Şiruri de numere reale sau complexe.

Recapitulare şi completări

Mulţimi de numere reale. Majorant şi minorant

Discutăm notiunile de infimum şi supremum ale unei mulţimi de numere reale.

Definiţia 1 Dacă A ⊂ R este o mulţime nevidă, se numeşte majorant al lui A, un număr M ∈ R

a.i. x ≤ M, ∀x ∈ A. Se numeşte minorant al lui A, un număr m ∈ R a.i. x ≥ m, ∀x ∈ A. Dacă
mulţimea A admite un majorant care aparţine lui A, acesta se numeşte max A (maximum de A, adica
cel mai mare element). Analog se defineşte min A (minimum de A, cel mai mic element).
Mulţimea A este mărginită dacă are majorant şi minorant.

Axioma lui Cantor: Orice submulţime A 6= ∅ şi majorată pe R, admite un cel mai mic majorant.

Definiţia 2 Cel mai mic majorant al lui A se numeste marginea superioară a lui A notat sup A
(supremum lui A). Prin simetrie faţă de origine, rezultă că, dacă A are minoranţi, atunci admite cel
mai mare minorant numit marginea inferioară a lui A şi notat inf A. Dacă A nu admite majoranţi
ı̂n R, se notează sup A = ∞. Analog, daca nu are minoranţi ı̂n R, scriem inf A = −∞.

Exemplu: A = (0, 1] are ca minoranţi numerele mai mici sau egale cu 0, deci inf(0, 1] = 0; Nici
un minorant nu aparţine lui A, deci min(0, 1] nu există, iar sup(0, 1] = 1 = max(0, 1].

Şiruri de numere reale

Dreapta reală ı̂ncheiată este notată R = R ∪ {∞, −∞}.

Definiţia 3 Fie l ∈ R. Se numeşte vecinătate a lui l, orice mulţime V ⊂ R care conţine un interval
deschis centrat ı̂n l, adică de forma (l − ε, l + ε) ⊂ V . O vecinătate a lui ∞ (respectiv −∞) este o
mulţime V ⊂ R care conţine un interval de forma (b, ∞] (respectiv [−∞, b)).

Fie V(l) mulţimea vecinătăţilor lui l.

Definiţia 4 Fie k ∈ N. Un şir infinit de numere reale este o funcţie f : {n ∈ N|n ≥ k} → R.

Notăm f (n) = an , iar şirul obţinut cu (an )n≥k .

an este termenul de rang n. Cel mai adesea, k = 0 sau 1. Există mai multe modalităţi de a defini
un şir:
a) prin termen general, de ex. an = n+2 n
,n ≥ 1.
b) prin recurenţă, ex. a0 = 2, a1 = 3, an+1 = 3an − 2an−1 ,n ≥ 1 (relaţie de recurenţă de ordin 2).

1
 2

Definiţia 5 Fie (an )n≥0 un şir de numere reale. Spunem că şirul are limita l ∈ R dacă in orice
vecinătate a lui l se află toţi termenii şirului ı̂ncepând de la un anumit rang. Scriem an → l (pentru
n → ∞) sau lim an = l. Mai precis, an → l dacă ∀V ∈ V(l), există un rang al termenilor şirului
n→∞
notat N (V ) a.i. an ∈ V , ∀n ≥ N (V ).

Definiţia 6 (echivalentă când limita e finită)

Şirul (an )n≥0 are limita l ∈ R dacă ∀ε > 0, ∃N (ε) ∈ N a.i. |an − l| < ε, ∀n ≥ N (ε).

Comentariu: Adică, ∀ε > 0 aş alege, de la un rang ı̂ncolo, toţi termenii şirului se află ı̂n intervalul
(l − ε, l + ε).
n

 Exemplu:  Fie an = (−1)

2n+1
. Arăt cu ajutorul definiţiei că an → 0. Fie ε > 0. Inegalitatea
 (−1)n 1
 2n+1 − 0 < ε este echivalentă cu 2n+1 < ε ⇔ n > 21 ( 1ε − 1) . Deci, pentru N > 12 ( 1ε − 1), N ı̂ntreg,


rezultă |an − 0| < ε, ∀n ≥ N , aşadar l = 0.

Corolarul 7 Un şir (an )n≥0 are limita ∞ dacă ∀M > 0, ∃N (M ) rang al termenilor şirului a.i.
an > M , ∀n ≥ N (M ).

Definiţia 8 Un şir de numere este convergent dacă are limită şi este finită. Altfel, şirul se numeşte
divergent, adică fie nu are limită, fie aceasta e infinită.

Definiţia 9 Un şir e mărginit dacă mulţimea termenilor şirului este mărginită.

Şirul (an )n≥0 este monoton (strict) crescător dacă an+1 − an ≥ 0 (respectiv an+1 − an > 0), ∀n ≥ 0.
Şirul (an )n≥0 este monoton (strict) descrescător dacă an+1 −an ≤ 0 (respectiv an+1 −an < 0), ∀n ≥ 0.

Urmatoarele teoreme sunt de fapt proprietăţi ale limitei unui şir de numere reale:

Teorema 10 Dacă (an )n≥k este un şir monoton crescător şi nemărginit, atunci an → ∞.

Teorema 11 Dacă şirurile an → a şi bn → b pentru n → ∞, iar an ≤ bn ∀n ∈ N (sau <), atunci

a ≤ b. (trecerea la limită ı̂n inegalităţi)

Atenţie, la trecerea la limită, < devine ≤. Iată un exemplu:

1
n
< n2 , ∀n, iar şirurile n1 → 0, n2 → 0. Prin trecere la limită, obţinem lim n1 = lim n2 = 0.

Corolarul 12 Dacă an ≤ bn , ∀n ≥ k şi an → ∞, rezultă că bn → ∞.

Exemplu pentru trecerea la limită ı̂n inegalităţi:

sin n
Fie şirul xn = , pentru n ∈ N∗ . Este convergent? Care e limita sa?
n
R: Stim că −1 ≤ sin n ≤ 1, ∀n şi deci, − n1 ≤ sinn n ≤ n1 , ∀n ≥ 1. Cele două şiruri care ı̂l ”ı̂ncadrează”
pe xn la stânga şi la dreapta tind la aceeaşi limită, 0, deci şi limita lui xn va fi 0. Acesta se mai
numeşte Criteriul cleştelui. Limita e finită, aşadar şirul e convergent.

Un alt criteriu care rezultă la trecerea la limită ı̂n inegalităţi este următorul:

Corolarul 13 Dacă an → 0 şi (bn )n≥0 este şir mărginit, atunci lim an bn = 0.
n→∞
 3

Observaţie: Este cazul şirului xn .

10 n
(− n1 )k . Este convergent? Care e limita? Dar şirul dn = 1
P P
Exerciţiu: Fie şirul cn = n2 +k
?
k=1 k=1
R: cn = − n1 + n12 − ... + n110 . Sirul este suma a 10 (nr. finit) şiruri care tind la 0, deci cn → 0.
Dar dn = n21+1 + n21+2 + ... + n21+n e suma a n termeni. Prin trecere la limită a fiecărui termen,
obţinem nedeterminarea 0· ∞. Dar observ că n21+n ≤ n21+k ≤ n21+1 , ∀k = 1, n. Insumăm inegalitaţile
pentru toţi k şi rezultă n· n21+n ≤ dn ≤ n· n21+1 . Utilizăm criteriul cleştelui, deci dn → 0.

Teorema 14 (a lui Weierstrass) Orice şir de numere reale (an )n≥0 monoton crescător şi mărginit
superior este convergent. In acest caz, lim an = supan .
n→∞ n≥0
Orice şir de numere reale (an )n≥0 monoton descrescător şi mărginit inferior este convergent. In acest
caz, lim an = inf an .
n→∞ n≥0

Observaţie: Reciprocan
fiecărei afirmatii nu e adevărată, există şir nemonoton, dar convergent,
exemplu este an = (−1) n
. Acesta este un şir alternant ı̂n jurul lui 0, deci nu e monoton. Limita sa
este 0 pentru că |an | → 0, deci an este convergent.

Teorema 15 Orice şir convergent este mărginit.

Definiţia 16 Fie (an )n≥0 ⊂ R şi un şir crescător de numere naturale k0 < k1 < k2 < ... < kn < ...
Atunci şirul (akn )n≥0 se numeşte subşir al lui (an )n≥0 .

Teorema 17 Dacă an → l, atunci orice subşir al său are limita l.

Corolarul 18 Dacă un şir are două subşiruri care au limite diferite, atunci acel şir nu are limită.

Exemplu: Fie şirul an = (−2)n . Subşirul termenilor de rang par n = 2k este a2k = 22k → ∞,
pentru k → ∞, iar cel al termenilor de rang impar, a2k+1 = −22k+1 → −∞,  deci (an )n≥0 nu are limită.
 ∞, dacă a > 1
n
Observaţie: Mai general, şirul de tip exponenţial are limita lim a = 0, dacă − 1 < a < 1 .
n→∞
nu există, dacă a ≤ −1

Şiruri particulare remarcabile

np
lim an = 0, a > 1
n→∞

n
lim a =0
n→∞ n!

√
lim n
n=1
n→∞

1
lim (1 + xn ) xn = e dacă xn → 0
n→∞

Numărul e poartă iniţiala matematicianului elveţian L. Euler (1707-1783) şi este iraţional,
e = 2, 7182818....
 4

Să demonstrăm
ca 1exerciţiu∗ următorul rezultat:

1 1
i) n+1 < ln 1 + n < n , ∀n ∈ N
ii) Şirul γn = 1 + 12 + 31 + ... + n1 − ln n este convergent, strict descrescător cu γn ∈ (0, 1), ∀n ≥ 2.
(Limita şirului, γ se numeşte constanta lui Euler si γ = 0, 57... ).
Rezolvare: i) O modalitate de a arăta dubla inegalitate este să folosim teorema lui Lagrange pt.
f : [n, n + 1] → R , f (x) = ln x şi rezultă că ∃cn ∈ (n, n + 1) a.i. f 0 (cn ) = f (n + 1) − f (n) ⇔
1
= ln 1 + n1 . Dar c1n ∈ ( n+1 1
, n1 ) şi rezultă i).


cn
1 1
− ln 1 + n1 < 0, ∀n, folosind prima inegalitate


ii) γn+1 − γn = n+1 − ln (n + 1) + ln n = n+1
de la punctul i). Rezultă că γn este strict descrescător. Pentru a arăta mărginirea şirului, folosim
inegalităţile i) unde dăm valori lui n şi le adunăm.

1 Obţinem:
1
2
< ln 2 < 1, 3 < ln 2 < 2 , ..., n+1 < ln n < n ⇒ 12 + 13 +...+ n+1
1 3 1 1 n+1 1
< ln (n + 1) < 1+ 12 + 13 +...+ n1 .
Din ultima inegalitate deducem că ln n < 1 + 12 + 13 + ... + n1 ⇔ γn > 0, ∀n. Conform criteriului lui
Weierstrass, rezultă că şirul este convergent.
Cum este strict descrescător, γn < γ1 = 1, ∀n ≥ 2.

Şir de numere complexe

Definiţia 19 Un şir (zn )n≥0 ⊂ C este convergent ı̂n C dacă există z ∈ C a.i. |zn − z| → 0 pentru
n → ∞. Spunem că lim zn = z.
n→∞

Observăm că definiţia e valabilă şi pentru şiruri din R.

√
Teorema 20 Dacă zn = xn + iyn , n ≥ 0, xn , yn ∈ R (i unitatea imaginară, i = −1), atunci şirul
(zn )n≥0 ⊂ C este convergent daca şi numai dacă şirurile reale (xn )n≥0 şi (yn )n≥0 sunt convergente şi
ı̂n acest caz lim zn = lim xn + i lim yn .
n→∞ n→∞ n→∞
√ √
Exemple: 1) lim (( 23 )n + i 2) = lim ( 32 )n + i lim n 2 = i.
n

n→∞ n→∞ n→∞

n  n
2) zn = in . Observ că  in  = n1 → 0, deci conform definiţiei, zn → 0.

Definiţia 21 Un şir de numere (an )n≥0 ⊂ R(C) se numeste şir fundamental sau şir Cauchy dacă
∀ε > 0, ∃ un rang N (ε) ∈ N a.i. ∀m, n ≥ N (ε) , |am − an | < ε.

Are loc urmatoarea:

Teorema 22 (Criteriul general Cauchy pentru şiruri din R (C) ) Un şir de numere reale sau com-
plexe este convergent dacă şi numai dacă este şir Cauchy.

Noţiunea de şir Cauchy (A. Cauchy, 1789-1857, profesor la Şcoala Politehnică din Paris) este un alt
mod de a gândi convergenţa unui şir, comparând termenii acelui şir ı̂ntre ei şi nu ı̂n raport cu un
element exterior (limita şirului convergent).