Arborii

Despre arbori

Zdrendea Larisa
Clasa a X-a A
 Capodopere ale ingineriei naturale,
copacii constituie soluția ideala in lupta
neobosita a plantelor pentru a ajunge la
lumina. Exista zeci de mii de specii, unele
atât de rare, incat abia recent au fost
descoperite si au primit nume.
De ce sunt importanți arborii?
Arborii elimina oxigenul in atmosfera.
Rădăcinile lor consolidează solul, previn
eroziunea. Arborii asigura habitat pentru multe
animale.

 Pădurea tropicala amazoniana este

cea mai mare de pe glob. In acest tip
de pădure se găsește o cincime din
speciile de plante cu flori.
 Arborii cu frunze cazatoare

Arborii cu frunze
cazatoare isi pierd
frunzele toamna. Ei
cresc in zone cu
clima temperata, cu
veri călduroase si
o Arbore cu frunze
ierni friguroase. cazatoare toamna
Toamna, temperaturile scad si
o Arbore cu frunze cazatoare lumina zilei este mai puțin
intensa. Frunzele devin galbene
vara sau mari si încep sa cada.
Aceasta coroana a copacului este scăldata de
soarele verii. Frunzele verzi capteza energia
solara in scopul preparării hranei.
De ce isi pierd arborii frunzele?
După ce isi pierd frunzele, arborii isi încetinesc
creșterea. Prin acest proces, ei isi conserva energia
de-a lungul iernii. Căderea frunzelor contribuie si la
conservarea apei in arbore.

De ce arborii cu frunze cazatoare isi

schimba culoarea?
Vara, frunzele conțin pigmenți verzi – clorofila
care captează razele solare. Toamna, clorofila este
reabsorbita de arbore, apărând pigmenții ascunși,
cum ar fi cei bruni, galbeni sau portocalii.
Viața secreta a copacilor
Viața

secreta

a
copacilor
Campionii naturii la categoria grea
Arborii sequoia uriași cântăresc pana la 5000 de tone si ajung la
peste 90 m inaltime. Întruchipează probabil forma de viața cea mai
mare si mai grea care a existat vreodată pe Pamant.
Unii sunt batrani de peste 3000 de ani, iar trunchiurile lor pot avea
12 m latime la baza. Rădăcinile lor acoperă o suprafața mai mare decât
cea a unui teren de fotbal. Astăzi, aceste conifere extrem de masive
exista doar in 75 de crânguri din munții Sierra Nevada, din nordul
Californiei, dar cu milioane de ani in urma, ele si rudele lor erau
răspândite in toata emisfera nordica a planetei. Pe vremea primelor
colonii americane, o echipa de 4 tăietori de lemne munceau cate 22 de
zile ca sa taie un sequoia, din al cărui lemn se putea construi un
orășel.
Astăzi, arborii sequoia sunt ocrotiți in Parcul National si in păduri din zone
limitate.
Trunchiurile multiple ale smochinului indian
Cu peste 1000 trunchiuri , nu e de mirare ca smochinii indieni au cele mai
mari coroane dintre toți copacii. Unii acoperă o suprafața de peste 1 hectar –
cam cat 30 de terenuri de tenis. Un singur specimen arata ca un pâlc de copaci cu multe
trunchiuri alipite.
Modul neobișnuit in care cresc determina aceasta ciudățenie. Din crengi coboară ni ște
crengi speciale, ca niște sfori. Când ating pamantul, rădăcinile încep sa se infiga in el.
Intre timp partea atârnata a rădăcinii se in-
groasa treptat, transformându-se încet intr-
un trunchi suplimentar.
In India si Sri Lanka, de unde provin, smo-
chinii indieni sunt considerați sacri si se
găsesc deseori pe terenurile templelor si ale
locurilor sfinte.
Copac stavechi care creste in orașe

Istoria arborelui ginkgo datează de peste 50 de milioane de ani. Este înrudit cu

coniferele, dar spre deosebire de acestea, frunzele sale se aseamănă cu niște evantaie
care flutura la adierea vântului. Toamna, acestea îngălbenesc si cad.
Arborii sunt originari din Extremul Orient si cresc rareori in sălbăticie. Sunt venerați de
mult timp in China si Japonia si au fost adăpostiți in grădinile templelor, unde specia s-a
adaptat foarte bine. Occidentalii au descoperit ginkgo acum circa 2000 de ani si i-au
plantat in parcurile europene.
Este uluitor modul in care acest supraviețuitor al trecutului îndepărtat s-a putut
adapta condițiilor climatice ale lumii moderne.
Se dezvolta viguros in aerul poluat din orașe si este rareori afectat de vreo boala.
Drept urmare poate fi văzut la Londra, la New York, ca si pe alte multe străzi aglomerate
din orașele lumii.
Inelele copacilor – o fereastra spre trecut
In regiunile cu anotimpuri, copacii țin o cronica ascunsa a vieții lor. In fiecare primavarasi
vara, trunchiurile lor cresc in latime si in inaltime, adăugând lemn unor inele grăitoare.
Când un copac este doborât, aceste inele ne spun vârsta copacului si cat de mult a
crescut in fiecare an.
Experții care studiază inelele de creștere – dendrocronologii – le folosesc ce pe o
fereastra spre clima din trecut, caci ritmul anual de
creștere depinde de vreme si de fenomenele care
o afectează. In anii buni, cu căldura si umezeala
din belșug in sezonul de creștere, inelele sunt late,
dar in anii prosti, inelele sunt deosebit de subțiri.
Studiind modelul inelelor din copacii longevivi, ca
pinii cu conuri țepoase si ramasitele stejarilor,
dendrocronologii au stabilit o vechime de 7000 de
ani. Aceasta evaluare permite calcularea datelor
exacte pentru evenimente care s-au petrecut de mult in istoria omenirii, cum ar fi
minierele glaciare.
 L E
A
S E
A O
I
R R
T E O
I S E L
M
I AN T
R
U PL
M T
SI
 Planta care simte pericolul
Mimoza, al carei nume sugerează sensibilitate, reacționează rapid când e in pericol sa
fie mâncata. Daca este atinsa, isi pliază imediat frunzele, ele parând ca au dispărut.
Frunzele isi vor reveni in câteva ore, când nu mai sunt in pericol.
Aceasta manevra durează mai puțin de o secunda si este declan șata de ni ște mici
umflături, sensibile la atingere. O astfel de umflătura se afla la baza fiecărei codite de
frunza, altele, la baza fiecărei frunzulițe. In urma unei atingeri u șoare, doar câteva
frunze se pliază, dar la o smucitura reacționează toate frunzele.
Reacția rapida de apărare a mimozei este foarte neobișnuita in lumea plantelor si a
contribuit probabil la imprastierea ei. originara din America de Sud si Centrala, ea s-a
răspândit la tropice si in unele locuri a devenit chiar o buruiana suparatoare.
Cum invata plantele sa simtă vântul
Plantele isi pot adapta ritmul de creștere la mediul in care trăiesc. De exemplu, in
locurile vântoase, o planta înalta risca sa fie vătămata sau chiar spulberata si, de aceea,
cele care cresc in zone cu o astfel de clima tind sa fie scunde si îndesate. Experimentele
arata ca in cazul plantelor, funcționează un “simt al vântului”. In cadrul cercetărilor,
câteva plante de creson au fost atinse ușor, zilnic, de un vânt creat artificial.
După câteva saptamani, plantele s-au scurtat – modificare care le-a permis sa reziste la
adiere . Intr-un alt experiment, s-a plantat grâu in tăvi care au fost periodic clătinate.
Când au ajuns la maturitate, tulpinele se ingrosasera mult, dar semin țele erau neobi șnuit
de mici.
“Simțul vântului”pe care îl poseda plantele, explica de ce se obțin recolte mai bune in
locuri adăpostite.
Înflorirea si detectarea duratei zilei
Un “detector de întuneric” sensibil la durata schimbătoare a nop ții are o importanta
capitala pentru supraviețuirea unei plante . Plantele au nevoie sa înflorească intr-o
perioada specifica a anului, in care polenizarea la este înlesnita. Reac țiile chimice care au
loc in frunze si in cadrul cărora un rol important îl joaca un anumit pigment, numit
fitocrom , asigura detectarea momentului potrivit.
De exemplu, crizantemele înfloresc toamna, când nop țile se lungesc. Cultivate in sera,
cu lumina permanenta, ele nu înfloresc niciodată. Plantele care au nevoie de nop ți lungi
pot fi oprite sa înflorească daca sunt luminate in timpul nop ții, timp de un minut.
Alte plante înfloresc primăvara, când nopțile se scurtează. Daca le ținem la lumina
noaptea, le stimulam înflorirea.
Cum cresc rădăcinile in jos
Plantele au simțul gravitației, pe care îl folosesc pentru a-si dezvolta rădăcinile in
jos unde au cele mai mari șanse de a găsi apa . Nu se știe cum de percep gravitația. O
explicație ar fi legata de micile particule de amidon din celulele lor. De și cântăresc foarte
puțin, ele coboară încet in partea cea mai de jos a celulelor rădăcinilor. Poate de aceea
cresc rădăcinile in jos.

Sfârșit
Cele mai frumoase tuneluri de pomi din
lume

Bonn, Germania
Brazilia
SUA
Japonia
Marea Britanie
Irlanda
Japonia
Ucraina
Africa de Sud
Japonia