Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs nr. 7
Lect. Univ. Dr. Labăr Adrian Vicențiu
1
Cuprins
• Operaţionalizarea obiectivelor
2
Finalităţile educaţiei: idealul educational
• A) Idealul educativ al unei societăţi reprezintă chintesenţa valorilor acelei
societăţi la un moment dat şi o “matrice generativă” pentru scopuri educative.
• Reprezintă modelul sau tipul de personalitate solicitat de condiţiile sociale
ale unei etape istorice si pe care educaţia este chemată să-l formeze în
procesul desfăşurării ei.
3
Tipuri de ideal educaţional
• În Grecia antică, în Atena idealul educaţional urmărea
dezvoltarea armonioasă a personalităţii, în plan estetic, moral,
fizic, iar Sparta viza preponderent dezvoltarea fizică, prin exerciţii
militare.
4
Tipuri de ideal educaţional
5
Finalităţile educaţiei: scopurile educației
• Exemple:
• formarea culturii generale la tânăra generaţie,
• asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală,
• pregătirea pentru profesie etc.
6
Finalităţile educaţiei: obiectivele educaționale
7
Funcţii ale obiectivelor educaţionale
• 3. Funcţia evaluativă.
8
Funcţii ale obiectivelor educaţionale
9
Funcţii ale obiectivelor educaţionale
• 3. Funcţia evaluativă.
• Se ştie că evaluarea randamentului şcolar se realizează pornind de la anumite
repere.
• Odată cu proiectarea obiectivelor, profesorii vor concepe şi tehnicile de
evaluare, adică felul în care vor şti dacă ceea ce trebuie realizat va fi realizat.
• Obiectivul educaţional fixează nu numai reuşita, ci şi criteriul de măsurare a
acelei reuşite.
10
Clasificarea obiectivelor educaționale
• În funcţie de nivelul de generalitate/ concreteţe, Landsheere (1979) distinge 3
clase de obiective: generale, medii şi particulare.
12
Clasificarea obiectivelor educaţionale
• 3. nivelul performanţei acceptabile – înseamnă fie un aspect calitativ (de genul totul sau nimic, de
exemplu: să localizeze pe hartă capitala României), fie un aspect cantitativ al performanţei,
respectiv procentajul minim al reuşitei (să enumere minim 3 condiţii ale... etc.).
18
Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
• Modelul lui Mager (1962) – exemplu.
Etapele – procedura lui Mager Exemplu de obiectiv
operaţional
1. Precizarea comportamentului final, care Elevii să localizeze
se aşteaptă de la elevi (prin verbe de acţiune).
2. Precizarea condiţiilor în care elevii pe hartă
demonstrează că au dobândit performanţa
aşteptată.
3. Precizarea nivelului de reuşită cel puţin trei râuri.
Identificaţi în obiectivele de mai jos cele trei etape ale procedurii
de operaţionalizare după Mager, precum și nivelul taxonomiei lui
Bloom vizat:
O1: elevii să formuleze, după consultarea materialelor distribuite, minim 5
soluţii de reducere a poluării.
O2: elevii să identifice verbele dintr-un text dat, minin 7 din 10, în cinci
minute de activitate independentă.
O3: elevii să formuleze aprecieri pro sau contra războaielor purtate de
Roma.
O4: elevii să compare armata romană cu cea cartagineză.
19
Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
• Modelul lui Mager (1962) – exemplu.
Etapele – procedura lui Mager Exemplu de obiectiv
operaţional
1. Precizarea comportamentului final, care Elevii să localizeze
se aşteaptă de la elevi (prin verbe de acţiune).
2. Precizarea condiţiilor în care elevii pe hartă
demonstrează că au dobândit performanţa
aşteptată.
3. Precizarea nivelului de reuşită cel puţin trei râuri.
Identificaţi în obiectivele de mai jos cele trei etape ale procedurii
de operaţionalizare după Mager, precum și nivelul taxonomiei lui
Bloom vizat:
O5: elevii să enumere regulile jocului de handbal.
O2: elevii să execute corect cel puțin 2 dintre tipurile de exerciții indicate.
O3: elevii să prezinte fazele săriturii în lungime.
O4: elevii să aterizeze pe ambele picioare la efectuarea săriturii în lungime.
20
Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
21
Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
• Condiţii ce trebuie respectate în operaţionalizarea obiectivelor:
• obiectivul vizează activitatea elevilor, nu a profesorului;
• obiectivul trebuie să fie în principiu realizabil, să corespundă particularităţilor
de vârstă, experienţei anterioare a elevilor;
• obiectivul va descrie comportamente observabile şi nu acţiuni sau procese
psihice interne;
• obiectivul desemnează un rezultat imediat al instruirii şi nu unul de
perspectivă, neidentificat în timp şi spaţiu;
• în obiectiv se vor enunţa atât condiţiile de realizare a sarcinilor cât şi criteriul
performanţei, al realizării acestora;
• exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin apelul
la verbe de acţiune: a recunoaşte, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge, a
reda, a produce, a proiecta, a rezolva, a propune etc.;
• fiecare obiectiv va viza o operaţie singurală şi nu un comportament compozit,
greu de analizat şi evaluat;
• obiectivele nu se vor repeta prin reformulări diferite.
22
Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
23
Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale
• Deşi cea mai mare parte a obiectivelor poate fi operationalizată, totuşi există şi
obiective ce rămân în afara acestui proces de măsurare şi observare:
• creativitatea;
• independenţa gândirii;
• sensibilitatea artistică;
• convingerile.
24
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum
Naţional
• Teoria curriculum-ului propune noi concepte în privinţa
finalităţilor educaţiei. Parţial, acestea se suprapun peste cele
formulate de didactica clasică, însă există şi unele noi. Vom
descrie, succesiv, următoarele finalităţi:
• profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu;
• finalităţile pe cicluri de învăţământ: primar, gimnazial, liceal;
• obiectivele cadru;
• obiectivele de referinţă.
25
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional
• a) Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu pare a fi
conceptul cu cel mai ridicat grad de generalitate propus de noua reformă
curriculară.
• Acest concept descrie aşteptările sociale faţă de absolvenţii învăţământului
obligatoriu exprimate în legi şi în alte documente de politică educaţională.
• Profilul schiţează, în linii generale, contururile personalităţii absolventului
de liceu, deci are un caracter transdisciplinar, integralist etc.
• Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu:
• să demonstreze gândire creativă;
• să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale;
• să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite;
• să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat;
• să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria
experienţă;
• să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze
comportamentul şi cariera în funcţie de acestea (Curriculum Naţional).
26
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional
27
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum
Naţional
• Învăţământul gimnazial îşi propune:
• asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel
european;
• formarea la elevi a capacităţii de a comunica eficient în situaţii reale, folosind
limba română, limba maternă, limbile străine şi diverse limbaje de
specialitate;
• formarea capacităţii de adaptare şi de integrare în comunitate,
• formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediu social: de toleranţă,
de responsabilitate, de solidaritate etc.;
• asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale optime, în raport cu
aspiraţiile şi aptitudinile elevilor;
• formarea capacităţilor şi motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei
societăţi în schimbare (Creţu, 1999).
28
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional:
obiectivele cadru
• Obiectivele cadru:
• Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi
complexitate.
• Vizează formarea unor capacităţi şi atitudini specifice unei
discipline de învăţământ, realizabile de-a lungul mai multor
ani de studiu.
29
Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional:
obiective de referinţă
• Obiectivele de referinţă:
• Sunt obiective care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la
sfârşitul unui an de studiu şi urmăresc progresul în formarea de
capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe de la un an de studiu la altul.
30