1.

Domeniul dezvoltarea limbajului si a comunicarii:

În ceea ce priveşte limbajul şi comunicarea 11 copii (40 %) au o exprimare şi o pronunţie
corectă, 9 copii (30%) întâmpină greutăţi la pronunţarea unor sunete sau în exprimare, iar
30%(8copii) au nevoie de sprijin când se exprimă, au dificultăţi în pronunţie, vocabular
sărac.
Referitor la educarea limbajului copii prezintă dificultăți de exprimare, iar volumul
vocabularului activ este sărăcăcios. Sunt unii copii care prezintă o exprimare defectuoasă din
punct de vedere fonetic și gramatical, cît și deficiențe de pronunție. Atenția și memorie
voluntară sunt slab dezvoltate și de scurtă durată. 4 copii vorbesc destul de greu, vocabularul
activ al acestora fiind destul de sărăcăcios.
Expresivitatea limbajului nu este bine pusă în valoare din cauza faptului că există copii cu
deficiențe de pronunție. Unii dintre ei comunică folosind doar propoziții simple, deoarece
prezintă și o doză de timiditate.
Într-o mică proporție au dovedit faptul că ascultă și înțeleg mesajul care le este transmis și
reușesc chiar să povestească întâmplări simple, familiare, cu ajutorul întrebărilor adresate de
către adul , iar uneori chiar și singurit. Unii dintre ei solicită explicații privind cuvintele
necunoscute, iar apoi le utilizează în diferite contexe.
Privind munca cu cartea, putem afirma că nu au întotdeauna grijă de ea, răsfoind haotic, fără o
oarecare logică. Unii dintre ei reușesc să „citească” pentru colegi sau jucării cu ajutorul
imaginilor.

Măsuri ameliorative

Preșcolarii care se exprimă mai greu vor fi antrenați în jocuri și activități de recuperare și
exersare a comunicării orale. Se va stimula comunicarea verbală prin lărgirea sferei de
reprezentări în plan literar specific: povestiri, ghicitori și poezii specifice vârstei lor. Se vor
realiza de asemenea jocuri-exercițiu pentru stimularea auzului fonematic, a articulării corecte
a sunetelor și a grupurilor de sunete. Vom colabora cu logopedul grădiniței și vom stabili un
program remedial pentru sprijinirea copiilor cu tulburări de vorbire- dislexii, dislalii, rinolalii
sau tahilalii.
Vom antrena copiii în jocuri și activități de recuperare și exersare a comunicării, de punere în
valoare a expresivității limbajului oral. Vom încuraja copii să se exprime liber, valorificând
potențialul intelectual al acestora, urmărind modul de exprimare.

2.Domeniul capacitatii si atitudinii de invatare:

Puţini copii, 8,aproximativ 30% manifestă capacităţi şi atitudini de învăţare, 50% dintre
copii întâmpină greutăţi în trasarea liniilor sau colorare, iar iar restul de 20% , nu participă
la activităţile de învăţare sau la cele de joc, nu au deprinderea de a ţine creionul în mână şi
necesită sprijin.
În urma observării comportamentului copiilor am constatat faptul că există interes din
partea acestora și se implică într-o oarecare măsură în cadrul activităților desfășurate. Unii
dintre ei reușesc chiar să formuleze anumite întrebări sau să ceară explicații adultului.
Marea majoritate a copiilor aleg activități care coincid intereselor lor, însă de multe ori își
găsesc greu parteneri în joc. Există 4-5 excepții, care preiau inițiativa și îi antrenează și pe
colegii lor în jocul desfățurat.
Puterea lor de concentrare nu este bine dezvoltată încă, uneori nereușind să se concentreze
mai mult de 5- 10 minute asupra a ceea ce au de făcut. De multe ori nu reușesc sau reușesc
în număr mic să realizeze sarcina impsă, iar dacă întâmpină greutăți nu mai revin asupra a
ceea ce au de realizat, decât la sugestia educatoerei.
 Măsuri ameliorative
Pentru a stârni curiozitatea și interesul copiilor vom aborda teme variate care să fie
concordanță cu interesul și dorințele copiilor, cu respectarea particularităților de vârstă și
individuale ale acestora.
Vom antrena copiii în jocuri și activități atractive, pentru a-și dezvolta capacitatea de a lua
inițiativă în anumite situații, de a fi creativi, de a-și asuma responsabilități și de a manifesta
curiozitate asupra unei teme. Vom aborda munca pe echipe, pe grupuri mici și individual,
vom oferi posibilitatea de a-și alege o activitate (având mai multe opțiuni), precum și
partenerii de joc. Vom desfășura concursuri pe teme specifice și vom antrena în demersul
nostru și părinții, pentru a-i crea situații familiare.
Vom acorda o atenție deosebită creării unui mediu stimulativ în care copilul să poată
experimenta și să poată folosi propria imaginație, să își exprime propriile idei prin diverse
ateliere de creație, construcții, jocuri sau mișcare, valorificându-și și exersându-și
curiozitatea, inițiativa, persistența și creativitatea.

3.Domeniul dezvoltare cognitiva:

Rezultatele obţinute la dezvoltarea cognitivă arată că copii sunt capabili să înţeleagă şi
chiar să găsescă soluţii pentru o ,,situaţie-problemă”,aproximativ 30% , 50% întâmpină
dificultăţi, dar sunt capabili să înţeleagă şi să execute o acţiune simplă, iar 20% posedă
cunoştinţe minime şi au nevoie de sprijin pentru a cunoaşte lumea înconjurătoare.
Referitor la reprezentările din sfera de cunoașterea și înțelegerea a lumii s-a urmărit
evaluarea cunoștințelor incipiente ale copiilor referitoare la anotimpuri, momentele zilei, cât și
obiectele de uz casnic și personal. În urma evaluării s-a constatat că unii dintre ei descriu
sumar și enumeră unele elemente componente ale mediului (plante, animale, obiecte), însă
unii nu reușesc să facă legătura între cele observate, nu reușesc în totalitate să asocieze corect
anumite imagini și nu respectă ordinea cerută în rezolvarea cerințelor.
În ceea ce privesc cunoștințele și deprinderile elementare matematice s-a urmărit evaluarea
capacității de a forma mulțimi după animite criterii, de a realiza corespondența de unu la unu
și de a compara obiectele folosind formulele multe sau puține. O parte dintre preșcolari
operează corect cu cifrele învățate ( cifrele din concetrul 1-3), le recunosc forma, le ascociază
cu cantitatea indicată cât și invers. Unii dintre ei au reușit să denumească corect unele piese
geometrice, asociindu-le cu unele obiecte din mediul apropiat, reușind să indentifice corect
chiar și pozițiile spațiale ale obiectelor.

Măsuri ameliorative
Vom insista asupra lărgirii sferei de reprezentări despre mediu, la stimularea senzorială, cât și
observări spontane pentru antrenarea tuturor analizatorilor de percepere a noțiunilor complexe
de timp, cauză, spațiu. Se vor realiza jocuri didactice pe echipe cu recompense, prin care
copiii să-și consolideze și să sistematizeze cunoștințele și relațiile dintre obiecte, fenomene și
evenimente.
Copiii care întâmpină greutăți vor fi antrenați cât mai des în activități și jocuri cu conținut
matematic. Vom realiza observări spontane pentru a antrena toți analizatorii pentru perceperea
noțiunii complexe de cantitate, însușiri ale obiectelor, cât și cifrele în concentrul 1-3. De
asemenea se vor folosi softuri educaționale matematice pentru o mai bună fixare a
cunoștințelor. Vom utiliza cât mai des materialul mărunt, deoarece copiii vor putea fi în
contact direct cu acesta. Vom desfășura activități pentru a stimula munca în perechi sau în
grup.

4.Domeniul dezvoltare fizica, sanatate si igiena personala:

 Din punct de vedere fizic sunt bine dezvoltaţi, îşi coordonează suficient de bine mişcările
pentru nivelul lor de vârstă 70% dintre copii- au un comportament atins, iar 25% dintre copii-
au un comportament în dezvoltare), iar 2 copii necesită sprijin în a respecta comenzile date de
educatoare, în a merge sau alerga în direcţia indicată, aproximativ 5%.

În urma activităților de evaluare pe care le-am desfășurat, am constatat că preșcolarii sunt bine
dezvoltaţi din punct de vedere fizic pentru vârsta lor, dar îşi coordonează destul de greu
mişcările. O parte dintre copii necesită sprijin pentru a merge sau a alerga în direcţia indicată,
sau în a urca scările. Puțini preşcolari execută corect deprinderile motrice: mers și alergare și
reuşesc să le utilizeze corect în diferite contexte . Unii copii întâmpină dificultăţi în
perceperea schemei corporale și în perceperea componentelor spațio-temporale: ritm, durată,
distanță și localizare.
În cadrul jocurilor de mişcare copiii au participat cu interes, dar fără să respecte în totalitate
regulile şi neputând să ducă la bun sfârşit sarcinile acestora de fiecare dată.
În ceea ce privește dezvoltarea motricității fine, copiii întâmpină dificultăți în realizarea unor
mișcări fine ale mâinii, nu reușesc să se încadreze în spațiul dat și nu au o coordonare oculo-
motorie suficient dezvoltată. Mulți dintre aceștia întâmpină dificlutăți în ceea ce privește
poziția corectă a corpului la masa de lucru sau nu folosesc corect instrumentele de „scris”.
Rigiditatea mâinilor este o altă problemă pe care am observat-o pe percursul acestor
săptămâni, deoarece mușchii mici ai mâinii sunt insuficienți dezvoltați.
Unii copiilor cunosc și aplică regulile de îngrijire și igienă corporală, practicile de
menținere a sănătății și securității personale. O parte dintre copii au cunoștințe și deprinderi
minimale, neputând încă să se autoservească singuri, fiind necesară intervenția adultului.

Măsuri ameliorative

Vom exersa așezarea în formație și în cadrul altor activități sau în momentele de joc
din curtea grădiniței; de asemenea vom realiza exersarea individuală pentru a-și însuși corect
cunoștințele referitoare la propria schemă corporală. Copiii vor fi antrenați în activități
sportive, unde vom realiza exerciții care să conducă la executarea corectă a deprinderilor
motrice de bază.
În cadrul tuturor activităților desfășurate vom acorda o atenție sporită dezvoltării
motricității fine, desfășurând exerciții de dezvoltare a mușchilor mici ai mâinii, jocuri
imitative, practici montessori. Copiii vor utiliza cât mai des instrumente de scris- creioane
pentru desen, pensule pentru pictură și plastilină pentru modelaj, creta.
Regulile de îngrijire și igienă corporală, practicile de menținere a sănătății și securității
personale vor fi exersate prin diverse activități și jocuri, precum și prin colaborarea cu anumiți
invitați, persoane de specialitate (asistentă, medic pediatric, stomatolog, nutiționist, polițist,
pompier, etc.). Vom învăța copiii cum trebuie să se îmbrace sau să se dezbrace, sau cu trebuie
procedat pentru a se încălța corect.

5.Domeniul dezvoltare socio-emotionala

Aproape toti copii participa cu interes la activitati, coopereaza mai putini sunt in stare
sa initieze in relationarea cu ceilalti copii. Relationeaza cu educatoarele cam 35% din copii
inteleg cerintele, 55%, le executa partial, restul sunt mai solitari , aproximativ 10%.
În urma evaluării am putut constata faptul că majoritatea copiilor manifestă un comportament
civilizat în relațiile cu cei din jur, unii utilizând chiar și formulele de politețe. Fiind în primele
săptămâni de grădiniță, unii copii refuză uneori să salute educatoarea sau colegii atunci când
sosesc în sala de grupă. În cadrul jocurilor realizate, marea majoritate sunt nerăbdători și trec
la anumite acțiuni înainte ca educatoarea să finalizeze explicațiile necesare.
Din cauza situației sanitare actuale, determinată de incidența ridicată a cazurilor de infectare
cu virusul SAR-CoV-2 cu virusul, copiii nu s-au putut juca împreună cu ceilalți membri ai
grupului, deoarece a trebuit asigurată o distanțare între aceștia. Dar, majorității copiilor le
place să se joacă împreună cu ceilalți membri ai grupului și respectă regului de convieţuire în
grup, pe când alţii, preferă jocul individual sau uneori stau pe un scaun și sunt doar spectatori.
În ceea ce privește dezvoltarea emoțională copiii nu reușesc de fiecare dată să își stăpânească
emoțiile sau își exprime sentimentele față de unele persoane sau obiecte. Am observat că nu
stau impasibili la supărările celorlalți, se încurajează reciproc. Unii dovedesc un
comportament necivilizat în raport cu ceilalți copii, nu respectă reguli simple de comportare
civilizată în timpul unor jocuri sau a unor activități.

Măsuri ameliorative
În vederea atingerii indicatorilor prevăzuți în Reperele fundamentale în învățarea și
dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani vom desfășura diverse jocuri de intercunoaștere, de
socializare, dramatizări, audiții muzicale sau prezentarea unor povești terapeutice.Copiii vor fi
încurajați să-și exprime emoțiile sau trăirile interioare prin intermediul cuvintelor sau al artei.
Pentru dezvoltarea comportamentului pro-social și a capacității de interacțiune cu ceilalți
copii vom acorda o atenție sporită acelora care sunt mai retrași, mai timizi sau introvertiț ,
creând contexte diverse și dându-le posibilitatea de a interacționa în grupurile unde se simt
bine, în așa fel încât să poată interacționa cu cât mai mulți colegi. Vom desfășura diverse
plimbări, vizite dau întâlniri directe cu anumite persoane, pentru a intra în relații concrete de
viață și de a exersa comportamente sociale corecte.

CONCLUZII FINALE

Evaluarea este o activitate complexă, care implică trei operații: măsurarea (rezultatelor,
performanțelor, capacităților), aprecierea acestora, cât și adoptarea deciziei ameliorative. În
acest sens, am respectat particularitățile de vârstă ale copiilor observând cunoașterea
particularităților de învățare, a premiselor cognitive și atitudinale necesare parcurgerii cu
succes a activităților de învățare următoare.
Evaluarea a avut drept scop relevarea cunoștințelor, priceperilor și abilităților dobândite în
primii 4 ani de viață. Prin intermediul evaluării iniţiale am putut identifica lacunele existente
şi dificultățile întâmpinate de către copii, stabilind în ce măsură trebuie abordat un anumit
aspect al activtăţii instuctiv-educative.
În urma analizării datelor obținute la evaluarea inițială se constată că 27% dintre copiii
manifestă un comportament atins în ceea ce privește nivelul cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor dobândite pe domeniile de dezvoltare ale curriculumului, 35% au un
comportament în dezvoltare, iar 38% au nevoie de sprijin pentru a îndeplini sarcinile
solicitate. O mică parte dintre copii manifestă un comportament în dezvoltare și atins în ceea
ce privește adaptarea la cerințele mediului educativ al grădiniței și își ajustează constant
comportamentul și reacțiile la circumstanțele sociale.
Rezultatele evaluării inițiale ne-au asigurat datele necesare pentru stabilirea unor obiective
accesibile în elaborarea planificării activităților instructiv-educative care să țină cont de datele
culese, utilizarea acelor mijloace, metode și tehnici de lucru care să formeze copiilor
deprinderi de bază necesare integrării active în activitatea educațională.