MAGAZINU IISTORIKIII

IIENTP3

DACIA
SST PEDAKUlte

ASZ

A. TPEB. AAISPIANZT

Ilpottesop de cliAosocIde to RoAemA NauionaA

mi

NIKOA. BID/OMSK&

'Toms I.

BUKUPEttil.
Ks tinapne Ho AeukwAs/ NauionaA

1345.
Facsimil al copertei interioare.

www.dacoromanica.ro
 MAGAZINU ISTORIC PENTRU DACIA

Supt redactia DD. A. T. Laurian, profesor de filosofie in colegiut

national din Bucurefti, ¢i N. Bdlcescu.

lstoria este cea dintai carte a unei na ;ii. Intr'tnsa ea isi vede tre-
cutul, prezentul si viitorul. 0 natie fara istorie este un popor Inca barbar,
si vai de acel popor care si-a pierdut religia suvenirilor. Intr'o ase-
menea stare ne aflam noi Romanii din cote trele provincii ale baciei.
5 Caci deli multi, atat strain cat si pamanteni, s'au ocupat cu scrierea
istoriei noastre, noi Inca putem zice, in constiinta, ca pana acum n'avem
de loc istorie. Istoria Tarii Romfinesti, de exemplu, s'a lucrat de
Gebhardi si de Engel In neniteste, de Fotino In greceste,
de D. K o g a 1 n i c e a n u in frantozeste, si de D. Aaron in roma-
10 neste. Aceste istorii se aseamana prea mult unele cu altele, 9i noi stim
ca acel dintai merit al unei istorii este de a se deosebi de istoriile prece-
dente, sau prin descoperiri reale, sau prin fapte puse la locul for 9i
completate, sau prin rataciri refutate. Pe linga aceasta, to%i acesti
istorici, afara de D. K o g a 1 n i c e a n u, nu ne-au dat dealt biografia
15 stapanitorilor, care cu toate acestea Inca e nelamurita, si chiar siruI
domnilor e nehotarit, iar partea cea mai interesanta a istoriei, institu-
tiile, industria, comer %ul, cultura intelectuala 9i morala, obiceiurile
9i chipul de vieata s'a trecut supt tacere. Inca se cuvine A fim drepti
si sa nu osandim fara de pricina pe barba %ii, carora le sfintem datori
20 respect si multumita, ci sa Intrebam, data ei puteau A faca altmin-
trilea in Imprejurarile in cari se aflau si data noi putem pretinde cu
vreun drept sa avem 'Ana acum o istorie, In adevaratul ei inteles,
despre patria noastra. Nu, 9i pricina este lipsa dooumentelor. To %i
cati s'au ocupat cu studiul 9i cu lucrarea istoriei noastre se invoiesc

www.dacoromanica.ro
 102 OPERE

la aceasta. Ei pana in sfar9it au fost siliIi sa-9i rupa pana de desna-

dejde. Tot ce putem 9i tot ce trebuie dar sa facem acum, este a ne aduna
documentele cari sant materialele istoriei, pentru ca sa putem corn-
pune odata o adevarata istorie. Caci pan'acum, 0 Istoria noastra,
5 precum zice D. K o g a l n i c ea n u, se afla numai in tradiVile popo-
rului, in movilele nenumarate ce impestriceaza intinsele noastre campii,
in manastirile ce cuvioqii 9i vitejii no9tri domni au zidit in aducerea
aminte a biruin%elor castigate, In hrisoave, in urice, 9i in sfar9it in
cronicele Grecenilor, Pope9tilor, Ureche9tilor, Costinilor 9i atator
10 alli barba/i, cari intr'o mane Tineau sabia, spre a apara patria, 9i in-
tealta condeiul, spre a scrie mareIele for fapte N.
Sus insemnqii, avand o colec %ie de vreo zece letopisi/e sau cro-
nice, ce tracteaza istoria ambelor principate, in manuscrise originale,
necunoscute Oat acum publicului, precum 9i un numar insemnat
15 de hrisoave sau acte oficiale autentice dela anul 1390 incoace, de mare
interes istoric, asemenea 9i o biblioteca istorica coprinzatoare de autorii
cei mai insemna-ci, vecbi 9i moderni, greci 9i latini, precum 9i de istoricii
arilor circimvecine, unguri, poloni, nem %i 9i turci, etc., ce au atins
intamplarile istorice ale patriei 9i ale natiei noastre, din cari au cules,
20 au tradus 9i au comentat ceea ce spun ei despre locurile 9i faptele
noastre, 9i in sfar9it o colec %ie de inscrip %ii din deosebite locuri ale
Daciei, cari aseminea le-au tradus 9i le-au explicat, au hotarit a publica
aceasta colec %ie colosala supt numirea de Ma g a z i nu istoric
pentru Dacia.
25 Rugand pe to-0, patrio %ii romani din deosebite par%i ale Daciei,
din Romania, Moldavia, Transilvania 9i Ungaria, cari poseda docu-
mente istorice despre Dacia noastra, 9i mai ales pe literatorii istorici,
ca sa binevoiasca a contribui la aceasta lucrare nationala, atat prin
materialele ce vor avea, cat 9i prin Indreptarea la cele ce vor 9ti ca se
30 afla in locuri 9i in main straine, precum 9i prin des1u9irile ce pot sa
dea 9tiintii istorice patriotice, pentru care na %ia contimporana qi viitoare
in general, iar sus insemnaIii in parte, le vor fi recunoscatori.
Ma g a zinu is t ori c se va imparci in vase parci:
I. Cronicul romanesc va coprinde deosebite cronice, anale (sau
as letopiseie) scrise in limba romaneasca.

www.dacoromanica.ro
 PROSPECT PENTRU MAGAZINUL ISTORIC 103

II. Diplomaticul romanesc va coprinde deosebite acte oficiale

autentice, e9ite in deosebite imprejurari, hrisoave, anaforale ale
ob9te9tilor adunari, dupa vremi, intre cari actul de desrobirea %Ara-
nilor, reforma lui C. Mavrocordat 9i altele, tractate, conven %ii 9i alte
5 scrieri cu interes istoric.
.III. Memoratoriul dacian va coprinde documente istorice despre
Dacia, culese din autorii vechi greci, latini, bizantini, istorici din veacul
de mijloc in deosebite limbi, traduse in romane9te.
IV. Inscriptoriul dacian va coprinde inscriptii aflate in parIile
10 Daciei, atat vechi latine 9i grece9ti, atat 9i nou'a, romane9ti sau intealte
limbi moderne, cu traducerea in romane9te 9i cu desbaterea critico-
istorica, monumente de arhitectura, morminte, movile cu interes istoric.
V. Disertatoriul istoric va coprinde cronologia domnilor aqezata dupa
hrisoave, desbateri istorice, parte spre intelegerea deosebitilor scriitori
15 despre Dacia, parte spre coregerea critica a locurilor mai bine cunoscute
din alte documente autentice, precum 9i descoperiri istorice facute de
autori mai noui, deosebite disertaIii, descriptii geografice 9i etnografice.
VI. Buletinul bibliografic va coprinde lista scrierilor moderne,
na %ionale sau straine, cari ating Dacia 9i istoria ei, dimpreuna cu obser-
20 vaiiile critice asupra lor, precum 9i critica scrierilor istorice ce ar e9i
de aici inainte.
In sfar9it se vor adaoga carte geografice 9i deosebite desemne de
monumente cu interes istoric.
Ma ga zinu istoric va eci in broquri de cate patru coale,
25 in 8° pe luna, cari tntr'un an vor forma doua volumini. Pre-pi' unei
bropri va fi un sfanph ; la primirea bro9urii dintai se vor plati doi
sfan %ihi, pre-cul pe doua bro9uri, iar de aci inainte va urma a se plati
numai un sfanph la primirea fiecarii bropri. Cei ce se prenumara pe
10 exemplare vor primi unul gratis. Tiparirea insa nu va incepe deaf
30 cand numarul prenumeraffplor va trece de 300, ca sa se poata acoperi
cheltuielile tiparului.
PrenumeraIia se va face:
In Romania, in Bucure9ti la DD. redactori, in librariile D. Wal-
baum 9i D. Romanov, 9i la D. pitarul Ioanid ; la Craiova la D. inspector
85 I. Maiorescu ; pe la jude %e la DD. profesori.

www.dacoromanica.ro
 104 OPERE

In Moldavia, in Iagi, la cantora Foiei sategti, la redac %ia Albinei

romanegti, In libraria D. Nica ; pe la jude %e la DD. profesori.
In Transilvania, In Bragov, la redac %ia Gazetei de Transilvania,
In librAria D. Nemet ; In Sibiu la D. director Fule gi la D. prot. Maniu,
5 in Blaj la D. canonic Cipariu ; prin scaune gi comitate la colectorii
Gaz. de Transilvania.
In Ungaria, in Oradia Mare, la D. secretar consistorial Grama ; In
Arad la D. prof. Gavra ; in Timigoara la D. paroh gi ass, cons. Petro-
vici ; In Lugog la D. prof. Ventila; la Biserica albs la D. dip. Loga;
io in Maramurag, In Iod, la D. protopop Man.
Sus insemnalii socotesc c tori cei ce se intereseaza la istoria na-ciei
lor, vor Imbraliga gi vor sprijini aceasta folositoare Intreprindere.

www.dacoromanica.ro