MAsurarea unor mArimi fizice.

Aparatura utilizatA
 Mijloacele pentru mărimi geometrice se clasifică după mărimea măsurată în:
-mijloace pentru măsurarea lungimilor;
-mijloace pentru măsurarea unghiurilor.
Mijloace pentru măsurarea lungimilor
Măsurile terminale pentru lungimi sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanţa dintre
suprafeţele terminale perpendiculare pe axa de măsurare.
Aceste suprafeţe se numesc suprafeţe de măsurare.
Grupa măsurilor terminale cuprinde:
- lame plan-paralele;
- cale plan-paralele;
- calibre;
- lere pentru grosimi;
- sfere.

- 1. Lamele plan-paralele sunt lame confecţionate din sticlă optică, folosite pentru verificarea
planităţii suprafeţelor prelucrate prin lepuire (cale planparalele,calibre); au forma cilindrică, iar cele
două baze sunt perfect plane şi paralele.
. Sunt păstrate în truse, iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame plan-paralele.

2. Calele plan-paralele sunt folosite atât pentru conservarea şi transmiterea unităţii de măsură a
lungimii, cât şi pentru verificarea şi reglarea instrumentelor de măsurare. Au forma paralelipipedică,
cu două suprafeţe de măsurare, plane şi paralele, cu finisare foarte bună.
Se confecţionează din oţel, carburi metalice ce conţin wolfram sau materiale ceramice, cu
coeficient de dilatare termică liniară mică la temperaturi cuprinse între 10 şi 30 °C, şi cu duritate de
65 HRC. Suprafeţele de măsurare au o rugozitate de 0,012 mm.
Materialul nu este magnetic. Elementele caracteristice ale unei cale plan-paralele sunt
prezentate în figura

Sm – suprafaţa
demăsurare
Sr – suprafaţa de
referinţă
l n –lungimea
nominală
 3. Calibrele sunt măsuri terminale, care se folosesc la controlul dimensiunilor, al formelor şi al
poziţiei relative a pieselor. Ele sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile,
ci verifică dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de execuţie. Calibrele se folosesc,
deci, la verificarea valorilor extreme admisibile.
4. Lerele pentru grosime sunt măsuri terminale cu valoare unică, în formă de lamelă metalică
flexibilă. Se utilizează la verificarea interstiţiului dintre două suprafeţe prelucrate, la reglarea şi apoi la
verificarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului apărut ca urmare a uzurii
mecanismelor.
5. Sferele sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicităţilor interioare. Ele
sunt păstrate în truse.
Măsuri de lungime cu repere

Măsurile de lungime cu repere sunt măsurile ale căror valori sunt reprezentate de
distanţa dintre două repere, care sunt trasate perpendicular pe axa de măsurare.
Ele pot fi rigle cu valori unice şi rigle cu valori multiple.
Metrul etalon - prototip internaţional este o bară executată dintr-un aliaj cu 90% Pt şi 10%
Ir, cu secţiunea de forma literei „k” înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm.
La capete, are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la
temperatura de 20°C.

Prototipul nr. 27 al metrului, aflat la NIST (SUA) Metrul etalon-1937

Metrul etalon

- prototipul naţional este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional, având în
plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie,
Bucureşti.
Riglele sunt confecţionate sub forma de bară rigidă, putând fi alcătuite dintr-un singur element (rigle
rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile).
Cele mai utilizate sunt: - rigle metalice rigide, întâlnite în varianta etalon sau de lucru; sunt utilizate
pentru măsurare sau verificare şi pot fi confecţionate din oţel inoxidabil (rigle de verificare) sau din oţel
carbon (rigle de lucru); - rigle de contracţie, care sunt rigle flexibile, utilizate în turnătorii; gradaţiile ţin
seama de contracţia pieselor la răcire.
Aceste rigle au valoarea diviziunii mai mare cu 1, 1,5 şi 2%, în funcţie de valoarea contracţiei
specifice a metalelor pentru care se realizează forma; - metri şi dublu-metri, care se confecţionează
din lemn şi se folosesc la măsurarea ţesăturilor
 Ruletele sunt măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi de măsurare,
divizate în unităţi de lungime. Ele sunt fixate la capătul terminal de axul unui dispozitiv de
înfăşurare, care rulează banda în interiorul unei casete.
Ruletele se fabrică în următoarele variante:
- rulete obişnuite, folosite la măsurări curente, în industrie sau în activităţile obişnuite;
- rulete cu lest, utilizate la măsurări în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din rezervoare;
- rulete din fibră de sticlă, utilizate la măsurări sub tensiune electrică;
- rulete de buzunar, folosite la măsurări curente.
Panglicile de măsurare sunt măsuri cu repere cu scară unilaterală sau cu valori multiple,
confecţionate sub formă de bandă.
Ele sunt: - panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obişnuite; -
panglici din ţesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie sau cizmărie; - benzi de
hârtie, utilizate la măsurări informative, în industria textilă.
Panglicile de croitorie şi de cizmărie sunt confecţionate sub formă de bandă din pânză
cauciucată, prevăzută la capete cu întărituri metalice. Divizarea panglicilor de croitorie se execută
pe ambele părţi, în centimetri.
Panglicile de cizmărie sunt divizate pe o faţă în centimetri, iar pe cealaltă în „puncte
cizmăreşti” (1 punct cizmăresc este egal cu 6,67 mm)
Panglicile de măsurare
 Instrumente cu şurub micrometric pentru măsurat lungimi Instrumentele de măsurat cu
şurub micrometric se mai numesc şi micrometre.
Funcţionarea lor se bazează pe transformarea mişcării de rotaţie a unui şurub micrometric în
mişcare de translaţie.
Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a tamburului,
deplasarea liniară a tijei este de 0,5mm.
Micrometrele au o precizie de măsurare mai mare decât a şublerelor, şi anume: 0,01 mm;
0,002 mm; 0,001 mm.
Principalul criteriu de clasificare a micrometrelor este destinaţia lor.
Din acest punct de vedere, micrometrele pot fi:
- micrometre de exterior;
- micrometre pentru roţi dinţate;
- micrometre pentru filete;
- micrometre pentru adâncime;
- micrometre de interior;
- micrometre pentru sârme;
- micrometre pentru ţevi;
- micrometre pentru tablă;
- micrometre cu pârghie.
Mijloace pentru măsurarea unghiurilor

Măsurarea unghiurilor se poate face prin trei metode:

- cu măsuri terminale (cale unghiulare, echere, şabloane,calibre)
- prin metoda goniometrică, unde unghiul este determinat direct în grade, minute şi secunde,
utilizând raportoare, cap divizor, microscop universal;
- prin metoda trigonometrică, măsura unghiurilor rezultă din calcul, folosind funcţiile trigonometrice.
- Măsuri terminale pentru unghiuri

- 1. Calele unghiulare sunt măsuri etalon pentru unghiuri; ele se prezintă sub formă de plăci
prismatice şi se construiesc din oţel tratat, cu coeficient de dilatare mic pentru temperaturi
cuprinse între 10- 50°C.
- Duritatea minimă a suprafeţelor de măsurare este de 62 HRC, iar muchiile au raza sub 0,5 mm,
cu rugozitate de 0,012 mm - pentru suprafeţele de măsurare şi 0,8 - pentru celelalte suprafeţe.
Calele unghiulare sunt lipsite de magnetism, zgârieturi, bavuri.
- Din punctul de vedere al numărului de unghiuri şi formei bazei prismei, calele unghiulare pot fi:
- cale prismă trapezoidală ,care au un singur unghi de lucru, cu măsura cuprinsă între 1-9°;
- cale prismă triunghiulară, care au măsura unghiului de lucru cuprinsă între 10°-90°;
- cale prismă patrulateră , care au patru unghiuri de lucru;
- cale prismă poligonală , care au mai multe unghiuri de lucru.
- Suprafeţele de lucru ale calelor (cele care delimitează unghiurile) sunt şlefuite, pentru a se putea
alcătui blocuri de cale necesare măsurării diverselor unghiuri.
- Pentru prinderea calelor în blocuri, acestea sunt prevăzute cu găuri pentru ştifturi conice sau cu
găuri pentru şuruburi. Calele unghiulare se fabrică şi se livrează sub formă de seturi, la care
diferenţa unghiului activ dintre diferite cale este de 100 , 10 , 1’, 10’’.
- Pentru controlul unor unghiuri mai des întâlnite, se folosesc seturi care au în componenţa lor cale
la care unghiurile de lucru sunt de: 15°, 30°, 45°, 55°, 65°. Controlul cu ajutorul calelor unghiulare
se face prin metoda fantei de lumină, la care erorile de măsurare sunt cuprinse între 15‘ şi 30°.
- Pe de altă parte, din cauza faptului că aprecierea gradului de coincidenţă a calelor şi unghiurilor se
face vizual, în acest control intervin adesea erori subiective, variabile în funcţie de experienţa
operatorului.
Controlul cu ajutorul calelor unghiulare se face prin metoda fantei de lumină, la care erorile
de măsurare sunt cuprinse între 15‘ şi 30°. Pe de altă parte, din cauza faptului că
aprecierea gradului de coincidenţă a calelor şi unghiurilor se face vizual, în acest control
intervin adesea erori subiective, variabile în funcţie de experienţa operatorului
 2. Şabloanele sunt utilizate pentru măsurarea unghiului de ascuţire a sculelor aşchietoare.
Precizia verificărilor efectuate cu aceste mijloace este scăzută

3. Echerele sunt mijloace de măsurare cu valoare fixă, utilizate pentru verificări şi trasări de unghiuri.
Valoarea unghiurilor active este, de regulă, de 90°, dar se mai construiesc şi echere pentru unghiuri
de 300 , 450 , 600 şi 1200 . În figura de mai jos sunt prezentate principalele forme constructive ale
echerelor cel mai des utilizate

a - echer simplu;
b - echer cu talpă;
c - echer profilat;
d - echer pentru suprafeţe;
e - echer lamă
Aparate trigonometrice
Utilizarea aparatelor trigonometrice se bazează pe măsurarea directă a unor dimensiuni, apoi pe
calcularea măsurii unghiului aplicând formule trigonometrice.
Aparatele trigonometrice sunt:
- rigla de sinus; - rigla de tangentă.

a) - principiul de măsurare al riglei de sinus; 1 – rigla de sinus; 2 În calcul, nu se foloseşte lungimea riglei, ci
– piesa de controlat; 3 - ceas comparator; 4 – suport. b) – distanţa dintre calibre
măsurarea cu ajutorul riglei de sinus: c) – rigla de sinus; d) –
montaj de măsurare
Aparate goniometrice

Aparatele goniometrice sunt mijloace de măsurare pentru unghiuri, prevăzute cu două

suprafeţe de aşezare, care se pot roti una faţă de cealaltă.
Deci, metoda de măsurare este metoda suprapunerii suprafeţelor de măsurare peste laturile
unghiului ce trebuie măsurat.
Din această grupă de aparate fac parte;
- raportoarele;
- nivelele cu bule de aer;
- capetele divizoare;
- microscoapele de atelier şi universale.
Raportoarele
Nivelele cu bule de aer
Microscoapele de atelier şi universale