireamun.
teana.ori moldoveana? Lucrul este foarte simplu.

www.dacoromanica.ro
 -554-
Genovezii nu aveau colonii in sensul de azi al cu-

vantului. Caracterul coloniilor for nu era dealt in

sensul pur comercial, nu implica ci stapanirea te-
ritoriului. Zn baza unui privilegiu dat de stapani-
torii Vinutului,pentru motive comercialetei se age-

zau intr'un loc, fiind scutiVi de vam5:gi de alte

impozite, avand o organizaVie a for proprle cu un
consul care judeca pricinile dintre membrii colo-

nieiotc. dar fara o stapanire definitive a teri-

.
toriului pe care la incetarea prevederilor privi-
legiului puteau fi obligati . s6-1 pgr&sea -
soa. Aga avem sere pada o colonie de Armant la Su-
ceava cu primarul for separat,daz. care nu inseamna
ca erau stapanii Sucevei,tot aga cum nu trebue de
loc sa ne inahipuim ca imparatul din. Constaatinopol

ar fi cedat pentru totdeauna Genovezilor cartierul

Peralin care ei se agezasera, din capitala sa. Asa

dar gi maJ.ul de Ncrd al Chiliei,se afla in stapani-

rea lui Dobrotici. 81, fost luata epoi de Mircea im-

preuna cu toata stapanirea lui Dobrotici qi cu titba

www.dacoromanica.ro
 - 555 -
sali de despot.

Dobrotici ne apare in rela ii gi au Turcii,

lucru pe care-1 vedem dintryo cronica turceasca

tradusa in sec. al XVI-lea de unneamt anume Idhan-

nes Leunclavius. Bunt de fapt doul cronici turcegti

traduse de Leunclaviva, una "Annales turcorum" qi

a doua "Historiae sultanorum".. In aceasta din urn&

aunt qtirile despre Dobrotici. Vorbind oronica tur-

cease& despre domnia lui Murat del mort la Kossovo,

spune ca acesta a peruncit la toti principii din

Balcani sa vina sa-i depuna omagiu (0.1.:75) 41 ca

dintre ei numai doi niau ascultat. Unul era V.gman

fiul lui Alexandra qi celalalt se numea "Dobritze,

care stapanea Varna cu regiunea dimprejur numita

Dobrotze". In cele din urma 4igman speriat de pute-

rea Turcilor promite ca se va supune qi ea va per-

mite garnizoanelor turcegti sa intre in cetati in
special In Silistra,ceeace nefacandva determinat pe

Turci sa asedieze Silistra. Deasemenea qi -Varna e-

ste atacata, Turcii avand garantia ea va putea fi

www.dacoromanica.ro
 - 556 -
cucerita prin trAdare, dar garnizoana prinde de ve-

ste gi ei nu o pot cuceri. Nu etim tend a murit Do.

brotici, probabil in 1385-86.

Sigman gi Dan I. Din acecti ani avem o qti-

re despre o intervenVie romaneasca in Sudul Dunirii,

dintr'o cronica bulgara descoperita de istoricul ro-

man loan. Bogdan,care a publicat -.o in "Lrhiv far slam.

vische Philologie°, vol. 13. In ea se spune ca

4ignan Varul Bulgarilor a ucis pe Dan Voevod in a-

nul 1386 (data in cronica e puss gregit).

Dan,se gtie, este fratele gi predecesorul

lui Mircea. In ce imprejurari a Lost omorit, nu
gtia. S'a spus ca motivul ar ft Post Dobrogea.Adica

murind Dobrotici, probabil a fost o eeax intro Bul.

gari gi Romani pentru stapAnirea ei,care a dus la 0.

luptA ce nu ctim undo s'a dat, dar al °Arai rezul-

tat a Lost moartea lui Dan. Ipoteza aceasta este

insA gregita. Mai intaiu Dan murind in lupta, in.

seamna ca a Post invins gi nu mai putea sa Vine Do-

brogea care se ggsecte in stapanirea lui Mircea ur-

www.dacoromanica.ro
 - 557 -

maul lui. Apoi nu se constata ca staptinirea lui

Mircea asupra Dobrogei, este din prima an al dom-

niei lui. Prima document care ne arata stapanirea

lal Mircea asupra Dobrogei este din 1390, un tratat
incheiat cu regele Ungariei. Probabil ci va_ fi
luat-o prin 1388. Se gtie deasemenea ea Dobrotici

n'a merit fare urmagi,ci el a avut un fiu numit 1-

vancoodespre care insa nu gtim multe lucruri.

Invanoo gi tratatul cu Genova (1387),Ivenoo

sia impacat cu Genovezii, lucru pe care-1 cunoagtem

dintr'un lung tratat de pace ce ni s'a pastrat

fiind publicat de un savant francez Silvestre de Sa-

07 in An Ac.Franceze, in 1824. Acest tratat s'a

indheiat la Pere. in 26 Mai 1387,deci dupe urcarea

in acaun a lui Mircea gi dupe moartea lui Dobrotici.

Sunt numii aici delegaVii dogelui gi ai lui Ivanco

"fiul despotului de memorie numit Dobritze". In el

se spune cum: Genovezii din stapanirile lui Ivanoo

vor fi tratati bine, corabiile genoveze nu vor face

www.dacoromanica.ro
 -558
pagube supuqilor lui IvancooGenovezii din Vara lui

vor avea o comunitate autonoma sub conducerea unui

"consul" qi li se va da un teren pentru o loggia

(acezare pe stalpi) qi o biserica catolica. In pro-

cese vox Jura dug legea for "Grecii qi Bulgarii

sau alVii".

Genovezii aveau deasemenea dreptul Ba pie-

ce cu corabiile for gi cu tot ce aveau depe terito-

riul cedat, fare sa li se opreasca ceva, de unde se

vede ca, dacii la Chilia ar fi Post o cetate a bar,

n'ar fi avut nevoie sa prevada plecarea pe mare.Se

da scutire de vama pentru corabiile incarnate au

sare. Se tai stabilea ca vama sa fie de 2% din va-

loarea marfei, 1% la intrare qi 1% la ecire. Dupes

anul 1398 nu se mai constata deloc numele lui Ivan-

co. Se pare ca §i el a pierit in imprejurari pe ca-

re nu be cunoaqtem. Deabea de acum vine stapanirea

lui Mircea asupra Dobrogei.

Stragimir qi giqman. SA ne intoarcem, a--

cum la cele cloud Bulgarii. Am spus ca Stragimir re-

www.dacoromanica.ro
 - 559 -

vine la Vidin dap& ce in 1368 garantau regelai an-

gar pentru liberarea lui doi stiltpanitori, unul Vlai-

euoumnatul tarului bulgar ci cel&lalt insagi Dobro-

tici. Indata ce Stragimir este agezat In stapanirea
stApanirea
sa, incepe cearta cu V.gman, pretinzand/intregii

Bulgarii. RAzboiul dintre cei doi frati se nagte pe

la 1385-6, pima la sfargit ramanand cu un rezultat

n.ehotarit. FieCare dintre cei doi frati igi pastrea:-

z& partea lui. Acest razboiu civil are o importan-

t& se pare gi pentru, noi. Anume, nu cumva,dacI r&z-

boiul in care a murit Dan nu a Post pentru Dobrogea,

a Lost un amestec al domnului muntean in conflietul

acesta dintre cei doi frati? Nu cumwa in acest lags-

boiu gi-a pierdut el vieata ? Mai ales dac& ne gan-

dim c& data mortii lui coincide cu aceea a rgsboiu-

lui dintre 04tman gi Stragimir. Pais to chiar gi un

motiv pentru care Dan ar fi putut interveni in a -

cest rgaboiu. Este rudenia dintre el gi Stragimir,

rudenie care gtim c6 determinase gi pe 71aicu sa -1

is partea.

www.dacoromanica.ro
 -560-
Ciderea Bulgariei sub Turci.Curand dupa im-

pacarea celor doi fraVi,incepe lupta cu Turcii. Ea

are loc cu un an inainte de Kossovo. Cauza care a

facut pe Turci sa faces aceasta prima expediVie din

1388 in Bulgaria, a fost participarea Bulgarilor la

lupta dela Flocnik. Aga dar, in 1388 e infremta Bul-

garia,iar in 1389 Serbia. Expedivia turceasca din

1388 in Bulgaria a fost condusa de Ali-Pagascare a

obVinut victoria. Ieunclavius povestegte aceste lu-

cruri, lauand puterea gi marimea amaatei turcegti.

Deasemenea de Bulgaria spun ca avea populatie molts

gi-bogaVie mare, mai ales de vite. Avoa gi trezeci
de cetati pe care le gi ingira (cand face aceasta
nu vine seama de impartirea In trei state separate a
Bulgariei in vremea aceasta).Arata ca 4icman fiind

atacat s'a retras la 4igtov (e in faVa Zimnicei),a-

poi la Nicopole. Inspaimantat de puterea Turcilor,
4igman incbee pacea, permitand Turcilor de a lasa
gaxnizoame turcegti in cetaVile bulgare gi in spe..

www.dacoromanica.ro
 -561-
cial la Silistra.,Se pare ea de evenimentele tare au

avut be scum la 1383, a profitat TAircea pentru a o-.

cupa Dabrogea.

Iata ce spune cronica turceascd (Ieuncla--

vitas): "Ali-bes a pornit mai departe gi a luat ceta-

tile gi castelele pe cari Valahii trecAnd Dundrea,

le Ocuposera in, Bulgaria gi a luat prizonieri pe 0-

gtenii din garnizoana4 (Historiae, cols 276).

Natural,s'ar putea obiecta ca Ali Paga por-

find ea aucereasca cetaVile bulgare, ar fi obligat

gi pe Munteni sA parAseasca regiunile- octpate. Dar

Turcii stau.retras dupes care lucru V.gman revive la

Tarnova, ceeace a permis aesigur gi Muntonilor sa

revina in Dobrocea. ;isman era prea slab pentru ca
sa reactioneze fats 'de actiunea lui Mircea.Dup 13$9
amandoua statele slave din Sudul Dunarii platesc

tribut Turcilor. Stapanirea lui ,;igman. mai Vine vi;eo

patru ani dupes Kossovo, pang in 1393. In acest an,

Turcii vizand ca 0.6mn nu se Vine de conditiile

Pasc. 36
www.dacoromanica.ro
 - 562 -
pacii qi nu preda toate cetatile, fac o a daua ex-
peditie. Tarnova -e asediat& ci vechea capital& e

Asanetilor cade in mainile Turcilor. ;iiman e luat

prizonicr §i moare In inchisoare. Insu*i patriarhul
ftimie care a avut corespondent& cu Vicodim i Va-

ra noastrI (el a scris vieata Sf.ParasChiva) este

fIcut prizonier. Se retrage poi la o mInIstire un-
de moare. De data aceasta Bulgaria este transforaa-
VI in pa4alId turcesc, pierzIndu-qi aStfel indepen-

denVa pentru aproape timp de cinci secole.

C&derea Vidinului um). Din vechiul st,0-

bulgar mai ramIsese Inca independent statul lui

Stra*imir care nu luase parte la luptele contra Tyr-

cilor'pentru care ace4itia ii respectase independen-

Va. In anul 1394 se corstat& vestita lupte dela Ro-

Vine dintre Mircea gi*Turci. Ea nu poate fi o sim-

plI coincident& cu cIderea Tartovei. Inadevartmo-

tivul el este interventia lui Mircea in Bulgaria.De

siguV cu el a cIutat s&-gi a:pere cetatile - cel pu-

tin Silistra,- ceeace va fi nemultumit pe Turci.La

www.dacoromanica.ro
 - %3 -

Bovine in oastea turteasca dm lUat parte gi o serie

de crai s'arbi ca de pildl czniul Constantinaar-
co fiul lui Vucain, etc. Dup4 expeditia aceaota,Do
brogea cade 4n manila Turci lor, dar ea apace iar
la Mircea dupl, moartea lui Bdiazid, cand el ajut4

pe Musa, fiul decedatului sultan, ca o4 is tronul.

Stragimir no luand parte contra Turcilor

la nicifo luptd, nu a fost tulburat de acegtia. El

ui -a continuat linigtit stapanirea la yid in, dar

numai pentru putin time. 0 imprudent& facuta de el

i-a fost fatale, Aname, 14 1396 are loc expeditia

dela Nicopole condusa de SiFeismund,la care au luat

parte intre altii vi Caralerii burgunzi gi Mircea

eel Baran. Aoegtia ajungand la Vidin, Stragimir,

de voe de nevoie a trebuit satreao4, de parte& lor.

Se tie rezultatul acestei lupte, aliatii au fost

complet infranti. Turcii au pus astfel mana qi pe

Vidin. Nu gtim ce soartia avut Stragimir. BInuim ca

a cazut prizonier. Copiii lui au 'fugit In Serbia gi

www.dacoromanica.ro
 - 564 -
apoi, in Ungaria. Tot acum. moafirtele Sf. Filofteis d.
la Tarnova'ajung 1a Vidint de undo suet trecute pe
Dunare la not ci dime' la Curtea de Age*. Astfel s'4.-
sfargit cu independents statului bulgar.

--000...-.-

pE.9m.._iri 31ai 121212

Prelegerea XXXTIII-a

gTEFAN LAZAR.E SI ULTIMII I Al

SERBI.EI

c'tefan liwz,evici 3).4-27 ar urcarea in

.

scaun. In lectiunea trecuta am ajuns cu povestirea

evenimentelor pane la afirmarea preponderantei tur-
ceqti in Peninsula Balcanica. Serbia este invinsa
in 1389 in urma bataliei dela Zossovo, iar Bulgaria
are aceeaji soarta in 1393 , cand Tarnova este cuce-

www.dacoromanica.ro
 - 565 ,-
rit5. de Tura. Astfel puterea turceascfi ajunsese la
Du.urtre. Este adevarat 1ns4 ca ei Inca nu stlipanetni
intreaga peninsula, Caci mai r5mLseserti regiuni unde
nu intrasera, spre pildi. Constentinopolul, Moreea,

etc. Deasemenea chiar.dupa infrangerea din 1389,Ser-

Ilia rbasese semi - independents, avand in fruntea sa
stapanitori naVionali.,
Aceast'a perioada din istoria Serbiei, dela
1389 gi pan& la csaderea ei definitiv in mainile Tur-
cilor, va forma subiectul lecViunei de azi.

ra aduceti aminte ca Lazar clzuse in lupta

dela Kossovo. Situ.aVia lui era aceea a unui simplu

cneaz intre ceilalVi cnezi sarbi,care fiind mai bo-

gat qi mai puternic , fusose ales in fruntea tuturor, ,

pentru a conduce lupta contra Turcilor. Iritil sIu

4tefan Lazarevici are o situa-Vie cu mutt superioar4.,
caci lui i se recunoagte oarecum stitplinirea ca unui

rage gi se intituleaza chiar cu ,titlul de kral,ceea-

ce tattil sau nici nu ravnise. Totugi ;tefan Lazare-
vici era vasal Turcilor, cairora nu le-a platit nu-

www.dacoromanica.ro
 - 566 -

mai tribut, ci. le--a dat Gi ajutor armat. .

Stefan Isazarevici pore cl it ncel lung" a

domnit dela 1389-11.,i27,. 0 domnie destu.1 de lung4,

contemporan pu- arcea cel Batran, caruia It supra-

vievueGte n,oua ant. Vieata lui Stefan Lazarevici ne

este bias cuno,scuta gratie unui biograf contemporan.

anume Constantin Costehetti. Acesta, era original.
din Costenet. din lulgaria.Gi fusese elevul lui Eu-
timie (Eftimie),ultimul patriarh dirk %move. Din
cauza caderii Bulgariel 111. mainile TurcilorCon-

stantin Costenetki se refugiase In Serbia la curtea

lni yet. Lazarevici. Biografia aceasta formeaza prin

cipala opera de cronicar din Serbia vremii de care

ne ocupam. Costenetki vorbeGte de a multime de lu-

cruri intre altele .are
Gi pe
gi
,, pasagii care ne privesc

A.caast4 lucliire este intitula-ba: Viea-

ta gi petrecerea binecredinciosului _ despot ste-

fan.". A fost saris& in vechea limbs s.'rbeas. ca Gi
a. fOst 'publicata de 1nvatatul Jagici l.n revista

www.dacoromanica.ro
 -567 -

111asnik" anul_ al XLII-lea. *tefan in momentul ca.

tastrofeit se afla impreunA au mama sa Mi in-

trio situatie tragicA. Statul lor era pradat de

Turcis iar o parte din cnezi nu vroiau s6-1 recu-

noasc& de stapanitor. Astfel Serbia, prin diferite-
le pretenVii de indapendenVA manifest at de acegtia,

este ameninVat5. pe Yang& o cotropire vanit4 din afa-

rA gi de o desmembrare intern.. In situatia aceasta

Milita, mama lui ;tefan, care mai tasziu se caluga.

regte, luAnd numale de Avghenia, a,±Acut un pas de

mare curaj gi anume ea indrAsnegte sA se prezinte

sultanului, cAruia ii aratA situatia din Serbia,cau-

tAnd sa scoata in evident& interesul Turcilor, ca

in tars aceasta sl nu fie.anarhie. Sultanul Baiazid

in adevAr se convince de dreptatea calor susVinute

de Milita gi incredintand fiului ei stapemirea Ser.

,

biei, dä ordin celorlalVi cnezi a asculte de ;te-

fan, ca pan& acum de-tat6.1 lui. Astfel qtefan ca va-

sal al Turcilor ajunge stAp.Anul Serbieitiar mai

www.dacoromanica.ro
 568

tarziu iqi is tilul de kcal.

Luktadela Bovine - 1394. Cum 14i luase In
schimb Obligakiasa lupte Cu armata sa algituri de

sultan, il_g5simin ogitirea turceasca la Ravine con-

tra lui Mircea cel Batram. pupa supunerea statelor

din Italcani. In faVa Turcilor mai ramasese nuMai Ta-

ra Romaneasce impotriva careia Baiazid porneqte in

1394 o expeditie. Dvs. cunowteVi lucrul acesta,de-
aceea nu intru In detail.. Papteste c4 expeditia
turceasci arost determinate de amestecul lui Mircea
in evenimentele int&mplate in Bulgaria in anul pre-

cedent. La aceasta lupta, alifturi de Turci au luat

parte, dintre principii sArbi, in afar& de 4vefan La

zarevici qi ctiVivavgsali din Macedonia, care cazuse

in mainile Turcilor mai inainte de cealalta parte a

Berbiei. printre ace4tia era 4i vestitul Marko Kra-

levidi, fiul lui Vuca4in qi Constantin, care dupi

mama se tragea din familia Nemanizilor, ea fiind so-

ra lui Dugan. In lucrarea lui Constantin Costenetki

este un pasagiu "Despre varticiparea Sarbilor la

www.dacoromanica.ro
 - 569 -
lupta contra Romani lorn .

Dau aoest pasagiu in romanefte: oDupa aoea?

sta Baiazid s'a audit sa ridice raiboi impotriva

Ungro-Nlahiloi ci s'a ridicat cu toate puterile s a-

le, a venit ci a trecut Dunirea In anul 6903 (139)

qi s'a oiocnit in lupta cu marele ci autocratul voe

vod Loan Mircea, unde s'a varsat nespus de mult

stInge . Atunoi ci regale Ifiarcu ri Constantin au pie.

lilt. i acolo se afla in acea lupta qi cneazul te-L

fan on domnii ski. Caci toti acectia erau cu Ismai.

litenii, dar nu de vote, ci de nevoie ci se spume

despre fericitul Marou ca, a zis lui Constantin: Bu

vreau gi mk rog lui Dumnezeu sa fie atutAtor creq-

tinilor qi ca eu cel dintai sk fiu intre cei morti

In aceasta lupta".

Lupta a emit deci loo la 6903 in Octom-

vrie, adica dela Bristos 1394. In lupta aceasta

Marko Kralevici moare, aka ca rugamintea lui se im-

plineNte.

In cronicele sarbe§ti - Bunt public ate de

www.dacoromanica.ro
 -570-
11iUbemir Stoianovici (Start srkski letopise,Belgrad

192?) -.mai avem unpasagiu, mai so urt, in care ga-

sim puss gi data b4tilliei: "24 Octombrie 1394floge.

cum gi nimoale looalit4Vii uncle ea s'a dat.Numele

este Rovine, dar undo a Post aceasta localitatetazi

nu gtim sigur. Poate 04 nu este vorba de o locali.

tate cu acest nume, ci numai de configuratiaterecubi

numita ravine, care inseamn6 "loc cu ganturi".Dupd

unit a'ar fi dat lupta pe langa Craiove4 eu incliL

a credo da ciocnirea a Post pe undeva pe ling&

Turnul-Magurele. Pasagiul spun aga:
"Sirbii au pierit cu 7000 de ostagi ci 3

voevozi, cart luptau pe langa Varul Baiazid.Mult

s'a suptirat imparatul de pierderea for gi s'a IL,
A
spaim&ntat, caci nu mai erau unii ca aceia in toa.

ti ogtirea luitnici n'au mai foist dap& aceia (Croni-

cile Rovine, 1394, Oct.10) (lap. Stojanovici (p.218-

219).

Acestea sunt gtirile pe care be avem in

cronicele sarbegtitin ceeace privegte participe -

www.dacoromanica.ro
 -571-
rea Sarbilor la lupta dela Rovine. Se @tie ca aici

a fost o victoria romaneasca asupra lui Baiazid,dar

nu a fost o victorie decisiva. Armata turceasca eta

Intarit Intr,un loc, cum spun cronicarul bizantin.

Kalkokondylas uncle Romanii o atacara far& ca sa o

poata distruge. Dupa aceasta Turcii Inainteaa Rama

la Curtea de Argeq,silind astfel pe Mircea sa fuga
din Vara. Se spun ca Baiazid s'a spaimkntat de
pierderile ce a avut in aceasta lupta qi a plecat
din Tara Rometneasca, lasand numai garnizoanele sa

duel lupta mai departe. Pe Mircea 11 gasim dui* a-

ceasta lupta, In primavara anului 1395, la Braqov,

uncle el inchee Cu Sigismuhd un tratat de alianta.

Intre timp in Tara Romaneasca era pus de Turci damn,

un anima Vlad. Venind. cu ajutor dela Sigismund,Mir-

cea Iqi reia tronul, gonind qi pe Vlad qi garnik,oa-

nele turceqti lasate in -para.

Lupta dela Nicopole (1396) . APeste lupte

contra Turcilor au atras.atentia Apusului, care ho-

www.dacoromanica.ro
 - 572 -

taragte sa faca o cruciata impotriva lcr. Este cru-

ciata care a dat vestita lupta dela Vicopole din
1396. Din armata turceasca gi acum facea parte te-
kan Lazarevici. 80 pare chiar ca lovitura decisiva

a fort data cregtinilor tocmai de-Sarbii lui, care

au atacat cu invergunare oastea ungureasca. ;tii

c/I3urgwizii fusesera atragi departe de *to:bar& gi a-.

poi inconjurati gi macelariVi, astfel ca lupta a in-

semnat o total& infrangere a cregtinilor.

Odata cu moartea lui Marco Exelevici gi a

lui Constantin in lupta dela Rovine, Turcii ntau
mai admis ca urmagii for sa stapaneasca regiunile

din Macedonia,ci le-au transformat imediat in paga-

lac turcesc. Dealtfel Marco nia lasat nici un ur -

mac .

Luptadela Angora (1402) . Intrto a treia

lupta a Turcilor, in aceasta vreme intalnim Jar&

participarea lui Vtefaa Lazarevici alaturi de ei.

Este vorba de lupta dela Angora (azi Ankara), care

a avut loc In 1402. Viand asupra for mongolii lui

www.dacoromanica.ro
 - 573 -
Timurlenk - Tamerlank - (Timur cel cchiop), Turcir
au incercat sa le reziste la Angora, dar au frost

complet InfranVi, insuai Baiazid cAzand in mairile

lor. 31 a avut o soarta tragica, fiind purtat apoi

pretutindoni de Timur, intro cugca, pana a murit.

A fast scum o eclips6, a puterii turcegti.' In lupta

dela Angora, Sarbii au dat dovada de multi/. Nitejie.

In cronica anonima turceasca (pliblicata. de S.Giese

"Die altosmanische anonime Kronik") este un pasagiu

in care se spline ca dupace oaotea lui Baiazid a
Post infranta, mai era intro parte un corp- de Da-

ste care cu d&rzenie lupta mai departe. Uimit Baia -

zid a intrebat cine suet, nu cumva suet nigte der-

vigi? I sla raspuns ca acegtia aunt ogtenii ere -

gtini ai lui Vlk. least nume a dat istoricilot une.
le incurcaturi. In turcegte and se scrie, vocalele
niciodata nu aunt puse, ci numai consodnele;din-cixu-

za aceasta cetitul se preteaza la mai multe forme.

Editorul cronicei a crezut ca acest Vlk completat

www.dacoromanica.ro
 - 574 -
cu vocalele mn poate fig decat Va lak, dar corpul
a*a
.testa de oaste era format din Valahi, desigur de
ai lui Mircea. De curand Dl. Deceit un invatat ro-
mans in Rev. Ist. Rom. (VII, 1937) a publicat un or-
ticol outitlu.1 "A luat parte liircea ccl Baltran la
21.2. to dela Autorul ajtinge la concluzi.a, ca
Angora"?

nu a luat parte, cf. ca" aceasta trupa era alcatuitS.

.
din Sarbi condu:ii de ralcu (acesta nu poate ft de-
eat Valcu Brancovici, dupe sl term name Turcii
le-au zis Sarbilor Vlk, :pupa cum Muntenilor dela Ba-s
sarab le-au zis Basarabi iar Moldovenilor dela Bog-
dan, Bogdan.i). Dupli aceasta lupta, pent= cativa
ani, situaVia din Ba.lcexti se schimba ,gi popoarele
de aici pot gi ele sa mai respire tuffurate. pefan
Lazarevici dela Angora se duce la Byzarcp qi caplaii
dela Greci titlul de despot i Intors In Vara are o
aituatie a.proape de Indopenden a. In vremea aceasta
pericoltil mongol pentru Turci treatise, dar incep
luptele pentru tron intro fiii lui Baiazid.

www.dacoromanica.ro
 - 575 -

Le aturile lui Stefan Lazarevici c Mircea

21§1.1srad.. Dupe, moartea lui Baiazid ramasese sti -
panitor fiul cal mai mare Soliman,_ iar cu raga mile
din Asia era Mahomet. tin al treilea fiu al lui Baia.
zidi Musa, era Vinut prizonier Intr fun oraoel din
Asia Mica. In aceasta vreme popoarale din Balcani
au et:Lib:tat mai mult4 libertate gi tot acum se con-
stat& o apropiere intro Tara Romaneasca qi ;tefan
Lazarevici. In 1406 4tefaxi. Lazarevici A& un hriscrr
in care confirm& donaViile tatalui eau pentru Vodi-
Va qi Tismana.-
El nice in west hrisov a'a: "Dupii ridica-
rea In puterea calor mai dinainte.despoVilam fost
asuprit cu mate greutati de limbile Strane mici
gi mars, impreuna, cu manastirile cu calugariir -am
fost cu totii cupringi de suparari, ea li cu 133131.141.
pang tend a binevoit bunul Dumnezeu a& cerceteze .pe
opmenii lui, pe earl. i-a adus dela ingustime la loo
larg §1 dela naputinVI la, putere, dela supa.rare 34.

www.dacoromanica.ro
 - 576 -

veselie ci m'a adus qi pe mine, prin bunatatea sa

dela supunere la libertate qi dela un scaun mai zir
la cel mai inalt. Atunci gi.,4eu-am dat libertate ma.

nastirilor ti am inapoiat averea lorm

Dand inapoi mogiile pe care le-a gasit pu-

stiite, manastirilor romanegti, el antra in relar.

Vii de prietenie ca Mircea cel Batran. Pe de alta

parte ;tefan Lazarevici mai Inchee gi Cu Sigismund

um tratat de alianVa in urma caruia Ungurii resti.

tue lui ;tefan o serie de cctaVi sarbegtilintre ca-

re una la v'arsarea Savei in Dunare,numita Belgrad

(Cetatea Alba). La 1403 Belgradul infra deci in

stapanirea lui -befan'Lazarevici, care se gribegte

samareasca cetatea agezandu-gi aici capitala.Aa

dar dela 1403 Belgradul, cu midi intreruperi a de.

venit capitala Serbiei.

Lupta dela Cpsmedion (1410) . Lupta pen.,

-bra tronul Turcilor continua in vremea aceasta tit

,.fin ea se amesteca chiar cu multa greutate dombul

Munteniei, Mircea. El intra fn corespondents cu

www.dacoromanica.ro
 - 577 -

Musa pe care pe o corabie it aduce in Tara Romanea-

sca, debarcandu-1 la Chilialde unde it trece In Do-

brogea la Silistra. NemultumiVii din statul turcesc

trec de partea lui Musa ;1 acesta pleaca In contra
lui Soliman. Printre cei care-1 ajuta .este qi Ste-
.

fan IaZareviciocare nu se rezum& numai la un spri-

jin de culise, ci plea chiar cu armata sa in spe.

ranta ca in felul acesta Serbia va scApa cu totul de

Turci, in cazul unei victorii a lui Musa. Lupta sla

dat chiar sub zidurile Constantimpolului,de pe ale
cgrui ziduri Bizantinii au putut privi lupta dintre

Turcii lui Musa de o parte qi ai lui Soliman de al-

ta. Ciocnirea a avut de fapt loc intrfo mahala dela
=lit&
o margine a oraqului/Cosmediontin 1410. In aceast6

lupta Ina/ Soliman it invinge pe Musa, care e silit

a& se refugieze in Muntii Balcani. Stefan Lazare -

vici fiind departe de Serbia qi neavand unde at se

retraga, este primit in Constantinopolode uncle a

pornit pe o corabie, pftrunzand pela Chilia pe Duna-

Faso. 37

www.dacoromanica.ro
 -578
re spre Sara sa. Aceasta csali:ktorie este povestit5.
de CosteneVki in stilul situ bombastic.Iata co spu-
d el: "Mra atunci carmuitor al Vlahiei binecredin-
ciosul deaprrurea pomenitul,marele voevod Mircea.Pe
acegtia, (pe 4tefau Lazarevici au ai lui) i-a 1nt6m-
pinat Yi i-a primit cu mare dracoste Yi cinstelcalci
cu dorinta n.emasurata nu so ....atura sa.-1 priveasca,
ca sit contempleze pururea fara incetare Pala lui.
Is-a gazduit cu mare cinste gi t-a dat 1.3adestul cola
de nevoie,cai gi celelalte cc lipsean. pentru conti-
nuarea caltitoriei lui. wi act-fel 1-a c6,1auzit prin
tar'a lui, ca gi c`um ar fi trecut prin a sa pro -
prie; a calisitorit prin. mijlocIll Uncrovlahiei gi de
aci spre cetatea sa Golubat".
Golubat este ageza.t pe DurdrG. Pexmisiunee
de a trece prin Cara pela not este o dova.a. de pr.1.2
tenie intre Mircea ci ;tefen Lazarevici.intre timp,
Musa, In alta lupta it in.vinge pe Soliman gi pen-
tru trei ant pane stapanire pe tronul turcesc. In
ultimul an al domniei sale,Idusa se cearta insa cu
www.dacoromanica.ro
 - 579 -

Stefan Lazarevici, facand chiar o n&vala in Serbia.

Dar acum se ridica celalalt (rate Mahomet, care ba-

tandu-1 pe Musa,pune el mans pe scaunul tutcesc In

1413. Zadarnic incearca Mircea sa-1 rastoaraeoslci

nu poate. Acesta face chiar o expediVie contra dom-

nului muntean, caruia ii is Dobrogea. La 1418 Mir-

cea =are.
Sfargitul lui 4tefan Lazarevici.in epoca

aceasta Stefan Lazarevici ajunge intrto situaVie cu

totul inalta. Fu numai ca are autoritate paste tot
in Serbia, dar el pune mana gi pe regiunea Zeta,ast-

fel ca Serbia ajunge tar pan& la coastele Adriati-

cei. Se mai constata in legatura cu not o singuIa

imprejurare. Dupe Mircea au loc lupte pentru tron

in Tara Romaneasca. Unit pretendenVi erau ajuta

de lansrioltii de Turci.Intre pretendenti,Radu zis

Prasnaglava (cel chel) era sprijinit de Sigismund,

iar'in contra lui, Stefan Lazarevici qi Turcii sPri-

jineau pe Dan al II-lea gi au flout chiar o nAva16 in

www.dacoromanica.ro
 - 580 -

Tara Romaneasca pe la Severin. Ajuns la batranetel

se pune a acum chestiunea urmagulai,mai ales ca Ste-

fan Lazarevici nta avut copii. El a lasat la Iron pc

un nepot, fiul sorei sale. tiVi ca Vuk Brancovici
era Alumnat cu qtefan Lazarevici. Fiul acestuia

Gheorghe, a Post ales de scupcina sarbeasca mogte-

nitor. Sfargitul lui Stefan Lazarevici a fast pro-
vocat de o moarte violental alai a fast lovit de o
sageata pe cand era la vanat oars.

Ghe orghe 3r 142 -1456' Ghe or ghe

Brancovici damnegtd- dela 1427-1456. Domni a lui a

fast cu rault mai slabs ca a lui Stefan Lazarevici.

Dela inceput Sigismund nu urea sa-1 recunoasca damn

gi ii is inapoi cetaVile donate lui Lazarevici, aga

dar gi Belgradul. Atunci Gh. Brancovici a construit

o alts cetate la Semederavossau in limba noastra Se-

mendria, apr °ape de varsare a Moraviei in Dunare, ale

carei ziduri gi azi se mai Tad. Deasemetea sultanul

Murad II cueeregte mai multe cetati sarbegti Litre

www.dacoromanica.ro
 581

care of cetatea GolubaV, intrand astfel ca wI cui

in Serbia. In al doisprezecelea an al domniei, la
1439, Turcii ataca oi Semendrialpe care o cuceresc.
ah.Brancovici este snit sa fuga In U'ngaria.Cei doi
fii al sai Stefan 41 Grigore (un al treilea Lazar
a scapat) au fost luaVi prizonieri de Turci, care
le-au Boos ochii. Situatia era disperata, Mai ales
ea In cetaVile sarbeoti intra de acum garnizoane
turceoti. Cu toate acestea istOria Serbiei mai con-
tinua ca o agonie, Inca vise° caViva ani. Ei mai re-
zista in regiunile muntoase of In special. in Coma-
gora (Muntenegru) Dealtfel intotdeauxia In aceste
regiuni a Post o oarecare autonomie. Di -Muntenegru
erau conducatori niote principi din familia Cernoie-
v_i_ici in vremea aceasta. Acum cand Serbia se .1upta
cu desnadejdeswo a nu fi transformata In pagalac,
Ungurii au un mare conducator In romanul loan Cor-
win de HUniedoara. Acosta Ioi di seam de primejdia
.

turceasca of se hotgraote sa faca o expeditie con

www.dacoromanica.ro
 - 582 -

tra lor. Trece Dunarea in Serbia in 1443 qi apoi

peste Morava se indreapt4 spre Sofia. Este cea mai

mare'expediVie facuta de -creqtini In interiorul im

periului turcesc, deaceea a qi fost numita "expedi

Via cea lung4". Turcii speriaVi au indheiat pacea
prin care so obligau as redea cetaVile Serbiei ;I

sa repuna in drepturi pe Gh. Brancovici.

Dar tregtinii au facut'o gre;eala.Ei au

spas ca cu pag&nii nu se poate incheia pace sub
nici o forma ;i in anul urmator a fost pornita o

nou expediViel, care a avut un sfarvit catastrofal

la Varna (1444) unde Vladislav regele Ungariei Si

al Poloniei cade pe campul de lupta. Serbia scum e

ca ci distrusa,cu toate ca loan Corvin nepierzand

Curajul,Incearca s4 mai reziste. Este Insa din nou

Invins In 1448,intr,o lupta care are loc la Itosso.:.

votunde Turcii cd;tigasera marea victorie din, 1389.

Gh.Brancoviciarintr'un act de duplicitate,crezand

ea rya vs putea salve situaVia, a pus mans pe apa
ratorul sari Ian Corvin, pe care insa in schimbul

www.dacoromanica.ro
 - 583 -

unei sume de 100.000 de ducaVi 1-a eliberat, reu-

*Ind sa desguste pe cei dela care Mai putea aocepta

un ajutor. A ramas astfel singer in fata Turcilor.

Atacul turcesc vine ins& mai tarziu putintei fiind

acumocupaV.cu cucerirea Constantinopolului,unde

din 1453 ui -au pus capitala. Dupes aceasta Mahomet

se Intoarce contra Belgradului, der e respins In

1456 de aparatorul cetatii, care este tot loam

Corvin. Se intampla Irises ca dupes asediul Belgradv-

lui moare Ioan Corvin qi tot amxa moare qi Gh.Bran-

covici.

Caderea Serbiei (1459). In local lui vine

Lazar zis al II-lea, care domme§te doi ani 1456 -

1458, cand pentru putina vreme domnia ramane lui

;tefan Orbul sub o regenVa care trebue sa poarte

continui lupte cu Turcii,pana cand in 1459 Semen-

dria cade pentru a doua oara in mainile sultanului,

astfel ca §i Serbia devine pa§alac. Patru aui mai

tarziu cade qi. Bosnia, numai principii Cernoievici

www.dacoromanica.ro
 - 584 -

se mai menVin pan& pela 1500. E de observat ca aaxi

la Cetinie se intemeiaza o tipografie al carui condu-

cator Macarie se refugiaza la curtaa lui Radu eel Ma

re In Muntenia. Vtefan Orbul ci unit din copiii sal
ca Maxim care s'a calugarit, au fugit la noi.

(Avesta din urm& a impacat pe Bogdan domnul Moldovei

au Radu eel Mare). AlVi copii ai lui au fugit in tin-.

garia. pefan Orbul a avut un fiu Ioan, a card. fli-

ed Elena s'a casatorit cu Petru Rareg, gi o fat& ma-

liVa, care-a devenit sotia lui Radu eel Mare.In fe-

lul acesta In 1459 se inebee gi cu independenta Sas-

bid., care este transformata dupe aceasta data in

pagalac turcesc,

..-..000

www.dacoromanica.ro
 - 585 -

Luni 22 Maiu 1939

Prelegerea III -a
ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA A SERBIEI
,.$1 BUMARTEI

Bibliografie In lectiunea de azi, dupe cc

am viizut pane acum istoria politico. a Serbiei gi
Bulgariei, ne mai ramtine s'a arat5m ci aspectul in-
tern al acestor Vari in ultima vreme a desvoltarii
for istorices organizaVia for gi situatia socials
gi politica.
Pentru istoria social& gi in genc.ral pt.
organizarea Serbiei qi Bulgariei, avem unele izvoa-
re ci studii care se ocupg cu aceste lucruri. In
privinVa bogatieitin acest domeniu (mai ales al iz-
voarelor),Serbia este cu mult mai bogata dealt Bul-
garia. Pentru Serbia avem gi cronici, der mai ales
hrisoavele-ci se ctie ca vieata interns a unui Stat3

www.dacoromanica.ro
 -586-
deosebire
mai cuidin actele acestea de proprietate, de dona
tilt etc., se poate stabili mai precis decat din
cronici - sunt foarte numeroase. 0 mare colectie de

hrisoave sgrbeqti a fost publicatg de vestitul filo-

lOg P.Miklodichtsub titlul latinesc "Monumenta Ser

bica". Cu organizatia statului sarbtsla ocupat isto-

riCuI Jireoekt care a saris cea mai bung istorie a

Serbiet"Gesdhichte der Serben". Acesta deasemenea

a mai publicat patru studii in-Analele Academieian

Viena dela 1914-1919 despre "Staat and Geselschaft

in mittelalterischen Serbien". Sgrbii stau astfel

mult mai bine dealt Bularii. In istoria politica a
acestora, cercetatorii se ajuta de cronicele bizan-
tine, care dau unele rolatiit dar in ce priveqte or.

ganizatia interns, lipsahrisoavelor se face foar-

te mult simtita. In adov4r, nu oven pentrd Evul Me-

diu bulgaresc docat opt hrisoavetprimul e dat de

loan Asan al II-lea (1230) Ili ultimul de Straqimir,

a.

care permitea grin el Braqovenilor sa faci covert

www.dacoromanica.ro
 - 587 -
la Vidin. Daces se mai g4sesc cel mult cAteva titltni

de,boieri, descifrate dupes inscriptiile de pe nigte

inele Osite in unele tezaure, dar incolo nimic.Ace-

ste izvoare ale istoriei bulgare au fost publicate

de Ilinski "Bulgatska Gramata" (scrisori bulgare).

Ultimu1 dintre aceste hrisoave a fost publicat de

grecul Lascaris, prof. la Universitatea din Salonic.

Despre organizatia social& a Bulgarilor a scris Dl.

SakAzov "Bulgarische Wirtschaftsseschichte", 1929,

Berlin. Acestea aunt lucrarile speciale ce privesc

latura aceasta a istoriei color dou4 popoare de care

ne ocup4m.

Degi nu cunoagtem bine istoria social& a

Bulgariei, totugi se poate constata ca aceste popoa-

re fiind vecine, trgind deci o vieata economica ase-

mAnatoare ci ambele suferind influentabizantin4,au

o evolutie asem4n4toare aproape din to ate punctele

de vedere. Aga dar putem s4 le tratIm impreunAtti-

and seama de micile deosebirt ca spre pild4 In

www.dacoromanica.ro
 - 588 -
ceeace privegte agezarea geografica a Serbiei,care

a avut o iegire la marea AdriaticI, ceeace i-a a-

dus marl. avantagii economice, perm#&nda-i as in-

tre In leg&turi economice cu Apusul.gi in special

Cu Italia. Porturile depe coastele Adriaticei ci

mai cu deosebire Raguza, an permis negustorilor sa

intre in Serbia, contribuind la intensificarea co-

mertului gi ridicand astfel cu mult bogaVia Ser -

biei fats de Bulgaria.

Starea economic& Dac& privim acum atarea

economic& a acestor taxi, vom constata cg bogItia
for din Evul-Mediu nu se deosebegte aproape de loo
de aceea de azi. Vitele ci In special call. atat in

Serbia cat ci in Bulgaria, alc&tuiau principals

bogie (gi la noi lucrurile stau la fel in vremea
aceasta). Agriculture, ca gi la noi (suet multe

puncte de asemanare in aceasta privintd on princi-

patele noastre) era facut& pe un teritoriu malt
mat mic decat azi, fiihdc& terenul era Inc& nodes-

www.dacoromanica.ro
 - 589 -

Velenit, padurile ocupand o intinsa suprafaVI.Tre-

buie sa dbservam ea in Evul-Mediu se exploatau gi
bogatiile subsolului. Dxista In Serbia ca of az.

unale mine de argint oi arana, In special la Rud-

nic (numele inseamna minereu dela ruda4 cuvant c a-

re a dat of pe cel de radar din limba noastri pen-

tru Viganii oautatori de aur). Exploatarile mine-

rale n' au fost flout° in toate timpurile aici.Ro

maniitipecialioti in asemenea lucrurigau exploata+

minele de aici ca oi la noi, dar dupe navalirea

barbarilor au mamas in paraGini oi abea in vremea

Nemanizilor a reinceput exploatarea lor. Stanoe

Stanoievici, care a sorts istoria Sarbilortsocoate

acest lucru ca un titlu de glorie pentru familia

Nemania. Sistemul de ezploatare, natural era foarte

primitiv. Cu ajutorul unui scripete erau Scoase

din mina, minereurile. Din cauza intrebuintarii
roVei la scripete, aceste instala'ii se chemau

roti. In Barba roata se cheama colo. In documente..

www.dacoromanica.ro
 -590-
le din vremea ageea,minele scant intAlnite sub acest

Tiume de roVi. Uncle dintre aceste mine erau exploa-

tate de kcal (rev), altele de particulari gi de

manastiri. Se da totugi de acegtia din, urmA o mica

parte ;1 stAptinirit. E interesant de gtiut ca gi

Mircea a exploatat nigte mine de arena la Baia de

Ara0.1 are a fem.; concesionata unor unguri obli -

Galgi 'a CLea 10 dis, p:?oductie domnului.Mai tArziu,

aceasta .arte Eircea o cedeazZ1 miLnastirii Tismana.

In Pen.Balcanicii craw gi multe drumuri de

comer;;, Intro care eel mai insemnat era eel care

trecea dela Belgral la Nig, Sofia, Constantinopol,

cldit de Romani *i bdtatoiit scum de negutatori.
Erau gi altele care patrundeau in interiorul Balca-
nilor,cele mai ins emnate pornind dela cele doll& mud

parturi ale peninsulei, Raguza la Adriatic a gi Salo-

nicul la ,gee. GraVie acestor drumuri sia desvoltat

o inzemnat& vie4A economics.

Bela o vreme regii sarbi bat AonedA pro-

1-rie, Cel dintaiu care face acest lucre este 4te-

www.dacoromanica.ro
 - 591 -
fan cel dintaiu Incoronat. In Bulgaria moneda este

din vremea lui loan Asan al II-leaaana atunci car-

culand moneda straina,in special cea italiana gi

bizantina. Monedele bulgaregti au foot foaxte raa-

pandite gi la noi, de i downii nog tri Inc ep and Qt

Vlaicu Voda bat gi ei moned4.

Clasele sociale Dupa ce am vazut bald

°anomie& dupe care s 'au dczvoltat aceJ4- state,sa

vedan arum clasele sociale, care se difereatiaza
dupe ocupaVie gi venituri aga cum spurs

sociologia.

Intaiu era clasa nobilimei, a labomietari.,

for de pamant.Cu toate bogaViile miniere gi Cu tot

negoVul ce se putea face in statele balcanice de ca

re ne ocupam, principals bogatie era tot. agricul-

tura, aga ca tot proprietarii de mogii erau cei

mai puternici in stat. In Bulgaria ei se numeau

liari (de unde boieri la noi). In ,Serbiatpe latga

west termen, mai raspandit insatera gi acela de

Viastelin dela vlast = putere, deal cei care detitl

www.dacoromanica.ro
 - 592 -

puterea. Pentruca marile dregatorii dela curtea Va-

rului eras deVinute de ei, dela o vreme a inceput

sa se faca o confuzie, constatata gi la noi, aceea

Ca marea dregatorie nu se mai deosebea de marea prc-

prietate; tine era mare proprietor era gi mare dre-

gator. De aici dmegatoria a inceput sa se cheze to-

ierie,flindca era detinuta numai de boieri. Astfel

aceasta clasa pe langI faptul ca era cea'mai boat

(gi mai ales pentru aceasta), avea in mantle ei vi
condu.cerea. Nobilii insa, mai aveau gi un rost mi-

litar, caci in razboaie ei luau parte conducand ce

tele de Varani depe mogiile lor. Acegti razboiniot

boieri, atilt la Sarbi cat gi la Bulgari ca gi la

noi se numai Ilaa (un fJ1 de cavaleri medievali
apuseni).

Se intelege ugor de aici dece in lidba

noastra cuvantul a ajuns sE insemne calitate fizi-

oa gi sufleteasca. Ori ate lupte au fost insa la

noi intre partidele de boieri totuqi nu s'a ajuns

www.dacoromanica.ro
 - 593

paici ca in Serbia ci Bulgaria,. ca ei s& aibe a-

nuns stapemiri politico apro ape independente in re-

giunile tor, dupes sistemul feudal agusean.In unele

resiuni balcanice vedem 04 ei ajung s& depind& de

puterea central& numai printr'un jurAmInt, pe care

adeseori nu-1 mai respectau. Alaturi de class de

boieri mai erau proprietarii mai mici, an nice de

mogneani termenul nu este la ei - care 141. mun.

ceau singuri pamIntul. Afar& de acectia se mai con

stet& qi clasa gerbilor, cei care nu aveau pImInt.

Acectia existau in Serbia in,see-cr XIII-lea gi

sl XIV-lea, ca ci In Bulgaria. Cine erau qerbii?

Erau Varani neliberi, care depindeau do un proprie
tar. De multe on la not se intelege un Oran ca-

re nu evea dreptul s& se mute dintrtuh loc in al.

tul. DependenVa Insii nu era atat de pam&ut cat de
proprietar. La arbi se constatk douI feluri de
cerbi, agricultori qi pastori. E interesant 04 pa--

storii, care intrlua fel oarecare cunt socotiVi

Fasa.38
www.dacoromanica.ro
 - 594 .

nomazis erau in mare parte gerbi. In realitate ,

trandhumanta nu poate fi socotita cu adevirat 0

vieata nomad4 ci ei puteau foarte bine s1 fie gerbi

trimegi cu turmele stapaniriis marelui proprietar
sau ale manastiriiscu care porneau la munte cand e-
ra nevoie eau le coboran la ces nand trebuia. In

Serbia se constat4 ca gi Vlahii erau adesea *orbit

ia general la manastiri..

In legatUr4 otz Vlahii serbi in legiuirea

lui ;tefan Dusansse prevede - ceeace arata starea

social4 inferioara a lOr - c4 "sarbul nu se poate

casAtori cu o vlah4". Este interesant numele pe ca-

re-1 poarta gerbil. in Serbia, acela de sebri.4titi

el la not se numeau rumani, adica cu insagi terme-

nul care deiigna poporul; in Serbia se constat4 age

dar acela s lucruscaci se vede ca sebri nu o altce-

va cleat numele poporului s'arb.

Au fost in legatura cu numirea de rumani

dou4 explicatii. 'inn au zis ca se numeau agasfiind.

ca acectia erau rumani simpli fare privilegiis ex-

www.dacoromanica.ro
 -595
plicatiaade altfel putin verosimila. Alta admit c,
atunoi cand an navalit popoarele barbare, aceltia

au transformat populatia autdhtoua in situatia acea-

sta. La noi boierimea a Lost slava la inceput qi tot

aga cum Germanic in Gala eau bpaaia au imparVit pa-

manturile, reducand populatia autohtona in gerbie ,

tot aga au facut Slavii la noi. La Sarbi rolul ace-

sta, fara ca ei ea fie nigte navalitori, 1-au avut

Bizantinij. stapanii Peninsulei Balcanice. Vlahii

gerbi aveau ci ei anump drepturi, Lormau chiar une-

,

le comunitati in frunte cu um reprezentant ce avea

dreptul de judecata gi organizare asupra acestei co-

munitati. Comunitatile vlahe se numeaa cane, iar

ei catunari. Nu se constata o class a clerului ca it

Apus, degi manastirile erau Loarte bogate, datori,

tai daniilor ce li as faceau. Cele sarbegti erau mult

mac bogate decat celedelanoip daniile conducatori-

lor sarbi tiind mult mai numeroase, oeea ce arata
ea regii aarbi dispuneau de mai multe mogii cleat

domnii noctri. Mai erau apoi oragenii, eau cu un

www.dacoromanica.ro
 - 596 -
clasa
termen mai intrebuintatbursheziloxlcare In cea mai
mare parte era format& din straini. Singurul crag

cu o'popula:Vie sarbo-croat& care se ocupa cu nego_

-Vul, era Raguza, dar aceasta era o republic& indc-

pendenta gi nu era in stapanirea sarbeasca. Acegti

str&ini care alcatuiau patura burghea erau ea gi

la noi de origine germana, Gernanii din. ungaria,de-

la Bragov, dela Sibiu, sau Bistrita, venisera la

noi unde au Intemeiat Baia, Campulung, etc., gi tow
aga au facut gi in Serbia. Ceea ce este interesant
e faptul ca gi la Sarbi gi Buigari ei sunt curios -

cuti cu acelag nurse ce-1 au gi la noi, de sail. In

parVile dinspre Adriatica erau in mare parte Ita

lieni. In par-Vile de Sud Grecii erau aceia care pre-

dotinau ca orageni. Ca organizatie oragele aveau

ea ts
autonomic, doasemenea aveau dreptul de a-gi alege

un consiliu pentru conducerea lor. PrimaruI purta

numele grecesc kefalia (dela kefalos = cap, capete-

nie) iar membrii consiliului se numeau purct,-ari

www.dacoromanica.ro
 - 597

(din nemtescul bUrger) ca gi la noi ci Bulgari.Ati

auzit la noi spre pild4 de documentul lui Mircea,

grin care ordonA nkefaliei din Silistra" sa nu se
atinga de batilemanAstirei Cozia. Exista apoi gi
clasa robes ilor gi la alibi gi la Bulgari. Robbl era
socotit ca obiect personal gi el putea fi vindut de
proprietarul sau ca orice bun. Da noi erau tiganii,

care la Sarbi ci Bulgari nu se constati a fi robi.

Brau robi de cases care erau pringii din rizboaie,dea

mai erau fAcuVi robi ci aceea care nu -ci puteau pia-

ti datoriile for fats de creditori.Aceste lucruri

aunt in legaturii cu ceeace' privegte vieata socials,

dar sit trecem acum la cea politica.

Regale sau tarul, puterea *i titlul lui. In

fruntea statului era un suveran numit tar. Primul

cu acest title la Bulgari a fost Simion, continuat

apoi la cei din eel de al doilea imperiu, and se

intitulau taxi at Rom&nilor gi Bulgarilor. Dela

loan Asan al II-lea apace titlul de tar al Bulgari-

www.dacoromanica.ro
 - 598 -

for gi al Greener, ei 'aviLnd retentia de a stalk-,

ni Constantinepolul. Chian Stragimir care abea mai
stapanea o bucatica de pamant la Vidin, nu se sfia

sa-1 poarte. La Barbi, la inceput suveraaii se intl..

tulau "mare juianu apoi Stefan eel dintaiu incoro-

nat is titlul de xral (generalizare in sans de rage

dela numele lui Carol eel Mare). Dela ;tefan Dugan
apace gi la ei titlul de tar. In saris cand vorbeau
de ei igi splineau taravomi = feria mea sau gosped4t-

vomi = domlua mea (ea qi la no*, qtefan Dugan gi-a

luat ci 01 titlu de "tar al Sarbilor gi al Greenery;

aratandu-,eeunaraiin titlu gi regiunile ce stapanea.

Astfel in titlul sau se spune "tar al Sarbifor...gi

al regiunilor de-la mare (pomore):7Ctind aceste re-

giuni ntau mai Post in staanirea Sarbilor, ca sa nu

se micgoreze titlul, Lazar a adaogat pe cele dela

Dunare (podunavia) pm.ine care apace gila Mircea. Un rapt

care arata dorinta domnitorilor de a se lega diva -

sticegte de predecesorit se vede din

www.dacoromanica.ro
 - 599 -

Wee& ea numele celui dintai domnitor este luat de

toti qi adaogat inaintea numelui lor. La Sarbi a-

cest nume este cel de 4tefan. Acelaq lucre se in-

tampla gi la Bulgari la Care numele acesta este de

Loan. /Tumele de Ion dela o vreme a inceput

sa fie scris in forma prescurtata Io, in care apare

9i in hrisogve.

Datorita_modei, dela Bulgari, acest Io a

fast imitat gi de domnii noqtri. Stoma tarilor dela
Or vreme a fost in Serbia vulturul cu doua capete,

sterna imprumutata fijegte dela Bizant qi spare de

pilda pe hainele cneazului Lazar qi chiar ale fiu-

lui sae Stefan Lazarevici. Aceasta stems apare gi

la.noi.

Mircea cel Batran poartat in picture

dela Cozia, Wn vultur cu dual capete de aur,

aqezat pe genunchii domnului. Stapanitorul, ci in

Serbia qi in Bulgaria, era in teorie atotputernic

qi igi zicea autocrator ca qi imparatii bizaatini.

www.dacoromanica.ro
 - 600 -

In practices nu prea era asa. Domnul in ce-

le ce faces, trebuia sa Dina insa seams si de vointa

boierilor, care aveau chiar ua rol hotaritor in

conducerea statului. Am aratat ca in Serbia cand a

Lost vorba de introducerea unei noua orandueli, de

o abdicare, etc., o diets mumita scupcina, era adu-

nata qi 1.4 Lava ei se discutau lucrurile ce trebu-

iau sa se faces. Aceasta instituVie in Serbia are

un rol foarte important si arata ca puterea domnu-

lui era mirginita. In Tara Romemeasca o asemenea a-

dunare nu se constata, dar in Moldova cunoastem ca-
teva cazuri caind o asemenea adunare este consults:-

ta cu prilejul unor importante fapte. Este o data

chemata o asemenea adunare la Vaslui de I'etru Aron,

care ii care hotarirea data sau nu sa plateasca bi-

rul cerut pentru prima data de Poarta si altadata
pe Campia pirept&Vii, ;tefaa cel Mare core deaseme-

nea unei astfel de adunari saci dea parerea daces

it vrea ca down al Moldovei.
---000---
www.dacoromanica.ro
 - 601 -

Miercuri 24 Maiu 1939

PreleereaXpi-a

ORGANIZAREA POLITICA -SUC IALA (continuare)

Maria dregItori. Spunsaa ca Varul nu .era

atotputernic pentruca, degi se impodobe5. cu titlul

de autocrator, aratandu-se astfel ca toat& stapIni-

rea pImantului era a lui, trebuind ca el sA int& -

reascd orice vanzare sau cumparare pcntru a avea va-
loare, in realitate puterea lui era mult redusI de

aceea a marilor proprietari detinItori gi de marl

dregatorii. Titlurile acestor mars dregItori alegi

din clu.sa boierilor, amintesc In buns parte pe cele

dela noi, unde desigur sunt de origins sud-slava.0

parte din aceste dregatorii sunt bizantine imprumu-

tate de Slavi gi prin ei au fost introduse uele

la noi. La Bulgari vor mai fi fost poate gi stele

www.dacoromanica.ro
 - 602 -

in afar& de cele pe care le gtim, dar nu avem &mu-

mente de unde sa le cunoaqtem. In sapaturile (acute

in special la bis. Sf. Sofia,din Sofia, Blau gasit

morminte in care cei ingropaVi acolo, avedu in dege-

te inele. Pe aceste inele uneori erau inscriptii,in

care se trecea qi functia pe care deoedatul o inde-

plinise. Datorita unei astfel de inscriptii, sla Ia-

tut'constata ea funcVia de stolnic a existat gi in

Bulgaria. Intro functiile mai de seem, care au e-
xistat la alibi gi la Bulgari (multe din ele aunt
intalnite qi la noi), avem pe aceea de logofat,care
era geful cancelariei domnagti.

El era pastratorul pecetiei atatului. Era

apoi gefuI grajdurilor comes stabuli sau simplu c,-

mes, titlu ce exista gi in Apus.

Este acelag lucru cu francezul constable,

aunt uncle titluri de acestea care la not nu agar.

Aqa de pilda avem marele ce_ lnic fruntaq, far 0e-

rul vistieriei (titlu. luat de Wirbi dela Bizantini)

www.dacoromanica.ro
 - 603 -

purta titlul de protovistier prat os primultadi-

ea primul vistier. Spatarul este intalnit la Croati

qi In statele slave de pe malurile Adriaticei. 0
altI functie bizantina imprumutata de Slavii su

dici, care la not nu este intalnital era megas

prahtor-ul, un fel de conducator financier. Pe lila-

ea functiile acestea ocupate de marii dannitari

care astfel ajutau Varului la conducerea statului,

mai erau qi funcgonari mai mici. Deasemenea se

constata ca pentru ridicarea impozitelor (care se

plateau in nature), care se adunau in anume maga-

zii ale casei domneqti, se trimeteau functionari

speciali. Pe lInga aceste impozite 1n natukatome

se luau dela toti, afar& de aceia care ar fi capa-

tat vreun privilegiu de scutire (in special mInav

stirilor se dadeau asemenea privilegii) mai erau

i, anume prestaVii numite robot (munca) dela robe-

titiaa munci. Robotigospodstvamlperau muncile da-

torite domniei mele. Printre acestea era una numi-

www.dacoromanica.ro
 - 604 -

to rovodola not se apunea proved, care nu e altce-

va, decot dreptul oamenilor domnegti de a lua clru-
Vet cai salt oameni de cabala spre a fi dugi din -
trzun loc intrtaltul, un fel de pogto. care la not
stainfiin-Vat pe vremea fanariotilor. pe Tanga a -
cegiea swat alte munci care privesc organizaVia mo-
rilor. Acestea trebuiau &a tie ingrijite de satele
din jurul liar. ,Apoi erau muncile la cetate. Castro

ktizia era dreptul de a lua pe tiirani spre. a merge

à& zideasei sau sa lucreze la cetate. Numele aceste-

ia .1.a. Slavi era gradozidonia,ier la not "lucru la
cetate". Dupa aceitte cateva notiuni caTe-ne dau o

oglinda a vechii organizatii a statelor slave dir.

$ud, sa trecem acum la partea literary a vieVii Tor,

+
+ +

www.dacoromanica.ro
 -605-

LITERATURA

4coala dela Tarn57e,. ;titi cum dela !Leto -

die ci Chiril se intemeiase o adevarat& local& la

curtea lui Simion, qcoala care era sub influenVa
culturii bizantine. Dupa formarea imperiului roma-

no -bulgar, centrul cultural al statului sea mutat

in nova capital& a lui, la Tornova.

;i aceasta ccoal4 din Tarnova nu.este ari-

gin.ali, ea bazandu-se in mare parte pe operile bi-

zantine, care sunt traduse in limba slava. Sa d.ose-

beqte totuqi de vechea literatur4,prin aceaa 94 s-

cum se intrebuinVeaza limba me die bulezara.in cape

gtiti ca incepe sit disparl sisteaul texminatiil=

dup& cazuri ci disparo ci numarul dual. Cazurile

sunt formate cu ajutorul preopozitillor acum,schim-

bare care sea desaviirgit cu total in limba,nopa

bulgarg. Iucr4rile de acum sunt un fel ,de bibliote-

www.dacoromanica.ro
 -606-
ca intreaga intrfuna singer.. Intr'un singur manu-
saris se traduceau diferite lucrari din greceste,

care alcatuesc ceeace se numegte un zbornic.Dintre

aceste traduceri este de remarcat unul singur si a-

nume este traducerea cronicei bizantinului Manas-=

sea, care scrie in versuri in sec. al XII-lea, a

istorie i-am zice universals (un cronograf), care

incepe cu patriarhii bibliei ci continua Cu Grecii

si Romanii, legand aceste lucruri cu istoriabizan-

tina.

Traducerea In limba medip-bulgara a fost

facuta in proz4(c1350). A fost editata aceasta aro-

nica de Ion Bogdan ci la not Mom in cronica saa-

proape 1-a tradus pe Manasses. La fel eel trei aio-

nicari ai Moldovei, Ma.carie, Eftimie si Azarie 1-au

avut de model. Acolo unde se potriveste in lucrari-

le lor, vreo descriere, vreo fraza de laud4 la adze
sa cuiva, au tradus cuvant cu currant din Manasses.

Dar pe ling& traducerile de manuscrise',

www.dacoromanica.ro
 - 607 -
avem qi unele lucrari originale la Bulgari. In dO-

meniul istoriografiei propriu-zise, afar& do o cro-

nick descoperita qi publicata de Ion. Bogdan invAr-i

chiv fittr slavischen Philologie ", XIII, 1890,p.481,

536, nu se mai constata nici o alts lucrare de.a-

cest fel la Bulgari.

Patriarhul Ettimie. La Tarnova era un cen-

tru de literature: slava, am spune internationaloca-

re cauta sa pastreze roadele muncii lui getodie Si

Chiril. Liaba in care se scria dupe modelele ve -

chii qcoale slave, era cunoscutelaumat Slavilor su-

dici, der era intrebuinVatil qi la noi, aga C. um

traductitor putea fi citit in toate aceste taxi ca-

re o intrabuimpu c a lidba literara. Patriarhul..dix

Tarnova, Teodosie, care a studiat la Salon .o, a in-

oeput aceasta qcoala. Opera lui desigur foarta id-

portanta, noi nu o cunoaqtem direct - dela el nu

ne-a ramas nimic-ci prin elevul sau,ultimul *pa-,

triarh al Tarnovei, care-1 laud& qi-1 glorifica,priri

www.dacoromanica.ro
 - 608 -
Eftimie cel ce a murit in exil la o manAstire Sin

urma navalirii Turcilor. Acest Eftimie a scris foar-

te malt gi operile sale au Post tipArite de un in-
vatat rutean,fost profesor la Universitatea din Cer-
nauti, Egulaisll "Werke des Patriarchen Rutimies"

av6.nd gio introducere despre vieata patriarhului

gi a elevilor sAi. Eftimie intre lucrarile sale are

una despre ortografie, are apoi mai multe despre

vieVile de sfinti, in care alege vietile acelara,ca-

re fie ca au trait in Bulgaria,fie ca numai moagte.

le for au Post aduse in Bulgaria, povestind in ele

multe lucruri interesante gi din altepuncte de ve.

dere. Aga ele au gi o valoare istorica, fiindcA in-

tre gtirile hagiografice el vorbegte gi despre cei

care au adus spre pild4 moagtele sfAntului respec

tiv, amintind gi unele evenirnente in legatura cu

vieata statului. Intro vietile de sfinti avem "Viea-

k. Sf. Filofteia", ale cArei moagte dupa multe pe-

ripetii au fost aduse la Curtea de Argeg ci in care

www.dacoromanica.ro
 - 609 -

el vorbeote oi de Caloian (Ionitil), care a adum-o

la Urnova. Apoi wVieata 8f.Paraschivall (si moaote-

le acesteja _au fost aduse la noi) oi n iea. a Sf.

loan dela Rile". La Rilo spuneam ca era o foarte

important& manIstire bulgareascI din muntii Rodope.

El a mai Post ci nn mare scriitor de misive cu ca-

racter religios. Fiind foarte intelept, adesea a.

Post consultat de alti prelati in legAtur& cu anume

inv&tituri mai incurcate. Ara el a avut o corespon-

dent& in acest sans cu mitropolitul Chiprian dela

Kiev, deasemenea a schimbat dou5 scrisori cu Nico-

dim intameietorul Tismaaei oi Voditei oi una cu

mitropolitul Antim al Ungrovlahiei, toate publicate

de Kalujniacki. lui Nicodim ii spune ieremonahu/ de.

la Tismana oi se pare c& acesta 1-a intrebat (scri-

soarea lui nu s,a pastrat), cum sa organizeze vie a-
ta monahala in noua sa Sara, intr,una din scrisori,

iar in cealalt4 ceva in legatur& cu anume chestiuni

db credint&, in care rise& cineva sa cad& in eresul

Paso. 39
www.dacoromanica.ro
 - 610 -
manicheic (ceeace ne-ar putea face sA credem c& sr
fi existat bogamili ci la nai). In scrisoarea c&tre

Antim d (al doilea mitropolit al Ungrovlahiei dupes

Iochint Critopulos dela Vicina), el igi arat& simpa-

tia gi dragostea fat& de acesta gi spun chi a venit

la el Ghenea "fiul meu spiritual",dela care a ascvl-

tat dorinta mitropolitului valah, dar c4 chestiunile

puse necesita molt& cb,ibzuintit, ceeace cere mai mul-

tA vreme de gandireomai ales In imprejurarile poli-

tico grele, in care se gasea statul bulgar qi care-1

rapeau °area= dela grijile de acest fel. Aceste
scrisori grata ca a existat o corespondent& intro
malul de Sud al Dunarii gi cel de Nord. Patriarhul

Eftimie a avut mai multi elevi, care, din cauza Tur-

cilor, au trebuit 136 plece poste granite.

Griaortagnaa:Unul din ei a fort Grigorie

2m112a, care i-a gi saris vieata patriarhului Efti-
mie. Aici povestegte el ultima parte a eiistentei

taratului dela Tarnova gi cdderea lui sub Turci.EIa

din Tarnova el insugi, dar a stat gi la Bizant, de

www.dacoromanica.ro
 - 611 -

unde-nu irtim ins:A cam pe and- a venit qi la Sarbit,

ceeace i-a prilejuit lui Grigorie TaMblac sä scrie

"Vieata lui Stefan Deceanskin. La not Tamblac a venit

la 1401, in Moldova trines de patriarhul din Constaa-

tinopol, cu ocazia unei solii a lui Alexandra cel Bun,

pentru inlaturarea conflictului cu Constantinopolul.

El a f4cut un fel de inspectie asupra bisericii moldo-

vene ci a raportat Constantinopolului, aratand ca se

cuvine sa se ridice blestemul, intrucit dreapta ore -

dint4 a fost pac.'tratil intact4. A stat la not vreo ze-

ce ani, dup4 care se duce in Ucraina, In vremea acea-

sta a scris nrieata Sf.Ioan cel Noun dela Cetatea-Al-

bii. Acesta era un negustor din .Cetatea Alba, martini-

zatpentru credinVa lui de T4tari, ale cgrui moarte

f4c4toare de minuni, au fost duse la Suceava, Cu ca-
re ocazie Tamblac a scris opera de mai sus. Deaseme-
nea el mai are $i un numar de doulizeci qi una de pre-

dici,din care cele mai multe sent rostite la biserica

cea mare din. Suceava. El $i -a inVeles rolul qi ca un

fel de sfatuitor pentru credincioci, de aceea a flout

aceste predici.

www.dacoromanica.ro
 - 612 -
Cuprinsul for este diferit al scant rostite la

diferite Imprejurari, aga de pilda cu ocazia Inaltarii,

sau la Vinerea mare, la S. Petro qi Pavel, ].a Sf.Ilie,

la Adormirea Maicii Domnului, etc., avand explicaVii
in legatura cu faptele ce se praznulau. Altele suet in

le5atura cu cinstirea morVilor,cu vieata calugareasca,

despre iubirea de arginti, etc. Interesant ea el fwd.-

,

bete acum "preabiter al bisericii moldovenen sau "step-

reV al manastirei pantocratorfitpoate manastirea Neon

Vului. Despre Vie#a lui Gr. Tamblac a scris Iatimirski

Grigoriiiambleo (rusegte), St.Petersburg 1904, care
crede ca la batranete sub numele de Gavril, Tamblac

s'ar fi reintora In Moldova la Alexandra eel Bun. E o

identificare ce nu se poate sustine. Gr. Tatblao a mu-

rit in 1420 la Kiev, cum spun cronicele rusegti,In mod

precis. (Vezi qi lucrarea lui P.Sarku, Grigorii ''am-

blak in Bogoslovski.Vestnik*Moscova 1895 . In legatu-

ra Cu predicile sale se pine fntrebarea daces ele au

fost rostite sau numai au fost.scrize. Pe vremea lui

in J.dova putini eras aceea care ctiau limba slava in

www.dacoromanica.ro
 - 613 -
care aunt scrise. Episcopul Melchisedec ( lata qi opc,
ra lui G igore- Tamblac,In Revista pentru istorie, fil.
qi arheologie,. crede ca. aceste predici au fost
rostite In limba romans qi poi. a fost traduse,dar e
mai probabil ca au "fost scrise qi !aiblac nu lea ro
stit niciodat5.. Plecat In Ucraina, Tamblac a intrat In.
legaturi cu Vito ld, marele duce al Litvaniei, care a
tunci cuprindea qi Ucraina. Ajung,a.nd mitropolit Ig
Kiev, el a flout sti se nasci un conflict cu mitropolia,
dela Mascova,prin aceea ca a fagaduit lui Vitold s5. lu
creze pentru unirea cu catolicii. A qi avut prilejul
de' a face unirea,pa.rticipand la Conciliul dela Constar
Vat 1415-1418, unde in faVa final ilor prelaVi a tinut
gi o slajba foarte frumoasb.. Roadele acestei uniri nu

s au putut sim.i, fiindc5. Intors la Kiev el aware foal'

to CurtitLd.
Constantin Costene.kki.Un al doilea elev al
lui '13ftimie a fost - In Serbia - Constantin Costenet
ki - din CostenV Bulgaria de unde qi numele - care a
stat la curtea lui Stefan Lazarevici qi dupg. moartea
acestuia ia scris vieata.
www.dacoromanica.ro
 - 614 -
Opera lui e de mare importantg pentru isto-
riografia sgrbeasc& qi a Post publicata de Jagici in
revista Glasnik ILII-XLIII. Costenetki care in afarg de
evenimentele din Serbia vorbeqte qi de multe altele din

Europa qi Asia, legend faptele intre ele intr'un stil

foarte pompos, fiind pe deasupra qi foarte informatga

mai stria qi despre ortografie o lucrare publicata in

1869 in revista Starine (Zagreb) de Dancici sub titlul

"Cartea lui Constantin Pilosoful despre ortografie".

Jpstenetki constatg aici cg lidba sarba zu se aseadAng

in totul ca sunete celei vechi slave, de aceea aunt ne-

cesare unele litere deosebite. Lucrarea este dedicate

lui yet. Lazarevici.In prefatg Costenetki aratg de unde

a venit el in Serbia qi laud& pe Eftimie,profesorul sgui

despre care zice cg numele lui sta rgspandit pang la

"Marita qi pgrtile scitice (poate Rusia). El face deo-

sebire cel dintgiu intre limbile bosniacg, sarba, bul-

gar& qi veche slava.

In lucrarea aceasta a lui even un pasagiu in

care vorbeqte de sunetul qi litera lj . El spune ca

www.dacoromanica.ro
 - 615 -

exista qi la Viahi in cuvantul . bea.

E interesant de ctilit ce vrea sa spuna. Face grin

aceasta aluzie la limba romana,sau se gandeqte la limba
slava dela noi, in care caz t.t ar fi dela verbul a fi,
fTti j71 i ? Nu §tim la ce s'a gandit, inclin sa cred'a
face aluzie la limba romans qi atunci am avea cea mai ve
the pomenire de limba romAneasca (lucrarea o din 140G-4
Cronicile sarbeti.cgxista din vremea aCeasta si
o bogata istoriografie sarba. Sunt intaiu o serie de

simple genealogii numite rodoslovii.Apoi avem letopise-

tele care mereu au Post transcrise de copiigtiasem ast-
fel la Sarbi letopiseVul cel vechi, care duce eveniieh-

tele 'Dana pela 1350, ci letopisetul cel nou care merge

cu povestirea pans la mijlocul sec.al IV-lea.Din cel

vechi se desprinde ideea ea Sarbii stint autdatoni,fiind

urmacii Ilirilor.Se spune chiar ca unit impArati romani,

care erau din Iliria,au font aka dar Sarbloca de ex.Gal-

lerius.Diocletian, care avea la Spolato (Split) lin pa-

lat, s'a spus de asemenea ca era sarb.Este aceasta a in-

cercare fgra valoare istoricapdar care ne arata mentali-

tatea vramii. Pe langA ele mai avem niqte biografii de

www.dacoromanica.ro
 -616 -
stapanitori mai desvoltate,ca aceea a lui ;tefdti. Deceanskt
saris& de Tamblac,a lui Stefan Lazarevici de Costenetki,a
lui Lazgr (anoninii),a lui Urog serial .de Paisie un;atriarb.
sarbta Sf.Sava,etc,Dela o vreme acestea au fost adunate de
Danilo,care a flout a colecvie "L..etaeIaril1k,or pa-
triarhilor sarbin (ed.Dancici),in care este gi vie4a lui
Isaia eel care a mers la Constantinopol Szapreuna curIcodim.
Constatam a4a dar,ca se poate vorbi de o viata lite-
rara sud-slavica, fiind o legatura continua intre aceste
state ale Pen.Bacanice.Vedem pe Taxablac itulgar, 9u edu-
1.123.

caVia dela Constantinopol scriind de Sarbi,la fel un-Costa

netki,bulgar,ce trae§te la curtea unui rage sarb g.a.m.d.,
ceeace ne ara.ta 6 viea-Vg literary, am puts a. zice comuna.
Acest lucru rosy a fost oprit In desvoltarea sa de navali-
rea Turcilor, care au facut ca aceastg vieaVa sa se sciinti-
nue grin refugi4i,la not pang la introducerea limbil jro-
o
..mane si in vicata oficiala ca gi in biserica. Cu west ul-
tim capitol am incheiat istoria Slavilor din,Sudul,Dv45.-.-
rii,.
-- .-000.

S F 1' R 4 I T
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro