FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ SĂNĂTATEA

• Sănătatea este definită ca fiind “o stare de bunăstare

fizică, mentală și socială completă și nu doar absența
bolii sau a infirmității” (World Health Organization. “WHO
definition of health.” http://www.who.int/
about/definition/en/print.html)
• Boala este definită ca orice afecțiune anormală care
afectează sănătatea unui organism și se caracterizează
prin semne și simptome specifice.
• Boala afecteaza toate cele trei aspecte ale triunghiului
sănătății: fizic, mental și social.
• O alimentație bună oferă un mecanism de promovare a
sănătății și de prevenire a bolilor.
• Bolile legate de dietă includ obezitatea, diabetul de tip 2,
bolile cardiovasculare, unele tipuri de cancer și
osteoporoza.
 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ SĂNĂTATEA
Starea de sănătate sau boala sunt determinate de interacţia dintre
fondul genetic şi mediu (“natură şi hrană”)
Starea de sănătate a oamenilor este influențată de:
• moştenirea genetica, vârsta, nutriţie, mod de viaţă (sedentar,
activ, fumatul, etc.), factori de mediu social (condiţiile de
locuit, igiena, sanitaţia) stresul, condiţiile de muncă și
suportul familiei.
Metabolismul individului este determinat în principal de genele sale.
Factorii genetici interacţionează cu nutrienţii, iar cunoştinţele noastre
despre aceste interacţiuni la nivel molecular sunt din ce în ce mai
multe, datorită intenselor cercetări efectuate. În ultimii ani, au fost
identificate bazele genetice ale multor boli moştenite (de exemplu,
hipercolesterolemia familială, unele tipuri de cancer), confirmând că
natura genelor predispune la dezvoltarea unor astfel de boli mai
târziu în viaţă.
 FACTORII CE INFLUENŢEAZĂ SĂNĂTATEA
• “Bolile genetice” relativ rare, sunt rezultatul
alterării genelor singulare; tehnicile actuale de
biologie moleculară ne arată acum variaţii
genetice ce influenţează susceptibilitatea la boli,
determinate de mai mulţi factori comuni
incluzând bolile cardiace coronariene,
hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, cancerul
si artrita. Aceste boli, aproape sigur, nu sunt
datorate alterării unei singure gene, ci sunt
datorate mai multor mici schimbări la nivelul mai
multor gene.
• Această variaţie genetică într-o populaţie explică
de ce oamenii nu sunt susceptibili la boli cronice
în aceeaşi măsură, deşi mediul şi dietele lor pot
fi similare.
 STATUSUL SĂNĂTĂŢII ÎN EUROPA ÎN PREZENT
• Se apreciază evaluând:
– speranţa de viaţă, rata mortalităţii, frecvența
unor boli şi dizabilităţi
• O mare realizare a secolului XX a fost dublarea
speranţei de viaţă la naştere, care a atins acum în
Europa (cu câteva excepţii la nivel regional) media de
70-76 de ani. În Islanda, ajunge la 74,4 ani, atingand
ţinta World Health Organization (WHO) (“Organizația
Mondială a Sănătaţii”), aceea de 75 ani.
• Speranţa de viaţă pentru femei este în general cu
câţiva ani mai mare decât la bărbaţi.
• Speranţa de viaţă crescută şi controlul sarcinii au
dus la creşterea proporţiei de bătrâni în rândul
populaţiei (îmbătrânirea populației) cu implicații
importante asupra bugetului alocat pentru sănătate.
 STATUSUL SĂNĂTĂŢII ÎN EUROPA ÎN PREZENT

• Conform statisticilor despre mortalitate la nivel

European, problemele majore de sănătate sunt
cancerul, diabetul şi bolile cardiovasculare.
– în ţările din Europa de Vest datele recente
referitoare la ratele de mortalitate, datorate
bolilor cardiovasculare, scad în mod constant
spre deosebire de multe ţări din Europa de Est;
– cancerul de plămâni, este un exemplu de boală,
ce poate fi redusă în mod substanţial, prin
prevenție: printr-o schimbare a stilului de viaţă,
prin renunţarea la fumat sau reducerea
fumatului.
 STATUSUL SĂNĂTĂŢII ÎN EUROPA ÎN PREZENT
• Există o preocupare permanentă la nivel european, legată de creşterea
prevalenţei diabetului, osteoporozei, a obezităţii, a diferitelor forme de
cancer şi nivelul mare de boli cardiovasculare în rândul populaţiei.
• Obezitatea, creşte riscul dezvoltării altor boli cronice, incluzând
diabetul, hipertensiunea, accidentele vasculare cerebrale, bolile
coronariene cardiace (CHD), artrita precum si unele forme de cancer.
• În ţările industrializate cu rezerve de hrană independente, sezoniere şi
o gamă largă de alimente de înaltă calitate, pe care şi le pot permite o
masă largă a populaţiei, bolile clasice datorate deficienţelor de hrană
precum malnutriţia, care sunt obişnuite în ţările în curs de dezvoltare,
au fost în mare parte eliminate. Cu toate acestea, bolile asociate
câtorva dezechilibre nutriţionale încă mai există în Europa. Se acordă
o atenţie din ce în ce mai mare malnutriţiei, mai ales la copii, în multe
ţări din Europa de est.
• În România, datele OMS arată că una din două persoane
adulte este supraponderală, iar una din patru este obeză.
• Cele mai importante 10 riscuri principale, ştiinţific dovedite, cu care
se confruntă persoanele care au probleme cu greutatea sunt:
1. Bolile cardiovasculare - cea mai frecventă formă de boală
cardiovasculară este boala coronariană – cu milioane de victime
anual, circa 150.000 numai la noi în ţară. Arma mortală a bolii
coronariene se numeşte infarct miocardic, determinat de
îngustarea până la blocare a arterelor coronare, vasele care asigură
oxigenarea muşchiului inimii. Ce îngustează şi blochează arterele
unei persoane obeze? Depozitele de grăsime construite în artere.
Pentru fiecare creştere în greutate cu 10%, incidenţa
afecţiunilor arterelor coronare şi, implicit, riscul de infarct,
creşte cu 20%.
2. O greutate corporală cu 10 kg mai mare decât cea normală
este asociată cu tensiune ceva mai mare decât normalul. Aceste
creșteri se traduc într-un risc estimat cu 12% mai mare pentru
boli de inimă și 24% risc crescut de accident vascular cerebral.
3. Mai mult, greutatea corporală este un factor de risc pentru
Alzheimer şi demenţă. O meta-analiză a 10 studii a demonstrat o
asociere puternică între IMC (în engleză Body mass index, sau BMI)
și boala Alzheimer, persoanele obeze prezentând un risc mai
mare cu 42%.
4. Obezitatea declanşează sindromul metabolic care reprezintă o
combinație de glicemie mare, hipertensiune, trigliceride
ridicate şi colesterol mare. Fiecare dintre cele enumerate sunt
riscante, însă împreună sunt şi mai periculoase. Cei mai
afectaţi sunt cei cu grăsimea dispusă preponderent abdominal.
5. O amplă trecere în revistă a 37 de studii a arătat o legătură
evidentă între obezitate și incidența cancerului per ansamblu,
dar mai ales pentru următoarele tipuri: cancer uterin, ovarian,
mamar, la colon, esofag, ficat şi prostată.
6. La femei, chiar şi o greutate puţin peste cea normală creşte
de 5 ori riscul de a face diabet, iar obezitatea – de 60 de ori.
7. Obezitatea provoacă tulburări de respiraţie, inclusiv apneea
de somn, o tulburare gravă în care respiraţia se opreşte în mod
repetat în timpul somnului, ceea ce prejudiciază oxigenarea şi
buna funcţionare a întregului organism.
8. La femei, există o puternică asociere între obezitate şi
infertilitate. În mai multe studii, infertilitatea are cea mai
scăzută incidenţă la femeile cu un IMC între 20 şi 24
(normal) şi este cea mai ridicată în rândul femeilor cu IMC
sub 19 (subponderale) şi peste 30 (obeze).
9. O constatare comună în obezitate este prevalenţa picioarelor
umflate şi a varicelor, care scad mobilitatea persoanelor obeze.
10. Persoanele obeze au în ansamblu o calitate scăzută a vieţii.
Mai mult, depresia şi obezitatea se asociază în ambele
sensuri. O analiză a 15 studii a descoperit că persoanele obeze
la începutul studiului prezentau un risc de 55% mai mare de a
dezvolta depresie până la sfârșitul perioadei, iar cei care
sufereau de depresie la începutul studiului prezentau un risc cu
58% mai mare de a deveni obezi.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Sănătatea bunăstarea fizică, mentală şi socială
implicând absenţa bolii.
• Rezultatul îmbunătăţirii sănătăţii publice este reprezentat de
reducerea numărului deceselor premature şi creşterea
speranţei de viaţă a populaţiei.
• Creşterea speranţei de viaţă este insoțită și de o stare de
sănătate mai precară, deoarece bătrânii devin mai puţin activi,
mai puţin independenţi şi mai susceptibili la boli cronice
degenerative.
• Pentru mulţi, îmbătrânirea este însoţită de scăderea calităţii
vieţii datorată dizabilităţilor şi bolilor cronice degenerative,
inclusiv a demenţei, artritei, osteoporozei,
diabetului, cancerului şi a bolilor
cardio-vasculare. De aceea trebuie acordată
atenţie creşterii calităţii vieţii.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a initiat in anul 2000,
elaborarea Strategiei Globale de prevenire si control a Bolilor
Cronice Netransmisibile, in 2001 a pus in discutie un material
privind promovarea sanatatii, iar in 2002 a dat o rezolutie privind
dieta, activitatea fizica si sanatatea in vederea elaborarii unei
Strategii Globale.
• In elaborarea acestei strategii, OMS a consultat 81 state, 22
organisme non-guvernamentale, 25 asociatii industriale; a
organizat la nivelul Comisiei Europene mese rotunde cu
companii private si cu ONG-uri si a avut discutii on-line cu
societatea civila. Obiectivul acestor consultari a fost
imbunatatirea Strategiei Globale, prin contributia statelor cu
puncte de vedere la nivel national si regional.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Declaraţia Mondială asupra Nutriţiei FAO/OMS (Roma 1992) cât şi
Declaraţia Mondială asupra Securităţii Alimentare Mondiale
FAO/OMS (Roma 1996), au dezbătut problematica „securităţii
alimentare a populaţiei” în condiţiile în care prin aceasta se
înţelege: „accesul tuturor oamenilor, în orice moment, la
alimentele de care are nevoie organismul uman, pentru a duce o
viaţă sănătoasă şi activă”
• În prezent, peste 800 milioane de locuitori, din care 170 milioane de
copii, sunt „subalimentaţi”. Manifestările endemice de „foamete”
caracterizează încă populaţiile din multe zone, îndeosebi
subdezvoltate, cu un nivel accentuat de sărăcie.
• Fenomenele „subalimentaţie”, „subnutriţie”, „malnutriţie”
reprezintă dezechilibre nutriţionale ce conduc la subdezvoltări,
malformaţii, dezechilibre funcţionale, inclusiv retardări de ordin
psihosomatic, degradări imunologice, cretinism, afecţiuni cronice
netransmisibile şi lipsa rezistenţei la afecţiuni transmisibile.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Studii ale organismelor ONU (FAO-OMS)
evidenţiază faptul că:
– peste 2 miliarde de locuitori ai planetei, din care un milion chiar în ţările
europene, suferă de carenţă în fier prin alimentaţie, manifestată îndeosebi
la copii şi femei gravide prin anemie feriprivă;
– circa 2 miliarde manifestă carenţă în iod, în condiţii în care în statele
europene circa 16% din populaţie este afectată de această carenţă, ce
conduce la manifestări de cretinism;
– la nivel global, 2 milioane de locuitori sunt afectaţi de carenţă în zinc;
afectându-le funcţiile imunitare şi creând disfuncţii cognitive;
– 21% din copiii lumii suferă de carenţă în vitamina A;
– 60% din majoritatea populaţiilor suferă de impactul afecţiunilor cronice
datorat dezechilibrelor nutriţionale printr-o alimentaţie neadecvată;
– anual, în statele europene peste 130 milioane locuitori, suferă de afecţiuni
preponderent cardio-vasculare (4 milioane decese/an); de cancer (1 milion
decese); obezitate (20-30% din populaţie); diabet;
– se previzionează la nivel global că în 2025 în ţările dezvoltate circa 300 mil.
locuitori vor suferi de această afecţiune.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Cauzele neacoperirii cerinţelor nutriţionale :
– disparitatea realizării resurselor-disponibilităţilor alimentare
în diferite zone;
– condiţiile socio-economice diferenţiate ale oamenilor;
– lipsa educației în domeniul nutriției;
– lipsa informațiilor necesare;
– lipsa motivației personale;
– Influențe de cultură, religie, etc.

• FAO/OMS, prin Declaraţiile din 1992 si 1996, stabileşte că:

„fiecare guvern este principalul responsabil de protecţia şi
promovarea securităţii alimentare, a bunăstării populaţiei sale şi
în mod deosebit de protecţia grupelor vulnerabile” în contextul „o
viață sănătoasă, activă și independentă”.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă

Conceptul securităţii alimentare reprezintă:

• existenţa condiţiilor asigurării ofertei de alimente ce sunt sau
pot fi puse la dispoziţia populaţiei pentru a-şi asigura
acoperirea nevoilor de hrană;
• certitudinea faptului că disponibilităţile alimentare, respectiv
produsele realizate din acestea, sunt compatibile cu cerinţele
stării de inocuitate şi cu ale asigurării valorii nutritive şi nu
afectează starea de sănătate a consumatorului prin:
insalubritatea igienico-sanitară a respectivelor produse;
prezenţa contaminanţilor chimici, biochimici, microbieni
(îndeosebi patogeni), a aditivilor, toxinelor şi altor substanţe
toxice; carenţa în substanţe nutritive esenţiale.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
Producătorii de alimente trebuie sa-si promoveze produsele prin
politici care sa respecte următoarele principii:
• menținerea unei sănătăți bune prin nutriție corespunzătoare și
promovarea pe cât posibil a activității fizice;
• realizarea unor diete corecte din punct de vedere nutritional
prin aportul fiecarui participant la lantul alimentar;
• imbunatatirea produselor existente si elaborarea altora noi
care sa ajute consumatorii sa-si mentina sanatatea si greutatea
corporala, prin imbunatatirea profilului nutritional al
alimentelor prin reducerea caloriilor si reducerea continutului
de acizi grasi saturati si imbunatatirea profilului “activ”/
“functional” al alimentelor;
• promovarea responsabila a alimentelor, mai ales a celor
destinate copiilor (reclame si practici de marketing);
• etichetarea clara si usor de inteles in scopul de a informa
consumatorii si de ai ajuta sa aleaga in functie de ce au nevoie;
• incurajarea programelor de educatie nutritionala pentru public;
• colaborarea stransa cu organisme de sanatate publica, la nivel
national si international in scopul de a imbunatati sanatatea si
de a reduce incidenta obezitatii;
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Valoarea nutritivă reprezintă calitatea unui produs alimentar
de a satisface necesităţile nutritive ale organismului. Pentru
aprecierea valorii nutritive a unui produs alimentar este
necesar să se cunoască conţinutul său în proteine, glucide,
lipide, săruri minerale şi vitamine, nu numai sub aspect
cantitativ, dar şi calitativ, inclusiv interacţiunile posibile dintre
diferiţii componenţi.
• Substanţele nutritive sau nutrienţii, răspund cerinţelor
fiziologice de nutriţie a organismului, şi se împart în:
• macronutrienţi, ca substanţe cu un aport cantitativ
esenţial în organizarea şi funcţionarea structurilor
organismului: proteine, lipide, glucide şi o parte din
substanţele minerale definite drept macrominerale;
• micronutrienţi, necesari în cantitate redusă, cu rol
funcţional şi de constituţie (enzime, hormoni, şi macro
oligominerale), respectiv rol biocatalitic, precum
vitaminele.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Aportul nutriţional reprezintă ponderea cantitativă si calitativa
a nutrientilor in dieta.
• Se pot delimita două situaţii limită:
– carenţa in nutrienti, care conduce la afecţiuni cronice,
netransmisibile (de exemplu, carenţa în fier conduce la
manifestarea anemiei feriprive, carenţa de calciu conduce
la manifestareaa spasmofiliei, osteoporozei etc.)
– excesul în nutrienţi care produce afecţiuni, de asemenea
cronice, de tipul malnutriţiei de exces (de exemplu,
obezitatea, diabetul de tip II etc.).
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Aportul energetic, reprezintă cuantumul de energie
adus prin nutrienti: glucide, lipide, proteine. Energia
calorica reprezinta energia consumata prin arderea
unui gram de nutrient (proteine, glucide, lipide) intr-o
bomba calorimetrica.
• Acest dispozitiv poate indica valorile energetice ale
alimentului in doua moduri:
– direct, prin masurarea caldurii dezvoltate (kcaloriile sunt unitati de energie definite
din punct de vedere al caldurii);
– indirect, prin masurarea cantitatii de oxigen consumata în timpul arderii.
• Numarul de kcalorii pe care organismul uman il poate
obtine din alimente, in contrast cu numarul de kcalorii
determinat prin calorimetrie, reprezinta valoarea
energetica a alimentului, utilizabila fiziologic, adica:
– 1g glucide = 4,1 kcal
– 1g lipide = 9,3 kcal
– 1g proteine = 4,1 kcal
– 1g alcool = 7 kcal
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• Exemple de recomandari, privind consumurile energetice
pentru un adult, ce desfăşoară activităţi fizice uşoare sau
moderate, bazate pe inaltimea si greutatea medie a
adultului, si anume:
– o femeie de 20 de ani, de inaltime 167 cm si o greutate de 58 kg necesita aproximativ
2200 de kcalorii pe zi pentru a-si mentine greutatea;
– un tanar de 20 de ani, de 178 cm inaltime si 73 kg greutate are nevoie de aproximativ
2900 de kcalorii pe zi.
• Persoanele mai inalte au o suprafata corporala mai mare
decat cea a persoanelor mai scunde, si de aceea au
nevoie de mai multe kcalorii proportional, pentru a-si
echilibra necesarul de energie.
• Persoanele mai in varsta au nevoie, in general, de mai
putine kcalorii, numarul scazand cu aproximativ 5 %
pentru fiecare decada, dupa varsta de 30 de ani.
 Nutriţia şi modul sănătos de viaţă
• 450g de grăsime corporală stochează aproximativ 3500 de
kcalorii. În medie, un deficit sau un exces de 500 kcalorii pe zi
aduce cu sine o scădere sau o creştere în greutate, cu o rata de
450g pe săptămână; un deficit sau un exces de 1000 de kcalorii
pe zi influenteaza greutatea corporala cu 900 g pe săptămână.
• Persoanele extrem de active, în virtutea consumurilor energetice
mari, sau persoanele extrem de obeze, în virtutea excesului de
ţesut şi a costurilor energetice folosite la mişcarea corpului lor, pot
slăbi mai rapid, dar pentru majoritatea oamenilor, rata maximă
posibilă de pierdere a grăsimii este de 450 g pana la 900 g pe
săptămână, ceea ce necesita un aport restricţionat de kcalorii de
1000 - 1500 pe zi. Sub 1200 de kcalorii, majoritatea persoanelor
ce ţin diete pierd ţesut slab şi e dificil să dobândească nivelul
adecvat de vitamine şi minerale.
 Principii fundamentale ale unei vieți sănătoase
• Atunci când există o dereglare în
una din aceste funcții de sănătate:
- de gândire
- de respirație,
- hidratare,
- nutriție,
- exercițiu
- somn
bunăstarea generală este afectată.
Pentru un “mod de viață” optim
este important ca toate aceste
funcții să fie respectate.