Copitolul XIX
ACOPERt9URI
19.1. GENERALITATI
19.1.1. DEFINITII. AcoperiEul este o.. par.te
componentl a uhei clSdiii ;i in -a-ceastd cali-
tate'el trebuie sI indeplineascd diferite roluri
de ordin tehnic ;i est-etic. Acoperigul fereqte
in special construclia de intemperii, cum ar
fi pl,oaia, zdpada, irqila sau vintul puternic,
si trebuie ca^ atare sd' asigure prin proiectarea
iu scurgerea apelor provenite din ploi sau
zioezi. iu aiutoiul ieh6aburilor qi al burlanelor'
In acest s6 va studia in special deter-
,ittut", "aiitol,
muct iitbr de intersec{ie a acoperi;urilor
iu fete plane, ca aplicatie a geometriei des-
criptive 'dublir ortogonaie sau a geometriei
cotlte. Nu se va insista asupra construc{iei
comolexe a acoperi$ului care- s-ar referi, de
;;;ilil;; ta ..t 6tetrit de rezistenli (;arpantr)
sau la invelitoare, elemente ce depind de mu[i
factori geografici, chimici, ciimatici etc' In
general,"ac"operigurile au i-n componenta lor
inai multe piane inclinate fafd de planul ori-
zonfal, care se numesc ape sau versanfi'- A-
ceste plane inclinate apele sau- versanlii
." ooi intersecta -
dupd inai multe feluri -de
*r6hii, care sint func{ie de pozifia relativl
intre cele doud urme P'si Q ale acestor plane
fnclinate. Dacd urmele P ;i Q sint paralele,
'este
muchia lor de intersec{ie o coam[ ori-
zontalil qi ea va fi paral6l5 cu urmele planelor'
Mai mulie muchii ale acoperiEului pot fi con-
curente in acelagi punct, care se ^numeEte virf
al acoperi;ului,'gi- printr-un virf al acoperi-
sului rjot trece' niai'mult decit trei plane in-
i,tinat,!. Coama oblic[ este muchia inclinatl
308
mdrginitl de doui virfuri ale acoperiEului. Da-
cd u-rmele P qi Q ale planelor inclinate fac un
unshi mai mare de 1800, muchia de intersecfie
a ilanelor este intrindd gi se numegte dolie,
iar apele de ploaie se string in lungul ei. Dim-
ootrivd. peniru unghiuri mai mici de 1800,
muchia d6 intersecfie a planelor inclinate este
numitd creast[.
19.1.2. PLANUL ACOPERI$ULUI $I ELEVA-
TIILE. Factorii estetici au un rol deosebit,
mai ales in ceea ce privqte elevalia unui aco-
peris. Practic, orice contur poligonal ar avea
blanul constructiei, existl o solufie de aco-
berire in plan, determinarea muchiilor de in-
tersec{ie fiind posibil[ intotdeagna- dacl pla'
nele ii-rclinate au aceeaqi pantS- In felul acesta
pot aplrea multe surprize in elevafie, ca, de
ixemplu, virfuri mici in coame, virfu-ri sau
coame mici al5turate etc-, fie intr-o fa\add'
fie in mai multe falade. Pentru acest motiv
este util ca studiul unui acoperiq sd fie intre-
prins simultan in plan 9i in elevalii.
19.1.3. CLASIFICAREA ACOPERI$URILOR.
Din pricina numero;ilor. qi diferililor .factori
care intervin in construcfia unui acoperiq, este
foarte dificild o clasificare corecti a acestor
acooerisuri. In cele ce urmeazd se va privi
aceistd'clasificare numai din anumite puncte
de vedere. Astfel se pot clasifica acoperiEurile
in doud mari grupe:-simple 9i compuse, tnfe-
legtnd prin acoperiguri compuse acelea care se
relera la planuii cd forme mai complicate, in
care acop'eriEurile se intersecteazd la acelaqi
nivel sau la hivele diferite' Acoperigurile sim-