Vitaminele

hidrosolubile si rol in
organism
 Cuprins:

1.Caracteristica generală a vitaminelor.

2.Istoricul descoperii vitaminelor.
3.Clasificarea vitaminelor
4.Caracteristica vitaminelor hidrosolubile
5.Nomenclatura
6.Descrierea vitaminelor hidrosolubile și importanța lor
7.Excesul de vitamine

Vitaminele hidrosolubile
1.Caracteristica generală a vitaminelor.
2
 Vitaminele reprezintă un grup de substanțe organice naturale, necesare
organismului (deși în cantități mici), pentru realizarea în condiții optime a unor procese
metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu eliberează energie și nu au nici
roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea
vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin
dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor
afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1),
riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina
B12, acidul folic.

Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima data

de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viață, iar
sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele
sunt amine.
Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele,
acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali.

2.Istoricul descoperii vitaminelor.

Importanța mâncării anumitor alimente pentru păstrarea sănătății a fost recunoscută

cu mult înainte să se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici știau că dacă hrăneau un
pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum știindu-se că este
cauzată de o deficiență de vitamina A. În 1747, chirurgul scoțian James Lind a
descoperit că citricele și preparatele din ele previn scorbutul, o boală letală, în
care colagenul nu se formează corect și caracterizată prin vindecări lente, sângerări
ale gingiilor și dureri acute. În 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totuși,
descoperirea sa nu era unanim acceptată. În expedițiile Marinei Regale din secolul XIX,
de exemplu, se credea că scorbutul era prevenit de o igienă bună la bordul navei,
exerciții fizice regulate și menținerea moralului ridicat al echipajului, în locul unei diete
bazată pe mâncare proaspătă, așa că aceste expediții au continuat să fie compromise de
scorbut. În acea perioadă, când Robert Falcon Scott a făcut cele două expediții
în Antarctica la începutul secolului XX, teoria medicală general acceptată era că
scorbutul era cauzat de mâncarea la conservă contaminată.

La începutul anilor 1900, oamenii de știință au fost capabili să izoleze și să

identifice un număr de vitamine. Inițial, lipide din ulei de pește au fost folosite pentru
vindecarea rahitismului la șobolani, iar nutrientul liposolubil a fost numit "antirahitic
A". Între timp, numele a fost schimbat, el devenind vitamina D, care este subiectul
dezbaterilor pe tema faptului că aceasta nu este într-adevăr o vitamină, fiind un
derivat steroid.
3
 3.Clasificarea vitaminelor
S-a încercat o clasificare în funcție de mecanismul de acțiune, deși nu este pe
deplin cunoscut pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcționează ca atare sau după
o prealabilă biotransformare, formând coenzime ale unor enzimespecifice (toate
vitaminele B, biotina, vitaminele A și K). Altele acționează pe căi asemănătoare
hormonilor (D și A). Unele (vitaminele C și E) funcționează ca sisteme antioxidante
față de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modalități
particulare de acțiune. O clasificare mai veche împărțea vitaminele în 2 mari clase, în
funcție de solubilitatea lor: - vitamine hidrosolubile (solubile în apă),din care fac parte
toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic; - vitamine liposolubile, insolubile în apă,
solubile în lipide (grăsimi), din care fac parte vitaminele A,D,E și K. Există o serie de
substanțe, numite antivitaminecare prezintă o acțiune antagonistă vitaminelor și care
produc efectele avitaminozelor respective. În principiu fiecare vitamină poate avea una
sau mai multe antivitamine.

Postulata de Funk in 1912 multiplicitatea vitaminelor a fost demonstrate in anii

urmatori.Azi se cunosc numeroase vitamine cu structure chimice foarte variate.Din
aceasta cauza,ele nu au putut fi clasificate conform structurii interne.

Clasificarea vitaminelor se bazeaza pe criteria de solubilitate.Astfel vitaminele

sunt:

 Liposolubile (solubile in grasimi)A,D,E,K

 Hidrosolubile (solubile in apa)B complex,C

4.Caracteristica vitaminelor hidrosolubile

Majoritatea acestor vitamine intra in constitutia coenzimelor.In aceasta categorie
mai sunt incluse si alte substante care totusi nu sunt recunoscute-in mod unanim-drept
vitamine pentru animalele superioare.

4
 Aceste vitamine “se pierd” extrem de usor in timpul unor operatii culinare sau
industrial obisnuite:spalarea,pastrarea si fierberea in apa.Din cauza hidrosolubilitatii,se
pot pierde usor prin transpiratie abundenta si repetata.Se absorb usor,dar pentru aceasta
este necesara prezenta acidului clorhidric din sucul gastric.

Organismul nu poate realize reserve importamnte sau depozite de vitamine

hidrosolubile (ca in cazul celor liposolubile).

Din punct de vedere al actiunii aceste vitamine intra in constitutia unor enzime,
necesarul de vitamine fiind astfel influentat de intensitatea consumului de energie din
organism.

5.Nomenclatura
Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri:

 DENUMIREA ALFABETICA:
se folosesc literele mari ale alfabetuluiu A,B, C,D,E K și diferiți indici în cadrul
unui tip de vitamină D2-D3, B1, B2 ,B6 etc.

 DENUMIREA CHIMICĂ: are la bază structura chimică a vitaminei

 B1 TIAMINĂ
 B2 RIBOFLAVINĂ
 B12 Cianocobalonina
 B6 PIRIDOXINA
 C ACID ASCORBIC
 PP NIACINĂ
 B5 PANTOTENIC
 H1 ACID PARAAMINOBENZOIC

DENUMIREA TERAPEUTICĂ după efectul terapeutic

 A ANTIXEROFTALMICA
 C ANTISCORBUTICĂ
 D ANTIRAHITICĂ
 E ANTISTERILITĂȚII
 PP ANTIPELAGRĂ
 K ANTIHEMORAGIC

5
 6.Descrierea vitaminelor hidrosolubile și importanța lor
Vitamine ale “Complexului” B

Vitaminelor hidrosolubile incluse in acest complex le sunt comune urmatoarele

insusiri caracteristice:

o Sunt factori de crestere pentru bacteria,ciuperci si mucegaiuri

o Indeplinesc rol de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul

proceselor cu acelasi nume

o Se utilizeaza in tratamente medicamentoase

Vitamina B1 (tiamina,clorhidrat de aneurina,vitamina antinevritica)-necesara in

special pentru functionarea normal a sistemului nervos si a aparatului digestiv.

Proprietati fizico-chimice-in solutii

tiamina se afla sub forma de ion (cation),iar
in stare pura solida sub forma de sare.De
obicei tiamina se obtine in stare
solida,cristalina, in solutii acide,de culoare
alba.se obtine clorhidratul clorurei de
tiamina.

Sursele de vitamina B1-este raspandita in ambele regnuri,animal si vegetal,dar mai

ales in cel vegetal,in special in taratele cerealelor si in embrionul lor.Principalele surse
alimentare de tiamina sunt:

-painea,malaiul,unele legume si fructe(cartofi,salata,spanac,varza,fasole

verde,nuci, alone)

-cea mai mare cantitate de vitamina B1 se gaseste in drojdia de bere si mai ales in
cea uscata

-dintre alimentele de origine animal in ficat,rinichi,carnea slaba de porc,mezeluri,

peste, galbenus de ou.

6
 Rolul fiziologic al vitaminei B1-este necesara bunei functionary a sistemului nervos
central si mai ales al celui periferic.Joaca rol insemnat in mecanismul umoral al
excitatiei nervoase impreuna cu acetilcolina.

Cantitatea zilnica necesara de vitamina B1 pentru adult este de 1-2 mg.ea variaza
in raport cu activitatea,cu felul si factorii de nutritive ce alcatuiesc ratia alimentara,cu
starile fiziologice si cu varsta.

Vitamina B2(riboflavin,lactoflavina)-intervine in
reactiile care elibereaza energia necesara
celulelor,precum si in metabolismul
lipidelor,proteinelor,glucidelor.

Proprietati fizico-chimice-substanta
solida,cristalina,galbena,termostabila,putin solubila in
apa si stabile in solutii apoase,foarte sensibila la
lumina.

Sursele vitaminei B2-foarte raspandita in regnul vegetal animal.produsele de

origine vegetala bogate in aceasta vitamina sunt legumele
verzi:spanac,laptuci,mazare,fasole verde, ardeigras,rosii,conopida,nuci,caise,prune
uscate,struguri,vin rosu.Cea mai mare cantitate de vitamina B2 se gaseste in drojdia de
bere.In regnul animal:ficatul,rinichiul,inima,splina, creierul,carnea de peste,icre,albus de
ou,branza,lapte.

Rolul fiziologic al vitaminei B2-este unul dintre constituentii celulari,esentiali care

actioneaza sub forma de combinative proteica in fenomenele de respiratie celulara si
intervine in procesele de dehidrogenare.este indicat in caz de perles si de crampe
muscular.

Vitamina B3, (acidul pantoteic-C6 H5 NO2) implicata in reactiile de oxido-

reducere ale celulei.

Proprietati –se prezinta sub forma de cristale incolore,solubila in apa,alcool,eter,

rezistenta la fierbere,stabila la lumina,rezistenta la oxidare.

Sursele vitaminei B3-organismul poate sa o fabric pornind de la un acid,triptofanul,

in prezenta vitaminelor B1,B2,B6.Sursele alimentare vegetale:drojdie de bere,b grau,
orz, linte, fasole uscata, gulii,sfecla rosie,cartofi,ciuperci.De origine
animala:ficat,rinichi,inima,plamani, creier,carne de vita,de pui,de peste,slanina,unt,oua.

Efectele deficitului de vitamina B3-aparitia unor tulburari generale si locale:apatie,

slabire,somnolent,parestezii,diminuarea reflexelor,inrosirea pielii apoi aparitia unor
vezicule,fisuri
7
 Vitamina B4(adeina,6-aminopurina)

Proprietati-in stare pura se gaseste sub forma de cristale,care fiind incalzite la

peste 300˚ C se descompun fara a se topi.

Sursele vitaminei B4-in stare libera o gasim in placenta,ficat,ceai,sfecla de zahar ,

drojdie de bere,hamei.

Rolul fiziologic-biosintetizeaza nucleoproteidele

Vitaminele din bios-factor de crestere pentru microorganism si vitamine pentru

animale:

1. Mezoinozitolul

2. Biotina (B8)

3. Acidul pantotenic (B5)

Mezoinozitolul-substanta solida ,cristalina, incolora, solubil in apa, factor

lipotrofic, prin combinare cu colina formeaza lecitina. Este raspandit in ambele regnuri
si se intalneste in ficat, drojdie de bere, fasole uscata, creier si inima de vita, pepene
galben, grapefruit, germeni de grau ,alone, varza. Metabolizeaza grasimile si
colesterolul, are rol important in hranirea celulelor cerebrale, ajuta la mentinerea starii
de sanatate a parului, impiedicand caderea acestuia.

Biotina (B8)-substante solide incolore,solubile in apa, stabile la incalzire, sunt

descompusi de acizi si baze. Principalele alimente ce contin vitamina B8:ficat, rinichi,
slanina afumata, carnea de pasare, oul, drojdia de bere, ciupercile, conopida, fasolea
uscata, orezul, laptisor de matca. Este un factor essential care influenteaza metabolismul
lipidelor,stimuland sinteza acizilor grasi,mai ales la nivelul pielii si al ficatului,este un
determinant antilipotrop si produce infiltrarea grasa a ficatului, este conzima a
numeroase carboxilaze.

Acidul pantotenic (B5)-participa la formarea anumitor hormone. Se gaseste in

majoritatea alimentelor, cele mai bogate fiind: drojdia de bere, carnea, ouale, produsele
lactate, legumele uscate si pestele. Este un ulei galben-vascos,solubil in apa,da prin
hidroliza acida beta-alanina si un acid dihidroxilat care poate fi privit drept un derivate
al acidului butilic. Este absorbita la nivelul intestinului,de unde,pe cale
sanaguina,ajunge in tesuturi sub forma de coenzima A.

8
 Vitamina B6(piridoxina,adermina)-factor de nutritive cu actiune vitaminica,care
are o serie de functii importante in unele procese metabolice; este necesara cresterii
microorganismelor

Proprietati fizico-chimice-baza cristalizata incolora,gust amar,solubila in apa

,alcool , acetone,relative stabile atat in stare solida cat si in solutie, sensibila la lumina.

Sursele vitaminei B6-se gaseste in ambele regnuri sub forma libera,in combinative
cu fosfat sau cu fosfat si proteine: ficat, rinichi, inima, splina, creier, pancreas, lapte,
grau, porumb, sfecla,varza,spanac,fructe,drojdia de bere.

Rolul fiziologic al vitaminei B6-are o sarcina importanta,deoarece intra in

constitutia unui numar apreciabil de enzyme cu functii oxidoreducatoare,intervenind
astfel in metabolismul proteinelor,a lipidelor si indirect a glucidelor.Intervine in
formarea adrenalinei. Are o atributie importanta in reglarea activitatii nervoase.

Vitamina B9(acid folic,acid pteroilglutamic)-in alimente,acidul folic se gaseste

sub forma conjugate cu acidul glutamic,din care se elibereaza datorita unei enzime
existente in organism.

Proprietati-substanta solida,cristalina de culoare galben-portocalie,putin solubila

in apa,mai usor solubila in solutii alcoolice diluate,incalzita la 200˚ C se descompune
fara a se topi.

Surse-spanac,lamai,banana,ficat,rinichi,oua,fasole,soia,drojdie de bere si unele

bacteria.

Rolul fiziologic-stimuleaza formarea globulelor rosii si albe,are atributie

importanta in sinteza acizilor nucleic,a proteinelor precum si in cresterea si
reproducerea celulara, participa la formarea acidului clorhidric in stomac si prin aceasta
se stimuleaza pofta de mancare.Lipsa acestei vitamine provoaca aparitia unei anemii cu
hematii imature,de dimensiuni mari.

Vitamina H a vietii bacteriilor(acid p-aminobenzoic-APAB)-unul dintre cei mai

noi membrii ai familiei B complex.poate fi subtilizata de organismul uman,contribuie la
formarea acidului folic,este un factor important in utilizarea proteinelor,are deosebite
calitati de protective impotriva razelor solare.

Surse-ficat,drojdie de bere,rinichi,cereal integrale,orez,tarate,germeni de grau si

melasa.

Simptomele care indica un exces de p-aminobenzoic sunt greata si varsaturile.

Vitamina B12(corinoida,cobalamina,cianocobalamina)

9
 Proprietati-substanta solida,cristalina,constituita din ace rosii rubinii,stabile pana
la cca 300˚ C,solubia in apa,stabile in aer si in solutii neuter sau usor acide.

Surse-ficat,rinichi,splina,muschi,peste,oua,lapte.produsele de origine vegetala sunt

lipsite de aceasta vitamina.

Rolul fiziologic-nu este complex cunoscut.Are actiune anabolica in metabolismul

proteinelor si al lipidelor de unde rezulta rolul important pe care il are in desfasurarea
mecanismului de crestere si inmultire a celulelor.Este contraindicată in boli
precanceroase sau anceroase,deoarece stimuleaza cresterea tumorilor.

Vitamina B15(acid pangamic)-solubila in apa,nu este considerate de fapt o

vitamina in sensul strict al cuvantului,deoarece nu s-a demonstart rolul ei indispensabil
in procesul de nutritive.Este un antioxidant ceea ce face ca actiunea sa fie asemanatoare
cu a vitaminei E.

Surse-drojdia de bere,orez brun integral,seminte de dovleac,seminte de susan.

Efectele carentei vitaminei B15-disfunctii nervoase si glandular,boli de inima,

insuficienta oxigenare a tesuturilor.

Vitamina B17(amigdalina,letril)-una dintre cele mai controversate “vitamine” ale

acestui deceniu.Din punct de vedere chimic este o combinative a doua molecule de
glucoza numite amigdalina.Este una dintre vitaminele B care nu se gaseste in drojdia de
bere.Comercial,se prapara din samburi de caise.

Desi a fost folosita pentru combaterea cancerului,studiile sponsorizate de Institutul

National al Cancerului,nu au putut pune in evident proprietatile terapeutice ale
amigdalinei in tratarea acestei boli.

 VitaminaPP
Numita si niacina participa la metabolismul glucidic, la respiratia celulara, contribuie la
normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretie interna, micsoreaza
nivelul glucozei in sange, participa la normalizarea colesterolului, favorizeaza
furnizarea fierului.

Iti dai seama ca iti lipseste daca ai tulburari digestive si ale sistemului nervos, daca
sesizezi marirea sensibilitatii pielii la razele solare. O gasesti in ficat, cereale
nedecorticate, drojdie, soia, nuci.

Vitamina C

10
 Mai este cunoscuta sub numele de vitamina antiscorbutica sau acid ascorbic-cea
mai sensibila vitamina la fierbere(scade cu mai mult de 50% in legumele fierte in apa)

Proprietati fizico-chimice-prezinta spectru de absorbtie in ultraviolet,este optic

active,din punct de vedere chimic este o substanta reducatoare..Oxidarea lui are loc
usor,mai ales in mediul alcalin sau prin ridicarea temperaturii.In mediul reducator acidul
dihidroascorbic fixeaza 2 atomi de hydrogen,cate unul la fiecare grup cetonic si reface
acidul ascorbic in forma dienolica.Este usor distrusa de caldura si substantele
alkaline.Reprezinta cel mai puternic agent reducator din tesuturi.Cresterea metabolizarii
vitaminei C produce sporirea oxalatului si a uratilor din urina.Are character slab acid
datorita celor doua grupari enolice vecine din molecula.

Sursele vitaminei C-una dintre cele mai raspandite vitamine din regnul
vegetal.sursele cele mai bogate sunt legumele:ardeiul gras,hreanul,salata
verde,spanac,conopida,varza alba, tomate,prajul;si fructele:macese,coacaze
negre,fragi,portocale,lamai,zmeura,piersici,visine, affine,mere,catina.

Rolul fiziologic-atributie importanta in procesele de oxidoreducere celulara si

tisulara, este un donator de hidrogen.Mareste rezistenta endoteliului capilar,impiedicand
hemoragiile, mareste rezistenta organismului fata de infectii,favorizand elaborarea de
gama-globule de catre sistemul reticulo-histio-citar.Refleaza formarea si mentinerea
substantelor intercelulare a colagenului si a dentine.Cicatrizarea plagilor se face mai
repede in prezenta acesteia.

Vitamina C2(vitamina P,rutina,bioflavonoide,hisperidina)-asigura absorbtia

corespunzatoare si utilizarea vitaminei C in organism.

Sursele naturale ale vitaminei C2-strugurii rosii si albi,citricele,macesele,prunele,

caisele,ciresele,murele,coacazele,varza,spanacul,patrunjelul verde.

7.Excesul de vitamine
Consumate in doze mari (prin abuzul de suplimente nutritive farmaceutice),
vitaminele pot cauza diverse intoxicatii. Pacientii nu sunt sfatuiti sa depaseasca dozele
necesare zilnic recomandate de expertii in domeniu. In cazul in care acestea trebuie
adaptate unor situatii particulare, pacientul trebuie sa consulte medicul pentru a evita
aparitia unor reactii adverse.

Bibliografie
11
1.„Biblia vitaminelor” Earl Mindell Editura Elit București 1996

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83

3. http://sanatate.bzi.ro/vitaminele-hidrosolubile-8314

4. http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527

12